Arta Supravietuirii

FOC ÎN AGORA
ARTA SUPRAVIEŢUIRII: Înapoi la mama natură
1/212
FOC ÎN AGORA
Cuprins
1. Despre autor......................................................................................5
2. Introducere........................................................................................7
3. Posibile situaţii periculoase ce pot duce la colaps...................................10
4. Schem de memorare........................................................................13
5. Psiholo!ia supra"ieţuirii.....................................................................15
5.1. Stresul...................................................................................... 1#
5.2. $eacţii naturale...........................................................................21
5.3. %ntrenament psiholo!ic................................................................25
5.4. &aracteristicile principale..............................................................2'
#. Plani(icare )i echipament....................................................................30
7. &uno)tinţe medicale de ba*.............................................................. 40
7.1. +ecesitţi pentru ,ntreţinerea sntţii...........................................40
7.1.1 %p......................................................................................40
7.1.2. -ran..................................................................................43
7.1.3.
7.2. I!ien
r!enţe personal...................................................................44
medicale........................................................................4
7.3. Prim autor.................................................................................4'
7.4. Probleme la oase )i articulaţii........................................................5'
7.5. u)cturi )i ,nţepturi.................................................................#3
7.#. $ni..........................................................................................71
7.7. Probleme cu mediul.....................................................................77
7.. edicamente din plante...............................................................0
. %dpost...........................................................................................1
.1. %le!erea locaţiei.........................................................................2
.2. ipuri de adposturi....................................................................3
'. %pa.................................................................................................'7
'.1. Surse de ap )i metode de potabili*are..........................................'
'.1.1. ediul !lacial........................................................................'
'.1.2. a ţrm...............................................................................
'.1.3. Pe mare...............................................................................''''
'.1.4. n de)ert............................................................................100
'.2. Distilator de ap........................................................................101
'.2.1. Distilator solar pe sol...........................................................102
'.2.2. Distilator subteran...............................................................103
'.3. iltrarea apei............................................................................10#
'.4. S(aturi )i trucuri........................................................................10
10. ocul...........................................................................................113
10.1. Principiile de ba* a aprinderii (ocului ........................................114
10.2. Selectarea locaţiei )i pre!tirea.................................................115
2/212
FOC ÎN AGORA
10.3. %le!erea materialului de (oc......................................................117
10.4. ipuri de construcţie a (ocului....................................................120
10.4.1. &on.................................................................................120
10.4.2. Pe rea*em........................................................................121
10.4.3. ocul ,n !roap .................................................................121
10.4.4.
10.4.5. 6anţ
ocul ,n,n cruce....................................................................122
stea.....................................................................122
10.4.#. Piramid...........................................................................123
10.5. &um s aprin*i (ocul.................................................................123
10.5.1. etode moderne...............................................................124
10.5.2. etode primiti"e................................................................12
10.#. S(aturi )i trucuri......................................................................133
11. -rana.......................................................................................... 135
11.1 -rana "e!etal.........................................................................135
11.1. estul ni"ersal de &omestibilitate.............................................140
11.2. Plante comestibile pe anotimpuri................................................142
11.2.1. Prim"ara.........................................................................144
11.2.2. ara................................................................................14'
11.2.3. oamna............................................................................153
11.2.4. Iarna...............................................................................155
11.2.5. %l!e de mare....................................................................15#
11.3. Plante comestibile din *onele cu clim temperat.........................157
11.4. Plante comestibile din *onele cu clim tropical............................15'
11.5. Plante comestibile din *onele de de)ert.......................................1#0
11.#. %l!ele comestibile "are!...........................................................1#1
11.7. odul de preparare al plantelor comestibile.................................1#5
11.. icolo!ie................................................................................1##
11..1. &iuperci comestibile...........................................................1##
11..2. &iuperci necomestibile........................................................172
11..3. &iuperci suspecte...............................................................174
11..4. &iuperci to8ice..................................................................175
11..5. &iuperci otr"itoare...........................................................17
11.'. Plante medicinale....................................................................11
11.'.1 De(iniţie )i noţiuni...............................................................11
11.'.2. Soluţii naturiste.................................................................12
11.10. %lte ,ntrebuinţri ale plantelor..................................................14
12. 9rientare ,n teren..........................................................................15
12.1. olosind soarele )i umbra..........................................................15
12.2. olosind luna...........................................................................1
12.3. olosind stelele.......................................................................1'
12.3. &u busol impro"i*at..............................................................1'1
12.4. %lte moduri de orientare...........................................................1'2
12.5. S(aturi )i trucuri......................................................................1'3
3/212
FOC ÎN AGORA
12.#. Impro"i*area unei hrţi............................................................1'4
13. Pro!no*a meteo............................................................................1'#
14. %utoaprare..................................................................................202
4/212
FOC ÎN AGORA
1. Despre autor
HOERI!!U este numele meu "irtual.
n primul r:nd s " e8plic denumirea acestei colecţiei.

%!ora era ,n antichitate piaţa public central a ora)elor !rece)ti
unde a"eau loc ,ntreceri atletice dar )i mani(estari politice )i
reli!ioase. %ici orice cetţean a"ea dreptul s "orbeasc.
FOC ÎN AGORA pentru c public idei ce sunt incendiare chiar )i
,ntr;o %!ora< adic ,ntr;un loc unde se "orbe)te cu ade"rat liber.
FOC ÎN AGORA pentru c ardem ideile "echi pentru a (ace loc

celor noi.
Dup un incendiu ,n pdure rm:n doar mineralele ce ,mbo!ţesc
pm:ntul )i ,l pre!tesc pentru o "e!etaţie nou. %rborii< ramurile
)i "e!etaţia putred este ars )i trans(ormat ,n ,n!ra)m:nt
natural ce cre)te (ertilitatea pm:ntului. !umina poate ptrunde
mai
aici. bine
%rdemacum chiar )i ,n locurile
preudecţile< ce (useser
ideile inoculate preae8plicit
,n mod umbroase.
sau %)a )i
subliminal de alţii dar )i obi)nuinţele< pentru a (ace loc luminii
interioare ce "a auta la na)terea unor idei noi< unor idei mai
puternice )i mai "iabile.
FOC ÎN AGORA< deoarece "oi publica idei mai puţin obi)nuite )i
anume pentru cei care "or s !:ndeasc liber< (r s ţin cont de
cuno)tintele ce le;au (ost inoculate de ctre ,n"ţtori< pro(esori<
lideri reli!io)i< politicieni )i alte !rupuri de in(luenţ< a se citi
5/212
FOC ÎN AGORA
manipulare "oit sau mai puţin "oit< ale societţii. +u m "oi
crampona ,n detalii ce duc de multe ori ,n nisipuri mi)ctoare )i la
simţm:ntul c te ,n":rţi ,n urul co*ii< ci "oi pune accent pe
pri"irea de ansamblu )i pe modalitatea de !sire a soluţiilor sau a
descrierii soluţiei.
Permiteţi;mi s m pre*int. Sunt nscut ,ntr;un sat (rumos )i idilic
de la poalele &arpaţilor. De meserie sunt in!iner )i locuiesc ,n
=ermania. %ici am studiat mai multe discipline prin care )i
in(ormatica. %m umblat mult prin lume )i am un spectru de interese
lar! care include ,n primul r:nd subiectele care ne (ac "iaţa mai
plcut.
mi (ace o deosebit plcere s;mi ,mprt)esc e8perienţele mele
cu semenii mei. De aceea< printre altele< m ocup inclusi" cu
scrisul. +u m mulţumesc s pre*int doar e8plicaţii teoretice la
(enomelele politice<
inclusi" soluţii economice
practice )i sociale< problemelor<
pentru re*ol"area ci doresc s propun
pentru ca
orice om s;)i poat atin!e scopul )i anume s de"in (ericit )i
liber.
Pentru ca s (ii (ericit )i liber trebuie< ,ns< ,n primul r:nd s (ii
in(ormat< s con)tienti*e*i problemele cu care e)ti con(runtat )i s
le re*ol"i. Prin crţile mele doresc s;mi aduc contribuţia mea la
reali*area acestor ţeluri.
n cartea de (aţ doresc s " pre*int toate cuno)tinţele )i tehnicile
necesare supra"ieţuirii ,n natur. Sper ca aceast carte s o cite)ti
cu plcere
,n"aţ cum pentru c aici !se)ti
s te descurci ,n a(araidei practicen
ci"i*ilaţiei. )i ca*ul
si!ure<
,n care
care te
dore)ti s implemente*i ideile de aici< eu ,ţi doresc mult succes.
#/212
FOC ÎN AGORA
2. Introducere
&ea mai mare

