Razboiul Civil American, deseori denumit Razboiul de secesiune (�n engleza War of

Secession), Razboiul dintre state (�n engleza War Between the States), sau Razboiul
dintre Nord ?i Sud a fost un conflict politic ?i militar de patru ani (1861�1865)
dintre Uniunea sau Statele din Nord ale Statelor Unite ale Americii (care ?i-a
pastrat neschimbata denumirea sa oficiala adoptata cu ocazia scrierii Constitu?iei
SUA, Statele Unite ale Americii) ?i Statele din Sud ale acesteia, ?i anume ?apte,
mai apoi unsprezece state, care au parasit pe r�nd Uniunea �n 1860�1861, alcatuind
entitatea statala federala denumita Statele Confederate ale Americii (�n engleza
Confederate States of America).

�n timpul alegerilor preziden?iale din anul 1860, Partidul Republican, �n frunte cu

Abraham Lincoln, a purtat o campanie politica �mpotriva expansiunii sclaviei �n
afara statelor �n care aceasta exista deja. Victoria republicana �n alegeri a avut
ca rezultat declara?ia de secesiune din partea a ?apte state din Sud, chiar �nainte
de �nvestitura lui Lincoln, care a avut loc la 4 martie 1861. At�t administra?ia
aflata la finalul mandatului, cea a pre?edintelui James Buchanan, c�t ?i cea noua,
a pre?edintelui ales, Abraham Lincoln, au respins secesiunea, privind-o ca pe un
act de rebeliune.

Ostilita?ile au �nceput la 12 aprilie 1861, c�nd for?ele confederate au atacat

postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a raspuns
chem�nd o armata de voluntari din fiecare stat ?i ordon�nd mobilizarea generala,
ceea ce a condus la declararea secesiunii a �nca patru state sclavagiste din Sud.
Ambele par?i ?i-au constituit armate de razboi, iar Uniunea a preluat controlul
statelor de grani?a �nca din prima perioada a razboiului ?i a efectuat o severa ?i
eficienta blocada navala de-a lungul �ntregului conflict.

�n septembrie 1862, Proclama?ia de emancipare a lui Lincoln a transformat desfiin?

area sclaviei din Sud �ntr-un scop al razboiului ?i i-a determinat pe britanici sa
nu intervina. Comandantul confederat Robert E. Lee a repurtat c�teva victorii pe
frontul estic, dar �n 1863 �naintarea sa spre nord a fost oprita la Gettysburg, iar
pe frontul vestic Uniunea a preluat controlul r�ului Mississippi dupa Batalia de la
Vicksburg, separ�nd Confedera?ia �n doua. Avantajele materiale ?i numerice ale
Nordului s-au concretizat �n 1864 c�nd Ulysses S. Grant a macinat armata lui Lee �n
mai multe batalii de uzura, iar generalul unionist William Sherman a ocupat ora?ul
Atlanta, capitala statului Georgia, pentru ca apoi sa se deplaseze spre Oceanul
Atlantic. Rezisten?a Confedera?iei s-a prabu?it dupa ce Lee s-a predat lui Grant la
Appomattox pe 9 aprilie 1865.

Razboiul, care este conflagra?ia cu cele mai multe victime din istoria Statelor
Unite, s-a soldat cu moartea a peste 620.000 de solda?i, a unui numar de peste
325.000 de combatan?i da?i disparu?i ?i al unui numar nedeterminat de civili, a pus
capat sclaviei �n Statele Unite, a restaurat Uniunea ?i a �ntarit rolul guvernului
federal �n cadrul acesteia. Aspectele sociale, politice, economice ?i rasiale ale
razboiului au marcat perioada de reconstruc?ie care a durat p�na �n 1877 ?i au
continuat sa se manifeste ?i de-a lungul secolului al XX-lea.