Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Statistica Anul 1
Proiect Statistica Anul 1
PROIECT
PRACTICA IN
STATISTICA
Coordonatori: Studenta:
Conf. univ. dr. Danut Jemna Ciridariu Andreea-Catalina
Grupa 1315
IASI, 2012
Structura proiectului
1. Introducere
Se vor identifica patru variabile statistice, doua variabile cantitative si doua variabile
calitative.
Se va alege o variabila cantitativa, pentru care se vor inregistra valorile pentru 10 perioade de timp
(ani, semestre, trimestre, luni sau zile).
4. Concluzii
Bibliografie
1. Introducere
Statistica este, conform definitiei date de matematicianul roman Grigore Constantin Moisil (1906-
1973), „mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale”, iar Herbert George Wells (1866-
1946), un celebru scriitor englez, spunea despre aceasta: „Intr-o zi gandirea statistica va fi la fel de
necesara, oricarui cetatean folositor societatii, ca si scrisul si cititul.”.
Principalul obiectiv urmarit in cadrul acestui proiect este redarea anumitor informatii din domeniul
educatiei, din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, cu scopul evidentierii legaturilor statistice intre
variabile , acestea din urma reprezentand insusiri, trasaturi esentiale purtate de unitatile statistice
ale unei colectivitati.
Scopul acestei lucrari este de a realiza o cercetare asupra facultatilor si studentilor din fiecare judet,
dar si asupra absolventilor pe nivel de invatamant.
In sprijinul cercetarii am ales distributia judetelor Romaniei, inclusiv Municipiul Bucuresti, dupa
numarul facultatilor si numarul studentilor inscrisi (cele doua variabile cantitative) si distributia
absolventilor din Romania dupa sex si dupa nivelul de educatie (cele doua variabile calitative).
Descriptive Statistics
Mean 14,85714286
Median 5
Mode 1
Standard Deviation 27,26524763
Sample Variance 743,3937282
Kurtosis 22,98669017
Skewness 4,381519106
Range 165
Minimum 0
Maximum 165
Sum 624
Count 42
Media
Mediile sunt marimi statistice care exprima, in mod sintetic si generalizant, ceea ce este normal,
esential, tipic pentru unitatile unei colectivitati distribuite dupa o anumita caracteristica.
x 1+ x 2 +…+ x n 1 n
x́= = ∑ xi
n n i=1
In medie, aproximativ 15 facultati sunt distribuite in fiecare judet al Romaniei, conform datelor
culese din Anuarul statistic 2010.
Mediana
Mediana reprezinta acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate, crescator sau descrescator,
pana la care si peste care sunt distribuite in numar egal unitatile colectivitatii observate.
n Me n+ 1
U Me =¿ sau U = , n<100
2 2
50% dintre judetele Romaniei au pana in 5 facultati inclusiv, iar 50% au peste 5 facultati inclusiv.
Modul
Modul reprezinta valoarea caracteristicii cea mai frecvent intalnita intr-o distributie, adica valoarea
ce corespunde frecventei dominante.
Cel mai frecvent, numarul facultatilor din Romania, distribuite pe judet, este egal cu 1.
σ=
√ ∑ ( x i− x́ ) ni
i=1
∑ ni
i=1
n
= √σ 2
Varianta (dispersia)
Varianta reprezinta media aritmetica a patratelor valorilor abaterilor individuale fata de media lor.
n
∑ ( x i−x́) ni
σ = i=1
2
n
∑ ni
i=1
Coeficientul de boltire masoara excesul fata de boltirea unei distributii normale Gauss-Laplace.
μ4 μ4
β 2= 2
=
μ 2 σ4
n
∑ ( x ¿¿ i−x́)m ni
μm = i=1 n
¿ moment centrat
∑ ni
i=1
Distributia judetelor dupa numarul de facultati este leptocurtica, deoarece coeficientul de boltire
Pearson depaseste valoarea 3, iar astfel curba frecventelor prezinta boltire in jurul valorii medii.
Indicatorii de asimetrie dau informatii asupra modului de repartizare a frecventelor de o parte sau
alta a valorii centrale a unei serii, asimetria reprezentand deviatia de la forma simetrica de
distribuitie.
