DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.

ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit

Nr. 12 (1572), anul XXXII

27 martie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Societăţile profesionale au elaborat

o serie de recomandări pentru
medicii curanţi din oncologie, boli
metabolice și stomatologie, pentru
perioada pandemiei. Acestea vizează
abordarea pacienţilor vulnerabili
în faţa infecţiei cu SARS-CoV-2 (cu
DZ, cu afecţiuni oncologice), cât și
prevenirea infectării personalului
medical, mai ales că printre cei mai
expuși sunt medicii stomatologi.

Îngrijirile
medicale în vremea
pandemiei PAGINILE
4-5-6

DZ STOMA ONCO

ACTUALITATE
Cu mască, fără mască
Haosul mondial generat
de infecţia cu noul
coronavirus se resimte și
în România. Una dintre
problemele importante
generate de acest virus este
diagnosticarea – faptul
că el copiază cam tot ce
apare în simptomatologia
respiratorie a unei viroze
banale. Pe de altă parte,
însă, haosul internaţional
produs de COVID-19 este
întreţinut și de factori
precum autorităţile,
mass-media și chiar
Expertiza
în medicină
S upraspecializarea într-un
domeniu poate părea un lux
în aceste zile tulburi. Dar acesta
este unul dintre ingredientele
performanţei în domeniul care
te pasionează. Un exemplu este
Vincenzo Bonifati, profesor
de genetică a tulburărilor
de mișcare la Universitatea
din Rotterdam. Medicul
italian a descoperit o serie de
Medic în România
determinanţi genetici ai bolii
Parkinson și este interesat de
modificarea acestei afecţiuni sau
de prevenirea ei prin tratament
genetic. Despre toate acestea
– într-un dialog cu dr. Gabriela
Mihăilescu, pentru ziarul Viaţa
Medicală, cu ocazia Cursului
internaţional de tulburări de
mișcare desfășurat recent la
Poiana Brașov. PAGINILE 8-9

”
cetăţenii. PAGINA 2
Este obligatorie
reorganizarea
sistemului de asistenţă
a pacientului cu TB.
Referindu-se la importanţa Zilei
mondiale de luptă împotriva TB,
dr. BEATRICE MAHLER spune
că în managementul bolii este
vorba despre responsabilitate și
combaterea stigmei. PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12 Actualitate

Cu mască,
fără mască

Pandemia de coronavirus este de ceva timp o

problemă globală. Numărul îmbolnăvirilor și al
deceselor crește de la o zi la alta. Haosul mondial
există și este o realitate pe care nimeni nu o
mai poate nega. În România, la diseminarea lui
contribuie, deopotrivă, autorităţile, oamenii de
rând și reprezentanţii presei.

Prof. dr.
și interacţionat. Da, semnalele au fost trase, nu În ceea ce privește purtatul măștii, dacă vezi înghesuială la case, golitul rafturilor, declaraţiile
Florin
s-a încercat să se creeze panică, dar parcă pe cum a evoluat conceptul, rămâi stupefiat. Întâi false legate de deplasări, de contacţi, actele
Mihălţan,
Institutul de sticlă au apărut prea mulţi experţi non-medicali ar fi trebuit să fie pentru toată lumea. Apoi de bravură în încercarea de a-i face în ciudă
Pneumoftiziologie care și-au dat cu presupusul. Dacă mă gândesc s-a trecut la purtarea ei în anumite condiţii sistemului.
„M. Nasta”, la votarea în unanimitate în Parlament, chiar și medicale. Treptat s-a discutat de trecerea de la Toate erau atribute ale coronafobiei,

A
București
vem o pandemie și o problemă
majoră la nivel naţional. Pe harta
Lancet Infectious Diseases, într-o
săptămână, micile puncte roșii de
pe mapamond s-au înmulţit în așa fel încât nu
mai putem distinge graniţele ţărilor.
Astăzi (miercuri, 25 martie), dacă te uiţi
la această hartă-semnal, avem peste 370.000
de cazuri de îmbolnăviri și peste 16.000
de decese. Haosul mondial s-a instalat și
aceasta este realitatea de necontestat. Prima
întrebare care îmi vine în minte în acest
context este: cine se face responsabil de haosul
internaţional? Coronavirusul se pare că este
primul responsabil. Întrebarea este: de ce?
Toţi se vor grăbi să răspundă: este un virus
nou care a luat pe nepregătite organismul
uman. Păi, dacă ne gândim că sunt mai multe
forme de coronavirus și că în ultimele două
decenii am mai trăit două epidemii – una în
2002, de acute respiratory sydrom coronavirus
(SARS), în Orientul Mijlociu, și alta în 2012,
așa-zisul „respiratory syndrom coronavirus
(MERS-CoV) – realizăm că de fapt nu am
învăţat nimic sau nu am sedimentat nimic
din experienţele anterioare. Acest virus mai
are o surpriză inducătoare de haos diagnostic.
Copiază cam tot ce apare în simptomatologia
respiratorie a unei viroze banale și a venit după
o epidemie de gripă care, anunţată cu surle, s-a
dovedit că nu este la nivelul anilor anteriori.
Până aici se zicem că este vina unui virus care
are la tot pasul surprize pentru noi.
O problemă fără culoare politică
Al doilea posibil vinovat ar putea fi
autorităţile. Se va spune că aici ele au reacţionat
online, a stării de urgenţă, nu pot să nu mă
întreb de ce în talk-show-urile alimentate din
plin de televiziuni, în primele săptămâni, când
pericolul se apropia de graniţă, reprezentanţi
de partide nu făceau altceva decât să se acuze
reciproc de lipsa de „nutriţie” de ani de zile
a sistemului medical, uitând că de fapt avem
o mare problemă care nu mai are coloratură
politică .
O altă reflecţie imposibil de neglijat rămâne
agăţată de întrebarea: dacă aveam un Institut
Cantacuzino perfect funcţional și fabrici de
materiale consumabile încurajate, oare mai
apăreau aceste consecinţe? Mai este un factor
care a acţionat haotic, după părerea mea, într-
un anumit moment. E vorba de personalul
medical. Unii dintre medici s-au grăbit să-și
bage concedii medicale, uitând că trebuie să se
afle în primul rând al tranșeelor de stopare a
acestei epidemii din clipa în care i-au jurat lui
Hipocrate. Nu era orice fel de jurământ. Alţii
au început să se lamenteze găsind tot felul de
pretexte de a evita momentul primului contact
cu potenţialul pacient.
Fake news și breaking news,
contribuitori la haos
Mulţi și-au pierdut timpul noaptea
butonând pe telefoane, amestecând ghiduri
oficiale pur ancorate la dovezi știinţifice cu
fake news-uri de diferite grade. Finalul a fost
cel așteptat: nimeni nu mai înţelegea nimic
și anxietatea era în creștere de la o zi la alta.
Sigur că erau și motive întemeiate, pornind de
la lipsuri, până la cantităţile mici de materiale
consumabile de protecţie aflate în stoc, sau
altele privind deficienţele de comunicare între
manageri-personal și Ministerul Sănătăţii.
masca chirurgicală banală, la FFP2 sau FFP3.
Nu ar trebui să uităm nici contribuţia presei
la haos. Vă întrebaţi cum s-a reușit? Este foarte
simplu: înainte, vânătoarea de breaking news
era o raritate exprimată prin imagini despre
vreun oficial prins beat la volan, până la o
aventură deconspirată a unei vedete (fabricată
cu grijă la emisiuni de știri mondene).
Acum, toate canalele trăiesc un răsfăţ general:
breaking news la tot pasul; cam la un sfert
de ceas în medie același anunţ. Din păcate,
despre același subiect: care este ultima cifră
de infectaţi. La acestea se mai adaugă și câte
o stare gravă sau un serial nou care te ţine cu
sufletul la gură: în spitalul X este un suspect și
mâine, după ce toată lumea este înspăimântată,
afli că este negativ.
Nu mai există știri pozitive. Oamenii stau
acasă, se uită non-stop și văd sau primesc doar
vești cu un puternic impact emoţional, care
induc o depresie pe scară naţională.
Partea de vină a cetăţenilor
Nu în ultimul rând, haosul este întreţinut
de român, cetăţeanul care până acum trăia o
viaţă liniștită. Se promovează spălatul pe mâni,
igiena mâinilor. Din păcate, în vremea în care
pacienţii mai veneau la consultaţii eram adesea
obligat după examinare să deschid geamul.
Cam prea des era acest scenariu.
Mirosul de transpiraţie dar și alte dovezi
ale lipsei crase de igienă erau așa de pregnante
(dovedind că din păcate prietenia cu apa și
săpunul era demult desfiinţată), încât mă
întreb și acum oare cum va reuși să se spele pe
mâini un om care nu se spală în general.
Au început și alte reacţii în lanţ generatoare
de haos. Cumpărături pentru luni de zile,
ele însă nefiind combinate, din nefericire,
cu abolirea pasiunii pentru mall-uri și a
socializării fără sens.
Responsabilitate și optimism,
aliaţi de nădejde
Există foarte multe soluţii pentru
demolarea acestui haos. Una ar fi că trecând
peste mulţumirile repetitive, anticipative
pentru personalul medical, în condiţiile în care
se știe că expunerea și contaminarea acestuia
este de 40%, respectul pentru ceea ce fac toţi
cei în halate albe să nu mai fie o etapă doar de
moment. Iar lista este lungă, de la strategii
personalizate pentru naţiunea noastră, până la
folosirea unor legi coercitive.
Nimic nu este inutil din algoritmul
corectiv pentru toţi. Privind la medicii care
au trecut deja prin aceste drame la nivel
naţional, cu spitale debordate de pacienţi, cu
personal obosit, epuizat de ture, cu oameni
care s-au îmbolnăvit tratând oameni, nu pot
să nu inserez recomandările unui confrate
italian, care arată că importante sunt și
rămân „testările și testele care nu trebuie
să lipsească, ca și autoprotecţia și un nivel
ridicat de avertizare”.
Aici aș mai adăuga că în loc de mulţumiri
premature, un element extrem de important
care ar trebui să funcţioneze fără ezitare este
acesta: toate eforturile materiale și umane
trebuie să se îndrepte, chiar și fără „mască”,
către punctele fierbinţi care sunt unităţile
spitalicești atât de vânate actualmente de
pacienţi și media.
Să nu uităm să rămânem optimiști:
omenirea a supravieţuit până acum tuturor
pandemiilor.

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
DORIN CHIOŢEA,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
na­mente la „Viaţa medicală” până la sfârșitul
anului 2019. În Catalogul de presă al Poștei
Române, „Viaţa medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
3

STRIGĂTUL MUT ce te-nconjoară. Pierderea naște

în tine nevoia de a huli. Sistemul
e de vină, îţi spui. Și nu ar fi prima
să observi asta, atât timp cât
tu, cel plecat, contezi mai mult
pentru sistem decât contez eu, cel

A i lacrimi îngheţate în
priviri. Îţi pâlpâie lumina în
mâna tremurândă, topind ceara
lumânării. Este gol de jur-împrejur
și este gol în sufletul tău. I-ai
pierdut pe ei, pe cei dragi. Așezi
jerba lângă sicriu, doar că realizezi
că nu mai este cine să o primească.
Rămâne doar un simbol trist și în
curând la fel de veșted ca florile
împletite în coroană.
Nu poţi accepta că medicii
nu au putut face mai mult pentru
ei, pentru părinţi, pentru fratele
tău. Jalea ta este prea intensă,
ca să remarci că nu au putut face
mai mult nici pentru ei înșiși! Nu
le-ai observat nici teama din
priviri, nici emoţia crispată din
suflet. Fără măști de protecţie
dată. De aceea ai plecat pe alte
meleaguri.
Ai fost chiar împins de la
rămas. Este greu de spus ce s-ar
fi schimbat dacă nu ai fi ales să
trăiești pe alte meleaguri. Dar ai
reală, fără bonete și halate de unică spate să o faci. Disperarea ţi-a dat plecat și ai dus obida cu tine.
folosinţă – trimiși la luptă fără târcoale de multe ori înainte și Îţi plânge sufletul. Depui un
arme, strigându-și apelul mut. Un supapa salvării ţi-a fost plecarea. ultim sărut pe chipul de ceară al
apel trist – fără ecou. Ai o singură viaţă, chiar dacă ești fratelui tău.
Nu vezi cum ei înaintează, prea străin ca să te simţi bine acolo Cel de bună revedere i l-ai dat
înaintează, știind că pot încasa în și prea plecat ca să te simţi bine acum câteva săptămâni. Acum
orice moment un „glonţ” invizibil. când te întorci. Copiii tăi, însă, virusul ucigaș nu îl mai poate
Eroi care nu au vrut niciodată să sunt viitorul. Sacrificiul l-ai făcut ucide. Este deja mort. Erupe
fie consideraţi astfel, ci doar au pentru ei și pari convins de acest deznădejdea în tine.
vrut să își facă meseria decent, în lucru. Abia aștepţi să se
condiţii de siguranţă pentru ei și Dar, ce să vezi? Ei sunt viitorul liniștească lucrurile și să
pentru cei pe care îi tratează, cu un ţării în care ai plecat. Viitorul ţării pleci înapoi, hulind, luând-o de la
minim respect pentru tagma lor. tale l-ai oferit ca ofrandă altora. capăt.
Dar tu îţi îndrepţi mânia spre tot Nu observi asta. Nici nu ești lăsat Dr. Simona Mihuţiu

Medicii curanţi și gestionarea Editorial

Revoltă și resemnare

afecţiunilor non-urgente C u siguranţă aţi

auzit de scurta
rugăciune a lui Rein-
hold Niebuhr, numită
„a seninătăţii” și atât
În contextul pandemiei de de preţuită pentru
COVID-19, CNAS face mai multe pragmatismul ei refor-
mat. Cea prin care ne
precizări referitoare la deciziile pe
dorim seninătatea de Dr. Vlad Stroescu
care trebuie să le ia medicii curanţi a accepta ce nu putem
ai pacienţilor cu afecţiuni care nu schimba, curajul de a schimba ceea ce pu-
sunt considerate urgenţe. tem și înţelepciunea de a deosebi între aces-

P
otrivit CNAS, în aceste cazuri, me-
dicii curanţi decid care sunt situa-
ţiile în care se poate amâna cu 14
zile efectuarea tratamentelor sau a
investigaţiilor care fac obiectul programelor
naţionale de sănătate curative și care sunt
furnizate în regim ambulatoriu sau spitali-
cesc de unităţile sanitare.
Tot la latitudinea acestora rămâne și
decizia de întrerupere a curelor de chimi-
oterapie și radioterapie aflate în curs, în
funcţie de riscul pacientului de infecţie cu
virusul SARS-COV-2 și de beneficiile aduse
de continuarea administrării terapiei on-
cologice. Comisia de experţi din cadrul
Programului naţional de diagnostic și tra-
tament pentru boli rare – Atrofia Muscu-
lară Spinală (copii și adulţi) a explicat că
pentru tratamentul cu administrare in-
tratecală cu nusinersenum, se recoman-
dă continuarea acestuia conform schemei
din protocol, cu o întârziere de maximum 7
zile pentru dozele de iniţiere și de 14 zile pen-
tru cele de continuare, dacă aceste situaţii au
o justificare (medicală sau de altă natură).
Lipsa de sânge
poate agrava
situaţia actuală
Restricţiile de circulaţie impuse în
contextul propagării infecţiilor cu noul
coronavirus vor duce la o scădere dra-
matică a donării de sânge, avertizează
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu
Afecţiuni Cronice din România (CO-
PAC). „Această lipsă a donatorilor de
sânge se traduce printr-o criză a pacien-
ţilor cu boli rare, cronice sau pacienţii
Sunt implicate și structurile
ambulatorii
Totodată, se continuă acordarea medi-
camentelor specifice pentru tratamentul în
ambulatoriu al bolnavilor cu scleroză multi-
plă, hemofilie, talasemie, unele boli rare, boli
endocrine, pentru tratamentul substitutiv
cu metadonă și pentru tratamentul recidivei
hepatitei cronice la pacienţii cu transplant
hepatic incluși în programele naţionale de
sănătate. Este vorba despre medicamente
care se eliberează prin farmaciile cu circuit
închis care aparţin unităţilor sanitare prin
care se derulează aceste programe. Medi-
Primul transplant hepatic
camentele se acordă pe bază de prescripţie
medicală electronică online sau offline sau
prescripţie medicală cu regim special utiliza-
tă pentru preparate stupefiante şi psihotro-
pe, după caz. În situaţia în care se suspendă
complet activitatea structurilor ambulatorii,
medicaţia specifică poate fi acordată și pe o
foaie de condică special întocmită în acest
sens. Atunci când medicul curant apreciază
că este posibilă administrarea medicamen-
telor specifice perfuzabile și la domiciliul
pacientului, acest lucru se poate realiza sub
supravegherea personalului medical.
Florentina Ionescu
te două categorii. Alcoholic Anonymous au
adoptat-o ca lozincă, înţelegând că în aceas-
tă înţelepciune stă de fapt diferenţa între
echilibru și boală mintală.
Mi-am adus aminte de ea zilele astea,
când, urmărind cele scrise de grupurile
efervescente de medici, am observat o măr-
turie comună: mulţi dintre noi ne-am împă-
cat deja cu ideea că ne vom infecta cu noul
coronavirus. Marea criză nici n-a început
la noi, dar după marea teamă iniţială că lu-
crătorii sanitari nu vor fi adecvat protejaţi,
după ce am văzut că în Italia mor medici,
că în Spania angajaţii din spitale sunt con-
sumaţi precum mănușile de unică folosinţă
din cauza infectării, după ce am realizat că
încrederea în guvernanţi a fost și va fi mereu
limitată, deja am început să ne resemnăm.
Nici vorbă de capitulare. E vorba de accep-
tare, ca să putem merge mai departe și să ne
facem datoria.
În rândul personalului sanitar am notat
niveluri enorme de anxietate: peste noap-
te, oameni, în fond, obișnuiţi trebuie să se
descurce cu perspectiva de a fi „în linia în-
tâi” și cu presiunea de a fi „eroi”, cu aștepta-
rea tacită de a se sacrifica pentru cei mulţi.
Nu putem să ne luptăm permanent cu lu-
crurile astea, trebuie să le procesăm, să le
digerăm, să ni le asumăm pe cât putem. O
oarecare doză de resemnare pare necesară.
Dar este și periculoasă. La un moment dat,
devine foarte ușor să te resemnezi. Istoria
ne arată că omul poate îndura poveri extrem
de mari, și pe perioade foarte lungi, dacă îl
încarci încetul cu încetul; de asta măsurile
restrictive ne sunt servite în porţii mici, de-
ocamdată.
Dar adevărata rezilienţă nu înseamnă
doar acceptare. Înseamnă o bună măsură
de revoltă. Nu una instinctivă, inconștien-
tă, egoistă. Ci una organizată și deliberată.

