CURS OCLUZOLOGIE

EXAMANE PARACLINICE

Studiul miscarilor mandibulare, a dinamicii mandibulare se face folosind

chinezomandibulograful Iankerson care inregistreaza miscarile mandibulare in cele trei
planuri spatiale. Este realizat dintr-un cadru metalic, fixat la craniu cu ajutorul unor rame
de ochelari si care prezinta 6 senzori (cate 2 pt fiecare plan). In zona mediana fie la nivel
interincisiv (la edentate pe creasta in zona mediana) se afla un magnet fixat cu ajutorul
unor paste elctroconductoare Myoprint. Senzorii sunt conectati la un computer, etaj de
analiza si codificare a impulsului venit de la senzori pentru ca se vor inregistra miscari a
acestui magnet intr-un camp electromagnetic. Aceste miscari transformate in impulsuri
sunt inregistrate pe ecranul unui monitor si afisate sub forma unor diagrame. Diagrama in
plan sagital, transversal, frontal.
Interpretare diagrame in functie de modificarile la nivelul platoului ocluzal.
Pe miomonitor se inscriu diagramele de miscare a acestui magnet, a mandibulei, in cele 3
planuri. Ecranul permite inregistratrarea si stocarea informatii/imaginii.
Se mai inregistreaza si ciclul de macticatie. Modificarile ce pot aparea in aceste diagrame
ne va permite diagnosticarea tipului de disfunctie si localizarea.

Pantograful (pentru dinamica mandibulara)

{arcuri faciale cinematice}
Este realizat din 2 arcuri faciale (max/mand) care sunt unite pe linia mediana cu un
dispozitiv fix care sa nu permita contactul interdentar. Fiecare din aceste cadrane prezinta
6 ecrane orientate in cele 3 planuri; cu creioanele inscriitoare respectiv. Se vor indica
miscari de inchidere/deschidere, lateralitate si se va inscrie:
pe ecranul orizontal unghiul Goty
sagital curba in S
frontal 2 variante curba dr/stg

Examenul radiologic
RDA ne da informatii privind starea dintelui, integritatea coronara, lungimea si
dimensiunile radaciniilor, directia lor, precum si starea parodontiului marginal (proces
alveolar – ligamente; creasta) si cel apical (in cazul unor leziuni pulpare complicate,
osteite, chist)
Osteita- o modificare de radiotransparenta – o decalcifiere; aparitia unor
radiotransparente bine delimitate numit chist periapical.

Bitewing/aripa muscata
Da informatii in special in zona punctului de contact si ex cl cu sonda nr.10

Panoramica/Panorex
Arata cele doua arcade dentoalveolare desfasurate si mai corecta in cea ce priveste
detaliile si precizia ne ofera OPT.

OPT (Ortopantotomografie)
Ofera detalii asupra arcadelor dentoalveolare, asupra st osoase maxilare, trabeculatie
osoase, ofera detalii privind sinusurilor max si raportul lor cu cavitate orala; si ATM –
structura ramului vertical (nu ne-o da panorexul), apofiza coronoida si condiliana,
conformatia cav glenoida fara a ne de informatii interliniului articular (spatiul articular)

Cineradiografie
Fotobadizmografia/metria care prezinta miscarile unui punct fixat pe mandibular,
fosforicent si urmarit intr-o camera obscura. Mai sunt o multitudine de ex imagistice:
CT de inalta precizie, un singur plan
RMN imagini secventiale in cel putin 2 planuri
Tomodensiometria/scannerul
Tomografia ATM care beneficiaza dupa realizare ei de profil si de fata, de o analiza
conform formulei Rikets- completat de Burlui prin imaginea de profil; sau de Yale
Seysmour pe imaginea de fata.
Cu ajutorul unei hartii de calcul, ne trasam pe aceasta hartie – cav gl, condilul si tragem o
linie de la SO, Corion CAE (linia de la Frankfurt)
Linie H1 inaltimea condilului temporal, H2 profunzimea cavitatii glenoide.

Burlui H1-H2 lungimea pantei pe care se deplaseaza condilii mandibulei.

Tragand o linie a pantei – intre linia de la F si linia tubercului temporal, se formeaza un

unghi, unghiul alfa.
Interliniul ne da informatii precise asupra spatii intre condilul mandibular si cav gl.
Zona ant notat cu A, sup S1, fata post P1 – duce o linie verticala din corion si determinam
si distanta dintre marg post a ram vertical, unind avem P2
Apoi cu gura larg deschisa determinam sp dintre vf condilului temporal si mand. O
noteaza cu S2, iar intre marg post a ram vertical si linia trasa – distanta e diferita, P3.