μ 23
β 1= 3
μ2
Coeficientul de asimetrie Pearson are valoare pozitiva, de unde reiese faptul ca distributia facultatilor
pe judete este o distributie asimetrica.
Valoarea mediei depaseste valoarea medianei, care la randul ei este mai mare decat valoarea
modului, rezultand o asimetrie la dreapta.
Amplitudinea variantei
Amplitudinea variantei reprezinta diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima in care se
incadreaza numarul facultatilor distribuite pe judet.
Numarul minim de facultati distribuite pe judetele Romaniei este 0, in timp ce numarul maxim de
facultati este de 165, iar in total, pe teritoriul tarii s-au inregistrat ca fiind 624 facultati.
Coeficientul de variatie
Coeficientul de variatie se calculeaza ca raport procentual intre abaterea medie patratica si media
aritmetica.
σ
v= ∙ 100
x́
Descriptive Statistics
Mean 18459,97619
Median 5816
Mode 0
Standard Deviation 45554,65417
Sample Variance 2075226516
Kurtosis 30,29080983
Skewness 5,20069816
Range 285720
Minimum 0
Maximum 285720
Sum 775319
Count 42
Media
In medie, aproximativ 18.460 de studenti au fost inscrisi in fiecare judet al Romaniei, conform datelor
culese din Anuarul statistic 2010.
Mediana
50% dintre judetele Romaniei au pana in 5.816 studenti inscrisi inclusiv, iar 50% au peste 5.816
studenti inscrisi inclusiv.
Modul
Cel mai frecvent, numarul studentilor inscrisi in Romania, distribuiti pe judet, este egal cu 0.
Deviatia standard
Distributia judetelor dupa numarul de studenti inscrisi este leptocurtica, deoarece coeficientul de
boltire Pearson depaseste valoarea 3, iar astfel curba frecventelor prezinta boltire in jurul valorii
medii.
Coeficientul de asimetrie Pearson are valoare pozitiva, de unde reiese faptul ca distributia studentilor
inscrisi pe judete este o distributie asimetrica.
Valoarea mediei depaseste valoarea medianei, care la randul ei este mai mare decat valoarea
modului, rezultand o asimetrie la dreapta.
Numarul minim de studenti inscrisi pe judetele Romaniei este 0, in timp ce numarul maxim de
studenti inscrisi este de 285.720, iar in total, pe teritoriul tarii s-au inregistrat ca fiind inscrisi 775.319
studenti in anul universitar 2009-2010.
Coeficientul de variatie
Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa sex
Sex Absolventi
Feminin 381.639
Masculi 357.793
n
TOTAL 739.432
Absolventi in anul scolar/universitar 2008-
2009
Feminin
Masculin
48%
52%
Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa nivelul de
educatie
50000.000
.000
Distributia judetelor din Romania dupa numarul de facultati si dupa numarul de studenti inscrisi,
in anul universitar 2009-2010
∑ ( x i− x́ ) ( yi − ý)
cov ( x , y ) i=1
ry = =
x
sxsy n sx s y
s2x −¿ dispersia
-1 < r < 1
Legatura dintre numarul de facultati si numarul de studenti inscrisi, pe
judete, in anul universitar 2009-2010
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Coeficientul de corelatie Pearson este egal cu 0,978 , de unde rezulta ca exista o legatura directa
intre x (numarul de facultati) si y (numarul studentilor inscrisi), deoarece r>0, iar pentru ca r>0,7 si
tinde spre 1, x are o influenta pozitiva asupra lui y, existand o corelatie intre cele doua variabile
cantitative.
Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa sex si dupa
nivelul de educatie
Sex Invatamant Invatamant Invatamant Invatamant Invatamant
gimnazial liceal profesional si de postliceal si de superior
ucenici maistri
Feminin 100346 103574 38303 11406 128010
Masculi 103672 98539 62598 6168 86816
n
TOTAL 204018 202113 100901 17574 214826
200000
150000
100000
Masculin
Feminin
50000
0
l
ci
tri
r
zia
ea
io
ni
ais
lic
er
na
ce
up
t
eu
gim
an
de
ts
id
m
t
an
si
ta
an
ls
m
va
al
m
na
ce
ta
In
ta
io
va
tli
va
es
os
In
In
of
tp
pr
an
t
an
m
ta
m
va
ta
va
In
In
Estimarea reprezinta procedeul prin care se afla valoarea unui paramtru al populatiei, pe baza
datelor inregistrate la nivelul unui esantion extras din aceasta.
Estimatia este valoarea unui estimator al unui parametru, si este calculate pe baza a n observatii
obtinute la nivelul esantionului, purtand si numele de valoare tipica de sondaj.
Estimarea prin interval de incredere inseamna aflarea limitelor de incredere ale unui interval care
acopera valoarea adevarata a unui parametru al populatiei, tinand seama de fluctuatiile distributiei
de selectie a estimatorului parametrului considerat.
Din totalul judetelor Romaniei se extrage un esantion de volum mic n=21 de judete, care au fost
observate dupa numarul de facultati. Folosind procedeul esantionarii aleatoare mecanice cu pas de
N 42
numarare, rezulta fractia de selectie =¿ =¿ 2, pasul de numarare putand lua valoarea 1 sau 2.
n 21
In continuare, alegem pasul de numarare egal cu 1, de unde va rezulta urmatorul tabel:
La nivelul esantionului s-au obtinut ∑ x i=¿ 253, x́=12,04 , s2=¿ 163. Se cere sa se estimeze prin
interval de incredere numarul mediu de facultati la nivelul tuturor judetelor din Romania, pentru un
risc asumat α =¿ 5%.
Cand varianta la nivelul populatiei nu este cunoscuta, folosim statistica Student (t) in scopul
determinarii intervalului de incredere al mediei, t fiind recomandat si in cazul esantioanelor de volum
mic (n<30).
μ^ −μ
t= t (n−1)
σ^ '
√n
x́−μ
t=
s'
√n
s'
[
IC= x́ ±t α
2
,n−1
∙
√n ]
Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca numarul mediu de facultati la nivelul tuturor judetelor
Romaniei este acoperit de intervalul [ 6,25 ; 17,83 ].
Ne propunem sa aflam, la nivelul aceluiasi esantion , daca numarul mediu de facultati este egal cu
valoarea numarului mediu de facultati din totalul judetelor Romaniei, si daca ponderea numarului de
facultati mai mare decat media acestora este egala cu ponderea numarului de facultati mai mare
decat media la nivelul tuturor judetelor.
a) Testarea mediei
Pentru aceleasi date de la problema estimarii prin interval de incredere a mediei, se cere sa se
verifice daca exista diferente semnificative intre numarul mediu de facultati la nivelul esantionului si
numarul mediu de facultati la nivelul intregii tarii, egal cu 14,85.
Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor
H 0: μ=μ 0 presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii (partiala si totala)
H 1: μ ≠ μ 0
μ0=14,85
x́−μ0
t=
s'
√n
3) Alegerea unui prag de semnificatie α pentru test
Alegem α =5 % .
t calc=−1,01
6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test
tα =2,086
, n−1
2
b) Testarea proportiei
La nivelul esantionului, se observa ca proportia judetelor cu un numar de facultati mai mare decat
media aritmetica este de 38,09%. Pentru un risc asumat de 5%, se cere sa se testeze daca exista
diferente semnificative intre ponderea numarului de facultati mai mare decat media acestora si
ponderea numarului de facultati mai mare decat media la nivelul tuturor judetelor, de 30,95%.
Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor
H 0: π=π 0 presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii (partiala si totala)
H 1: π ≠ π 0
π 0=0,31
w−π 0
t=
w (1−w)
√ n
Alegem α =5 % .
tα =2,086
, n−1
2
Ne propunem sa aflam, la nivelul celor doua esantioane de volum egal, rezultate in urma folosirii
procedeului esantionarii aleatoare mecanice cu pas de numarare, daca exista dieferente
semnificative intre numarul mediu de facultati din primul esantion de judete si valoarea numarului
mediu de facultati din cel de-al doilea esantion de judete, pe teritoriul Romaniei.