standardul ameninţare
actual a "ieţii
de con(ort noastre
)i implicit este dependenţa
de produsele de
industriale<
produse ce le cumprm de multe ori din cau*a manipulrii noastre
psihice prin reclame. Dup ce le cumprm< constatm de multe ori
c nu a"em neaparat ne"oie de ele.
n *ilele noastre< omul de"ine din ce ,n ce mai dependent de

produsele tehnolo!iilor moderne precum> computer< tele(on mobil<
,ncl*ire central< automobil ).a.m.d. +oi putem ,ns ?supra@"ieţui
)i (r aceste produse. Pentru asta a"em ne"oie de )tiinţ )i
antrenament< cci acestea au disprut de;a lun!ul procesului de
industriali*are. ntr;o perioad istoric relati" scurt< omul ci"ili*at
acare
uitat )i a renunţat
strmo)ii no)triiladin
modelele de comportament
e"ul mediu timpuriu ,nc le)imai
practici pe
deţineau
)i pe care cei din epoca de piatr p:n la cei din epoca (ierului le
e8ecutau ,n (iecare *i.
Strmo)ii no)tri< tracii triau )i ei ca orice popor indi!en ,n armonie
cu natura. Ai au atins un !rad ,nalt de ci"ili*aţie )i cultur ,n
perioada sec. I ,.-r. ; sec. I d.-r. iaţa lor era dominat de
mani(estrile "remii< de distanţele mari strbtute prin slbaticie )i
7/212
FOC ÎN AGORA
de sin!urtatea munţilor. De aceea trebuiau s cunoasc (oarte
bine tehnicile de supra"ieţuire. racii lor erau recunoscuţi ,n lumea
antic drept (oarte pricepuţi.
%ce)tia spuneau
vindeca a fiBtot
ochii fărăc> aşa cum
vindecat nu se
capul, totcuvine
aşa nusă încercăm
trebuie să a
tămăduim capul fără a ţine seama de trup, cu atât mai mult nu
trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a încerca sa tămăfuim
sufletulB. Platon ?&harmide< 15#a. 9pere complete I< p!. 71<
-umanitas 2001@
%cest principiul ,nţelept ,l aplicau atunci c:nd tratau bolna"ii cu
leacurile lor. edicii traci ai lui Camol8e erau at:t de princepuţi ,n
ale "indecrii< ,nc:t le!iunile romane nu porneau la lupt dac nu
a"eau cu ei un "raci de ori!in trac.
n *one ,ndeprtate
e8treme< mai triescale !lobului<
,nc se!mente ,n care domin condiţii
de populaţii climatice
indi!ene< spre
e8emplu beduinii< eschimo)ii )i indienii din %merica de Sud. +umai
ei mai deţin ,n *iua de a*i )tiinţa )i tehnicile de supra"ieţuire.
%ceste tehnici le (ac posibil supra"ieţuirea ,n armonie cu natura
din re!iunilor lor. ulte cuno)tinţe )i tehnici de supra"ieţuire ,)i au
ori!inea ,n e8perienţa popoarelor indi!ene. ateriale )i tehnolo!ii
noi ne o(er ,n *iua de a*i tot mai multe posibilitţi ,n momentul ,n
care este "orba despre supra"ieţuire )i de ca*uri de ur!enţ
principiile au rmas neschimbate de mii de ani. &a s
supra"ieţuie)ti ,ntr;o mare de *pad< ,nc nu e8ist ce"a mai bun
dec:t re(u!iul tradiţional al eschimo)ilor< denumit )i i!lu.
+oi trim ,ntr;o lume modern ,n care domin o di"i*iune a muncii
puternic speciali*at )i care ne;a ,ndeprtat de mama noastr
natura. rim proteaţi ,n locuinţele noastre )i ne procurm hrana
din hipermarEet. n timpul liber< lumea de a(ar ne atra!e )i ne
rs(ţm cu sporturi outdoor. n plus cre)te interesul de a (ace
sporturi e8treme )i cltorii ,n re!iunile ,ndeprtate ale !lobului.
/212
FOC ÎN AGORA
Industria ne apro"i*ionea* cu echipament hi!h;tech ce ne (ace

posibil "iaţa ,n natur. %ceasta duce la o dependenţ puternic de
industria modern. Aste plcut s campe*i cu saci moderni de
dormit<
,ns cu corturi<
nu este cu saltea
cu ade"rat i*opren
necesar. )i cu ma)ini
%ceast de,n"aţ
carte te !tit cu !a*<
cum s
de"ii independent< s cltore)ti cu c:t mai puţin ba!a )i s (ii c:t
mai aproape de natur.
&ltoriile ,n ţinuturile slbatice ale !lobului< sub (orm de

