SURSE

•Carte -Criminologie generala- de Grigorie Glatche(chisinau 2000)

•Mihail Bargau -Criminologie Generala- (chisinau 2010)

•Igor Ciobanu –Criminologie Generala- (2000, 2006)

•Valeriu Bujor –Criminologie- (2011)

•Gheorghe Nistoreanu, Costica Paun –Criminologie- (bucuresti 1998)

•Ioan Oancea –Manual de criminologie- (bucuresti 1998)

•Valerian Cioclei –Probleme de criminologie- (bucuresti 1998)

•Tudor Amza –Criminologie- (bucuresti 2016)

•Gheorghe Nistoreanu, Gheorghe Costache –Elemente de criminologie- (Craiova 2015)

•Rodica Stanoiu –Metode si tehnici de cercetare in criminologie- (Bucuresti 2017)

•Кузнецова Кудрявцова –Криминология (Москва 2017)

•Юрий Чуфаровский – Криминология вопросов и ответов- (Москва 2014)

•Н.Кузнецова –Криминология- (Москва 2019)

•Иван Карпец –Проблема преступности- (Москва 1989)

•Алексей Яковлев –Преступность и социальная психология- (Москва 1989)

•Oxana Rotaru –Criminologie- (Chisinau 2010-2017)

•Oxana Rotaru –Intelegventa juvenila, probleme actuale si căi de solutionare- (Chisinau 2017)

•Oxana Rotaru –Statistica judiciara- (Chisinau 2009)

•-Criminalitatea in Republica Moldova, probleme actuale si căi de solutionare- (Chisinau 2015-

2017-2020)

Prima tema—Criminologia ca stiință, obiectul si domeniul de dezvoltare

1)Definitia criminologiei, obiectul de studiu si conceptele de baza.

2)Functiile criminologiei.

3)Ramurile criminologiei.

4)Interacțiunea criminologiei cu alte stiințe.

1)(tradus motamo)Termenul criminologie semnifică știința despre crimă, în realitate, însă,
conținutul acestei științe este mult mai amplu. În cele ce urmează vom menționa cele mai
reprezentative definiții date criminologiei, menționând atât aspectele pozitive cât și insuficiențele
acestora. Astfel criminologul francez Jan Glode, în lucrarea sa- ”Criminologia și știința
penitenciară” menționează că criminologia este acea știință care se ocupă cu studiul ansamblului
fenomenului criminal. Definiția dată este corectă, însă mult prea sintetică, deoarece nu
elucidează elementele de bază ale criminologiei ca știință.

Criminologii români: Gheorghe Nistoreanu, Tudor Amza, Ioan Oancea, definesc criminologia
-drept știința care se ocupă cu elaborarea măsurilor de profilaxie și de combaterea a fenomenului
criminal atât ca factor individual cât și ca factor social. În cazul de față, este lăsată în umbră
personalitatea infractorului. Menționăm că știința criminologică distinge cel puțin 24 grupe de
criminali.

Dorim, de asemenea, să relevăm și definiția dată criminologiei în cadrul celui de-al 7-lea congres
al ONU care și-a ținut lucrările la Havana în 1991: Criminologia este acea știință care studiază
criminalitatea atât ca fenomen individual cât și ca fenomen social, cauzele săvârșirii
infracțiunilor, personalitatea infractorului precum și măsurile de profilaxie și combatere a acestui
flagel. Menționăm că la definiția în cauză aderă atât criminologii ruși : Pahomov, Cebotareov,
cât și criminologii autohtoni :Gheorghe Glatche, Igor Cebanu, Oxana Rotaru.

Rezumând cele menționate anterior, conchidem că conceptele de bază ale criminologiei sunt:

1. Criminalitatea, care reprezintă totalitatea infracțiunilor, săvârșite pe un anumit teritoriu,

într-o anumită perioadă de timp;
2. Crima;
3. Personalitatea infractorului;
4. Cauzele și condițiile săvârșirii infracțiunilor;
5. Măsurile de profilaxie și de combatere;
6. Conceptul de reacție socială.