2 2 2 2
Se cunosc n1 =n2=n=21 , x´1=12,04 , x́ 2=17,66 , s ' 1=163 , s ' 2=1344,33 ,iar σ 1 ≠ σ 2 .
Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor
H 1: μ1 ≠ μ2
x́ 1− x́ 2
t=
s ' 21 s ' 22
√ n1 n2
+
Alegem α =5 % .
4) Stabilirea regulilor de decizie
t calc=0,66
tα =2,086
, n−1
2
Analiza dispersionala ANOVA consta in descompunerea variatiei totale a unui ansamblu de date,
inregistrate pentru o variabila x, in componente definite dupa sursa variatiei si compararea acestora
pentru a stabili daca factorii considerati cauza au influenta semnificativa asupra variabilei x.
Pentru un esantion de 42 de judete din totalul judetelor Romaniei, observate dupa regiuni si dupa
numarul de facultati, s-au inregistrat datele de mai jos. Pentru un risc asumat de 5%, sa se testeze
daca numarul de facultati este influentat de regiune.
1 Nord-Vest 25 3 50 11 6 2
2 Centru 9 23 2 4 16 21
3 Nord-Est 9 1 51 4 10 0
4 Sud-Est 3 1 29 19 0 1
5 Sud (Muntenia) 16 1 10 0 2 5 3
6 Bucuresti-Ilfov 1 165
7 Sud-Vest (Oltenia) 23 7 5 2 5
8 Vest 25 2 5 47
Nr. Crt Regiune Count Sum Average Variance
1 Nord-Vest 6 97 16,16667 345,3667
2 Centru 6 75 12,5 77,9
3 Nord-Est 6 75 12,5 372,3
4 Sud-Est 6 53 8,833333 148,9667
5 Sud (Muntenia) 7 37 5,285714 33,2381
6 Bucuresti-Ilfov 2 166 83 13448
7 Sud-Vest (Oltenia) 5 42 8,4 69,8
8 Vest 4 79 19,75 434,25
Etapele testarii:
1) Formularea ipotezelor
H 1: μi ≠ μ j , ∀ i≠ j, i, j=1 ´,8
Pentru verificarea ipotezei nule, in ANOVA se foloseste statistica test F (raportul Fisher), calculat ca
raport intre doi estimatori ai variantei:
S 2E
F= F ( k−1 , n−k)
S 2R
k −¿numarul de grupe
n−¿volumul esantionului
2 VE
S E=
k −1
k
V E=∑ ( x́ j− x́ )2 n j
j=1
V E−¿ variatia intergrupe (masoara variatia mediilor grupelor fata de media lor) – componenta efect
2 VR
S R=
n−1
nj k
V R=∑ ∑ ( x ij − x́ j)2
i=1 j=1
V R−¿ variatia intragrupe (masoara variatia in interiorul fiecarei grupe) – componenta eroare
V T =V E +V R
n
V T =∑ ( x i− x́)2
i=1
V T −¿variatia totala
2 VT
ST =
n−1
Alegem α =5 % .
F calc=2,56
Studierea seriilor cronologice presupune caracterizarea variatiei in timp a unui fenomen, prin
masurarea cresterilor sau descresterilor de nivel si a modificarilor de structura si prin determinarea
influentei factorilor sub incidenta carora are loc evolutia fenomenelor.
O metoda specifica pentru observarea si analiza seriilor cronologice este cea a indicatorilor statistici
ai dinamicii, in marimi absolute, relative si medii, folosita si in cadrul acestui proiect, in scopul redarii
nivelului si a modificarii de nivel in timp a unui fenomen.
Din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, au fost extrase date cu privire la numarul de licee pe profiluri,
pe o perioada de 10 ani scolari.
Seriile de timp de intervale descriu nivelul unui fenomen in diferite interval de timp, cum este si cazul
distributiei liceelor la nivelul tarii, pe o perioada de 10 ani scolari.