ascensiune pe munte< treEEin! ,n un!l sau drumeţii prin de)ert<
de"in din ce ,n ce mai atr!toare. %ici suntem< de cele mai multe
ori< departe de spitale )i de (armacii. De aceea trebuie s ne ba*m
pe )tiinţa participanţilor la e8pediţie. n cadrul plani(icrii e8pediţiei
trebuie s ne ,nsu)im cuno)tinţele medicale de ba* )i mai trebuie
s e8ersm cele mai importante ca*uri de ur!enţ medical< ast(el
,nc:t
stres s le putem e8ecuta chiar )i ,n momentele ,n care stm sub
puternic.
&uno)tinţele despre problemele de sntate< ce pot aprea ,n
situaţii e8treme< precum> boal de altitudine< de!erturi< ca*uri de
,nec< )oc termic etc. sunt de asemenea importante. &u c:t )tim mai
multe despre ca*urile de boal )i de accidente pe timpul cltoriilor
)i cu c:t suntem mai bine antrenaţi< cu at:t )ansa noastr de a
supra"ieţui este mai mare.
6tiinţa de a tri ,n natur< independent de produsele industriale< te
aut s (aci (aţ inclusi" situaţiilor dramatice )i catastro(ale ce pot
sur"eni nea)teptat
actual. ntr;o ast(el)ide
care pot duce
situaţie< la colapsul
lucruri ce acumtotal al sistemului
ne par absolut
normale< precum> cldur< o locuinţ si!ur< asistenţ medical )i
apro"i*ionare cu hran )i ap< nu ne mai stau la dispo*iţie. Aste
posibil ca sin!urele lucruri pe care le "om deţine s (ie numai
hainele noastre. ntr;o ast(el de situaţie< o sin!ur deci*ie poate
,nsemna "ia#ă sau moart$.
'/212
FOC ÎN AGORA
%& Posi'il$ situa#ii p$ri(uloas$ ($ pot )u($ la (olaps
&olapsul sistemului
poate a"ea cau*e )i poate
(orme"eni mai repede dec:t ne a)teptm )i
di"erse.
Cau*$ $n)o+$n$ ,i t$(toni($:
cutremure de pm:nt< erupţii "ulcanice< ploi cu cenu)< i*bucnirea
de !a*e to8ice din "ulcani< tsunami< cderi de asteroi*i< meteoriţi
sau comete
Cau*$ +ra"ita#ional$
prbu)iri de st:nci< alunecri de pm:nt< mla)tini< a"alan)e
Cau*$ (limat$ri($
anomalii climaterice precum> "reme rea< e"enimente e8treme
climaterice< inundaţii ,n urma (urtunilor< (urtuni< ura!ane< orcane<
tornade< huricane< tai(un< ploi ,ndelun!ate< inundaţii< maree< haos
din cau*a *pe*ii< cderi de !rindin< !heaţ< secet< smo!
Catastro-$ t$.nolo+i($
situaţii de pa!ube maore< incendii< accidente chimice< accidente
nucleare< prbu)iri de a"ioane< deraieri.
10/212
FOC ÎN AGORA
Cri*$ $(onomi($
lipsa sau cderea alimentaţiei cu ener!ie electric< combustibil<
hran< ap )i urmrile acestora
Cri*$ (i"ili*a#ional$
colapsul ordinii publice< rscoale< re"olte< r*boi< r*boi ci"il<
epidemii
Cri*$ p$rsonal$
lipsa unui loc de munc pe termen lun!< pierderea locuinţei< lipsa
de bani< lipsa posibilitţii de a tri ,n societate
Alt$ (au*$
in"a*ii de para*iţi< alt(el de in"a*ii< epidemii
ntre aniia 1'00

de date )i 2010 au (ost ,nre!istrate<
De*astrelor?International Disaster,nDatabase@
Fa*a Internaţional
a
9r!ani*aţiei ondiale a Sntţii?G-9@ ,n total /&0/1 de catastro(e
e8treme.
+umrul de "ictime ale catastro(elor naturale este de 23&333 pe
an. %ceste catastro(e au omor:t< rnit )i lsat pe drumuri milioane
de oameni. De multe ori apro"i*ionarea cu alimente )i
medicamente< intr ,n colaps ceea ce duce deseori la a(uri )i la
anarhie.
a aceste catastro(e naturale se adao! de multe ori )i cele (cute

de m:na atacuri
atomice< omului teroriste<
ca spre e8emplu>
r*boaie<accidente chimice<
re"olte sociale< accidente
con(licte
armate )i cri*e de apro"i*ionare. Inclusi" acestea au adus pa!ube
uria)e )i au costat milioane de "ieţi omene)ti.
%deseori< teritorii ,ntinse au (ost nimicite )i populaţii ,ntre!i au (ost
alun!ate de pe pm:nturile lor.
11/212
FOC ÎN AGORA
9r!ani*aţia pentru popoare ameninţate?die =esellscha(t (uer

bedrohte oelEer@ relatea* c inter"alul de timp din 1'00 p:n ,n
2000 a (ost cel mai s:n!eros secol din istoria omenirii. 413 )$
milioan$ de oameni au c*ut "ictime catastro(elor de tot (elul.
10 milioane au murit ,n primul r*boi mondial< iar ,n al doilea r*boi
mondial au pierit 50 de milioane de oameni. Peste 100 de milioane
de oameni au (ost "ictimele re!imurilor comuniste din $SS< &hina<
&ambo!ia< %(!anistan )i alte state. &el puţin 50 de milioane de
morţi s;au ,nre!istrat ,n peste 200 de r*boaie )i r*boaie ci"ile<
care de multe ori au (ost ,nsoţite de !enocide )i de crime de r*boi.
&el puţin ,nc 50 de milioane de oamneni au murit datorit
r*boaielor de coloni*are )i datorit crimelor ,mpotri"a umanitţii
din timpul decoloni*rii.
n pre*ent a"em
FINACIAR6 de a (ace. cu un alt mare de*astru>CRI5A
ON7IA!6
&ri*a a produs< p:n acum< milioane de )omeri ceea ce are urmri
!ra"e pentru pacea social. &ri*a economic din 1'2'< care a
,nceput ,n S%< a dus ,n numai c:te"a ore la colapsul celei mai
puternice economii din lume. n naţiunile industriali*ate s;au
,nre!istrat )oma )i srcie e8trem. rmarea a (ost cel de;al doilea
r*boi mondial< ,n care au murit milioane de oameni. ulţi au
pierdut tot ce au a"ut.
Peste tot ,n lume se ,nre!istrea* un numr tot mai mare de re"olte

)i
aumani(estaţii de(ie
,nceput s le strad. Ser"iciile
(ric de secrete
propriile a"erti*ea* )i !u"ernelor
lor popoare.
$epre*entanţi de ":r( ai niunii Auropene pro!nostichea* pentru
"iitor cele mai mari turbulenţe ale secolului )i asta peste tot ,n A.
%ceste !rii sunt bine ,ntemeiate< cci naţiunile sunt m:nioase pe
politicienii inacti"i )i pe bancherii iresponsabili. De aceea Fru8ellesul
a instituit o staţie de monitori*are pentru turbulenţele sociale din
cadrul uniunii.
12/212
FOC ÎN AGORA
8& S(.$mă )$ m$morar$
Apă9 alim$nt$9 a)ăpost9 autoapărar$

R$#in$: s$(uritat$a p$rsonală $st$ ($l mai important lu(ru
Trusa )$ supra"i$#uir$
A(limati*ar$a
Situa#ia tr$'ui$ $"aluată9 $plor$a*ă m$)iul

U*$a*ă )$ toat$ sim#uril$ ,i nu t$ +ră'i
Pro+no*ar$a m$t$o
R$prim$a*ă;#i -ri(a<
13/212
FOC ÎN AGORA
Amint$,t$;#i tot timpul =n ($ situa#i$ $,ti

ia#a ta $st$ ($l mai i mportant lu(ru
V
Impro"i*$a*ă
Ela'or$a*ă planuri )$ (onstru(#i$ ,i )$ a(#iun$
Tratam$nt m$)i(inal
Utili*$a*ă piatra ,i l$mnul p$ntru a -a($ -o(ul