într-un spital privat din România

acuţi. Lipsa sângelui va avea un impact
devastator asupra întregului sistem de
sănătate”, subliniază Radu Gănescu, pre-
ședintele COPAC. Acesta a atras atenţia
că de transfuzii vor avea nevoie inclusiv
cazurile grave de COVID 19, care nu vor
S pitalul Clinic Sanador a devenit primul centru privat din ţara noastră care a efectuat un
întârzia să apară. Dr. Raed Arafat a făcut
și el un apel către donatori – „salvatori
de vieţi” – pentru a merge în continuare
să doneze, pentru că deplasările în acest
scop sunt exceptate de la restricţiile de
circulaţie.
Cristina Ghioca
Când vom intra în contact cu virusul, fără
să fim suficient protejaţi, propun să ne fa-
cem datoria, dar să avem grijă ca fiecare
transplant hepatic. Reprezentanţii spitalului precizează că intervenţia a avut loc la 22
februarie, a durat nouă ore și a fost pro bono. Echipa medicală a acţionat sub îndrumarea
fibră a intelectului nostru să se revolte îm-
potriva neglijenţei care ne expune. Când
renunţăm la drepturi fundamentale, din
prof. dr. Irinel Popescu, șeful Centrului de Excelenţă în Boli Hepatice, și coordonată de conf. necesitate, să nu o facem bucuroși, ci revol-
dr. Vlad Brașoveanu. Beneficiarul este o persoană de 53 de ani, cu o patologie complicată: taţi, măcar în sinea noastră. Să ne făgădu-
ciroză cu hepatocarcinom și tromboză totală de venă portă. „A fost o intervenţie mai dificilă, im că ne vom lua înapoi drepturile, cu vârf
din cauza unei tromboze de venă portă, o tromboză extinsă de trunchi portal, care a necesitat și îndesat. Ca să avem echilibru, trebuie să
o etapă suplimentară de trombozare a venei porte”, a declarat pentru Viaţa Medicală dr. știm când să ne resemnăm, și când să ne
Dragoș Romanescu, membru al echipei medicale care a efectuat intervenţia. revoltăm. Chiar și împotriva lucrurilor care
Dorina Novac nu pot fi schimbate.
4 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12 De știut!
În contextul pandemiei COVID-19
Îngrijirile ONCOLOGICE,
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
Din cauza vulnerabilităţii
o adevărată provocare
particulare a pacienţilor
oncologici, asigurarea îngrijirilor
de specialitate în condiţii de
siguranţă este esenţială, în ciuda
numeroaselor piedici întâmpinate
de profesioniștii din domeniul
medical în această perioadă
dificilă. Drept urmare, societatea
europeană și cea americană
de oncologie au făcut câteva
recomandări. La fel și Societatea
Naţională de Oncologie Medicală
din România (SNOMR).

E
SMO (European Society for
Medical Oncology) sprijină activi-
tatea profesioniștilor din domeniul
oncologic, asigurând îngrijirea
calitativă a pacienţilor în asemenea circum-
stanţe excepţionale și încurajând colaborarea
cu autorităţile locale. Conform societăţii eu-
ropene, serviciile oncologice de bază ar trebui
să fie livrate în continuare, în condiţii de sigu-
ranţă, fiind vitală protejarea pacienţilor și a
personalului medico-sanitar de COVID-19.
Totuși, vizitele de follow-up au fost amânate în
unele centre, fiind prioritar tratamentul bolii
active. Modificările recent implementate în
contextul pandemiei, ce includ redistribuirea
resurselor esenţiale și alte măsuri de siguran-
ţă, ar putea avea un impact semnificativ asu-
pra activităţii cotidiene în departamentele
de oncologie.
Triajul telefonic,
o măsură eficientă
ESMO recomandă schiţarea unor planuri
de urgenţă pentru asigurarea continuităţii
activităţii în diferite scenarii potenţiale, în
colaborare cu administraţia locală. Serviciile
de teleîngrijire și teleconsultanţă ar trebui
să fie luate în considerare în această peri-
oadă, iar regimurile terapeutice ar trebui să
fie adaptate pentru a se reduce numărul de
vizite medicale pe durata pandemiei. Prin
urmare, sunt preferate schemele terapeutice
repetate la interval de două-trei săptămâni,
iar administrarea medicaţiei pe cale orală sau
subcutanată este încurajată. De asemenea,
este recomandată contactarea telefonică a
pacienţilor cu o zi înainte de vizita medicală
programată, pentru a fi identificaţi cei care
au intrat în contact cu o altă persoană dia-
gnosticată cu infecţia cu noul coronavirus,
care au călătorit în zone considerate cu risc
crescut în ultimele 14 zile și pacienţii care
au prezentat recent simptome respiratorii,
asemănătoare gripei. Astfel, triajul telefonic
reprezintă o măsură eficientă de control a
răspândirii noului coronavirus.
Echipamentul de protecţie,
vital în orice situaţie
Expunerea prelungită la agentul patogen,
programul de lucru prelungit și povara psi-
hologică a pandemiei afectează suplimentar
personalul medical, care se bazează zilnic
pe protecţia conferită de echipamentul spe-
cific. Din cauza deficitului actual de mănuși,
măști faciale, ochelari de protecţie, halate și
alte produse similare, medicii, asistentele și
toţi ceilalţi lucrători sanitari din linia întâi
sunt expuși excesiv în lupta împotriva agen-
ţilor infecţioși. Pe lângă instruirea adecvată
cu privire la măsurile profilactice esenţiale
pentru controlul infecţiei, implementarea
unor planuri de rotaţie a personalului medi-
cal, în ture, ar putea reduce gradul de expu-
nere al acestora, asigurând un mediu sigur
de îngrijiri oncologice atât pentru personalul
medico-sanitar, cât și pentru pacienţi.
Temporizarea intervenţiilor
chirurgicale „elective”
Deși ASCO (American Society of Clinical
Oncology) susţine asigurarea continuităţii
îngrijirilor oncologice în contextul răspândi-
rii rapide a noului coronavirus la nivel mon-
dial, intervenţiile chirurgicale „elective” sunt
amânate, recomandarea fiind susţinută de
CDC (Centers for Disease Control and Pre-
vention) și de American College of Surgeons.
Totuși, în anumite cazuri, aceste intervenţii
sunt esenţiale, iar deciziile terapeutice ar
trebui să fie evaluate la nivel individual, în
cadrul comisiilor multidisciplinare, luând în
considerare riscurile și beneficiile tempori-
zării tratamentului chirurgical în situaţia
actuală. Din cauza importanţei vitale a trata-
mentelor oncologice sistemice, întreruperea
chimioterapiei sau a imunoterapiei nu este
recomandată, deși raportul dintre riscurile
potenţiale asociate întreruperii tratamentu-
lui oncologic și beneficiile profilaxiei în cazul
COVID-19 sunt încă neclare, conform Meds-
cape Medical News.
ASCO subliniază că deciziile clinice ar
trebui să fie luate la nivel individual. Reco-
mandările societăţii americane includ opţi-
unea de întrerupere a tratamentului pentru
pacienţii în remisiune completă, utilizarea
preferenţială a tratamentelor cu adminis-
trare orală (care ar putea reduce frecvenţa
vizitelor medicale), amânarea tratamentului
în cazul centrelor oncologice cu risc crescut
de transmitere a noului coronavirus sau asi-
gurarea continuităţii tratamentului în alte
centre și evaluarea oportunităţii de efectuare
a acestuia la domiciliul pacienţilor.
În cazul candidaţilor pentru transplantul
alogenic de celule stem, amânarea procedu-
rii poate fi luată în considerare în situaţiile
în care pacienţii sunt trataţi eficient cu tra-
tamentul convenţional. De asemenea, clini-
cienii ar trebui să consulte și recomandările
furnizate de American Society of Transplan-
tation and Cellular Therapy, precum și cele
ale European Society for Blood and Marrow
Transplantation.
Recomandări naţionale, la standard
internaţional
În România, SNOMR a publicat recent
un set de recomandări pentru reducerea im-
pactului COVID-19 asupra pacienţilor onco-
logici, dar și asupra serviciilor de oncologie.
„Bolnavii de cancer sunt cunoscuţi ca fiind
mai vulnerabili în faţa infecţiilor virale de tip
gripal. Se estimează că riscul de a fi internat
este de patru ori mai mare, iar riscul de deces
este de zece ori mai mare”, subliniază experţii
români, citând concluziile unui studiu reali-
zat de Bitterman și colab., publicat în 2018,
în Cochrane Database of Systematic Reviews.
În condiţiile actuale, sursa citată precizează
că pacienţii oncologici reprezintă urgenţe de
ordinul II, conform art. 8 din anexa 2 a decre-
tului privind instituirea stării de urgenţă.
Alături de măsurile generale propuse
de Ministerul Sănătăţii, societatea română
adaugă și alte recomandări specifice, pentru
reducerea aglomerării în serviciile de onco-
logie, evitarea transmiterii noului corona-
virus, scurtarea timpului petrecut în sălile
de așteptare/consultaţie și scăderea duratei
de staţionare pentru pacienţii spitalizaţi.
De asemenea, secţiile de oncologie și cele de
radioterapie nu ar trebui să primească paci-
enţii infectaţi sau suspecţii clinic de infecţie
cu noul coronavirus, sugerând ca pacien-
ţii pozitivi să fie îndrumaţi către centrele
specializate.
Totodată, medicii și personalul medi-
co-sanitar testat pozitiv în afara programului
ar trebui să nu se prezinte la serviciu și să se
adreseze unităţilor specializate pentru gesti-
onarea acestor situaţii, anunţând în preala-
bil conducerea unităţii sanitare la care sunt
încadraţi. Dacă personalul medico-sanitar
este testat pozitiv în timpul orelor de pro-
gram, SNOMR recomandă contactarea DSP
în vederea iniţierii anchetei epidemiologice
pentru determinarea contacţilor apropiaţi și
izolarea ulterioară la domiciliu a persoanelor
infectate timp de 14 zile.