Tipuri de licee 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Licee si colegii 530 529 529 548 555 554 557 558 560 554
teoretice
Licee 434 437 450 451 456 455 469 483 487 605
industriale
Licee agricole 100 92 74 61 49 44 35 23 22 53
Licee silvice 14 21 20 19 17 17 15 12 10 10
Licee 4 5 6 5 4 3 3 3 3 4
agromontane
Licee 6 11 17 18 17 17 14 15 18 20
veterinare
Licee 78 85 94 102 117 125 130 136 150 171
economice,
administrative
si de servicii
Licee de 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
informatica
Licee de 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
metrologie
Scoli normale 39 39 37 33 31 30 30 28 27 25
Licee de arta 44 44 44 43 45 45 45 45 45 45
Licee cu 31 30 31 30 32 32 33 34 34 33
program de
educatie fizica
Licee militare 5 5 5 5 4 4 4 4 4 3
Seminarii 73 73 72 72 74 73 74 73 73 74
teologice
Licee speciale 9 8 9 10 12 11 12 13 14 41
Licee sanitare 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23
TOTAL 1406 1418 1427 1436 1452 1449 1460 1466 1486 1677
Evolutia numarului de licee de pe teritorul Romaniei, pe o
perioada de 10 ani scolari
1700
1650
1600
1550
1500
1450
1400
1350
1300
1250
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
2 00 2 00 2 00 2 00 2 00 2 00 2 00 2 00 2 00 2 01
0 0- 0 1- 0 2- 0 3- 0 4- 0 5- 0 6- 0 7- 0 8- 0 9-
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Evolutia numarului de licee de pe teritorul Romaniei, pe o
perioada de 10 ani scolari
1700
1650
1600
1550
1500
1450
1400
1350
1300
1250
0 01 0 02 0 03 0 04 0 05 0 06 0 07 0 08 0 09 0 10
-2 -2 -2 -2 -2 -2 -2 -2 -2 -2
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Indicele reprezinta un indicator obtinut ca raport intre nivelul fenomenului la un moment dat si
nivelul aceluiasi fenomen pentru o alta perioada.
Indicatorii absoluti exprima in unitati concrete de masura, nivelul sau modificarile de nivel ale unui
fenomen privit in evolutia sa in timp.
Nivelul absolut
Nivelul absolut
1406
1418
1427
1436
1452
1449
1460
1466
1486
1677
Volumul absolut
In cazul seriilor de timp de intervale, volumul absolut se obtine prin insumarea nivelurilor absolute.
n n
y=∑ y i=∑ y 1 + y 2+ … y n
i=1 i=1
y=¿ 14.677
Sporul absolut
Modificarea absoluta (cresterea sau descresterea absoluta) arata cu cat s-a modificat un fenomen
intr-o perioada, fata de o alta perioada considerata baza de comparare.
Sporul cu baza fixa se calculeaza ca diferenta intre oricare termen al seriei si termenul initial.
∆ ty/0 = y t− y 0
Din tabel reiese faptul ca, fata de anul scolar 2000-2001, luat ca baza comparabila, in toti ceilalti s-a
inregistrat o crestere a numarului de licee la nivelul Romaniei.
Din tabel se observa ca exista un singur spor negativ, calculat pentru perioada anilor scolari 2004-
2005, 2005-2006. De aici rezulta ca numarul de licee de pe teriroriul tarii a fost intr-o continua
crestere, dar de la anul scolar 2004-2005 la anul scolar 2005-2006 s-a inregistrat o scadere a
acestora, egala cu 3. Tot din tabel reiese faptul ca cea mai mare crestere inregistrata la nivelul tarii, a
fost in perioada anilor scolari 2008-2009 si 2009-2010, cu un numar de 191 de licee.
Indicatorii relativi se obtin prin raportarea a doua nivele comparate si se exprima sub forma de
coeficient sau procente.