In"a#ă ,i -orm$a*ă a'ilită#i p$ntru a supra"i$#ui =n natură
Răm>i r$alist9 păstr$a*ă;#i moralul ri)i(at
Inspira#i$
Ini#ia*ă;t$ =n arta supra"i$#uirii
14/212
FOC ÎN AGORA
1& Psi.olo+ia supra"i$#uirii
n ca* de necesitate< toate lucrurile cu care suntem obi)nuiţi )i pe

care acum le considerm de la sine ,nţeles precum> locuinţ si!ur
)i cald pe timp de iarn< cldur< medicamente< hran< ap< dispar
,n mod subit din "iaţa noastr. Sin!urele lucruri cu care poate mai
rm:nem este ceea ce a"em pe noi< )i anume c:te"a haine. n
acest moment deci*iile pe care le lum sunt e8trem de importante<
chiar "itale. A(ectele psiholo!ice ale acestor schimbri dramatice
"or (i pro(unde. A8act ,n acest moment c:nd a"em ne"oie de
capacitţi mentale clare )i de (orţ (i*ic< putem s cdem ,ntr;o
stare de )oc )i s de"enim demorali*aţi. Deci trebuie s )tim care
este calea prin care< ,n ca*uri e8treme< putem s ne pstrm tria
mental.
%ceasta este "alabil )i pentru a supra"ieţui ,n slbticie< cci pe
l:n! )tiinţa )i abilitţile de a construi un adpost< a procura hran<
a (ace (ocul )i a cltori (r autorul aparaturii de na"i!aţie< este
ne"oie de mult mai mult. nii oameni au reu)it s supra"ieţuiasc
,n situaţii !rele de slbticie numai cu puţin antrenament sau chiar
(r acesta. %lţii ,ns< care au a"ut parte de un antrenament bun<
nu au reu)it s ,)i (oloseasc abilitţile )i au murit.
15/212
FOC ÎN AGORA
Alementul cheie< ,n orice situaţie de acest !en< este atitudinea

mental a indi"iduului implicat. % deţine aptitudini pentru a putea
supra"ieţui este important a a"ea "oinţa de a supra"ieţui este
esenţial. r
dob:ndite o atitudine
,n urma mental adec"at
antrenamentelor situaţiei<
nu te aut aptitudinile
prea mult )i )tiinţa
obţinut se irose)te.
De aceea trebuie s cuno)ti psiholo!ia supra"ieţuirii )i s te
antrene*i mental. ntr;o situaţie de supra"ieţuire stai (aţ ,n (aţ cu
mai mulţi (actori de stres ce au impact imediat asupra minţii tale.
%ceste situaţii stresante produc !:nduri )i emoţii care< dac nu sunt
,nţelese )i controlate< te pot trans(orma ,ntr;un om indecis<
ine(icient< cu capacitţi mici de supra"ieţuire< chiar dac ai (ost bine
antrenat pentru asemenea situaţii.
De aceea trebuie s (ii con)tient< s (ii capabil s recuno)ti ace)ti
(actori stresanţi )i s acţione*i ,n consecinţ< deci s reacţione*i ,n
mod con)tient la o mare "arietate de (actori. n acest capitol se
e8plic )i se identi(ic natura stresului. Se mai e8plic )i reacţiile
interne care apar ,n urma (actorilor de stres din lumea real a
situaţiilor de supra"ieţuire. %ceste cuno)tinţe te "or prepara pentru
a supra"ieţui chiar )i ,n cele mai !rele timpuri )i situaţii.
1&0& Str$sul
Stresul este un sindromul de adaptare ce are loc ,n urma

a!resiunilor mediului< a!resiuni ce mai poart denumirea )i de
stresori. %cest sindrom cuprinde un ansamblu de (actori ca spre
e8emplu> (rica< an8ietatea< (uria< (rustrarea< sentimentul de
sin!urtate )i i*olare< depresie< tensiune emoţional. $eacţiile la
stres< ,n timpurile preistorice< erau (olositoare deoarece ele puneau
la dispo*iţie o mare cantitate de ener!ie ce era necesar pentru ca
(iinţa uman s reacţione*e adec"at la pericolele de atunci> animale
slbatice )i !rupe ri"ale.
1#/212
FOC ÎN AGORA
n *iua de ast*i suntem de puţine ori e8pu)i unor asemenea

situaţii )i de aceea reacţiile la stresori ne sunt insu(icient cunoscute
sau total necunoscute. n situaţii de pericol suntem de multe ori
parali*aţi<este
mentalul corpul nostruiareste
con(u*< noi inundat cu hormoni<
nu mai )tim cum s psihicul )i
reacţionm.
Dac e8perienţele ,n care "iaţa indi"iduului este ,n pericol< se
repet se poate aun!e la colapsul mental )i psihic. Instabilitatea
mental se poate produce< ,n (uncţie de !radul de impact al
stresorului?(oame< oboseal< ).a.m.d@< dup cinci p:n la *ece *ile
de la momentul con(runtrii cu pericolul e8trem.
nainte de a putea ,nţele!e reacţiile psiholo!ice umane ,n conte8tul
supra"ieţuirii< este necesar s )tim c:te ce"a despre stres. Stresul
nu este o boal pe care o elimini prin "indecare< ci este o stare pe
care o e8perimentm
presiune. cu toţii.
Al este noţiunea careStresul poate
de(ine)te (i descrispe
e8perienţa cacare
o reacţie la
o trim
la ni"el (i*ic< mental< emoţional )i spiritual ca rspuns ,n momentele
de tensiune.
Str$sul (a n$($sitat$
%"em ne"oie de stres deoarece el ne aduce mai multe bene(icii.

Stresul ne pro"oac )i ne d )ansa de a ,n"ţa mai mult despre
"aloarea )i (orţa noastr. Stresul ne poate arta dac putem
acţiona ,n condiţii de presiune (r a ceda< ne testea*
adaptibilitatea )i (le8ibilitatea< el ne stimulea* pentru ca noi s
o(erim
pentru tot
noi.ce a"em mai bun )i ne arat ceea ce e mai important
%"em ne"oie de ce"a stres< dar s nu (ie ,n e8ces. Prea mult stres
duce la su(erinţ. Su(erinţa cau*ea* o tensiune necon(ortabil de
care ,ncercm s scpm )i pe care de obicei o e"itm.
17/212
FOC ÎN AGORA
Semnele obi)nuite de su(erinţ< ,n ca*ul unui stres e8cesi"< sunt>
.Di(icultatea de a lua deci*ii

.I*bucniri "iolente
.ulburri de memorie
.Aner!ie redus
.Stare constant de ,n!riorare
.Predispo*iţia de a (ace !re)eli
.=:nduri despre moarte )i suicid
.I*olare de ceilalţi
.$etra!erea din (aţa responsabilitţilor
.Indolenţ
Dup cum obser"aţi< stresul poate (i constructi" sau destructi". e
poate ,ncuraa sau descuraa< te poate moti"a sau demoti"a pe
drumul tusperanţ.
totul (r )i el poate da "ieţii
Stresul tale oinspira
te poate semni(icaţie sau poate
s acţione*i prea )i
cu succes
s ai o per(ormanţ ma8im ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire. Al ,ns
poate cau*a panic )i te poate (ace s uiţi abilitţile cptate la
antrenament. &heia supra"ieţuirii const ,n capacitatea ta de a
!estiona stresul creat de situaţiile respecti"e. ei supra"ieţui numai
dac "ei putea s nu te la)i condus de stres< ci tu trebuie s;l poţi
mana!eria.
Fa(tori )$ str$s =n situa#iil$ )$ supra"i$#uir$
n e"eniment poate conduce la stres< dar< dup cum )tim toţii din
e8perienţa
mai multor noastr< de multe
e"enimente ori suntem
stresante ,n modsupu)i la e8perimentarea
simultan. %ceste a
e"enimente sunt denumite )i stresori. Stresorii cau*ea* ,n mod
e"ident un rspuns. %cest rspuns se nume)te stres.
9dat ce corpul uman a recunoscut pre*enţa unui stresor< el ,ncepe
s acţione*e pentru a se protea. Persoana care este supus unui
stresor se pre!te)te Hsă lupt$ sau să -u+ăB.
1/212
FOC ÎN AGORA
%ceast pre!tire implic un S9S intern ce este trimis prin tot