PUBLICITATE
S.C. Doinamed SRL POLICLINICA BUCOVINA SUCEAVA,
cu sediul în Rm. Vâlcea, strada 1 Mai nr. 2, punct de lucru: Spitalul de Boli Cronice Drăgoești, oferă spre
(fosta POLICLINICĂ INDUSTRIALĂ),
ocupare un post de medic specialist/primar medicină internă. Oferim un salariu atractiv, un mediu de lucru
plăcut și profesionist. caută medici colaboratori
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să sunaţi la telefon 0744.935.176 – Barbu Doina. în vederea întocmirii de contracte prestări servicii medicale pentru
următoarele specializări:
Clinică medicală cu sediul în sectorul 3, Chirurgie, Ortopedie, Psihiatrie, Oftalmologie, Pneumologie, Boli de
București, aflată în contract cu CASMB, nutriţie, Dermatologie, Boli infecţioase, Neurologie, Endocrinologie,
angajează cu contract de muncă full-time sau part-time medici specialiști în: Urologie, Pediatrie etc.
- Cardiologie – 2 posturi; Pentru informaţii vă stăm la dispoziţie la nr.: 0721.321.980.
- Psihiatrie infantilă – 1 post.
Date de contact: tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061,
VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ CU SPAŢIUL EI.
e-mail: clinicamemento@yahoo.com RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
De știut!
În contextul pandemiei COVID-19
Recomandări în îngrijirea
pacienţilor cu DZ
Pacienţii vârstnici și cei cu afecţiuni cronice fac parte din categoria
persoanelor vulnerabile în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Din
această categorie fac parte și cei cu diabet zaharat. Pentru a-i ajuta pe
acești bolnavi, societăţile profesionale internaţionale vin cu recomandări
și sfaturi.
A
sociaţia endocrinologilor cli-
nicieni (AACE) a lansat un
document oficial, actualizat,
dedicat pacienţilor cu diabet
zaharat. Conform datelor deţinute de so-
cietate, pacienţii cu diabet zaharat și cu
control glicemic precar internaţi pentru
COVID-19 prezintă un risc crescut de
mortalitate și de a dezvolta complicaţii
severe ale bolii. Nu există un risc diferit
de infecţie între pacienţii cu diabet za-
harat de tip 1 sau de tip 2. Într-adevăr,
vârsta peste 60 de ani, prezenţa compli-
caţiilor diabetului și/sau a altor comorbi-
dităţi, o durată lungă de evoluţie a bolii
cresc riscul de infecţie cu SARS-CoV-2.
Măsuri generale
Pentru a preveni infecţia cu SARS-
CoV-2, pacienţii sunt sfătuiţi să continue
tratamentul recomandat de medicul cu-
rant. În acest sens, în SUA a fost lansat
site-ul http://mydiabetesemergencyplan.
com, cu informaţii și recomandări actu-
alizate pentru fiecare stat american, pri-
vind inclusiv asigurarea consumabilelor
necesare de către pacienţi – teste pentru
glicemie, pentru evaluarea corpilor ceto-
nici. Pacienţii care folosesc pompe și/sau
senzori de monitorizare continuă trebuie
să se asigure că au consumabilele necesa-
re. De asemenea, aceștia trebuie să rămâ-
nă în case cât mai mult posibil, să nu se
expună, să se spele pe mâini corect și cât
mai des, în special înainte de a mânca sau
a bea apă, după utilizarea toaletei și după
ce strănută sau își suflă nasul. Dacă paci-
enţii prezintă simptome precum febră,
tuse, dificultăţi de respiraţie, dacă au fost
în contact sau au suspiciunea că au fost în
contact cu o persoană infectată cu noul
coronavirus, dacă locuiesc sau au călăto-
rit în zone endemice, trebuie să anunţe
autorităţile imediat.
Sfaturile experţilor americani
ADA (American Diabetes Associati-
on) recomandă ca pacienţii să aibă la în-
demână numărul de telefon al medicului
curant, eventual al farmaciei de la care
se aprovizionează și al asiguratorului.
Să aibă rezerve de alimente cu conţinut
în carbohidraţi simpli – băuturi carbo-
gazoase îndulcite, miere, gem, bomboa-
ne etc., pentru a corecta eventualele
hipoglicemii sau pentru situaţiile în care
pacienţii nu se pot hrăni corespunzător.
În special pentru cei cu diabet zaharat
de tip 1 se recomandă să aibă o rezervă de
glucagon și de teste pentru corpi cetonici.
Medicul curant trebuie anunţat
în următoarele situaţii:
• Pacientul prezintă simptome asoci-
ate infecţiei cu SARS-CoV-2;
• Valori glicemice persistent crescute;
• Hipoglicemii recurente;
• Detecţia corpilor cetonici;
• Necesitatea ajustării dozelor de in-
sulină;
• Stare generală alterată.
În documentul lansat de ADA este
specificat faptul că anumiţi senzori (Dex-
com G5, Medtronic Enlite, Guardian)
sunt influenţaţi de administrarea de ace-
taminofen, deci verificarea valorii glice-
miei trebuie efectuată prin intermediul
unui test cu glucometrul.
Cât de mare este riscul
pentru cei cu diabet?
Mecanismul prin care DZ compli-
că evoluţia COVID-19 nu este cunos-
cut cu exactitate. Însă este bine știut
Grupaj
realizat de
dr. Roxana
Dumitriu
faptul că un control glicemic precar,
valori peste ţinte ale glicemiei repre-
zintă un promotor al imunosupresiei.
Acest element suprapus peste alte com-
plicaţii ale DZ sau peste comorbidităţi
asociate contribuie la evoluţia severă a
infecţiilor.
Într-un articol publicat în Jour-
nal of Clinical Medicine (Sheng-Qun
D. et al) și publicat la sfârșitul lunii
februarie, un grup de cercetători din
China a adunat date, retrospectiv, din
raportări oficiale din Wuhan, cu pri-
vire la decesele înregistrate în epi-
centrul pandemiei cu coronavirus.
Din cele 26 de decese analizate de
cercetători, 42,3% dintre cei decedaţi
aveau diabet zaharat și 53,8% erau
hipertensivi.
Un studiu publicat în The Lancet
Respiratory Medicine (Xiaobo Y. et al),
publicat la sfârșitul lunii februarie, a
arătat că din 52 de cazuri severe de CO-
VID-19 tratate pe o secţie de terapie
intensivă, care au decedat, 40% sufereau
de boli cronice, 22% aveau boală cerebro-
vasculară și 22% diabet zaharat. Dacă
diabetul zaharat este un factor predictor
al decesului la acești pacienţi rămâne o
ipoteză.
Din punct de vedere fiziopatologic,
virusul se leagă de celulele-ţintă prin
receptorii ACE2 (enzima de conversie a
angiotensinei), exprimaţi la nivel pulmo-
nar, intestinal, renal, vascular. Expresia
ACE2 este semnificativ crescută la pa-
cienţii cu diabet zaharat care primesc
tratament cu inhibitori ai enzimei de
conversie sau sartani. De asemenea, ex-
presia ACE2 poate fi crescută la pacien-
ţii trataţi cu tiazolidindione și ibuprofen
(Li XC, Zhang et al).
VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
5
Este foarte
importantă
comunicarea între
medici
Dr. Simona Carniciu, medic specialist
diabet, nutriţie și boli metabolice explică
în interviul pe care ni l-a acordat în
exclusivitate care sunt recomandările
pentru pacienţii diagnosticaţi cu diabet
zaharat în contextul pandemiei cu
SARS-CoV-2. Pe lângă evitarea expunerii,
un regim alimentar strict, hipoglucidic,
exact cum a fost recomandat de către
medicul curant, este cea mai importantă
măsură pe care acești pacienţi trebuie să
o aplice.
Ce le recomandaţi
pacienţilor cu diabet
zaharat, în această pe-
rioadă?
Pacientul aflat la risc nu
trebuie să iasă din casă.
În condiţiile legislati-
ve actuale, eliberarea
reţetei se poate efectua
fără card de sănătate.
Asta înseamnă că paci-
’’
entul nu trebuie să vină
Se recomandă
pacienţilor să fie
foarte stricţi cu
alimentaţia, pentru că pe
fondul stresului generat după reţetă. Dacă are
de situaţia actuală poate rude, cunoștinţe care se
crește glicemia. pot deplasa și îl pot ajuta,
aceștia pot veni la cabinet
cu datele pacientului, eventual se poate face un
consult telefonic prin care să se precizeze datele
importante: dacă este bine controlată glicemia sau
dacă au apărut evenimente în jurnalul de glicemii
etc. În scenariul în care pacientul nu are pe cine să
trimită la cabinet, se va verifica, dacă și farmaciile
sunt de acord, să se elibereze prin consult telefo-
nic reţeta, care va putea fi vizualizată în sistem de
către farmacie și va fi eliberată în orice farmacie.
Pacientul se va duce direct la farmacia din pro-
ximitate și își va ridica reţeta, după consultul te-
lefonic. Pacientului i se vor menţiona numărul și
seria reţetei. De asemenea, se poate face inclusiv o
completare la reţeta anterioară, în limita posibili-
tăţilor protocolului, dacă este strict necesar.
Recomandaţi pacienţilor să își facă stocuri de
medicamente în această perioadă?
Consider că majoritatea medicilor diabetologi vor
fi la datorie. Este nevoie să fii la datorie. Pacienţii
nu își pot face stocuri pentru că legea te obligă să
iei reţeta doar pe trei luni, această reglementare
nu e modificată încă.
Cum ar trebui adaptat regimul alimentar?
Creșterea glicemiei este normală în perioada
aceasta de stres, iar alimentaţia nu e la fel de po-
trivită, din cauza restricţiilor, și nu se mai pot pro-
cura la fel de repede alimente. Din acest motiv se
recomandă pacienţilor să fie foarte stricţi cu ali-
mentaţia pentru că pe fondul stresului generat de
situaţia actuală poate crește glicemia. Se consul-
tă telefonic medicul, iar dacă se poate face ceva,
acest lucru se va transmite pacientului.
Ce se întâmplă în cazul unei urgenţe?
Urgenţele hiperglicemice care nu sunt foarte se-
vere pot fi tratate printr-un consult telefonic la
medicul diabetolog. De aceea, în această conjunc-
tură este foarte importantă comunicarea între
medici, iar medicul de familie poate instrui și ar
fi foarte bine ca în această perioadă, în special în
mediul rural, acesta să aibă insulină rapidă pentru
corectarea glicemiilor foarte mari.
Există un protocol actual care trebuie aplicat în
cazul pacienţilor cu diabet zaharat diagnosti-
caţi cu COVID-19?
Protocolul se adaptează în funcţie de necesităţile
pacientului. Dacă are glicemii de necontrolat, cu
siguranţă se va ajunge la insulinoterapie. Dacă
este bine controlat, atunci nu este nevoie.
6 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
În contextul pandemiei COVID-19
Mergem sau nu la DENTIST?
În aceste vremuri în care chiar și banalul strănut este suspectabil și
interpretabil prin grila COVID-19, și eu, de profesie medic dentist, sunt
îndreptăţit să caut informaţii și răspunsuri clare și sigure la întrebările care
îl frământă pe orice stomatolog din lume: ce trebuie să fac acum pentru
mine și pentru pacienţii mei?
P
entru că cine se aseamănă se adună,
s-a organizat pe Facebook un grup
de discuţii, Dentists Against Coro-
navirus, la care m-am afiliat și care
numără acum cca. 33.000 de membri (medici,
cercetători, universitari) din toată lumea, in-
clusiv China, SUA și, bineînţeles, România.
Astfel, nu a fost o surpriză să aflu că în coti-
dianul New York Times din 15 martie 2020 a
apărut un studiu referitor la gradul de expune-
re a profesiilor, care spune că: medicii dentiști
sunt de circa opt ori mai expuși la a contracta
virusul și boala decât o persoană obișnuită
și cei mai expuși dintre specialităţile medi-
cale, având în vedere ergonomia specifică
profesiei:
- proximitatea cu pacientul (urmează, în
ordine, paramedicii și alte categorii medicale,
piloţii de avion și însoţitorii de bord, casierii și
alţii pentru care păstrarea distanţei sociale nu
este posibilă);
- gura larg deschisă (cavitatea orală), ce
reprezintă punctul „zero” al activităţii într-un
cabinet stomatologic. Or, se știe, odată găzduit
de corpul uman, acest coronavirus (SARS-
CoV-2) este din abundenţă prezent în saliva
și în secreţiile nazofaringiene din vecinătatea
gurii, pentru că SARS-CoV-2 se poate lega de
celulele pozitive ale enzimei ACE-2, care sunt
foarte concentrate în glandele salivare. Aceas-
ta ar putea fi o posibilă explicaţie pentru pre-
zenţa din abundenţă a SARS-CoV-2 în saliva
secretorie.
Riscul unui medic dentist de a se identifica
cu definiţia de caz COVID-19 este indiscutabil
(3): persoană care s-a aflat în aceeași încăpere
având contact faţă în faţă cu un caz de CO-
VID-19 la o distanţă mai mică de 2 m și pe o du-
rată de peste 15 minute; persoană din rândul
personalului medico-sanitar sau altă persoană
care acordă îngrijire directă unui pacient cu
COVID-19 sau o persoană din rândul perso-
nalului de laborator care manipulează probe
recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără
portul corect al echipamentului de protecţie.
Transmitere directă și indirectă
Pe de altă parte, pacienţii mei pediatrici
(în vârstă de la 0 la 18 ani), deși figurează în
statistici ca fiind la risc mic de contractare
a virusului și cu rată mică de deces (de 0,1%
Semne/simptome de COVID-19
Pacient suspect de COVID-19
•Precauţii standard, privind contactul și aerosolii
•Screeening COVID-19 & Radiografie/CT toracic
•Raportare către agenţia de sănătate
Îngrijire electivă
•Amânarea tratamentului pentru 2
săptămâni
•Monitorizare folosind telefonul sau
video-conferinţa
la 0-9 ani și de 0,2% la 10-19 ani), pot fi buni
vectori de transmitere încrucișată a virusului
atât către personalul medical, cât și către per-
soanele în vârstă și vulnerabile, cu imunitate
scăzută, din familiile lor.
Și știaţi că un raport recent spune că un
adult își atinge faţa instinctiv de circa 23 de
ori pe oră (dintre care 40% sunt atingeri ale
nasului și gurii), iar copiii de și mai multe
ori. După cum se știe deja, căile de transmi-
tere sunt nu doar directă (interpersonală),
prin aerosolii tusei sau strănutului nepro-
tejat, care pot contamina direct persoane-
le aflate pe o rază de 2 m prin inhalarea lor
direct în plămâni sau prin depunerea lor
pe nas, în gură sau pe faţă, dar și indirectă,
prin atingerea obiectelor inerte sau a supra-
feţelor pe care au aterizat (s-au depus) ae-
rosolii transmiși de persoana infectată. De
aceea, protocoalele standard și universale de
prevenţie a infecţiilor nosocomiale trebuie
completate cu măsuri și protocoale supli-
mentare care se aplică tuturor pacienţilor,
indiferent de statusul infecţios, cunoscut sau
necunoscut.
Preocupaţi de aceleași probleme, colegii
din Italia au închis toate cabinetele. La fel,
în toate statele americane, cabinetele tra-
tau iniţial doar urgenţe, ca apoi să le închi-
dă complet. Ultima recomandare ADA, dar
și a autorităţilor CMS din România este de
amânare a tratamentelor de rutină, cu focus
pe prevenirea răspândirii COVID-19 prin
urgenţe stomatologice.
Și dacă toate strategiile de control al in-
fecţiei sunt îndeplinite (echipamente, pro-
tocoale, personal instruit), atunci ar trebui
să avem grijă cu mult discernământ și de
filtrarea prin screening, conform schemei
inspirate de Amber Ather BDS, DDS (vezi
schema atașată).
1. Screeningul și triajul pacienţilor
1.1. în funcţie de risc
Deși cele mai pertinente două întrebări
pentru un screening iniţial (telefonic) sunt
legate de istoricul călătoriilor din ultimele 14
zile efectuate în zone afectate de COVID-19 și
de prezenţa vreunui simptom caracteristic bo-
lii respiratorii febrile, există șanse mari ca în
practica stomatologică de urgenţă să fie trataţi
Pacient
Screening iniţial (Telescreening/evaluare iniţială a
pacientului)
Istoric de călătorie/Asociere epidemiologică
Efectuare tratament dentar
Asistenţă medicală de urgenţă în ambulator
(durere acută/tumefacţie)
•Management farmacologic
•Antibiotice
•Analgezice
•Monitorizare folosind telefonul sau
video-conferinţa
unii dintre pacienţii asimptomatici, dar infec-
taţi cu COVID-19, ţinând cont și că perioada
de incubaţie a SARS-CoV-2 este variabilă și că
poate dura între 0 și 24 de zile.
Observaţii recente sugerează că pacienţii
asimptomatici sau pacienţii în perioada de
incubaţie sunt de asemenea posibili vectori
ai SARS-CoV-2 (Chan et al. 2020; Rothe et al.
2020).
În plus, rămâne de dovedit dacă pacienţii
în perioada de recuperare sunt și ei o potenţi-
ală sursă de transmitere (Rothe et al. 2020),
pentru că MERS-CoV RNA a fost detectat în
tractul respirator inferior chiar și la o lună de
la debutul bolii, iar virusul viu a putut fi izolat
chiar în a 25-a zi de la debutul simptomelor.
De menţionat că efectuarea unui singur test
negativ RT-PCR nu exclude infecţia.
Având în vedere observaţiile de mai sus,
deși e puţin probabil ca pacienţii cu febră ac-
tivă, peste 38°C, sau cei cu boală respiratorie
să se prezinte în cabinetul stomatologic (dacă
sunt triaţi telefonic și invitaţi să rămână izo-
laţi circa trei săptămâni, dacă urgenţa stoma-
tologică permite acest lucru), totuși, fiecare
pacient care intră în cabinet, fie el și asimp-
tomatic, trebuie să fie considerat potenţial in-
fectat și toate practicile stomatologice trebuie
adaptate la politicile revizuite de control al
infecţiilor.
Este demn de accentuat faptul că pacienţii
cu infecţie cu noul coronavirus SARS-CoV-2
suspectată sau confirmată nu trebuie trataţi
într-un cadru stomatologic de rutină.
Asistenţă medicală de
urgenţă în spital (UPU)
•Efectuare tratament medical
în cameră cu presiune
negativă/camere izolate
pentru infecţii cu cale de
transmitere aeriană
De știut!
1.2. în funcţie de urgenţa stomatologică
(medico-dentară)
Odată stabilit diagnosticul de urgenţă sto-
matologică, în funcţie de severitatea acesteia
(vezi chestionarul de evaluare a urgenţei),
clinicianul:
- poate amâna tratamentul;
- poate gestiona cazul făcând uz de metode
alternative farmaceutice (antibioticoterapie
simptomatică și analgezice);
- poate trata el însuși urgenţa în cabinet
prin metode alternative chemo-mecanice
(fără să folosească instrumentele rotative, în
special cele de mare viteză, care pot produce
stropi aerosolizaţi);
- poate trata el însuși urgenţa în cabinet
folosind la minimum instrumentele rotative
(dar numai dacă dispune de echipamentul
adecvat recomandat de Colegiul Medicilor
Stomatologi).
2. Managementul urgenţei: condiţii
pre/procedurale
a. Pacientul este sfătuit să efectueze un
periaj eficient înainte de vizita la stomatolog.
Studii anterioare arată cum SARS și MERS
sunt foarte susceptibile la iod și că prin clătirea
gurii pacientului cu 0,2% povidone-iodine s-ar
putea reduce încărcătura de coronavirus în sa-
livă. La copii se mai recomandă Optic White
(2% hidrogen peroxid), iar acolo unde nu este
posibilă clătirea gurii (copilul fiind prea mic),
se folosește un tifon îmbibat în soluţie.
b. A se folosi instrumentar de unică folo-
sinţă.
c. Radiografia extraorală cum e Panorami-
ca sau CBCT ar trebui preferate pentru a evita
reflexele de vomă sau provocarea tusei prin
procedurile imagisticii intraorale.
d. Folosirea izolării prin diga stomatologi-
că (rubber dam) are în plus avantajul acoperi-
rii nasului pacientului.
e. Orice procedură trebuie să evite folo-
sirea instrumentelor ultrasonice sau a celor
rotative de mare viteză, care produc aerosoli
contaminaţi.
Coronavirusul uman poate supravieţui pe
suprafeţe inerte până la nouă zile la tempera-
tura camerei și cu mare preferinţă în condiţii
de umiditate. De aceea, echipa stomatologică
va avea grijă ca în permanenţă să dezinfecteze
suprafeţele cu recent aprobatele dezinfectan-
te pentru COVID-19 și să le păstreze uscate.
Un medic dentist practician prudent ar pu-
tea să folosească acest sumar (review) ca un
punct de plecare în a se informa și a fi la curent
continuu în lupta comună împotriva aces-
tui flagel. Medici și pacienţi, împreună vom
izbândi! Protejându-ne pe noi, vă protejăm și
pe dumneavoastră!
Dr. Nicoleta van Gelder
Clinica Happy Dent
Opinii VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
7

CMSR

Coronavirusul
blochează stomatologia cursul tratamentelor stomatolo-
gice. Pacientul este potenţial pu-
tător al agentului patogen. El stă
pe scaunul stomatologic cu gura
deschisă și fără mască un timp
îndelungat. Manoperele cu instru-
Prof. dr.
mente rotative, sprayul de apă și
Radu aer precum și detartrajul produc
Septimiu particule aeriene contaminate
Câmpian, cu salivă și secreţii care conta-
vicepreședinte minează aerul, îmbrăcămintea și
exerciţiu medical mondial nedo-
rit va determina o reconsiderare
a sistemelor de sănătate, precum
și a mijloacelor și a procedurilor
de curăţire, dezinfecţie și sterili-
zare în cabinetele medicale. Pa-
cienţii trebuie să cunoască riscu-
rile specifice infecţiilor cu acest zile libere și noaptea. Pentru zilele petentă a unui medic stomatolog
coronavirus și să înţeleagă corect lucrătoare, urgenţele vor fi asigu- care cunoaște pacientul. Vedem
măsura suspendării temporare a rate în cabinetele desemnate și acum din nou cât de importantă
asistenţei stomatologice. dotate pentru nevoile de siguranţă este promovarea sănătăţii orale

C
CMSR
apacităţile limitate ale
sistemului de sănătate
au fost foarte bine evi-
denţiate de noul coro-
navirus. Ceea știm acum cu certi-
tudine este că izolarea temporară
a indivizilor, distanţarea socială și
respectarea cu stricteţe a igienei
personale sunt singurele noastre
arme. Acum, în contextul propa-
gării accelerate a infecţiilor cu co-
ronavirus, mijloacele de protecţie
și prevenţie specifice aplicabile
persoanelor nu pot fi aplicate în
mobilierul. Sistemele de aspiraţie
pot doar să reducă poluarea cu
particule, nu o pot elimina. Atin-
gerea obiectelor este implicită și
constituie un risc de contaminare
pe diferite perioade, în funcţie de
natura suprafeţelor, în lipsa unor
măsuri specifice și repetate de de-
contaminare.
În aceste condiţii, decizia de
suspendare a activităţilor medica-
le stomatologice este binevenită și
corectă. Trăim vremea unei pan-
demii ale cărei durată și bilanţ nu
sunt cunoscute. Probabil că acest
Nu este vorba de o reducere
a accesibilităţii lor la tratamen-
te stomatologice în scop restric-
tiv, ci de o reducere temporară a
accesibilităţii în scop protectiv.
Urgenţele stomatologice pot fi
accesate în anumite condiţii, re-
spectiv în cabinete în care se poate
asigura protecţia specială faţă de
posibilitatea de contaminare.
Conform actelor normative
în vigoare, unităţile de primire a
urgenţelor din spitalele judeţene
trebuie să ofere servicii de urgen-
ţe stomatologice în intervalele de
actuale.
Trebuie avut în vedere că ser-
viciile de radiologie stomatolo-
gică nu asigură permanenţa. În
funcţie de suferinţa pe care o are,
pacientul se poate adresa medi-
cului stomatolog curant pentru
a fi consiliat și ajutat cu soluţii
aplicabile de la distanţă. Nu toate
nevoile de îngrijiri medicale sto-
matologice resimţite de pacienţi
sunt totodată obiective sau urgen-
te. Pentru identificarea fiecărei
situaţii și modului de rezolvare,
este nevoie de consilierea com-
și înţelegem că lipsa programe-
lor de sănătate orală atrage după
sine eforturi medicale complexe
și mai costisitoare decât costurile
prevenţiei. Să înţelegem că pre-
misele majore ale unui optimism
ponderat pe care trebuie să-l păs-
trăm în situaţia în care ne aflăm
sunt cunoașterea regulilor și a
procedurilor, respectarea cu stric-
teţe a acestora și complianţa tota-
lă la cerinţele legale ale stării de
urgenţă. Este nevoie de disci-
plină atât din partea medicilor
stomatologi, cât și a pacienţilor.