Ritmul de variatie
Indicele de variatie arata de cate ori a crescut sau a scazut nivelul unui fenomen intr-o anumita
perioada, fata de nivelul aceluiasi fenomen dintr-o alta perioada considerata ca baza.
yt y
i ty/0 = sau i ty/0 = t ∙ 100
y0 y0
In toti anii scolari, fata de cel luat ca baza comparabila 2000-2001, s-a inregistrat o crestere a
numarului de licee pe teritoriul Romaniei, cea mai mare crestere fiind in anul scolar 2009-2010.
yt y
i ty/t −1= sau i ty/ t−1= t ∙ 100
yt −1 y t−1
Singura valoare mai mica decat 1 corespunde perioadei dintre anii scolari 2004-2005 si 2005-2006,
ceea ce inseamna ca atunci s-a inregistrat o scadere a numarului de licee la nivelul tarii.
Ritmul sporului
Rata de crestere arata cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul fenomenului in perioada
raportata fata de nivelul din perioada de raportare.
∆ty/ 0 y t − y 0 y t
r ty/ 0= = = −1=i ty/0 −1
y0 y0 y0
∆ty/ 0 y − y0 y
r ty/ 0= ∙ 100= t ∙100= t ∙100−100=i ty/ 0−100
y0 y0 y0
Fata de anul scolar 2000-2001 luat ca baza de comparare, anul scolar 2009-2010 inregistreaza cea
mai mare rata de crestere a numarului de licee la nivelul Romaniei, de 19,27%.
y ∆ ty/t −1 y t − y t−1 yt y
r t / t−1 = = = −1=i t /t −1−1
y t −1 y t −1 y t −1
y ∆ ty/t −1 y t − y t−1 yt y
r t / t−1 = ∙ 100= ∙ 100= ∙ 100−100=i t /t −1−100
y t −1 y t−1 y t −1
Nivelul mediu
In cazul seriilor de timp de intervale, nivelul mediu este calculat ca medie aritmetica a termenilor
seriei.
n
∑ yi
i=1
ý=
n
ý=¿1467,7
La nivelul tarii, pe o perioada de 10 ani scolari, nivelul mediu de licee inregistrat este de aproximativ
1.468 .
Sporul mediu
Sporul mediu reflecta modificarea medie pe unitate de timp inregistrata de un fenomen, intr-o
perioada. El se calculeaza ca medie aritmetica a sporului cu baza mobila
n
∑ ∆ty/t−1
∆´ y = t=2
n−1
∆´ y =¿30,11
In medie, in fiecare an scolar s-a inregistrat o crestere a numarului de licee fata de anul precedent
scolar, de aproximativ 30 de licee.
Ritmul mediu arata de cate ori s-a modificat in medie pe o perioada de timp, nivelul unui fenomen. El
se calculeaza ca medie geometrica a indicilor de variatie cu baza mobila.
√
n−1
i´y = ∏ i ty/t −1
t=2
i´y =¿1,0197
In medie, in fiecare an scolar s-a inregistrat o crestere a numarului de licee fata de anul precedent de
aproximativ 1,02 ori.
4. Concluzii
Scopul acestei lucrari practice a fost cel de realizare a unor cercetari asupra numarului de facultati si
a numarului de studenti din fiecare judet din anul universitar 2009-2010, asupra absolventilor pe
nivel de invatamant si sex de pe intreg teritoriul tarii in anul scolar/universitar 2008-2009, dar si
asupra numarului de licee din Romania, pe o perioada de 10 ani scolari.
In urma prelucrarii datelor culese din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, s-a ajuns la urmatoarele
cateva concluzii: exista o legatura directa si pozitiva intre numarul de facultati si numarul d studenti
inscrisi la nivelul judetelor Romaniei, regiunea influenteaza numarul facultatilor de pe teritoriul tarii,
iar numarul de licee din Romania a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii 10 ani, mai ales in anul
scolar 2009-1010.
Majoritatea calculelor si analizelor au fost realizate cu ajutorul programului de calcul tabelar Excel din
pachetul Microsoft Office, folosindu-se chiar programul de completare “Pachet de instrumente
pentru analiza -VBA”, in scopul finalizarii cu usurinta a acestui proiect.
Bibliografie
Jaba, Elisabeta, Statistica, ed. a3-a rev., Bucuresti, Editura Economica, 2002
Jaba,Elisabeta, Pintilescu, Statistica:teste grila si probleme, ed. a2-a rev., Iasi, Editura Sedcom Libris,
2007