corpul au loc mai multe e"enimente.
rupul uman
*ahrul pune lapentru
)i !rsimea< dispo*iţie tot combustibilul
a elibera stocat )i
ener!ia disponibil ,n anume
mod
rapid< rata respiratorie cre)te pentru a apro"i*iona s:n!ele cu mai
mult o8i!en< tensiunea muscular cre)te )ie ea pentru a pre!ti
corpul de acţiune< mecanismul san!uin de coa!ulare este acti"at
pentru a reduce s:n!erarea ,n ca*ul rnirilor< simţurile de"in mai
a!ere?au*ul de"ine mai sen*iti"< ochii de"in mai mari< mirosul
de"ine mai ptrun*tor@< ast(el ,nc:t persoana este mai con)tient
de ce se ,nt:mpl ,n urul ei< rata btilor inimii )i presiunea
san!uin cresc pentru a pune la dispo*iţia mu)chilor mai mult
s:n!e.
%ceste msuri
pericolelor de protecţie
potenţiale. (ac persoana
n ast(el capabil
de ni"el ,nalt s lupte
de alarm nu,mpotri"a
poate (i
,ns susţinut la nes(:r)it.
Stresorii nu sunt curtenitori. Spre e8emplu< un stresor nu te

prse)te numai pentru c a mai "enit ,nc unul. Ai se acumulea*.
A(ectul cumulant al unor stresori minori poate produce un
discon(ort maor< ,n condiţia ,n care ei au loc ,ntr;un inter"al de
timp scurt.
n ca*ul ,n care re*istenţa la stres scade )i sursa de stres cre)te sau
rm:ne constant< se poate aun!e la o stare de epui*are. n acest
punct< abilitatea
,ntr;o (orm de a cedea*
po*iti" re*ista la)istres
ast(elsau capacitatea
apar semne de de a;l (olosi
discon(ort.
=estionarea situaţiilor de stres se (ace prin capacitatea de a pre"eni
stresorii )i de a de*"olta strate!ii pentru a lupta cu ei. De aceea
este important s (ii con)tient de tipurile de stresori pe care ,i "ei
,nt:lni.
1'/212
FOC ÎN AGORA
Iat c:te"a dintre aceste tipuri de stresori.
0& $nire< boal sau moarte

$nirea< boala )i moartea sunt e"enimente ce le poate a"ea ,n (aţ
orice om ce se a(l ,n situaţii de supra"ieţuire. Probabil c nu este
nimic mai stresant dec:t s te !se)ti ,ntr;un mediu necunoscut<
unde ai putea s mori ,ntr;un accident< ,ntr;o lupt cu stihiile naturii
sau prin consumarea unor plante otr"itoare. $nile )i boala
coroborate cu stresul pot reduce )i mai mult capacitţile tale de a
(ace rost de ap )i hran< de a !si un adpost )i de a te apra.
&hiar dac bolile )i rnile nu conduc la moarte< ele sunt (actori ce
mresc stresul prin su(erinţa )i discon(ortul pe care ele ,l
!enerea*. Supra"ieţuitorul trebuie s controle*e stresul pentru a
a"ea curaul de a (ace (aţ riscurilor situaţiilor de boal )i rnire.
4& +esi!uranţ )i pierderea controlului
nii oameni au probleme s triasc unde"a unde nu le este totul

clar. &el mai si!ur ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire este (aptul c nu
e8ist nicio !aranţie. rie)ti ,ntr;o situaţie ,n care ai in(ormaţii
limitate )i unde ai control limitat asupra mediului ,nconurtor.
%ceast incertitudine )i control minim se adun la stresul de a (i
bolna" sau rnit.
%& ediul ,nconurtor

% tri ,n natur este isto"itor chiar )i ,n situaţii ideale. n situaţii de
supra"ieţuire este con(runtat cu stresori precum> "remea< terenul )i
o "arietate de creaturi ,n *ona ,n care e)ti. &ldur< (ri!< ":nt<
munţi< mla)tin< de)ert< insecte< reptile periculoase )i alte animale
sunt numai c:te"a din pro"ocrile ce te a)teapt ,n lupta de
supra"ieţuire. Depinde de tine )i de capacitatea ta ,n ce msur
poţi !estiona stresul unui asemenea mediu.
20/212
FOC ÎN AGORA
Al poate (i o surs de hran )i protecţie sau poate (i cau*a unui

discon(ort e8trem ce duce la rni< boal )i poate chiar moarte.
8& oamea )i setea

9 persoan slbe)te )i poate chiar moare (r m:ncare )i ap.
Deci< obţinerea )i pstrarea hranei )i apei sunt mai importante
dec:t timpul necesar pentru e(ectuarea acestor operaţiuni. Pentru
cine"a< care este obi)nuit s aib tot timpul pro"i*ii de hran )i
ap< este stresant s se ocupe de procurarea acestora.
1& Apui*area (i*ic
n momentul ,n care oboseala de"ine din ce ,n ce mai mare este
di(icil s depui ,n continuare e(ortul de a supra"ieţui. Aste posibil ca
s
un (i(actor
at:t de
de isto"it
stres. ,nc:t p:n )i actul de a rm:ne con)tient de"ine
?& Sin!urtatea
&nd e)ti ,n contact cu alte persoane ai sentimentul de securitate )i
de (aptul c "ei (i autat ,ntr;o situaţie problematic. n (actor
stresant este (aptul c o persoan trebuie s se bi*uiasc numai pe
sine.
actorii de stres menţionaţi mai sus nu sunt sin!urii stresori crora
trebuie s le (aci (aţ. &eea ce este stresant pentru cine"a nu este
neaprat
percepi cane"oie s (ie
stresanţi stresant
depind )i pentru altcine"a.
de e8perienţa< actorii "i*iunea
antrenamentul< ce ,i
ta despre "iaţ< condiţia (i*ic )i mental )i ni"elul de ,ncredere ,n
tine. +u trebuie s e"iţi stresul< ci s !estione*i (actorii stresanţi )i
s;i (aci s lucre*e pentru tine.
21/212
FOC ÎN AGORA
1&4& R$a(#ii natural$
iinţa uman
multor a reu)it
schimbri de;a lun!ul
,n mediul secolelor s&apacitatea
su ,nconurtor. supra"ieţuiasc
sa demai
a se
adapta< at:t (i*ic c:t )i mental< la o lume ,n schimbare< l;a autat s
rm:n ,n "iaţ pe mai departe< ,n timp ce multe specii din urul
su au disprut ,n timp. %cela)i mecanism care a autat la
supra"ieţuirea strmo)ilor no)trii< ne poate auta )i pe noi s
supra"ieţuim. %cest mecanism se poate ,ntoarce ,mpotri"a noastr
dac nu ,l ,nţele!em )i nu ne ba*m pe pre*enţa lui.
0& rica
rica este un mecanism de supra"ieţuire )i un rspuns emoţional la
situaţiile
conduc la periculoase )i pe care
moarte< rnire le credem
sau boal. c au potenţialul
+u numai problemelesce ne
a(ectea* (i*ic pot !enera (rica< ci )i ameninţarea bunstrii noastre
emoţionale )i mentale pot conduce la (ric. Pentru un
supra"ieţuitor< (rica poate a"ea o (uncţie po*iti" dac aceasta ,l
,ncuraea* s (ie precaut ,n situaţiile ,n care ne!lienţa poate duce
la rnire.
Din ne(ericire< (rica poate de asemenea s te imobili*e*e. e poate
(ace s de"ii at:t de ,n(rico)at ,nc:t s nu mai poţi (i ,n stare s
re*ol"i ,n mod e(icient acti"itţile necesare supra"ieţuirii. &elor mai
mulţi oameni le este (ric c:nd se a(l ,ntr;un mediu necunoscut )i
,n condiţii de(a"orabile. %ceasta este un lucru normal. rebuie s te
antrene*i ,ns pentru a;ţi stp:ni (rica )i pentru a;ţi mri
,ncrederea ,n tine.
4& %n8ietatea
%n8ietatea este o stare a(ecti" ce se caracteri*ea* prin
sentimentul de insecuritate< de tulburare )i de nebulo*itate.
22/212
FOC ÎN AGORA
Aa se asocia* cu (rica. Aste natural s ai team de ce"a< de aceea