CRESCUŢI VIRAL Comunicarea cu pacienţii

C e-ar fi să privim această pande-
mie ca pe o imensă oportunitate
de schimbare a modului în care am
Pentru studenţi și rezidenţi
pare să nu fie ceva nou. Mare parte
dintre ei utilizau de multă vreme
și familiile în pandemie
privit până mai acum o lună învă-
ţământul superior medical? Am ur-
mărit ce postează și ce comentează
platformele online de educaţie me-
dicală, nemulţumiţi cu meniul zilnic
sau din dorinţa de a cunoaște mai
P robabil că nimeni nu se gândește zi- le nou apărute acasă. Toate acestea vor
lele acestea că trecem prin momente ajunge într-un punct în care va fi foarte
obișnuite. Personalul me- mult de îndurat pentru ex-
studenţii mediciniști pe reţelele de mult decât norma. Mulţi dintre re- dical aflat în prima linie a trem de mulţi. Personalul
socializare, în perioada aceasta, în zidenţi au învăţat diverse tehnici luptei împotriva COVID-19 medical are parte de prea
care modul clasic de desfășurare a medico-chirurgicale privind zeci de are, pe lângă provocările puţin suport moral în aceas-
cursurilor a fost șocat de necesitatea ore filme postate pe YouTube, din obișnuite, acum exacerbate, tă perioadă în care sunt im-
schimbării și transformării de nece- pricina faptului că nu fuseseră lă- cum ar fi lipsa materialelor previzibile atât magnitudi-
sitate. Dacă nu cu mult timp în urmă saţi să participe efectiv, în clinici, la sau personalul insuficient, nea (supra)solicitării cât și
li se păreau anumite discipline ne- Dr. Richard intervenţii sau că acele intervenţii și provocări specifice pan- durata acesteia.
importante, iar lecturile propuse la Constantinescu nu se practicau în spitalul în care se demiei. Atrag atenţia asu- Incertitudinea. Me-
seminarele disciplinelor umaniste formaseră. Pe de altă parte, unii chi- pra unora dintre acestea dicii se află în situaţia de a
le primeau oftând, o parte dintre ei au început rurgi mi-au povestit că, fiindu-le imposibil să în speranţa că ne-am putea administra situaţii cu un
să scruteze lumea și modul de abordare a medi- se deplaseze în alte centre universitate din ţară organiza mai bine înainte ca nivel de incertitudine fără
Dr. Nicolae-
cinei total diferit. sau din străinătate, să deprindă o anume proce- dezastrul să lovească. precedent: o boală prea pu-
Obișnuiţi cu un parcurs șablonat, au fost dură, au apelat la filmele postate de colegii lor, Timpul. Dacă până
Iordache Iordache
ţin cunoscută, protocoale
nevoiţi să-și restructureze viziunea. Cea mai și-au însușit-o și apoi au aplicat-o în mod firesc acum nu era prea mult timp pentru co- neclare în cel mai bun caz, un număr ne-
importantă urgenţă de sănătate publică a aces- în practică. Boala este o realitate patologică, municarea cu pacienţii și aparţinătorii, cunoscut și posibil tot mai mare de paci-
tui secol i-a forţat să-și pună întrebări și să ca- dar și un construct social și cultural. Vom asista acum el tinde către zero. enţi care vor veni și o împuţinare relativă
ute răspunsuri, așa cum nu mai făcuseră până la schimbări ale felului în care societatea își va Lipsa comunicării faţă în faţă. Ex- a resurselor necesare (de fapt, puţine din
acum. Disciplinele prin care trecuseră ca prin- construi sensuri ale bolii. În facultăţile de me- ceptând discuţiile cu pacienţii aflaţi în start) ca să poţi spune cu mâna pe inimă
tr-un culoar pe care, de obicei, vrei să-l părăsești dicină se pune mai puţin accent pe efectele ma- stare de conștienţă, restul comunicării că ai făcut tot posibilul pentru a menţine
rapid, le răsună diferit și par a le lumina zone ladiilor asupra structurilor sociale sau asupra va avea loc prin telefon, cu familia. Este toţi pacienţii în viaţă.
lăsate voit în umbră. vieţii zilnice a oamenilor. Să luăm în discuţie foarte posibil ca familia să fie în izolare la O isterie oarecum justificată din
Cooperarea și multidisciplinaritatea, acum, când ne-am reluat activitatea academică rândul ei or să fie prea riscant pentru per- partea unor familii care vor trebui să ia
concepte rostite doar la conferinţe, devin online, și rolul pe care această pandemie îl are sonalul medical să se expună infecţiei. măsuri în context excepţional. Un exem-
acum esenţiale. Cadrele didactice au fost asupra schimbărilor social-apolitice, a tensiuni- Asta va face imposibile gesturi profund plu ar fi pregătirea pentru un deces în fa-
puse în faţa unei realităţi noi și s-au văzut lor sociale, a discursurilor despre hiper-globali- umane, atât de potrivite unor momente milie în această perioadă plină de restric-
nevoite să pășească într-o lume crescută di- zare și de-globalizare ori a afirmaţiilor recuren- dificile. Chiar și veștile extrem de proas- ţii. Dacă la acestea se adaugă educaţia
gital, în care termeni precum entuziasm te răspândite în spaţiul online. te se vor da cel mai probabil la telefon. precară și un context administrat prost și
și experimentare sunt extrem de firești. Pandemia afectează demografia și pare că Poate că folosirea unor interpuși volun- care nu este sub controlul medicilor, totul
Privirea aspră pe care o trimiteau dindărătul sporește creativitatea în spaţiul online. E bine tari care să discute cu familiile n-ar fi o începe să semene cu un amestec puternic
catedrei a dispărut și a devenit una a omului să regândim și modul în care ne vom construi idee tocmai rea. detonant.
îngrijorat și preocupat. abordările în cadrul învăţământului medical, în Un nivel scăzut de încredere între Probabilitatea crescută de a ceda
viitor. Să ascultăm și să încer- părţi. Acestea nu vor avea posibilitatea emoţional a personalului pe durata pan-
căm să înţelegem și zgomotul de a construi încredere. Totul se va de- demiei și de a dezvolta sindrom de stres
de fond al pandemiei. Virusu- rula pe repede înainte, cu multe uși în- posttraumatic atunci când se va fi ter-
rile nu prea respectă frontie- chise, dacă nu kilometri, între familii și minat totul. Soluţii? O primă soluţie ar fi
rele politice și culturale și nici personalul din spitale. Încrederea va mai organizarea unui serviciu/ mecanism de
nu prea înţeleg paradigmele fi subminată și prin transfer de la auto- suport psiho-emoţional pentru cei aflaţi
magice și religioase. Dezvolta- rităţi sau prin prejudecăţi privitor la cei în primele linii împotriva noului coro-
rea bacteriologiei, a faptului că care au nefericirea să se infecteze. navirus. A doua, formarea unor echipe
boala era legată de microorga- Un nivel minim de autocompasiune de comunicare cu aparţinătorii pentru a
nisme identificabile, și a vacci- și compasiune pentru colegi. Persona- detensiona puţin atmosfera și a crește re-
nării a modificat semnificativ lul aflat în prima linie va avea de admi- zistenţa personalului, dar și de a le oferi
relaţia oamenilor cu bolile și, nistrat emoţional suprasolicitarea de la o experienţă profund umană celor greu
în special, cu cele molipsitoare. slujbă, unele decizii pe care în mod nor- încercaţi în această perioadă. Acum, li-
A modificat tiparele gândirii, mal nu le-ar fi luat niciodată (de exemplu, nia de demarcaţie între corpul medical
cum nu se mai întâmplase de cine să fie intubat și cine nu), riscul pen- și restul societăţii este mai neclară decât
multă vreme. tru sănătate și o parte dintre probleme- oricând în istoria recentă.
8 Special
VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
Profesorul Vincenzo Bonifati
a studiat la Universitatea
„La Sapienza” din Roma și a
lucrat ca neurolog clinician
în domeniul bolii Parkinson,
făcând pionierat în genetica
acestei boli în perioada în care
a fost asistent universitar al
aceleiași universităţi. A ales
să lucreze într-un laborator
de genetică moleculară din
Rotterdam, devenind în anul
2003 doctor în medicină,
în genetică moleculară
umană, la Universitatea
Erasmus din Rotterdam,
în 2006 conferenţiar, și în
2012 profesor de genetică
a tulburărilor de mișcare în
departamentul de genetică
clinică. Deţine rezultate
deosebite în domeniul geneticii
moleculare, descoperind genele
PARK 7, PARK 15 (FBX07),
PARK 20 răspunzătoare de
diferite forme de parkinsonism
ereditar cu debut precoce. A
descris mutaţiile Gly2019Ser
și Gly2385Arg, variante ale
genei LRRK2, unii dintre
determinanţii genetici cei
mai relevanţi pentru formele
comune de boală Parkinson, iar
în urmă cu aproximativ trei ani
a descoperit mutaţiile în gena
LRP10, prezentă la familiile cu
debut tardiv al bolii Parkinson
și al demenţei cu corpi Lewy. În
anul 2012 a descoperit prima
boală dobândită a transportului
de mangan la om, cauzată de
mutaţiile în gena SLC30A10,
afecţiune caracterizată prin
distonie sau parkinsonism și
prin tulburări multiorganice. A
publicat peste 200 de articole
în reviste peer-reviewed, fiind
citat de peste 15.000 de ori.
Cum v-aţi decis să studiaţi medici-
na și de ce aţi ales neurologia?
Medicina a fost una dintre cele trei
pasiuni ale mele, pe lângă arheolo-
gie și pian. Am cântat foarte mult
la pian în copilărie și mi se prefi-
gura un viitor de pianist. În cele
din urmă, am ales medicina, iar în
anul II, când am studiat anatomia
sistemului nervos, am fost fascinat
de complexitatea creierului. Mi se
părea atât de complicat, dar în ace-
lași timp atât de organizat, atât de
minunat, încât mi-am zis că dacă
voi continua medicina voi ajunge
„un medic pentru creier” și nimic
altceva. Dintre afecţiunile creieru-
lui am fost foarte interesat și de psi-
hiatrie, dar neurologia și biologia
moleculară au avut întâietate. După
examenul de rezidenţiat am fost
repartizat la profesorul Giuseppe
Meco, din Roma. Era responsabil cu
ambulatoriul de specialitate pentru
pacienţii cu boală Parkinson, având
în evidenţă peste 2.000 de pacienţi.
Astfel am ajuns să lucrez, printr-o
Descoperirea componentei genetice a bolii Parkinson reprezintă un pas
important spre diagnosticul, prevenţia și tratarea formelor ereditare
ale acestei boli. Domeniul este unul în care cercetarea promite mult, iar
când este făcută cu pasiune, această cercetare poate dura o viaţă, după
cum reiese din interviul acordat în exclusivitate de profesorul Vincenzo
Bonifati, de la Universitatea Erasmus din Rotterdam.
întâmplare, în domeniul bolii Par-
kinson și al tulburărilor de mișca-
re, devenind asistent universitar
la Universitatea „La Sapienza” din
Roma. Aproximativ zece ani am
lucrat în studii clinice și am prac-
ticat neurologia, intrând în contact
cu foarte mulţi pacienţi cu boala
Parkinson, discutând mult cu ei
și cu familiile lor, despre boala lor,
dar și despre bolile membrilor
familiilor lor.
Și astfel aţi intuit rolul geneticii
în apariţia bolii.
Da, am început să dezvolt un inte-
res special pentru genetică, în anii
1992-1993, când foarte puţini me-
dici credeau în ea, și am început să
„adun” pacienţi. Mulţi credeau că
genetica nu este implicată în boala
Parkinson și unii profesori chiar
m-au considerat „nebun” pentru
că încerc să mă ocup de ceva ine-
xistent. Am fost însă suficient de
încăpăţânat și mi-am urmat cu
tenacitate interesul. Mergeam
prin Italia cu mașina personală, în
weekend-uri, fără nicio finanţare,
pentru a căuta, interoga, examina
și testa rudele pacienţilor cu boa-
la Parkinson care păreau a avea
forme familiale, și pentru a le face
pedigree-ul pe baza istoricului și al
celorlalte date obţinute.
Pedigree extins, din partea
ambilor părinţi
De la câte generaţii este bine să în-
cercăm să colectăm date?
Trebuie investigate afecţiunile a
minimum trei generaţii, din partea
ambilor părinţi, printr-un pedigree
extins (în special pentru identifica-
rea formelor x-linkate de boală). Nu
e suficient să întrebi doar despre
părinţi și bunici, ci și despre toate
rudele de gradul I ale acestora (la
fel ca la hemofilie).
Care a fost evoluţia dvs. în ceea ce
privește această pasiune legată de
genetica din boala Parkinson?
Nefiind foarte mulţi medici care
să se ocupe de acest subiect, am
prezentat la un congres internaţio-
nal primul meu poster despre zece
familii italiene. Și, interesaţi de
acest subiect, specialiști din Marea
Britanie, Austria etc. veneau și îmi
spuneau: „știi, am și eu o familie
de pacienţi!”. Astfel am început co-
laborările în acest domeniu, fiind
recrutat și devenind în doi-trei ani
membru al unei reţele europene de
studiu al caracterelor genetice în
boala Parkinson, împreună cu alţi
„nebuni ca mine” care căutau fami-
liile pacienţilor. După câţiva ani de
muncă din postura de clinician, co-
lectând probe pe care le trimiteam
Recomandarea prof. dr. Vincenzo Bonifati
pentru neurologii din România:
„Fii concentrat pe ceea ce ești interesat și încearcă să devii expert în acel
domeniu! Află cât mai multe despre subspecialitatea aleasă. Nu te poţi
ocupa de toate! A ști câte ceva din toate nu înseamnă a fi expert. Spun
asta din experienţă proprie. Pentru mine acesta a fost un ingredient al
succesului, să fiu expert într-un domeniu. E foarte important să întâlnești
experţi internaţionali, să interacţionezi, să faci stagii în străinătate, să
descoperi ceea ce fac alţii. Când eram rezident, nu profesorul meu invita
profesori din străinătate să vină la Roma să ne ţină prelegeri, ci eu. Acum
e mult mai ușor să fii mobil, să fii conectat la nou și să îţi deschizi mintea.”
Tenacitatea care deschide
porţi noi în medicină’’
altor persoane care deţineau labo-
ratoare de testare genetică, a apă-
rut o nouă pasiune, și anume aceea
de a lucra într-un laborator.
Criterii pentru testarea
genetică
Care sunt criteriile care conduc la
testarea genetică a unui pacient
cu boala Parkinson?
Sunt două criterii principale: încăr-
cătura genetică, respectiv numărul
de pacienţi depistaţi ca făcând par-
te dintr-o familie, și debutul foarte
precoce al bolii (la vârsta de 20-30
ani), chiar dacă aparent nu există
alţi membri ai familiei diagnos-
ticaţi. În cazul bolii Parkinson cu
debut precoce există o încărcătură
genetică foarte mare; de exemplu,
dacă pacientul provine dintr-o sar-
cină gemelară, sigur ambii vor face
boala. La cei cu debut tardiv, riscul
ca fratele geamăn să facă boala este
mai mic, dar el există. Dacă se face
examinare PET scan cerebral se
poate constata afectarea ganglio-
nilor bazali, chiar dacă boala încă
nu este clinic manifestă la fratele
geamăn.
În anul 2000 v-aţi mutat la
Rotterdam. Un italian în Olanda?
De ce nu aţi ales Marea Britanie
sau Statele Unite ale Americii, așa
cum era moda?
Din două motive. Am lucrat la mij-
locul anilor ´90 într-un proiect
mare pentru Europa, finanţat de
Uniunea Europeană, colaborând cu
patru laboratoare – din Rotterdam,
Londra, München și Paris. Singu-
rul laborator unde personalul lucra
efectiv biologie moleculară, fără
să aibă concomitent și activitate
clinică, era cel din Rotterdam, iar
eu doream să lucrez cu specialiști
în acest domeniu și să-mi dedic
întreaga activitate geneticii mole-
culare pure, renunţând la clinică.
Al doilea motiv a fost acela de a-mi
perfecţiona limba engleză, iar acolo
toată lumea vorbește foarte bine en-
gleza internaţională. Astfel, Rotter­
dam a răspuns ambelor dorinţe și
nu regret deloc decizia luată.
Diferenţe între Olanda
și Italia
Sunt diferenţe între școala medi-
cală din Italia și cea din Olanda?
Sunt destul de multe diferenţe.
Poate că în ultimii 20 de ani, de
când am plecat din Italia, s-au mai
schimbat și acolo lucrurile, și nu
mai știu exact cum e acum. Dar
ceea ce am observat eu, ca student,
este că în Italia se punea mai mult
accentul pe teorie, având multe
Special
cărţi de studiat (lucru pe care îl
consider util și astăzi), în timp ce în
Olanda se pune accentul mai mult
pe practică, proiecte, interacţiunea
cu pacienţii. Este un sistem mai di-
namic și se bazează pe mai puţine
cărţi de lecturat.
Sunteţi profesor de genetică, mai
exact, genetica tulburărilor de
mișcare. Sunt subspecialităţi și în
genetică, așa cum, de exemplu, în
neurologie există subspecialita-
tea „boala Parkinson și tulburări-
le de mișcare”?
În sistemul universitar olandez, cei
mai mulţi profesori sunt concen-
traţi pe un anumit domeniu. Eu mă
ocup de neurogenetică, studiind nu
numai boli neurodegenerative, ci și
distonii, diskinezii, ticuri sau alte
tulburări de mișcare. Sunt foarte
puţine poziţii de profesor de geneti-
că sau de neurologie generală. Ma-
joritatea profesorilor sunt supra­
specializaţi pe subspecialităţi.
Cui se adresează cursurile dv.?
Nu am o activitate de predare foar-
te bogată, pentru că sunt interesat
mult mai mult de cercetare. În
Olanda mi se pare foarte frumos
faptul că un profesor poate avea
activitate didactică exclusivă – de
exemplu, 300 de ore pe an – sau
exclusiv activitate de cercetare.
Poţi combina, desigur, aceste acti-
vităţi, ceea ce fac eu, predând 20 de
ore pe an cursuri postuniversitare
pentru masteranzi în domeniul
neuroștiinţelor, al medicinei sau
geneticii moleculare, pentru doc-
toranzi și pentru unii studenţi
pasionaţi de domeniul meu
de activitate.
Lungul drum până la
tratament
Aveţi rezultate spectaculoase în
domeniul cercetării – aţi descope-
rit numeroase gene.
Da, gene precum PARK 7, PARK
15, PARK 20, SLC30A10 și alte câ-
teva. Sunt foarte mândru de gena
LRP10, descoperire care a deschis
o poartă nouă în medicină. Este o
genă foarte importantă, care pro-
mite. Avem publicaţii recente des-
pre ea și lucrăm în prezent foarte
mult pentru a putea înţelege me-
canismul de acţiune al acestei gene
în demenţa cu corpi Lewy. LRP10
se poate manifesta în cadrul unei
familii fie ca boală Parkinson, fie ca
demenţă, aspectul fenotipic fiind
foarte larg.
Conduceţi un grup de cercetare?
Da, conduc un grup de aproxi-
mativ zece persoane, compus din
studenţi, doctoranzi, masteranzi,
tehnicieni de cercetare și un pa-
sionat cercetător postdoctoral.
Suntem organizaţi în două echipe.
Una încearcă să găsească alte gene
prezente în boala Parkinson sau în
alte tulburări de mișcare, cealaltă
caută mecanismele de acţiune ale
genelor. Dacă găsim o genă trebuie
să știm ce anume face, ce fac pro-
teinele, să găsim anticorpi foarte
buni pentru a le putea studia, toate
acestea putând conduce la descope-
rirea unui tratament specific. Mai e
destul drum până la această ţintă,
dar eu sunt optimist. Strategia mea
este să găsesc gene și apoi să caut
tratamentul specific.
Folosiţi modele animale?
Nu, nu sunt adeptul modelelor ani-
male. Folosim fragmente de piele
de la pacienţii cu boala Parkinson
la care am găsit mutaţiile, din care
izolăm fibroblaști și apoi reprogra-
măm fibroblaștii și îi transformăm
în celule stem – ca și celulele em-
brionare. Aceste celule stem le dife-
renţiem apoi în neuroni sau astroci-
te (foto) ori în celule cardiace.
Sunt multe studii în derulare cu
terapii genice, cu tratamente ora-
le sau injectabile, care utilizează
vectori virali, anticorpi sau alte
metode inovatoare. Ce ne puteţi
spune despre ele?
Multe dintre ele sunt terapii simp-
tomatice. De exemplu, se poate
face terapie genică pentru a crește
transmiterea dopaminergică în
creier. Eu sunt interesat de modifi-
carea bolii sau de prevenirea ei prin
tratament genetic, ceea ce e altce-
va. Trei gene sunt în prezent ţinta
studiilor clinice la pacienţi: cea care
codifică alfa sinucleina, LRRK2 și
GBA. Tratamente orale încearcă,
de exemplu, să inhibe LRRK2, care
în boala Parkinson este o genă hi-
peractivă. Sunt optimist în ceea ce
privește tratamentele orale, pentru
că sunt molecule mici, care ajung în
sistemul nervos central (SNC), nu
sunt invazive, sunt ușor de admi-
nistrat și nu sunt ireversibile, cum
este cazul celor injectabile. Aceste
molecule mici, la fel ca anticorpii,
putând pătrunde în SNC, au posibi-
litatea de a influenţa agregarea alfa
Imagini surprinse la Poiana Brașov
9
VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
Doresc să identific
oameni talentaţi care să
continue munca mea.
Încerc să îi pregătesc pentru a
deveni lideri în acest domeniu
atunci când eu mă voi retrage.
sinucleinei, considerată un factor
patologic în boala Parkinson.
Continuitate
și supraspecializare
Care sunt planurile dv. de viitor?
Deși am muncit mult, mai am mul-
te de făcut. Multe gene mai trebuie
identificate. Mai sunt încă destule
familii cu forme genetice la care nu
am identificat încă genele răspun-
zătoare de boală. Mi-ar plăcea să gă-
sesc mai multe gene, iar pentru cele
pe care le-am identificat deja, aș
vrea să se găsească terapiile speci-
fice. Sper ca pentru gena LRP10 să
găsim tratamentul care să prevină
boala Parkinson până când mă voi
pensiona, peste zece ani. Nu sun-
tem prea departe de acest moment.
Doresc să identific oameni talentaţi
care să continue munca mea. În-
cerc să-i pregătesc pentru a deveni
lideri în acest domeniu atunci când
eu mă voi retrage.
Sunteţi prezent pentru a patra
oară la Cursul internaţional de
tulburări de mișcare, organizat
anual la Poiana Brașov. Cum aţi
devenit prietenul neurologilor
români?
Întâlnirea cu Cristian Falup Pecura-
riu, organizatorul cursului de la Po-
iana Brașov, la o reuniune știinţifică
internaţională și interesul lui pen-
tru cercetarea mea au condus la o
bună colaborare care s-a dezvoltat în
timp. În cei patru ani, de când parti-
cip ca lector la acest curs, am consta-
tat o creștere valorică a auditoriului
cursului, iar introducerea prezen-
tărilor de caz în format video reali-
zate de rezidenţi consider că oferă
interacţiune și plus-valoare acestui
curs. Este fără tăgadă un curs de
înalt nivel știinţific, util neurologi-
lor români, pentru a cărui organiza-
re conf. dr. Cristian Falup Pecurariu
face o muncă monu­mentală.
Mai găsiţi timp și pentru dv.,
pentru hobby-uri? Mai cântaţi la
pian?
E un punct sensibil, dureros chiar.
Din păcate, nu am mai cântat la pian
de mulţi ani. Creierul și cercetarea
au fost și sunt marea mea pasiune,
dar în ultimii câţiva ani, am simţit
nevoia unei pauze mentale, așa în-
cât în prezent am adăugat ca pasi-
uni viaţa sălbatică și fotografia. Mă
plimb în rezervaţii naturale, prin pă-
duri, pe lângă lacuri, urmăresc com-
portamentul păsărilor și al anima-
lelor și fac fotografii. Aceste lucruri
mă fascinează și mă ajută să îmi
reîncarc veziculele sinaptice, pen-
tru a-mi putea continua cu forţe noi
proiectele. Vă ofer cu mare plăcere,
pe lângă noutăţile despre genetica
în boala Parkinson, câteva fotografii
pe care le-am făcut la Poiana Brașov.
Dr. Gabriela Mihăilescu,
medic primar neurolog,
Spitalul Clinic Colentina,
UMF „Carol Davila” București
10 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12 Reuniuni medicale
Grupaj realizat de
dr. Roxana Dumitriu

