Masurarea Puterii Electrice in Curent Continuu PDF

S-ar putea să vă placă și

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

L3.1.

Măsurarea puterii electrice în curent continuu


1. Metoda ampermetrului şi voltmetrului
În curent continuu puterea se determină cu relaţia :
P = U⋅I (1)
Pornind de la acestă relaţie se poate deduce că puterea consumată în curent continuu
de un receptor având rezistenţa electrică R se poate măsura cu un voltmetru şi un ampermetru
folosind montajul din figura 1 . Voltmetrul se va monta fie amonte (comutatorul K în poziţia a),
fie aval (comutatorul K în poziţia b), în funcţie de mărimea rezistenţei R. Când R >> ra (ra –
rezistenţa ampermetrului) se va folosi montajul amonte. Când R >> rv rv – rezistenţa
voltmetrului) se va folosi montajul aval.
Ua

I IR
A
Iv
a b
K1
K
UR R
=c.c.
V

Figura 1. Măsurarea puterii în curent continuu cu ampermetru şi voltmetru.

În montajul amonte, voltmetrul va indica U=UR+ Ua , iar ampermetrul va indica I = IR . Citind


indicaţiile voltmetrului şi ampermetrului şi aplicând relaţia (1) se obţine :
P = U ⋅ I = (U R + U a ) ⋅ I = U R ⋅ I + U a ⋅ I = R ⋅ I 2 + ra ⋅ I 2 = PR + Pa ,
unde PR este puterea consumată de receptorul R, iar Pa este puterea consumată de
ampermetru. Dacă R >> ra, atunci Pa<<PR şi se poate considera ,cu o eroare acceptabilă , că
P ≅ PR .
În montajul aval , ampermetrul măsoară I = IR + Iv , iar voltmetrul U = UR . Citind indicaţiile
ampermetrului şi voltmetrului şi aplicând relaţia(1), se obţine :
U2 U2
P = U ⋅ I = U ⋅ (I R + I V ) = U ⋅ I R + U ⋅ I V = + = PR + PV ,
R rV
unde PR este puterea consumată de receptorul R, iar Pv este puterea consumată de voltmetru.
Dacă R << rv atunci Pv<<PR şi se poate considera ,cu o eroare acceptabilă , că P ≅ PR .

2. Metoda wattmetrului electrodinamic sau ferodinamic


Indicaţia aparatelor electrodinamice şi ferodinamice în curent continuu este proporţională
cu produsul intensităţilor curenţilor ce străbat bobinele fixe şi mobile ale aparatelor:
α = K ⋅ I1 ⋅ I 2 (2)
Dacă bobinele fixe, numite şi bobine de curent se montează în serie cu consumatorul, I1 =
I şi dacă bobina mobilă, numită şi bobină de tensiune împreună cu o rezistenţă adiţională, rad ,
U
se montează în paralel cu consumatorul, atunci I 2 = şi relaţia (2) devine:
rad
76

U
α = K⋅I = K1 ⋅ I ⋅ U = K1 ⋅ P (3)
rad
Relaţia (3) arată că indicaţia aparatelor electrodinamice şi ferodinamice este
proporţională cu puterea electrică şi ca urmare ele se pot grada direct în waţţi, obţinânâdu-se o
scară uniformă.
Montajul utilizat pentru măsurarea puterii electrice cu wattmetrul electrodinamic sau
ferodinamic este reprezentat în figura (2).

a K b


∗ W
A

K1

=c.c. V rad R

Figura 2. Măsurarea puterii în curent continuu cu wattmetrul electrodinamic (sau ferodinamic ).

Observaţie :
Deoarece la wattmetre există pericolul de supraîncărcare chiar dacă indicaţia aparatului este
sub limita de măsurare (valorile lui I sau U pot depăşi valorile nominale chiar dacă produsul I ⋅ U
este în limite normale), la utilizarea wattmetrului este necesar să se monteze un ampermetru în
serie şi un voltmetru în paralel cu ajutorul cărora să se poată urmări încărcarea wattmetrului.
Se observă că şi în cazul montajului din figura 2 se poate alege montajul amonte (K pe
poziţia a ) sau aval (K pe poziţia b ) după aceleaşi criterii ca şi la metoda ampermetrului şi
voltmetrului.
Pentru a obţine o indicaţie corectă , în sensul că acul indicator să se deplaseze de la stânga
la dreapta, este necesar să se respecte o anumită ordine de legare a celor două bobine. În
acest scop, wattmetrele sunt prevăzute cu câte o bornă marcată printr-un semn distinctiv (un
asterix sau o săgeată) atât la bobina de curent cât şi la bobina de tensiune. Bornele marcate se
vor lega întotdeauna spre sursă, ca în figura 2 .
Wattmetrele cu mai multe domenii de măsurare sunt prevăzute cu mai multe domenii pentru
intensitatea curentului electric şi mai multe domenii pentru tensiune (de exemplu :I1=0.5A;
I2=1A; U1=150V; U2=300V).
Pentru a putea determina puterea măsurată de wattmetru, este necesar să se cunoască
constanta Kw a wattmetrului, corespunzătoare domeniilor alese pentru intensitatea curentului şi
pentru tensiune.
Constanta Kw reprezintă puterea corespunzătoare unei diviziuni a scării gradate. Dacă
wattmetrul are α max diviziuni, de exemplu αmax = 120 div. , constanta KW se calculează cu
Un ⋅ In ⎡ W ⎤
relaţia: KW = ,
α max ⎢⎣ div ⎥⎦
unde :
Un – domeniul de măsurare ales pentru tensiune;
In – domeniul de măsurare ales pentru intensitatea curentului;
α max - numărul maxim de diviziuni ale scării gradate.
Puterea măsurată de wattmetru, în cazul în care acul indicator indică α diviziuni va fi:
P = KW ⋅α

S-ar putea să vă placă și