este la (el de natural s treci print;o e8perienţ de an8ietate. Aa
poate "eni sub (orma unui sentiment de ,n!riorare< de temere (aţ
de e"entualele situaţii periculoase de natur (i*ic< mental )i
emoţional.
Dac o utili*m ,n modul sntos al cu":ntului< an8ietatea ne
(orţea* s ducem acţiunea la bun s(:r)it< sau cel puţin s o
stp:nim< pentru a re*ol"a pericolele ce ne ameninţ e8istenţa.
Dac nu am (i niciodat an8io)i< nu "om (i prea moti"aţi s

e(ectum schimbri ,n "iaţa noastr. +i"elul de an8ietate trebuie
redus ,n a)a manier ,nc:t s nu a(ecte*e capacitatea noastr de a
re*ol"a situaţiile )i de rm:ne ,n "iaţ. Prin reducerea an8ietţii<
controlm mai bine sursa ei care este de (apt (rica. %n8ietatea< ,n
aceast (orm< este bun.
Aa< ,ns< poate a"ea )i un e(ect de"astator. Supra"ieţuitorul poate (i
at:t de (orţat de sentimentul de an8ietate< ,nc:t el poate de"eni
con(u* ,n !:ndire. 9dat cu aceasta< ,ţi "a de"eni din ce ,n ce mai
!reu ,n a lua deci*ii corecte )i a (ormula udecţi adec"ate situaţiei.
Pentru a supra"ieţui trebuiesc ,n"ţate tehnicile de reducere a
an8ietţii p:n la ni"elul la care ea te aut.
%& uria )i (rustrarea

rustrarea apare atunci c:nd o persoan este ,n mod continuu
de*am!it ,n a)teptrile ei de a atin!e un scop. Scopul
supra"ieţuirii este de
trebuie s e8ecuţi a rm:ne
unele acţiuni ,n
cu "iaţ. Pentru
resurse a reali*a
minime. acest scop<
Aste ine"itabil
ca< pentru a e8ecuta aceste acţiuni< s nu se ,nt:mple ce"a !re)it.
De aceea trebuie s )tii s lupţi cu (rustrarea ,n ca*urile ,n care
unele lucruri nu mer! a)a cum au (ost plnuite de la bun ,nceput.
Dac (rustrarea atin!e un ni"el mai mare ea se trans(orm ,n (urie.

n situaţiile de supra"ieţuire e8ist mai multe e"enimente care pot
aduce (rustrare sau (urie.
23/212
FOC ÎN AGORA
Pierderea sau a"arierea echipamentului< "remea< teren inospitalier<

inamici sau limite de ordin (i*ic sunt numai c:te"a din sursele ce
produc (rustrare )i (urie.
rustrarea )i (urie ,ncuraea* comportamentul iraţional< reacţii
impulsi"e< deci*ii nechib*uite )i c:teodat atitudinea de abandon.
Poţi reu)i s re*ol"i situaţiile de supra"ieţuire numai dac "alori(ici
)i canali*e*i adec"at intensitatea emoţional asociat cu (rustrarea
)i (uria.
8& Depresia
oarte puţine persoane sunt acelea care nu se ,ntristea* ,n
momentul c:nd sunt puse (aţ ,n (aţ cu pri"aţiunile "ieţii ,n
slbticie. Dac aceast tristeţe se apro(undea*< atunci o putem
denumi
Persoanadepresie.
(rustratDepresiunea
de"ine din cest,n,ncele!tur cu (rustrarea
mai (urioas )i (uria.
)i a)a e)uea*
,n ,ncercarea ei de a;)i atin!e ţelul.
n momentul ,n care "ede c (uria nu o aut s r*bat< atunci

ni"elul (rustrrii de"ine mai mare. ncepe deci un ciclu destructi" ce
continu p:n c:nd persoana este epui*at din punct de "edere
(i*ic< emoţional )i mental. %(lat ,n acest punct< persoana ,ncepe s
renunţe )i se (ocusea* mental de la mentalitatea de Hce se poate
(aceB la Hnu se poate (ace nimicB.
Depresia este e8presia sentimentului lipsei de speranţ )i al

neputinţei. +u este
iubita ta/iubitul tu nimic !re)it
sau c:nd ,ţi ,n a (i tristde
aminte)ti c:nd te din
"iaţa !:nde)ti la
ci"ili*aţie.
%semenea !:nduri ,ţi pot aduce ,n prim plan dorinţa de a ,ncerca
din nou s re*i)ti )i de a tri ,nc o *i.
Dac permiţi s ca*i at:t de ad:nc ,ntr;o stare de depresie< atunci
aceasta ,ţi poate absorbi toat ener!ia )i ,ţi "a submina "oinţa de a
supra"ieţui. rebuie s re*i)ti tentaţiei de a sucomba ,n urma
depresiei.
24/212
FOC ÎN AGORA
1& Sin!urtatea )i plictiseala
iinţa uman este un animal social. %sta ,nseamn c noi< ca (iinţe

umane<oameni
puţini ne bucurm
doresc s
s interacţionm
rm:n sin!uricumai
semenii no)trii.rebuie
tot timpul. oarte s
(ii con)tient de (aptul c ,n slbticie ai )anse (oarte mari de a (i tri
i*olat. %cest lucru nu este ru. Sin!urtatea )i plictiseala pot s;ţi
aduc scoat ,n e"idenţ calitţi pe care nu le;ai (i bnuit niciodat.
Ale ,ţi "oi e8tinde ima!inaţia )i creati"itatea ,ntr;o msur care te
"a surprinde. ei descoperi c ai calitţi )i talente ascunse. ai
mult dec:t at:t< "ei remarca o (orţ interioar )i un cura pe care
nici nu le bnuiai "reodat c le ai.
Pe de alt parte< sin!urtatea )i plictiseala pot de"eni o surs de
depresie. &a supra"ieţuitor< de unul sin!ur< trebuie s !se)te
metode de a;ţi
trebuie s;ţi pstra!radul
de*"olţi minteadeocupat ,n mod
autonomie. producti".
rebuie s ai n plus
,ncredere
,n capacitatea ta de a putea reu)i sin!ur.
1&%& Antr$nam$nt psi.olo+i(
&el mai important lucru este s supra"ieţuie)ti. Dup cum obser"i