INTERDIAB 2020

Pilonii principali în terapia GLP-1 și gustul

antidiabetică actuală dulce

Managementul diabetului zaharat are în prim plan controlul glicemic și prevenţia cardiovasculară, a subliniat
prof. dr. Antonio Ceriello, în cadrul celei de-a șasea ediţii a conferinţei Interdiab, desfășurată în perioada 5-7 martie la
București.

C
onferinţa Interdiab 2020
s-a desfășurat sub egida Asociaţiei
pentru Studii Reno-Metabolice și
Nutriţionale (ASRMN) și sub coor-
donarea prof. dr. Cristian Serafinceanu (pre-
ședinte ASRMN). Tema de anul acesta a fost
diabetul zaharat (DZ) în medicina internă.
Peste 700 de participanţi au fost prezenţi
la prezentările desfășurate în două săli, în
paralel.
Prof. dr. Antonio Ceriello (Spa-
nia) a vorbit despre managementul
diabetului zaharat ce are în prim
plan controlul glicemic și prevenţia
cardiovasculară. Foarte importantă
este stratificarea riscului la acești paci-
enţi. Sunt consideraţi a fi cu risc mo-
derat cei tineri, sub 35 de ani (paci-
enţi diagnosticaţi cu DZ tip 1) sau
sub 50 de ani (diagnosticaţi cu DZ
tip 2) care nu asociază alţi factori de
risc. Cei cu risc crescut sunt pacienţii
cu diabet zaharat în evoluţie clinică de peste 10
ani fără afectare de organ care asociază și un alt
factor de risc adiţional.
Scheme de tratament
Riscul foarte ridicat este considerat la pa-
cienţii cu DZ și boală cardiovasculară stabi-
Prof. dr. Antonio Ceriello
lită sau afectare de organ precum și la cei cu tip 2 și boală cardiovasculară și risc crescut/
trei sau mai mulţi factori de risc ori cu debut foarte crescut.
precoce al DZ tip 1 și evoluţie de lungă durată Inhibitorii de SGLT2 sunt asociaţi cu un
(peste 20 de ani). risc mai scăzut de spitalizare pentru insufi-
Recomandarea de clasă I, nivel A este uti- cienţă cardiacă la cei cu DZ și se pot adminis-
lizarea inhibitorilor de SGLT2 (empagliflozin, tra la un eGFR de 30 ml/min/1,73m2 . Însă este
canagliflozin, dapagliflozin) la pacienţii cu DZ dovedit faptul că la pacientul cu boală atero-
sclerotică certă (pacienţi cu
infarct miocardic, accident
vascular cerebral ischemic,
angină instabilă cu modificări
pe traseul electrocardiogra-
fic, ischemie miocardică, cei
cu proceduri de revasculari-
zare ale arterelor coronariene
sau carotide ori arterelor perife-
rice) sunt recomandaţi agoniști
ai receptorilor de GLP-1, fiind
cei mai eficienţi în prevenţia
MACE (major adverse cardio-
vascular events).
Conform datelor deţinute la
momentul actual, dulaglutida
ar fi cel mai potent în prevenţia
Prof. dr. Cristian Serafinceanu MACE.
U n subiect interesant, rar
abordat de specialiști, este
și fiziopatologia gustului și me-
canismele endocrinologice ale
acestuia. Prof. dr. Andrej Janez
(Slovenia) a subliniat, în cadrul
Interdiab 2020, că papilele gusta-
tive sunt formate din mai multe
tipuri de celule care sunt legate
de producţia locală a mai multor
hormoni: tipul 1 – glial like cell
– legate de producţia de grelină,
oxitocină; tipul 2 – receptor cell –
legate de producţia de glucagon,
GLP-1, leptină, grelină etc.; tipul
3 – celule presinaptice – legate de
producţia de GLP-1, grelină etc.;
tipul 4 – celula bazală – legată de
producţia de grelină etc. La nive-
lul fiecărei celule gustative există
o adevărată hartă a receptorilor
prezenţi. Profesorul Janez ne
spune că eliberarea de GLP-1 de
la nivelul celulelor gustative a fost
legată de gustul dulce și nu de alt
stimul gustativ.
Un studiu pe care acesta l-a
efectuat alături de echipa sa a
inclus 40 de pacienţi. După mă-
surătorile antropometrice, teste
de sensibilitate gustativă, golire
gastrică, prelevarea biopsiilor
de la nivelul limbii și analiza răs-
punsului nervos la ingestia de ali-
mente, pacienţii au fost randomi-
zaţi în două grupuri – la un grup
a fost administrat semaglutid, o
injecţie/săptămână, iar la celălalt
a fost administrat placebo. Gru-
purile au fost urmărite 12 săptă-
mâni și sunt evaluate elementele
antropometrice și modificările
testelor efectuate iniţial, la inclu-
derea în studiu. Acesta este încă
în desfășurare, rezultatele nefiind
publicate momentan.