Interpretarea:
-inaltimea tubercului temporal H1
-profunzimea cavitatii glenoide H2
-si H1+H2
-unghiul alfa (panta tubercului) aceste unghi ne arata si inclinarea pantei (ocluzii adanci –
panta abrupta; la frecatori- panta este foarte lina care permite individului miscari de
lateralitate)
-interliniul articular
-alunecare ant a mandibului/mezializare/inversare de mandibula/progenii – sp art
pensat in zona a, p1 largit
-distalizarea mand – edentatie partiala- lipsa stopurilor ocluzle a largit, p1 si S
pensat.
Pentru a stabili miscarea condilului, amplitudinea miscarilor condiliene, dinamica
condiliana sa propus de catre gnatologi 4 pozitii:
A. cu condilul fixat in cavitatea glenoida/pozitia normala in OC
B. condilul este deplasat si se afla la ½ pantei
C. cand deschiderea este maxima 3.5-4cm (ampl deschiderii )varful condilului
mand vine la vf cond temporal, vf la vf
 D. cand condilul mandibular trece de vf condilului temporal in pozitie de
luxatie/subluxatie.
Gnatosonia
Examinarea si analiza zgomotelor articulare, dar mai ales zgomotele aparute la nivel
ocluzal, in ocluzie si care stabileste cu precizie aparitia unor zgomotelor supra adaugat in
cazul contactelor premature si interferente
Sunt niste microfoane minusule aplicate pe fata ocluzala Pm/M si unul in zona frontala
max/mand. Culegerea sunetelor care sunt transformate in impulsuri, trecut printr-un etaj
de amplificare a sunetului, care mareste amplitudinea impulsului dar nu si curba de
variatie. Aceste impulsuri sunt inregistrate fie pe un monitor fie pe o hartie cum este si la
EMG.
Analiza zgomotelor se face cu ajutorul unui analizor spectral (spectru de sunet); iar
analiza in frecventa face diferenta intre ocluzie normala, un zgomot unic care este un
cumul a tuturor contact dentare si are amplitudine joasa si - ocluzia cu contact prematur
in care se inreg mai intai un zgomot mai scurt dare de amplitudine mare care este
contactul prematur, datorita celorlalte contacte zgomot de fond cu amplitudine joasa.

Analiza rezultatelor
Se foloseste clasificarea propusa de Watt-Brenman

Care au clasificat sunetele dpdv a amplitudinii in 2 categorii:

-sunete alfa - cu amplitudine mare ce corespunde linii cu contactul initial, prematur
-clasa beta – sunet de amp joasa care corespune aluncarii mandibulei care rezulta din
cautarea sprijinului de catre mandibula

Dupa durata: Watt le imparte in 3 clase:

A-durata sub 30 ms
B-durata in jur de 30ms
C-durata > 30ms

Clasa C cu durata mai mare de 30ms o intalnim frecvent in cazul sindromului

disfunctional a SST, semnului unei ocluzii instabile.

Gnatofonie
Analiza tot cu analizor spectral in care se analizeaza franjele spectrale focale.

!!!!!studiul de model; radiologic simpla si OPT

Radioviziografie – iradierea pacientului foarte redusa

DIAGNOSTICUL SINDROMULUI DISFUNCTIONAL A SST

Se face pe baza datelor culese prin examenul clinic minutios
{rol fundamental il are anamneza – care cuprinde date privind momentul aparitiei
primelor semne; anamneza/istoricul maladiei; evolutia pina la prezentare si eventuale
tratamente si rezultate pe care le-a mai avut pacientul}
-ex cl stabileste sediul tulburarilor, etiologie, gradul afectarii morfologiei functionale
precum si tendinta de evolutie.
-imp sa stabilim si un dg cat mai aproape de real – apelam la mijloace paraclinice.
Cand avem de a face cu un caz incert/dubios in ce priveste SG (inapetenta, oboseala,
palid) nu ezitam sa indicam un examen de specialitate. Nu avem voie sa demaram un plan
terapeutic fara a avea acordul specialistului.

Diagnosticul sindromului disfunctional a SST trebuie diferentiat si de alte tulburari ale

macrosistemului sau ale unei sisteme de vecinatate.
Diagnosticul diferential:
-artrita reumatismala – diferentierea prin atingerea si altor articulatii
-artrita infectioasa – inflamatie articulara de la o plaga de vecinatate
-artrita specifica infectiei gonococice – semnele inflamatiei
-artrita degenerativa care o intalnim la varstele inaintate
-otita externa – leziuni/infectii la nivelul CAE – tractiune pe lobul urechii
-sindromul Trotter - intalnit in carcinom nazo-faringian – apar dureri si tulburari ale
deglutitii, hemoragii nazofaringiene.
-sindromul Eagle – se intalniste in cazul osificarii ligamentului stilohioidian – diferenta o
face in afara algiilor faciale, durere la deglutitie.
-arterita temporala Horton – dureri in zona temporala care nu prea cedeaza la antialgice
iar in zona temporala artera se simte ca un cordon fibros si dureros.
-angina pectorala – dureri chiar in zona cervicala adm Nitroglicerina
-dureri din algiile faciale – nevralgia ggl sfenopalatin si nevralgia de trigemen
ggl sfp – pune diagnosticul ORL
nev de trigemen pune dg BMF
-spondilita cervicala
-migrena cefalica
-durerile dentare aparute in care complicatilor pulpare si parodontale
-dureri aparute in cazul leziunilor mucoasei bucale: planseu/glosite