"ei e8perimenta cu un amestec de !:nduri )i emoţii. %cestea pot
lucra pentru tine sau pot cau*a pieirea ta. rica< an8ietatea< (uria<
(rustrarea< depresia )i sin!urtatea sunt reacţiile posibile care "or
acompania stresul de *i cu *i. %ceste reacţii< dac sunt controlate )i
!estionate ,n mod po*iti"< te "or auta s;ţi poţi mri probabilitatea
de a supra"ieţui. Ale te ,ndeamn s te antrene*i mai atent< s te
retra!i dac e)ti prea ,n(rico)at< s acţione*i ast(el ,nc:t s;ţi
asi!uri ,ntreţinerea )i securitatea.
Dac supra"ieţuitorul nu poate stp:ni aceste reacţii ,ntr;un mod
e(icient< ele ,l aduc ,ntr;o po*iţie de sta!nare. n loc s;)i ralie*e
toate resursele interne< supra"ieţuitorul ascult de (ricile sale
interioare.
25/212
FOC ÎN AGORA
A8perienţa psiholo!ic te poate ,n(r:n!e mult ,nainte de a (i ,n(r:nt

(i*ic.
rebuie de
condiţii s supra"ieţuire<
te pre!te)ti pentru a te asi!ura)ic
"or (i producti"e nureacţiile tale< ai
destructi"e. ,n os
sunt pre*entate s(aturi )i trucuri care te pot pre!ti pentru a putea
supra"ieţui.
Prin studierea teoretica a psiholo!iei de supra"ieţuire )i prin

participarea la antrenament poţi s;ţi de*"olţi o atitudine de
supra"ieţuitor.
0& ehnici de destindere
ehicile de destindere sunt instrumente e8celente de autor pentru

a (ace (aţ stresului ,n momentele de pericol. &el mai simplu
e8erciţiu este meditaţia prin respiraţie. %ceasta pre*int a"antae
e"idente. ntr;o
arterial se stare meditati"<
mic)orea* (rec"enţa inimii
a)a ,nc:t concentraţia )i presiunea
cre)te )i de"ii mai
senin.
Pentru a e8ecuta o meditaţie prin respiraţie te a)e*i ,ntr;un loc
si!ur )i lini)tit dup care ,nchi*i ochii. %poi ,ţi direcţione*i toat
concentraţia asupra percepţiei respiraţiei )i a sunetului ei. $espiri
lun! )i (r !rab aerul e inspirat pe nas )i e8pirat (r a te !rbi
pe !ur.
2#/212
FOC ÎN AGORA
Dac !:ndurile ,ţi distra! atenţia< ceea ce se poate ,nt:mpla<

trebuie s o ,ndrepţi din nou asupra respiraţiei. Dup un e8erciţiu
de circa cinci minute< lini)tea interioar se re(ace )i capacitatea de
!:ndire cre)te.
4& &unoa)te;te pe tine ,nsuţi
&u autorul antrenamentului< (amiliei )i prietenilor (;ţi timp ca s
descoperi cine e)ti tu cu ade"rat pe dinuntru. &onsolidea*;ţi
calitţile tale cele mai puternice )i de*"olt pe mai departe
domeniile care ,ţi sunt necesare pentru a supra"ieţui.
%& &um s pre"ii (rica
+u pretinde c ţie nu ,ţi este (ric de nimic. =:nde)te;te despre

lucrurile care te,n,n(rico)ea*
%ntrenea*;te cel te
domeniile care mai,n!riorea*.
mult atunciinta
c:ndnustaieste
sin!ur.
de a
elimina (rica< ci s construie)te ,ncredere ,n capacitţile tale ,n ciuda
(ricilor.
8& $e!ula de trei simpl
n momentul ,n care e)ti ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire )i nu )tii

cum s acţione*i mai bine ale!e strate!ia re!ulii de trei simpl.
Dac ai o problem de re*ol"at !:nde)te;te la trei modalitţi de
re*ol"are a ei< cci dac sunt mai puţin de trei soluţii atunci ai prea
puţine opţiuni dac ai mai multe alternati"e< atunci ele sunt prea
multe )i deci*ia(iecrei
de*a"antaele este !reu de luat.
opţiuni. %poi e"aluea*
n (uncţie a"antaele
de acestea< )i cont
(r s ţii
de detalii< ia o deci*ie.
Important este s rm:i la deci*ia luat. &el mai mare pericol nu
este s iei o deci*ie incorect ci s nu poţi lua niciuna. +u trebuie
s te superi dac apar probleme ,n planul tu cci le poţi re*ol"a ,n
timp ce acţione*i mai departe.
27/212
FOC ÎN AGORA
$e!ula de trei simpl are a"antaul c ,n ciuda situaţiei e8treme
procesul de !:ndire este structurat.
1& ii realist

+u te teme s (aci o e"aluare sincer a situaţiei. Pri"e)te
,mpreurarea ,n care te a(li a)a cum este ea )i nu a)a cum ai "rea
s (ie. Speranţele )i a)teptrile trebuie s (ie ,n concordanţ cu
situaţia estimat. Dac pleci la drum pentru a tri ,n slbticie cu
a)teptri nerealiste< "ei a"ea parte de o de*am!ire total care te
"a tr:nti la pm:nt.
%cţionea* con(orm principiului>
HSp$ră la ($;i mai 'un ,i pr$+ăt$,t$;t$ p$ntru ($;i mai rău< B
Aste mult mai simplu s te adapte*i surpri*elor plcute ce re*ult
dintr;un noroc nea)teptat< dec:t s te adapte*i la o circumstanţ
nea)teptat )i brutal.
?& %dopt o atitudine po*iti"
n"aţ s "e*i partea bun a lucrurilor. Pentru a;ţi e8ersa

ima!inaţia )i creati"itatea ,ncearc s pri"e)ti la lucrurile po*iti"e.
@& ine minte care este ce este cel mai important lucru
A)ecul ,n pre!tirea psiholo!ic de a lupta cu reacţiile conduce la
depresie< indolenţ< neatenţie< pierderea ,ncrederii ,n sine< luarea
de deci*ii ne(a"orabile )i la renunţare ,nainte ca trupul s cede*e.
Prima prioritate este "iaţa ta )i depinde numai de tine dac "ei
c:)ti!a.
2& %ntrenea*;te
Prin antrenament )i e8perienţa "ieţii capeţi capacitatea de a te
supra"ieţui chiar )i ,n condiţii e8treme. ncepe chiar acum s te
pre!te)ti s lupţi cu asprimea "ieţii ,n slbticie.
2/212
FOC ÎN AGORA
&u c:t antrenamentul este mai realist< cu at:t mai u)or ,ţi "a (i s
supra"ieţuie)ti ,ntr;o situaţie real.
/& n"aţ tehnicile de a !estiona stresul

9mul care se a(l ,n stres are potenţialul de a se panica dac nu
este antrenat din punct de "edere psiholo!ic. Deoarece< de multe
ori nu putem controla e"enimentele )i circumstanţele ,n situaţii de
supra"ieţuire< st ,n posibilitţile noastre de a controla cel puţin
reacţiile noastre la aceste circumstanţe.
Prin ,n"ţarea )i antrenarea tehnicilor de !estionare a stresului se
de*"olt ,n mod semni(icati" capacitatea de a rm:ne calm )i
concentrat pentru a putea lucra la ceea ce este cel mai important
lucru> a rm:ne ,n "iaţ. &:te"a tehnici bune sunt> de*"oltarea
capacitţii
)i abilitateadederela8are< abilitatea
restructurare de a !estiona timpul<
co!niti"?abilitatea aserti"itatea
de a controla (elul
cum e"alue*i o situaţie@.
1&8& Cara(t$risti(il$ prin(ipal$
&aracteristicile principale pe scurt pentru a (ace (aţ a unei situaţii

periculoase sunt>
&&apacitatea de a te concentra
&alentul de a impro"i*a
&Puterea de a (i sin!ur
&%bilitatea de a rm:ne calm
&%ptitudinea de a rm:ne optimist ,n timp ce te pre!te)ti pentru
ca*ul cel mai ru posibil
&iestria mental de a;ţi ,nţele!e< de a !estiona )i de a birui (ricile
)i !riile
Nu uita: Voin#a )$ a supra"i$#ui se poate traduce )i cu r$-u*ul