Tulburările cognitive de creștere la nivelul tuturor ţesuturilor,
și diabetul zaharat protejează neuronii de stresul oxidativ,
Este binecunoscut că factorii de risc inhibă apoptoza, stimulează neurogeneza și
cardiovasculari cresc și riscul declinului co- creșterea dendritică. Comparativ cu indivi-
gnitiv la pacienţii vârstnici, a afirmat prof. zii sănătoși, pacienţii cu diabet zaharat au
dr. Doina Catrinoiu (foto), vorbind despre modificări la nivel cerebral care arată dege-
problema bolilor neurodegenerative și aso- nerarea neuronilor și afectare vasculară, la
cierea cu diabetul zaharat. În același timp, care se adaugă afectarea microvasculară.
la pacienţii cu
demenţă, sca- Efectele neuroprotectoare
de indepen- ale antidiabeticelor orale
denţa și gradul Medicaţia antidiabetică orală disponibi-
de monitoriza- lă în prezent, precum agoniștii de receptori
re medicală, de GLP-1, are proprietăţi de neuroprotecţie.
crescând ris- Receptorii GLP-1 sunt exprimaţi la nivelul
cul cardio­ hipocampului, neurocortexului și celulelor
vascular. Purkinje în cerebel. GLP-1 este un factor de
Boala Al- creștere, iar efectele neuroprotectoare sunt
zheimer și di- determinate probabil de stimularea crește-
abetul zaharat rii, iar exprimarea crescută a genelor care
au factori de sunt legate de creștere celulară, înlocuire
risc comuni, și reparaţie stimulează metabolismul celu-
inclusiv cei lar, blochează apoptoza și reduce răspunsul
metabolici. inflamator.
Mecanismele fiziopatologice sunt complexe Alte rezultate ale cercetărilor efectuate
și se întrepătrund. La un individ sănătos, pe acest subiect arată că agoniștii de recep-
secreţia normală de insulină prezintă nu- tori de GLP-1 pot reduce nivelul de plăci de
meroase acţiuni care se regăsesc și la nivel amiloid de la nivel cerebral. De la această
neuronal: insulina acţionează ca un factor ipoteză a pornit și un studiu pilot efectuat
la UCL (University College London) pe un
lot de 45 de pacienţi diagnosticaţi cu boala
Parkinson (cu o durată medie a bolii de zece
ani). Toţi erau trataţi cu L-dopa și li s-a ad-
ministrat exenatidă, de două ori pe zi, timp
de 12 luni – iniţial 5 micrograme de două ori
pe zi timp de o lună, apoi 10 micrograme de
două ori pe zi timp de 11 luni. Rezultatele
studiului nu au fost încă publicate.
Riscul cardiovascular rezidual
Prin intermediul unei video-conferinţe,
prof. dr. Manfredi Rizzo (Italia) a explicat,
în cadrul Interdiab 2020, posibilitatea ca
nivelul colesterolului total și al LDL-coleste-
rolului să nu exprime și să nu prezică exact
riscul cardiovascular. LDL cuprinde mai
multe subclase care diferă în ceea ce pri-
vește mărimea particulelor și conţinutul în
lipide. În timp ce moleculele cu dimensiuni
mai mari sunt mai puţin aterogene, cele mai
mici sunt și mai aterogene (pătrund mai
ușor la nivelul arterelor și sunt reţinute la
nivel arterial, iar clearance-ul acestora este
mai scăzut).
În completare, acesta a arătat că medica-
ţia antidiabetică poate avea un impact mai
mare sau mai mic asupra profilului lipidic
al pacienţilor. Insulina și sulfonilureicele
au un efect neutru în timp ce metforminul
scade nivelul de trigliceride, iar pioglitazo-
na scade LDL-colesterolul și trigliceridele și
crește HDL-c.
Recomandări terapeutice în DZ
Noul consens EASD/ADA aduce în prim-
plan faptul că alegerea terapiei antidiabe-
tice trebuie realizată având în vedere în
primul rând comorbidităţile pacientului cu
diabet zaharat. Aceștia au un risc de 1,5-2
ori mai mare de evenimente cardiovascu-
lare sau deces faţă de populaţia generală.
Prof. dr. Cristian Serafinceanu afirmă fap-
tul că, per total, 65% dintre bărbaţii și 68%
dintre femeile cu diabet zaharat au doi sau
mai mulţi factori de risc cardiovasculari.
De asemenea, este foarte importantă
stratificarea riscului pacienţilor cu dia-
bet zaharat. O meta-analiză sistematică
la nivel mondial efectuată în perioada
2007-2017 a evidenţiat că boala cardiovas-
culară a fost cauză de mortalitate în 9,9%
dintre cazurile de pacienţi cu diabet zaharat.
Încă din 2008, FDA (Food and Drug Ad-
ministration) atenţiona producătorii de
medicamente că trebuie să demonstreze
că noile antidiabetice orale nu cresc riscul
cardiovascular.
Esenţial
Importanţa imunităţii nespecifice
în contextul COVID-19
Proteina-spike, furina și capacitatea de neutralizare a
interferonului sunt câteva dintre armele noului coronavirus.
Cum ne apărăm pentru a preveni și combate infectarea?
N
oul coronavirus sau
virusul SARS-CoV-2
este atât de contagios,
încât în cele patru luni
de când și-a făcut simţită prezenţa
pe această lume a reușit să îmbol-
năvească peste 300.000 (până la
inchiderea ediţiei) de oameni din
161 de ţări. În același timp, este atât
de agresiv încât în acest interval a
reușit să producă sau să accelereze
moartea a peste 16.000 (până la in-
chiderea ediţiei) de bolnavi, dintre
care majoritatea aveau și alte boli
cronice, cardiovasculare, metaboli-
ce sau cancere, mult mai frecvente
la vârstnici. Întrucât nu dispunem
de un vaccin și nici de un tratament
specific, s-a recurs, pe bună drepta-
te, la adoptarea tuturor măsurilor
posibile pentru evitarea contactu-
lui cu acest virus, în primul rând
prin reducerea cât mai mult posibil
a contactelor dintre oameni, care
pot fi bolnavi sau chiar purtători
sănătoși.
Efectul distanţării sociale
asupra pandemiei
După cum arată Hans Kluge, di-
rectorul regional al OMS, aceste mă-
suri, deși sunt absolut necesare, nu
vor reuși să ducă la oprirea rapidă
a pandemiei, ci doar la încetinirea
ei. În absenţa unui vaccin eficace,
pandemia nu se va opri decât atunci
când va reuși să obţină o imunitate
specifică a unei părţi din populaţie.
Toată povestea acestei pandemii
depinde, în cele din urmă, de jocul
extrem de subtil dintre contagiozi-
tatea virusului și imunitatea orga-
nismului. De aceea se caută cu înfri-
gurare prepararea unui vaccin care
să ne confere o imunitate specifică
artificială. Însă noi avem și o imuni-
tate nespecifică, înnăscută, care ne
apără de orice structură străină, fie
că este vorba de virus, bacterie sau
celulă canceroasă. Dacă ea nu ar fi
funcţionat normal, noi nu am mai fi
astăzi aici. În cazul virusului SARS-
CoV-2, această imunitate joacă ro-
lul cel mai important. În plus, după
cum au arătat M. Frieman, M. Heise
și R. Bari încă din 2007, coronavi-
rusurile utilizează strategii extrem
de subtile pentru a eluda mijloacele
noastre de apărare imunitară.
Lupta sistemului imunitar
cu SARS-CoV-2
Se pune întrebarea: cum reușeș-
te virusul SARS-CoV-2 să depășeas-
că uneori aceste mecanisme de apă-
rare? De ce unii contacţi fac boala,
iar alţii nu? Și de ce unii bolnavi
fac o formă ușoară, iar alţii – o for-
mă foarte gravă? Se știe că dacă un
virus a reușit să intre în organism,
el este mai întâi sesizat de sistemul
Bibliografie
1. BLACK, D. S., SLAVICH, G.M., Mindfulness meditation
and the immune system: a systematic review of randomized
controlled trials, Ann N Y Acad Sci. 1, 2016, 13–24
2. COUZIN-FRANKEL, J., Inflammation Bares a Dark Side,
Science, 330, 2010, 1621
3. CRISTEA, A. N., Tratat de farmacologie, Editura
Medicală, 2009
4. FRIEMAN, M., HEISE, M., BARIC, R., SARS coronavirus
and innate immunity, Virus Res., 1, 2008, 101–112
5. FRIEMAN, M, BARIC, R. Mechanisms of severe
acute respiratory syndrome pathogenesis and innate
immunomodulation, Microbiol Mol Biol Rev. 72, 2008,
672-85
imunitar nespecific, din care fac
parte numeroase celule, precum
macrofagele, mastocitele, neutrofi-
lele, celulele dendritice, celulele NK
și altele. Dacă aceste celule nu re-
cunosc virusul și nu declanșează o
primă reacţie împotriva lui, atunci
există șanse foarte mari ca virusul
să infesteze tot organismul. Apoi,
aceste celule secretă o serie întrea-
gă de citokine și de chemokine,
cum sunt TNF-alfa, interleukinele,
lizozimul, lactoferina, transferina
și interferonii (IFNs), care au cali-
tăţi antivirale și antiproliferative.
Recunoașterea virusului
Probabil că momentul cel
mai important de la care în-
cepe lupta organismului
cu virusul este repre-
zentat de recunoaș-
terea lui. Acesta
pătrunde în celu-
le prin legarea de
anumiţi recep-
tori celulari, iar
odată ajuns în
interior, se mul-
tiplică. Încă
din 2003, W.
Li, M.J. Moore
și N. Vasilieva au
arătat că îndeobș-
te coronavirusurile
au o afinitate pentru
receptorii enzimei de
conversie a angiotensinei.
În orice caz, macrofagele dis-
pun de niște receptori PRRs (Pat-
tern Recognition Receptors), capa-
bili să sesizeze prezenţa virusului în
organism. Receptorii PRRs grupea-
ză o serie de receptori asociaţi PAM-
Ps (Patogen Associated Molecular
Patterns), capabili să recunoască
diferitele proteine ale virusului: re-
ceptorii toll-like (TLR), RIG-I-like
(RLR), NOD-like (NLR), precum și
alte molecule receptoare din cito-
plasmă, precum ar fi GAS, STING
și DAI. Totul – pentru a recunoaște
cumva prezenţa virusului. După ce
au recunoscut virusul, macrofagele
prezintă antigenul viral limfocite-
lor T. Acestea vor sintetiza o serie
de citokine și de interleukine (IL-1,
IL-6, IL-8, IL-21, TNF-β și MCP-1),
care vor amplifica răspunsul imun,
pentru a putea face faţă agresiu-
nii, precum și o serie de interferoni
(IFNs), care se vor opune replică-
rii virale. După cum arată X. Lu, J.
Pan și J. Tao, nucleocapsidele viru-
sului au acţiune antagonică asupra
IFN beta.
Cine determină marea
contagiozitate
Prima spaimă pe care a pro-
dus-o SARS-CoV-2 este reprezenta-
6. JAIMES, J.A., WHITTAKER, G.R. Feline coronavirus:
Insights into viral pathogenesis based on the spike protein
structure and function. Virology 517, 2018,108-121
7. KLUGE, H., Închiderea şcolilor şi a frontierelor pot
încetini pandemia provocată de noul coronavirus, dar nu o
pot stopa, Agerpres, 3 Martie, 2020
8. LI,W., MOORE, M,J., VASILIEVA, N., Angiotensin-
converting enzyme 2 is a functional receptor for the SARS
coronavirus. Nature 426, 2003, 450–454
9. LO, A.W., TANG, N.L., How the SARS coronavirus causes
disease: host or organism? J Pathol, 2, 2006, 142-51
10. LU, X., PAN, J., TAO, J., SARS-CoV nucleocapsid protein
antagonizes IFN-beta response by targeting initial step of
IFN-beta induction pathway, and its C-terminal region is
tă de marea lui contagiozitate. Deși
foarte asemănător cu SARS-CoV
din 2003, care a produs în opt luni
aproximativ 8.000 de îmbolnăviri
în peste 20 de ţări, SARS-CoV-2 de
astăzi este de zece ori mai conta-
gios decât predecesorul său. După
cum au arătat J.A. Jaimes și G.
Whittaker, această contagiozitate
este urmarea corespondenţei din-
tre o proteină-spike, sub formă de
ţepușă (eu i-aș spune mai degrabă
„harpon”) de pe suprafaţa virusu-
lui și un receptor de pe suprafaţa
celulelor organismului. Această
proteină-harpon leagă virusul de
receptorii celulelor gazdă, facili-
tând intrarea sa în celulă. Legarea
virusului de receptorii celulari re-
prezintă probabil cel mai impor-
tant moment din evoluţia bolii. Iar
scopul oricărui virus este acela de
a intra în celulă pentru a se putea
înmulţi –reproducerea reprezintă
scopul oricărui sistem viu, după
cum spunea Richard Dawkins. Ne-
dispunând de un aparat de repro-
ducere propriu, virusul trebuie să
critical for the antagonism, Virus Genes. 1, 2011, 37-45
11. METHA, P., COVID-19:consider cytokine strom
syndroms and immunosuppression, Lancet, 16 martie, 2020
12. RUSSELL, C. D., Clinical evidence does not support
corticosteroid treatment for 2019-nCoV lung injury, Lancet.
2020; 395: 473-47
13. SPIEGEL, M., PICHLMAIR, A., MARTINEZ-SOBRIDO,
L., Inhibition of beta interferon induction by severe acute
respiratory syndrome coronavirus suggests a two-step model
for activation of interferon regulatory factor 3, J Virol. 4,
2005, 2079-2086
14. TOTURA, AL, BARIC, RS., SARS coronavirus
pathogenesis: host innate immune responses and viral
antagonism of interferon. Curr Opin Virol, 2, 2012, 264-75
apeleze la genomul ce-
lulei. Pe care, de multe
ori, o ucide.
Și, ca și când
acest lucru nu ar fi su-
ficient, legarea de re-
ceptorii celulari este
catalizată de o enzi-
mă denumită „furi-
nă”, care accelerează
procesul de legare și
crește contagiozitatea
virusului. Această enzi-
mă se găsește în plămâni,
locul predilect de localizare
a virusului. Ea se mai găsește și
în ficat și în intestine, de aceea nu
sunt deloc întâmplătoare manifes-
tările digestive pe care le produce
uneori SARS-CoV-2. Iar dacă am
vrea să producem un vaccin foarte
eficace, ar trebui să facem un anti-
corp împotriva furinei. Pentru că
blocând intrarea virusului în celu-
lă, am opri toate manifestările bolii.
Dacă marea contagiozitate a SARS-
CoV-2 este determinată de posibili-
tăţile foarte mari ale virusului de a
se furișa în celulă, agresivitatea lui
este urmarea tulburărilor pe care le
produce asupra mecanismelor de
apărare imunitară, odată ajuns la
acest nivel.
Strategiile de eludare
a mecanismelor noastre
de apărare
După cum arată M. Spiegel, A.
Pichlmair și A. Martinez-Sobrido,
în sindromul respirator acut sever,
mecanismele de apărare ale orga-
nismului sunt inhibate. Pe lângă
faptul că reușește să blocheze unele
mecanisme de apărare, precum in-
terferonii, SARS-CoV-2 reușește să
hiperstimuleze unele mecanisme
de apărare, generând furtuna de
citokine întâlnită în formele grave
de pneumonie. Acestea se caracte-
rizează printr-o hiperinflamaţie,
care în loc să apere integritatea
organismului, afectează grav ţesu-
turile pulmonare. S-au descoperit
și anumiţi predictori ai evoluţiei
nefavorabile a bolii, așa cum ar fi
febra foarte mare, creșterea feriti-
nei și scăderea trombocitelor. Nu
VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
11
se știe precis ce este determinant
în acest joc între sistemul imuni-
tar și furtuna de citokine. De ce ea
se manifestă numai la anumiţi bol-
navi și de ce medicamentele anti-
inflamatoare nu dau întotdeauna
rezultatele așteptate?
Transmiterea virusului
În plus, virusul a apelat și la
niște mijloace de transmitere ce re-
ușesc să depășească apărarea noas-
tră. Spre exemplu, se știe că SARS-
CoV-2 se transmite pe cale aeriană,
prin intermediul picăturilor Pfluge
pe care bolnavul sau purtătorul să-
nătos le elimină în mediul extern
prin tuse ori strănut. De aceea se
recomandă păstrarea așa-numitei
distanţe sociale de minimum 1,5
metri faţă de ceilalţi indivizi. Însă
în ultimul timp s-a constatat că
virusul se poate transmite și prin
obiectele infectate, deoarece SARS-
CoV-2 din picăturile Pfluge se poa-
te depune pe obiectele din jur, pe
suprafaţa cărora poate supravieţui
un timp foarte îndelungat – unii
spun chiar că o săptămână. Dar si-
tuaţia se complică și mai mult, de-
oarece s-a constatat că virusul se
poate transmite și prin intermediul
microparticulelor de praf, ceea ce
ridică numeroase dificultăţi în pre-
venirea bolii în aglomerările urba-
ne foarte poluate, unde a și apărut
boala.
Perspective
Toate acestea demonstrează
că pe lângă evitarea contactului cu
virusul SARS-CoV-2, care este atât
de contagios și de agresiv, ar putea
fi folosite și unele mijloace de sti-
mulare a mecanismelor de apărare
nespecifică. După cum se știe, me-
canismele de apărare imunitară au
anumite limite și nevoi, ele putând
fi influenţate de anumiţi factori in-
terni sau externi, cum ar fi alimen-
taţia, unele medicamente, mișca-
rea, stresul, somnul, meditaţia etc.
După cum arată unii autori, aceștia
ar putea fi folosiţi pentru creșterea
capacităţii de apărare imunitară a
organismului.
Dr. Adrian Restian
12 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12 Ars medici
Portret timpuriu al COVID-19

Structura
genetică
a noului
coronavirus
și boala pe
care
o provoacă
Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel, datorită apectului de Transmiterea bolii o proteină mică de înveliș (E - enve-
Transmiterea de la om la om a lope), o proteină matricială (M) și o
coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam =
SARS-CoV-2 are loc în principal în- proteină a nucleocapsidei (N), pre-
coroană). Subfamilia din care fac parte este Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae tre membrii familiei, inclusiv rudele cum și multe alte proteine accesorii,
(ordinul Nidovirales). Există patru genuri de CoV-uri: Alfacoronavirusuri (alphaCoV), și prietenii care au avut contactat care interferează cu răspunsul imun
Betacoronavirusuri (betaCoV), Deltacoronavirusuri (deltaCoV) și Gammacoronavirusuri apropiat/strâns cu pacienţii sau cu înnăscut al gazdei. Deoarece legarea
(gammaCoV). purtătorii asimptomatici. Pe baza glicoproteinei spike (S) de recepto-
datelor obţinute de la primele cazuri rul ACE2 (enzima 2 de conversie a
Genomul virusului din Wuhan și a investigaţiilor efec- angiotensinei) este o etapă critică
Caracterizarea genomică a ară- tuate de Centrele pentru controlul pentru intrarea virusului, afinita-
tat că alphaCoV și betaCoV sunt și prevenirea bolilor (CDC - Centers tea virus-receptor este foarte intens
răspândite de la lilieci și rozătoare, for Disease Control and Prevention) studiată în prezent.
în timp ce deltaCoVs și gammaCoV din China, timpul de incubaţie ar Modul de intrare al SARS-CoV-2
sunt originare de la speciile aviare. putea fi, în general, de la trei până la în celule se face cu ajutorul receptoru-
Membrii acestei mari familii de vi- șapte zile, dar poate ajunge și până lui. În plămânul uman normal, ACE2
rusuri pot provoca boli respiratorii, la două săptămâni, întrucât cel mai este exprimat pe celule epiteliale al-
enterice, hepatice și neurologice la lung timp de la infecţie până la apa- veolare de tip I și II. Printre ele, 83%
diferite specii de animale, inclusiv riţia simptomelor a fost de 12,5 zile din celulele alveolare de tip II expri-
cămile, bovine, pisici și lilieci. Până (95% CI, de la 9,2 la 18). Datele arată mă ACE2. Datele arată că bărbaţii au
în prezent, au fost identificate șapte că această nouă epidemie s-a dublat aveau un nivel ACE2 mai ridicat în ce-
CoV-uri umane. Unele dintre CoV la fiecare șapte zile, în timp ce numă- lulele alveolare decât femeile, iar asi-
au fost identificate la mijlocul anilor imunocompetente. La subiecţii denumit iniţial „2019-nCoV”, și apoi rul de reproducere de bază (R0 - nu- aticii au un nivel mai mare de expre-
1960, în timp ce altele au fost detec- imunocompromiși precum și la i s-a schimbat numele în SARS- mărul de reproducere de bază al unei sie a ACE2 în celulele alveolare decât
tate doar în noul mileniu. vârstnici, pot apărea infecţii ale CoV-2 de către Coronavirus Study infecţii ) este de 2,2. Cu alte cuvinte, populaţiile albe și afroameri-
În general, estimările sugerea- tractului respirator inferior. Alte Group (CSG) al Comitetului inter- în medie, fiecare pacient transmite cane. Legarea SARS-CoV-2 pe
ză că 2% din indivizii unei populaţii COV-uri umane sunt: SARS-CoV, naţional pentru taxonomia virusu- infecţia către alte 2,2 persoane. De ACE2 provoacă o expresie crescu-
sunt purtători sănătoși ai unui CoV SARS-CoV-2 și MERS-CoV (be- rilor (ICTV), deoarece s-a dovedit remarcat, estimările R0 ale epidemi- tă a receptorului ACE2, care poa-
și că aceste virusuri sunt respon- taCoV). Acestea provoacă epide- a fi înrudit cu virusul sindromului ei SARS-CoV în 2002-2003 au fost de te duce la deteriorarea celulelor
sabile pentru aproximativ 5% până mii cu severitate clinică, prezen- respirator acut sever (SARS-CoV). aproximativ 3. Bolnavul COVID-19 alveolare. Deteriorarea celulelor
la 10% din infecţiile respiratorii tând manifestări respiratorii și Ca și celelalte CoV, este sensibil la este contagios în perioada de latenţă. alveolare poate, la rândul său, să
acute. Printre CoV-urile umane extrarespiratorii. În ceea ce pri- razele ultraviolete și la căldură. Mai Se transmite foarte ușor la vârstnici declanșeze o serie de reacţii sis-
obișnuite se întâlnesc: HCoV-OC43 vește SARS-CoV, MERS-CoV, rata mult, aceste virusuri pot fi efectiv și cu boli cronice, iar vârsta medie temice și chiar moarte. Recep-
și HCoV-HKU1 (betaCoV); HCoV- mortalităţii este de până la 10%, inactivate de solvenţi lipidici, inclu- a pacienţilor îmbolnăviţi a fost de torul ACE2 este prezent din
229E și HCoV-NL63 (alfhaCoV). respectiv 35%. zând eter (75%), etanol, dezinfec- 47-59 ani, dintre aceștia 41,9 - 45,7% abundenţă și pe enterocitele intes-
Ele pot provoca răceli obișnuite Noul SARS-CoV-2 (care pro- tant conţinând clor, acid peroxiace- fiind femei. Genomul virusului codi- tinului subţire, ceea ce poate ajuta
și autolimitarea infecţiilor respi- voacă boala COVID-19) aparţi- tic și cloroform. Nu sunt distruse de fică 4 proteine structurale esenţiale, la înţelegerea căilor de infecţie și a
ratorii superioare la persoanele ne categoriei betaCoV. El a fost clorhexidină. incluzând glicoproteina spike (S), manifestărilor digestive ale bolii.

Bibliografie
1. Ashour HM, Elkhatib WF, Rahman MM, Elshabrawy HA. Insights into the Recent Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
2019 Novel Coronavirus (SARS-CoV-2) in Light of Past Human Coronavirus Outbreaks.
Săptămânal, vei primi ziarul
Pathogens. 2020 Mar 4;9(3) pii: E186
2. Baden LR, Rubin EJ. Covid-19 - The Search for Effective Therapy.N Engl J Med. 2020 Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
200 lei 129 lei
Mar 18 ziarul în format pdf. În plus, vei
3. Guan WJ, Ni ZY, Hu Y, Liang WH, Ou CQ , He JX, et al. Clinical characteristics of
coronavirus disease 2019 in China. N Engl J Med. 2020 Feb. 28 avea acces la toate articolele
4. Guo YR, Cao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The *Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro
origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19)
outbreak - an update on the status.Mil Med Res. 2020 Mar 13;7(1):11
5. https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-
Cum te abonezi:
media-briefing-on-covid-19 - 18-march-2020 Accessed 19th of March 2020 • Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
6. Kui L, Fang YY, Deng Y, Liu W, Wang MF, Ma JP, et al. Clinical characteristics of novel www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei Province. Chin Med J. 2020
7. Sun P, Lu X, Xu C, Sun W, Pan B.Understanding of COVID-19 based on current
sau
evidence.J Med Virol. 2020 Feb 25 • Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
8. Wang W, Tang J, Wei F. Updated understanding of the outbreak of 2019 novel (nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
coronavirus (2019-nCoV) in Wuhan, China. J Med Virol. 2020;92(4): 441–7 abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
9. Wu Z, McGoogan JM. Characteristics of and Important Lessons From the Coronavirus
Disease 2019 (COVID-19) Outbreak in China: Summary of a Report of 72 314 Cases From
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
the Chinese Center for Disease Control and Prevention. JAMA. 2020 Feb 24 Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare
Ars medici VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
13

presiunea arterială a oxigenului și puternice de care avem nevoie cu

Tablou clinic
Dintre manifestările clinice
obișnuite, cele mai frecvente sunt:
febra (88,7%), tusea (67,8%), obosea-
la accentuată (38,1%), producţia de
spută (33,4%), dificultăţile de respi-
raţie (18,6%), durerile în gât (13,9%)
PUBLICITATE
PaO2 și fracţia de oxigen inspirat,
FiO2] <300 și /sau infiltrat pulmo-
nar >50% în 24 până la 48 de ore - în
14% din cazuri;
• Boală critică: insuficienţă res-
piratorie, șoc septic și/sau disfuncţie
multiplă de organe (MOD) sau insu-
ficienţă (MOF) - în 5% din cazuri.
Paraclinic, majoritatea pacien-
ţilor au avut număr normal sau scă-
zut de leucocite și limfocitopenie.
În cazurile severe, s-a observat o
creștere semnificativă a ureei și cre-
atininei, a numărului de neutrofile,
D-dimerilor, cu limfopenie marcată.
În plus, factorii inflamatori cum ar
fi interleukinele IL-6, IL-10 și fac-
torul de necroză tumorală (TNF-α)
sunt crescute, ceea ce indică starea
sistemului imunitar al pacienţilor.
Mai mult decât atât, imagistica a
arătat că pe tomografia computeri-
zată toracică se puteau observa arii
mari de opacitate cu aspect de sticlă
matifiată (56,4%) și opacitate bilate-
rală (51,8%), uneori cu o morfologie
rotunjită și o distribuţie pulmonară
periferică. De remarcat că o parte
dintre pacienţi pot prezenta ima-
gini CT normale. Din păcate aceste
date se bazează pe studii iniţiale asu-
pra actualei pandemii și vor fi nece-
sare studii suplimentare pentru a în-
ţelege mecanismele de transmitere,
timpii de incubaţie, cursul clinic și
durata infecţiozităţii.
și durerile de cap (13,6%). Mai • Boala ușoară: non-pneumonie Abordare terapeutică
puţin obișnuite sunt simptomele și pneumonie ușoară - în 81% din Cercetătorii din întreaga lume
gastrointestinale: diareea (3,8%) și cazuri; s-au reunit pentru a evalua sistema-
vărsăturile (5,0%). • Boală severă: dispnee, frec- tic terapeutica experimentală, deoa-
Chinezii de la CDC au împărţit venţă respiratorie ≥30 / min, satura- rece există multe studii mici, care
manifestările clinice ale bolii după ţie de oxigen în sânge (SpO2) ≤93%, folosesc diferite metodologii, dar
severitatea sa: raport PaO2/FiO2 [raportul dintre care nu ne pot oferi dovezile clare
privire la tratamentele care ajută la
salvarea de vieţi.
Majoritatea opţiunilor terapeu-
tice disponibile pentru gestionarea
COVID-19 se bazează pe experien-
ţele anterioare din tratarea SARS
și MERS-CoV. Conform ghidurilor
OMS (Organizaţia Mondială a Să-
nătăţii), pacienţii infectaţi vor primi
îngrijiri suportive, inclusiv oxige-
noterapia, terapia de reechilibrare
hidroelectrolitică și antibiotice pen-
tru tratarea infecţiilor bacteriene
secundare. OMS recomandă, de
asemenea, izolarea pacienţilor sus-
pectaţi sau confirmaţi cu COVID-19.
Principalele medicamente terape-
utice care ar putea fi eficiente în
gestionarea COVID-19 includ Rem-
desivir, Lopinavir/Ritonavir sau în
combinaţie cu interferon-β, plasmă
convalescentă și anticorpi monoclo-
nali (mAbs). Cu toate acestea, îna-
inte de a utiliza aceste medicamen-
te pentru pacienţii cu pneumonie
COVID-19, trebuie efectuate studii
clinice de eficacitate și siguranţă.
Prin urmare, OMS și partenerii săi
organizează un studiu multicentric,
în care unele dintre aceste trata-
mente testate sunt comparate între
ele, pentru a arăta care sunt trata-
mentele cele mai eficiente. Acest
studiu mare, internaţional, denumit
studiul SOLIDARITĂŢII (SOLIDA-
RITY) este conceput pentru a gene-
ra date solide și de încredere. Multe
ţări au confirmat deja că se vor ală-
tura studiului SOLIDARITY - Spa-
nia, Elveţia, Franţa, Norvegia, Iran,
Argentina, Bahrain, Canada, Africa
de Sud și Thailanda.
Conf. dr. Sanda-Maria Creţoiu,
doctor în biologie moleculară

Magneziul
și alimentaţia modernă
Mulţi profesioniști din domeniul medical
consideră că în general, dieta noastră, a oa-
menilor moderni, este bogată în magneziu și
că în absenţa unei patologii medicale con-
centraţia de magneziu este optimă pentru
o stare de sănătate bună. În realitate, ali-
mentaţia noastră, chiar dacă este echilibra-
tă și diversificată, nu ne oferă doza zilnică
recomandată (DZR) de magneziu. O privire
atentă asupra modului modern în care se
procesează alimentele ne arată de ce.
Prin procesarea seminţelor de floa-
rea-soarelui sau a măslinelor se pierde mare
parte din cantitatea de magneziu pe care
acestea o au iniţial. Fie că vorbim despre
ulei simplu, hidrogenat sau parţial hidroge-
nat, magneziul este eliminat aproape în tota-
litate. Aceste uleiuri, cu zero magneziu, sunt
utilizate pentru gătit sau intră în compoziţia
a numeroase alimente procesate.
Făina albă rafinată este o caracteristică
a alimentelor lumii moderne industrializate.
Ea nu este complet deficitară în magneziu,
dar are doar 1/6 din cantitatea totală de
magneziu a făinii integrale. Când grâul este
transformat în făină albă, se îndepărtează
tărâţele și germenii, împreună cu majorita-
tea fibrelor, proteinelor și grăsimilor, dar și
80% din magneziu.
Bobul de grâu are trei componente: ger-
menele, endosperma și tărâţele. Germenele
(miezul) conţine grăsimi nesaturate, protei-
ne, minerale, vitamine din complexul B și vi-
tamina E. El este înconjurat de endospermă,
care conţine în cea mai mare parte amidon
și câteva proteine. Tărâţele reprezintă exte-
riorul dur, fibros, care protejează sămânţa
și au un conţinut ridicat de fibre și de acizi
esenţiali grași. Germenele și tărâţele sunt
părţile cele mai importante, care dau va-
loare nutritivă cerealelor. În urma procesării
rămâne doar endosperma amilacee, care va
fi transformată în făină utilizată pentru pre-
pararea pâinii albe, a produselor de patise-
rie, pastelor, biscuiţilor, prăjiturilor, cerealelor
etc. Făina integrală conţine toate compo-
nentele bobului de grâu. Aditivii folosiţi pen-
tru pâine sunt reprezentaţi de fier, niacină,
tiamină, riboflavină, și nicidecum magneziu.
Zahărul nu are deloc magneziu. Melasa
și fibrele sunt eliminate din trestia de zahăr
pentru a se obţine zahărul alb granulat pur,
care nu are deloc magneziu. Melasa, pe de
altă parte, este foarte bogată în magneziu,
dar pierde acest mineral prin procesare.
Zahărul alb granulat are dulceaţa care ne
place și proprietăţi de gătire pe care trestia
de zahăr nu le va putea atinge niciodată, el
fiind o opţiune comodă, dar bogată în calorii
și săracă în magneziu și fibre.
În consecinţă, dacă un aliment procesat
conţine ulei (hidrogenat sau parţial hidroge-
nat), făină albă rafinată și zahăr alb granu-
lat, este cel mai probabil sărac în magneziu.
Pe lângă faptul că nu conţine suficient mag-
neziu, alimentaţia modernă este bogată în
grăsimi saturate, iar acestea reduc absorb-
ţia magneziului la nivel intestinal.
Apa este, de asemenea, esenţială și vi-
tală pentru om, un adult consumând în me-
die cam 2 litri de apă pe zi. Apa din reţeaua
publică nu conţine cantităţi foarte mari de
magneziu, în timp ce, în cazul apei îmbute-
liate, conţinutul de magneziu variază foarte
mult de la un producător la altul. Ape mag-
neziene (cu peste 50 mg/litru de magneziu)
sunt: Borsec (83,6 mg/litru), Tuşnad (70,2
mg/litru), Aqua Carpatica (61 mg/litru) şi Bi-
borţeni (59,1 mg/litru).
Dr. Cătălin Colţ,
medic rezident medicină sportivă,
Institutul Naţional de Medicină Sportivă
Bibliografie
1. Oberleas, D. A New Perspective of Trace Elements Deficiences. Trace
Elements in Medicine 12 (2002)
2. Preuss, H.G., Memon, S., Dadgar, A., et al. Effects of High Sugar Diets on
Renal Fluid, Electrolyte and Mineral Handling in Rats: Relationship to Blood
Pressure. Journal of the American College of Nutrition 13 (1994): 73-82
3. Ericsson, Y., Angmar-Mansson, B., Flores, M. Urinary Mineral Ion Loss After
Sugar Ingestion. Bone and Mineral 9 (1990): 233-237
4. Azoulay, A., Garzon, P., Eisenberg, M.J. Comparison of the Mineral Content
of Tap Water and Bottled Waters. Journal of General Internal Medicine 16
(2001): 168-175
5. Marx, A., Neutra, R.R. Magnesium in Drinking Water and Ischemic Heart
Disease. Epidemiologic Reviews 19 (1997): 258-272.
14 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
Palatul Suter,
istoria unei clădiri
cu blazon
În plină criză a turismului
provocată de pandemia de
coronavirus, Viaţa Medicală,
în parteneriat cu Mazda, vă
propune o listă de călătorii
virtuale, la bordul cărora
veţi descoperi o Românie
elegantă și rafinată.
P
oate părea bizar să relatăm
despre voiaje și cai-putere
în această perioadă, dar
știm că va veni curând și
ziua în care ne vom relua preocu-
pările de loisir. În plus, curentul de
promovare a valorilor locale este în
plin avânt, așa că vă invităm să vă
treceţi pe lista viitoarelor destinaţii
de weekend câteva locuri minunate
din România. Pornim în prima noas-
tră plimbare la bordul unei Mazda 3
roșie ca focul, pe care am testat-o cu
mare plăcere printr-un București
fără trafic, rămânând impresionaţi
atât de design și confort, cât și de per-
formanţele motorului, dar mai ales
de sistemele de siguranţă.
Locatarii surprinzători ai
palatului de-a lungul vremii
Itinerariul ne-a purtat pe Aleea
Suter din zona Parcului Carol, la ca-
pătul căreia am descoperit o bijuterie
arhitecturală – un mic palat constru-
it în primii ani ai secolului XX, de că-
tre arhitectul elveţian Gustav Adolf
Suter, un apropiat al Regelui Carol I
al României. După război, palatul a
devenit pe rând sediul Partidului Co-
munist, centrul de operaţiuni KGB,
Călătorie realizată cu sprijinul Mazda
REFUGIU ÎN LECTURĂ
Una dintre ultimele manifestări culturale publice care au avut loc la București s-a petrecut
la 26 februarie. Aula „Regele Carol I” a Palatului Camerei de Comerţ și Industrie a
Municipiului București a găzduit un eveniment editorial în care au fost prezentate câteva
dintre noile apariţii ale editurii „Cartea medicală”.
T raversăm o perioadă dificilă în
care noi, breasla medicală, ne
aflăm în prima linie în lupta cu un
dușman de dimensiuni infime, dar
devastator, în încercarea uneori za-
darnică de a stăvili, pe de altă parte,
și consecinţele inconștienţei și ires-
ponsabilităţii concetăţenilor noștri.
În vreme ce alţii muncesc de la dis-
tanţă și sunt nevoiţi să petreacă mai
mult timp acasă alături de familie,
pentru noi orele de răgaz sunt la fel
de puţine și de preţioase ca de obicei.
Și totuși, în contextul actual, poate că
vom găsi la rându-ne mai multe mo-
mente pe care să le consacrăm, de ce
nu, lecturii.
Sistemul sanitar în
perioada comunistă
Romanul „De gardă, vara”, sem-
nat de dr. Dora Petrilă, se reîntâlneș-
te în haine noi cu cititorii, la 15 ani
de când a văzut pentru prima dată
lumina tiparului. Punând în valoare
iar ulterior sediu pentru ICRAL
sector 4, până în 2001, când a fost
retrocedat. Clădirea în stil neoclasic,
cu influenţe brâncovenești, renovată
de moștenitori în 2007, a fost trans-
formată în boutique-hotel de cinci
stele, apoi a fost vândută și din nou
renovată în 2017, redeschizându-se
publicului sub denumirea Suter
Palace – Heritage Boutique Hotel.
Actualmente, micul palat se înal-
ţă cu o forţă și o eleganţă surprinză-
toare, într-o locaţie extrem de discre-
tă și de reconfortantă, aflată în cel
mai înalt punct geografic natural al
Bucureștiului. Interiorul Palatului re-
prezintă o declaraţie de design în stil
experienţe trăite și șansa de a fi lu-
crat alături de nume cunoscute ale
medicinei românești postbelice, au-
toarea invită cititorii să descopere,
într-o îmbinare de ficţiune și realita-
te, câteva detalii ale sistemului sani-
tar și ale vieţii cadrelor medicale în
perioada comunistă.
Prezentarea volumului a fost
realizată de prof. dr. Dana Tomescu,
șefa secţiei ATI a Institutului Clinic
Fundeni.
Din dorinţa de a scoate la lu-
mină aspecte mai puţin abordate,
legate de confraţii noștri din trecut,
dr. Mihail Mihailide ne propune să
descoperim „Medici în arhivele secu-
rităţii”. Lucrarea documentară vine
în întâmpinarea cititorilor interesaţi
de acele fapte care timp de zeci de ani
au fost ignorate și trecute sub tăcere.
Un demers publicistic necesar pen-
tru ca victimele opresiunii comunis-
te să fie cunoscute de marele public,
iar atrocităţile regimului să nu cadă
complet în uitare odată cu dispariţia
celor care le-au trăit.
Incursiune în pediatria
românească
Elemente de iatroistorie se
găsesc și în volumul postum sem-
nat de prof. dr. Sebastian Nicolau
(1936-2013) „O istorie trăită a pe-
diatriei românești”, completat la
dorinţa familiei și a editorului cu
„Amintiri despre Sebastian”, o serie
de eseuri-mărturie despre un me-
dic dăruit profesiei sale și copiilor
pe care i-a avut în grijă. Incursiu-
nea în istoria pediatriei naţionale
trece în revistă marile clinici din
Capitală, centrele universitare din
restul ţării, fără a uita, în final, să
puncteze și câteva din orașele de pro-
vincie în care s-au remarcat pediatri
cu har.
Un alt volum de excepţie este re-
editarea poeziilor doctorului Eduard
Pamfil (1912-1994), creatorul psihi-
atemporal, care îmbină într-un mod
coerent liniile clasice cu o cromatică
îndrăzneaţă, actuală, uneori chiar
provocatoare. În amenajări s-au folo-
sit materiale nobile, precum podele
de marmură și granit, boiserie exe-
cutată de artizani italieni din lemn
de nuc și cireș, candelabre din sticlă
de Murano sau tapete în mătase și
foiţă de aur.
O locaţie exclusivistă
Hotelul își întâmpină oaspeţii cu
17 camere decorate individual, fieca-
re cu atmosfera, cromatica, numele
și designul său special, majoritatea
cu vedere spre pitorescul cartier
aflat lângă Parcul Carol și impresio-
nanta clădire a Palatului Parlamen-
tului. Hotelul are un restaurant fine
dining, o grădină interioară și o sală
de evenimente, facilităţile fiind com-
pletate de o mică sală de sport, sală de
masaj, saună, săli de ședinţe și cape-
lă. Camerele Suter Palace au găzduit
până acum oaspeţi dintre cei mai
rafinaţi și pretenţioși, de la Beyoncé,
atriei antropologice din România și
întemeietorul disciplinei de psihi-
atrie al Facultăţii de Medicină din
Timișoara. Volumul „Arioso dolen-
te” a fost publicat iniţial în 1979, la
editura Facla. Prezenta ediţie aduce
în plus, pentru ultima oară, interven-
ţia erudită a lui C.D. Zeletin, plecat
de curând la cele veșnice. Celui care
a excelat în medicină reușind totoda-
tă să fie un remarcabil scriitor și tra-
ducător al marii poezii universale, îi
datorăm acum eseul introductiv, no-
tele și addenda unei lucrări ce atestă,
o dată în plus, înzestrările deosebite
pe care medicii le au, nu de puţine
ori, și în slujba cuvântului scris.
Eroul de la Magenta
Nu în ultimul rând, a fost pre-
zentată publicului și lucrarea
Timp liber
Mazda 3 Skyactiv G150 P
Ce ne-a încântat cel mai mult
• Motorizare: 1.998 cmc, 150 CP,
transmisie manuală, 6 trepte
• Proiecţie laser pe parbriz &
instrumente de bord digitale
• Sistem de navigaţie cu sistem
recunoaștere semne trafic
• Pilot automat adaptiv, sistem
asistenţă depășire bandă de rulare,
asistent inteligent de frânare
• Sistem monitorizare unghi mort
• Sistem audio premium BOSE,
12 difuzoare
• Preţ: 24.290 euro
Enrique Iglesias şi Deep Purple, la
ASR Sophie, Prinţesa Moștenitoare
a Principatului Lichtenstein, Nicolas
Cage sau Secretarul General al Naţiu-
nilor Unite, Ban Ki-moon, președinţi
de stat, emiri, primari de metro-
pole internaţionale, aristocraţi din
Europa și Asia sau staruri internaţi-
onale, fiind singurul hotel de 5 stele
din România clasificat „compatibil
cu gradul de Securitate 0”. Când
vremurile o vor permite, trece-ţi în
agendă o vizită la acest splendid sta-
biliment cu parfum de nobilime ante-
belică. Fie că vei veni pentru o cafea
și o discuţie aleasă, pentru o cină pri-
vată sau la un eveniment exclusivist,
suntem siguri că Suter Palace îţi va
lăsa o amintire de cinci stele.
Laura Davidescu
foto: arhiva Suter Palace, Radu Leonte
actriţei și scenaristei de radio Rodica
Suciu Stroescu. Aceasta a făcut
o incursiune în istoria europea-
nă a secolului al XIX-lea, pentru
a aduce în atenţia potenţialilor
cititori o personalitate militară a
epocii, „Generalul Tixier, eroul de
la Magenta, și tulburătoarea via-
ţă a fiicei sale Marie, românca din
Valahia”. În speranţa că aceste pro-
vocări la lectură vor reuși să mai
însenineze gândurile cititorilor, vă
adresăm invitaţia de a urmări în
continuare pagina de cultură-timp
liber a săptămânalului nostru, atât
în varianta tipărită cât și pe pagina
de internet, în care vom încerca să
suplinim faptul că, deocamdată, ori-
ce activitate culturală trebuie să se
limiteze la spaţiul virtual.
Dr. Raluca Bulea
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12
15

„Medicul de familie este foarte

important în controlul TB”
Infecţia cu bacteria Mycobacterium tuberculosis este
extrem de frecventă, fiind prezentă, potrivit OMS*,

’’
la aproape un sfert din populaţia lumii. Tratamentul
profilactic pentru tuberculoză (TB) poate împiedica
infecţia să se transforme în forma activă a bolii. Cuvântul «tuberculoză»
produce teamă și stigmă,

A
iar acestea două nu pot fi
m discutat recent cu rări de sănătate, și încurajăm cola- combătute decât prin proiecte
Beatrice Mahler, ma- borarea dintre medicul de familie și cu o puternică componentă de
comunicare și informare.
nagerul Institutului de medicul pneumolog.
Pneumoftiziologie „Ma- Câte persoane aţi depistat cu TB
rius Nasta” din București, despre până acum în cadrul acestui pro-
tuberculoză și despre programele gram?
de screening derulate pentru depis- Dacă e să vorbim de număr de ca-
tarea acestei boli. Tema nu a fost zuri depistate, avem până în pre-
aleasă întâmplător, ci are legătură zent 7, care nu par multe, dar dacă
cu Ziua Mondială de Luptă Împotri- vorbim de incidenţă, parametrul
va Tuberculozei, marcată anual la prin care monitorizăm tuberculoza
24 martie. Prin activităţile organi- la nivel naţional, avem o incidenţă
zate în această zi, medicii doresc să de 300,42 cazuri la 100.000 de lo-
crească gradul de conștientizare cu cuitori, adică de cinci ori mai mare
privire la consecinţele devastatoare decât în populaţia generală, unde
pe care TB le are atât la nivelul sănă- incidenţa a fost de 59,5 la 100.000
tăţii populaţiei, cât și la nivel social în anul 2018.
și economic.
Ce presupune programul de scre-
Anul trecut, în martie, a fost de- ening? Care este calendarul cara-
marat cel mai amplu program de vanelor?
screening pentru TB, la nivel naţi- Programul de screening naţional
onal, în cadrul căruia sunt folosite acoperă o parte din serviciile me- Un alt treilea palier foarte util este re- echipat cu un soft menit să realizeze te. Astăzi vorbim despre o medicină
trei caravane mobile. Câte dicale de care, până în acest prezentat de echipele multidiscipli- un scoring cu ajutorul Inteligenţei de multe ori nișată, supraspecializa-
persoane au fost eva- moment, persoanele nare și de suportul psihologic pentru Artificiale. Un scor mai mare de 50 tă, deci este important ca fiecare pa-
luate prin interme-
24 martie din România nu au be- pacienţii depistaţi cu tuberculoză, în impune recoltarea unei probe de cient să se adreseze în conformitate
diul caravanelor, marchează Ziua neficiat, deși astfel vederea creșterii aderenţei la trata- spută pentru examen bacteriologic. cu patologia sa. Iar noi, medicii, tre-
până în prezent? Mondială anti TB de proiecte se des- ment și evitarea abandonului, palier Ce este important de precizat: acest buie să vrem și să avem instrumen-
Activitatea de din anul 1882, când fășoară cu succes unde colaborăm cu UNOPA (Uniu- soft de scoring este un produs româ- tele pentru a aborda pacientul într-o
screening este dr. Robert Koch a de mai mulţi ani nea Naţională a Organizaţiilor Per- nesc, care permite diagnosticul mai echipă multidisciplinară. Fiecare
în desfășurare, anunţat că a descoperit în multe ţări din soanelor Afectate de HIV/SIDA) și multor patologii, așa cum este pre- specialitate este importantă.
până în prezent lume. Acest pro- ASPTMR (Asociaţia pentru Sprijini- zentat în tabelul de mai jos, cu grade Ce credeţi că ar trebui să se schim-
bacteria care
au fost evaluate iect are mai multe rea Pacienţilor cu Tuberculoză Mul- diferite de sensibilitate, dar toate be în sistemul medical din Româ-
2.330 de persoa-
cauzează declanșarea faţete, între care cel tidrog Rezistentă). Calendarul de având un scor de peste 80%. nia, în domeniul dv., pentru a sto-
ne, în ultima lună a tuberculozei. mai important este screening poate fi accesat la adre- În ce constă diagnosticul molecu- pa tuberculoza?
început screeningul screeningul persoane- sa www.screeningtb.ro. Caravanele lar rapid al TB pe care îl faceţi în În acest moment, pacienţii cu tu-
în alte două judeţe, Bacău și lor care aparţin categoriilor la vor ajunge în toate judeţele ţării, iar cadrul caravanei? berculoză sunt internaţi în spital
Dâmboviţa. Și cu ajutorul dv., al pre- risc: persoane din zone rurale cu ac- proiectul se derulează până în anul Recoltarea sputei la persoanele imediat după diagnostic, indiferent
sei, lansez încă o dată un apel către ces dificil la servicii de sănătate, per- 2023. suspecte presupune analiza probei dacă examenul de spută este pozitiv
autorităţile locale, pentru a sprijini soane fără adăpost, deţinuţi. Echi- în laboratorul judeţean, pentru a sau negativ. Acest aspect produce
activitatea de informare în cadrul pele de screening ale Institutului Unităţile mobile ajung în respecta procedurile și a fi siguri că o reală traumă și, implicit, crește
programului. „Marius Nasta” lucrează pentru mo- toate judeţele rezultatele obţinute sunt valide. stigma care apare nu doar pentru
bilizarea la caravane a persoanelor Ce se întâmplă mai departe cu per- pacient, ci și pentru familie. Este
Cursuri de formare dedicate împreună cu RAA (Romanian Angel Câţi medici pneumologi sunt im- soanele identificate? obligatorie reorganizarea sistemu-
Appel), CPSS (Centrul pentru Po- plicaţi în aceste caravane? Persoanele depistate cu tuberculoză lui de asistenţă a pacientului cu tu-
Cum îi implicaţi pe medicii de fa- litici și Servicii de Sănătate), ARAS Proiectul are în structură o echipă sunt preluate de reţeaua de pneu- berculoză din România, astfel încât
milie în programul de screening (Asociaţia Română Anti-SIDA) și de cinci medici pneumologi, ex- moftiziologie a judeţului respectiv, să se respecte dreptul la sănătate al
TB? Samusocial. Un alt aspect important perţi în problematica tuberculozei, care este ajutată de ONG, pentru a pacienţilor, dar și al famiililor lor.
Rolul medicului de familie este foar- propus prin acest proiect este trai- din Institutul de Pneumoftiziologie sprijini pacientul, astfel încât să se Astfel, este important ca medicii
te important în controlul tuberculo- ningul în problematica tuberculozei, „Marius Nasta”, care, împreună cu evite riscul de abandon al tratamen- din dispensarele TB din ţară să
zei din România. Personal, cred că pe care îl realizăm în rândul asisten- expertul TB din judeţ, evaluează tului la această categorie de bolnavi. poată iniţia și monitoriza tratamen-
obiectivul OMS de eradicare a tu- ţilor sociali și asistenţilor medicali situaţia personelor screenate. Cara- Care au fost problemele cu care tul antituberculos pentru cazurile
berculozei nu poate fi atins fără aju- comunitari din localităţile unde se vanele de screening sunt niște uni- v-aţi confruntat până acum în pri- necontagioase, conform recoman-
torul medicilor de familie. De altfel, desfășoară screeningul. Proiectul vi- tăţi mobile care dispun de un apa- vinţa acestui program? dărilor OMS. Medicii de familie să
în toate proiectele Institutului avem zează trainingul a 520 de persoane. rat Röntgen de diagnostic digital, Cea mai dificilă problemă a fost a fie implicaţi activ în depistarea și
ca obiectiv parteneriatul cu medicii selecţiei personalului care să lucreze monitorizarea cazurilor de tubercu-
de familie. Astfel, avem cursuri de în caravane, problemă care încă nu loză, fiind ajutaţi de asistenţii medi-
formare profesională în problemati- este deplin rezolvată. cali comunitari, dar și de asistenţii
ca acestei boli, organizate și pentru sociali din primării. Dezvoltarea
medicii de familie, încurajăm impli- Reorganizarea sistemului echipelor multidisciplinare, care ar
carea lor în depistarea cazurilor sus- de asistenţă a pacientului fi bine să fie extinse în toate judeţele
pecte, în monitorizarea tratamentu- cu TB, obligatorie ţării, cu scopul de a crește aderenţa
lui tuberculozei, activităţi decontate pacienţilor la tratament, este un alt
în acest moment de casele de asigu- Cum credeţi că este perceput în pas. Utilizarea Inteligenţei Artifici-
România, în prezent, medicul ale pentru a depista rapid cazurile
pneumolog de către pacienţi? suspecte de tuberculoză, mai ales în
Din punct de vedere profesional, zonele în care accesul la serviciile
Beatrice Mahler este, în primul unui medic pneumolog sau radiolog
rând, medic pneumolog. Pentru sunt scăzute. Nu în ultimul rând,
acest lucru am învăţat, m-am pre- suportul ONG-urilor, care trebuie să
gătit și această specialitate a fost tot facă parte, activ, din echipa de luptă
timpul ceea ce mi-am dorit ca me- împotriva tuberculozei.
dic. Atât medicul pneumolog, cât și Florentina Ionescu
Bibliografie:
colegii din alte specialităţi sunt im- OMS, accesat la 10 martie 2020: https://www.who.
int/news-room/campaigns/world-tb-day/world-tb-
portanţi pentru sistemul de sănăta- day-2020
16 VIA�A MEDICALĂ
27 martie 2020 l Nr. 12 Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Actor principal
în cancerul
de sân?
Un studiu publicat recent în Annals of Oncology
susţine legătura dintre nivelul crescut de factor
de creștere insulin-like 1 (IGF-1) și riscul de a
dezvolta cancer de sân la femei, conform datelor
obţinute prin tehnici epidemiologice și prin
analiză genetică.

C
ercetările știinţifice și-au propus să identifice
toţi factorii de risc ai cancerului de sân, mergând
până la căile moleculare subiacente, în încercarea
de înţelege mai bine această afecţiune și de a găsi
mijloace de prevenire a transformărilor maligne. IGF-1 este
un hormon ce stimulează creșterea celulară la diverse nive-
luri, cu un rol esenţial în timpul pubertăţii. Interesul crescut
pentru această moleculă a apărut recent, odată cu ipoteza
că ar putea exista o legătură între laptele de vacă, bogat în
hormoni (IGF-1, estrogen, progesteron) și cancerul de sân.
Stimularea secreţiei de IGF-1 are la bază mai multe căi, in-
clusiv dieta hiperproteică, sarcina sau asocierea anumitor
afecţiuni.
Relaţia dintre IGF-1 și tumorile mamare
Partea observaţională a acestui studiu* a inclus selecta-
rea dintr-un registru naţional a 206.263 de femei britanice
cu vârsta între 40 și 69 de ani, la care au fost obţinute date
despre stilul de viaţă și caracteristici genetice, precum și
nivelul de IGF-1. Considerând o mediană a urmăririi de
7,1 ani, 2% dintre aceste femei au dezvoltat cancer de sân.
Nivelurile serice crescute de IGF-1, mai mari de 25,6 nmo-
li/L, s-au asociat cu un risc cu 24% mai mare de a dezvolta
această afecţiune comparativ cu nivelurile serice scăzute
(sub 16,4 nmoli/L). Utilizând datele obţinute de la o parte
dintre aceste femei, care au beneficiat de dozări repetate ale
acestui hormon, s-a observat că riscul de apariţie a cancerului
de sân crește cu 11% pentru fiecare mărire a IGF-1 cu 5 nmo-
li/L. Rezultatele nu au fost influenţate de factorii comuni de
risc pentru neoplazia de sân, de menopauză sau de timpul de
urmărire.
Pentru a studia legătura dintre variaţiile genelor care
codifică IGF-1 și riscul de a dezvolta cancer de sân cerce-
tătorii au utilizat randomizarea mendeliană. Această me-
todă statistică a indicat asocieri pozitive în mod similar
datelor obţinute anterior din studii observaţionale. Au fost
analizate 265 de polimorfisme ale unor nucleotide asociate
cu niveluri serice crescute ale IGF-1 și patru polimorfisme
ale unor nucleotide care codifică producţia proteinei 3 de le-
gare a IGF-1, responsabilă de legarea cvasitotală a IGF-1 din
sânge.
Cercetătorii au utilizat date ale Breast Cancer Associa-
tion Consortium pentru a analiza legătura dintre polimor-
fismele acestor nucleotide și apariţia cancerului de sân.
Creșterea cu 5 nmoli/L a nivelului de IGF-1 indusă de po-
limorfismul nucleotidelor studiate s-a asociat cu o creștere
cu 5% a riscului de neoplazie. În cazul cancerului de sân po-
zitiv pentru receptori estrogenici s-a obţinut o mărire cu 6%
a riscului pentru fiecare 5 nmoli/L în plus ai nivelului seric
de IGF-1, legătură care nu a putut fi dovedită și pentru forma
fără receptori estrogenici pozitivi. Nu s-a obţinut vreo aso-
ciere prin polimorfismele studiate între nivelul seric al pro-
teinei 3 de legare a IGF-1 și apariţia cancerului de sân. Cea
mai importantă concluzie a acestui studiu ar fi că scăderea
nivelului seric de IGF-1 prin dietă, stil de viaţă sau mijloace
farmacologice poate fi o strategie utilă în prevenţia primară
a cancerului de sân în viitor.
https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534(20)36019-1/fulltext
*

Protecţie
cerebrovasculară
în TAVI
A fost aprobat în Europa un dispozitiv care scade riscul de apariţie
a evenimentelor cerebrale embolice la pacienţii trataţi prin implan-
tare transcateter de valvă aortică (TAVI) sau prin alte proceduri de
cardiologie intervenţională. Aceste proceduri minim invazive pot duce

EFECTELE NECUNOSCUTE
ALE ANTRACICLINELOR
Rolul toxic al antraciclinelor, în special la nivelul ventriculului stâng, este dovedit de mult timp.
Cu toate acestea, date recente sugerează că este posibil ca efectul acestor chimioterapice să nu fie
sursa: Medgadget

pe deplin înţeles, cum ar fi, de exemplu, incidenţa și prognosticul afectării ventriculului drept.

C ercetătorii americani au efectuat un studiu* în

cadrul căruia au evaluat modificări subtile ce
apar sub efectul antraciclinelor la nivelul ventricu-
lului drept, chiar înainte de modificarea fracţiei de
ejecţie a acestuia. Ei au efectuat ecocardiografie bi- și
tridimensională la 74 de pacienţi cu limfom cu celu-
le B mari, la momentul includerii în studiu și după a
doua, a patra și a șasea cură de chimioterapie. Cele
șase cure au fost realizate conform schemei R-CHOP,
ce include o doză medie cumulativă de antracicli-
ne de 358,20 mg/m2. Nu s-a administrat niciun alt
medicament cardiotoxic sau cardioprotector, și
nici radioterapie.
Doi parametri ecocardiografici importanţi
După primele patru cure de chimioterapie s-a
obţinut o creștere a volumului telesistolic (VTSVD)
și telediastolic (VTDVD) al ventricului drept, cu
scăderea semnificativă a deformării longitudinale a
peretelui liber al ventricului drept. În urma analizei
statistice efectuate, VTSVD și deformarea miocar-
dică au fost parametrii corelaţi cu cardiotoxicitatea
indusă de aceste chimioterapice.
La finalul tratamentului, 36% dintre pacienţi pre-
zentau efecte ale cardiotoxicităţii, cu scăderea fracţi-
ei de ejecţie a ventricului drept, în medie, de la 54,8%
la 48,3%, patru pacienţi având valori sub 45% după
tratament.
Acest studiu este însă limitat de numărul mic de
pacienţi, durata scurtă de urmărire și de lipsa com-
paraţiei rezultatelor obţinute prin ecocardiografie
cu alte metode mai sensibile, precum rezonanţa
magnetică nucleară cardiacă.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666087320300119?via%3Dihub
*
la mobilizarea plăcilor de aterom în teritoriul vascular parcurs prin in-
termediul cateterelor. Dispozitivul aprobat, TriGUARD, este alcătuit
din nitinol și are forma unui dom de plasă, menit să acopere și să prote-
jeze zonele de emergenţă a celor trei ramuri vasculare care se desprind
din arcul aortic. Dispozitivul flexibil este introdus prin abord transfe-
mural, prin puncţionarea unei artere femurale, și se poziţionează sin-
gur la nivelul arcului aortic, ajustându-se anatomiei pacientului. Efici-
enţa sa a fost testată prin studiul REFLECT. Compania producătoare,
cu sediul în Israel, va depune în curând documentaţia pentru obţinerea
aprobării din partea FDA, dispozitivul lor fiind singurul disponibil pe
piaţă în acest moment care oferă protecţie pentru toate ramurile ce se
desprind din arcul aortic. Un dispozitiv similar aflat în curs de
aprobare în Europa este ProtEmbo, realizat în Germania.