)$ a ($)a<
2'/212
FOC ÎN AGORA
?& Plani-i(ar$ ,i $(.ipam$nt
Trusa )$ supra"i$#uir$
n slbticie se poate supra"ieţui cu un echipament minimal. +u

este necesar
)tii mai s porţiarta
mult despre ,n spate un rucsac
supra"ieţuirii )i de 30 de
cu c:t e)tiEilo!rame. &u c:t
antrenat mai
bine< cu at:t mai puţin echipament ,ţi este necesar.
Iat totu)i c:te"a su!estii de lucruri ce ar trebui s le ai cu tine.
rusa de supra"ieţuire ,n slbticie poate s conţin urmtoarele>

cuţit de bu*unar< brichet sau chibrituri )i un compas. De asemenea
mai sunt necesare )i urmtoarele obiecte precum> set de cusut< ac
de si!uranţ< aţ< unelte de pescuit< tablete pentru puri(icarea apei
)i ptur. %ccesoriile pot (i multi(uncţionale )i trebuie s re*iste un
timp c:t mai ,ndelun!at posibil.
ulti(uncţionalitatea este o sabie cu dou ti)uri. Sunt prea multe

(uncţiuni ,ntr;o unealt )i o pier*i< ai pierdut dintr;o dat tot ce
puteai s (aci cu numeroasele (uncţiuni. Pe de alt parte
multi(uncţionalitatea reduce numrul de obiecte ce trebuie s le
porţi cu tine )i deci implicit mic)orea* echipamentul.
mpachetea* numai ce ai testat )i ceea ce este neaprat necesar.
30/212
FOC ÎN AGORA
Iat ce obiecte pot (i luate>
Cortul
&orturile cele mai potri"ite pentru ast(el de situaţii sunt corturile tip
rucsac pentru clim temperat )i pentru iarn. %m:ndou tipurile
trebuie s aib urmtoarele caracteristici>
& S (ie impermeabile

& &ort interior de nJlon permeabil la aer
& ie telescopice cu cordoane elastice interioare
& ie din aluminium pentru a"ioane sunt stabile )i re*istente pe
termen lun!
& Ain cort;marchi* pentru depo*itarea echipamentului umed )i
pentru !tit ţ:nţarilor cu (ermoare la intrare ,n special pentru "ar
& Plas contra
)i *onele tropicale
& &ortul tip rucsac s nu aib mai mult de 3 E! pentru un cort de
dou persoane
& &ortul de iarn s aib ,ntre 3<5 )i 4<5 E!
& Ideal este cortul s aib (orm de dom sau cupol
31/212
FOC ÎN AGORA
Sa( )$ )ormit
n sac de dormit este (oarte important< chiar "ital ,n ca*ul unei

e8pediţii. Al ne asi!ur cldur )i odihna necesar. $ecomandabil
sunt sacii de dormit tip mumie care se austea* (ormei corpului. n
acest sac corpul trebuie s ,ncl*easc doar puţin aer< iar acesta din
urm i*olea* (oarte bine contra (ri!ului. I*olaţia ar trebui s (ie din
pu( deoarece acesta este unul dintre cele mai bune materiale
i*olatoare. %lte materiale bune i*olatoare sunt cele din (ibre
sintetice precum> thinsulate< Kualo(ill< hollo(il sau polar!uard.
Pentru *onele umede este necesar un sac de dormit din pu( cu o
manta impermeabil deoarece pu(ul i*olea* bine numai ,n stare
uscat.
aoritatea sacilor de dormit deţin temperaturile pentru care sunt

pre"*uţi?spre
sacul de dormite8emplu> ;0 p:n
ce corespunde la 20 L&@dorite.
scopurilor pentru a se putea
rebuie s ai ale!e
,n
"edere c "aloarea sc*ut a acestor date este de (apt temperatura
minim de supra"ieţuire )i nu !arantea* un somn odihnitor.
ai e8ist )i sisteme de dormit pentru orice "reme ce conţine un
sac de dormit< o cptu)eal (leece )i un sac tip bi"uac. Salteaua din
i*opren este )i ea important pentru situaţiile ,n care " pentrceţi
noaptea ,n aer liber. nele modele sunt auto!on(labile )i mai u)oare
dec:t saltele cu aer.
32/212
FOC ÎN AGORA
+u trebuie s dormi niciodat direct pe solul cald deoarece a)a se

pierde mult mai mult cldur dec:t prin contactul cu aerul rece.
n *onele
poate optatropicale<
pentru ununde pstrarea
hamac cldurii
deoarece nu este
acesta este rcoritor
o problem<
)i se
necesit mai puţin loc ,n rucsac. a at:rnarea lui ,ntre doi copaci
trebuie s preparaţi cor*ile hamacului cu insecticide pentru a e"ita
oaspeţii nedoriţi.
Ru(sa(
n punct important la ale!erea rucsacului este capacitatea sa.

A8ist rucsacuri de la 20 p:n la 100 de litri. rebuie ales un model
de rucsac care este destul de mare< dar nu prea mare< deoarece
poate
treimede"eni !reu. n
din !reutatea rucsac celui
corpului plin nu
caretrebuie s (ie mai !reu dec:t o
,l poart.
Din punct de "edere al construcţiei el trebuie s o(ere un con(ort

ma8im )i s (ie robust. $ucsacurile moderne au curelele de umr
(ormate anatomic< centuri )i bretele cu perniţe )i rame de aluminiu
pentru a (i c:t mai u)or dar ,n acela)i timp a (i )i re*istent.
33/212
FOC ÎN AGORA
&aracteristici ale unui rucsac bun>

& Fu*unare laterale important pentru lucruri ce trebuiesc s (ie la
,ndemn tot timpul
& n compartiment separat ,n partea de os a rucsacului pentru
depo*itarea lucrurilor umede )i a lucrurilor ce se utili*ea* numai
rareori
& %coperitori e8tensibile ce ,nchid bu*unarele )i deschi*turile

principale a)a este posibil o capacitate "ariabil a rucsacului.
& &usturi duble )i ,mbinri lipite< acoperitoare cu (ermoare )i
re*istente la (urtun )i ben*i compresi"e pentru a !aranta
impermeabilitate )i stabilitate.
mpachetarea rucsacului
lucrurile< care "or trebuie
(i ,n mod s(olosite
re!ulat (ie (cut cu !ri.
)i care "or (ioate
trebui s
(ie la ,ndem:n precum> hran sau un pulo"er uscat< trebuiesc puse
,n bu*unarele laterale sau ,n partea de sus a rucsacului pentru a (i
u)or accesibile.
ucrurile ce "or (i (olosite rareori precum sac de dormit< se pun la
(undul rucsacului. Sacul de dormit care este mare )i "oluminos se
poate depo*ita separat. ucrurile ce trebuiesc proteate ,mpotri"a
umiditţii< inclusi" sacul de dormit< trebuiesc pstrate ,n bu*unare
de plastic a)a ,nc:t< chiar la cderea rucsacului ,n ap< s nu
pţeasc nimic.
34/212
FOC ÎN AGORA
E(.ipam$nt )$ +ătit
&ea mai important parte a echipamentului de !tit este ara!a*ul

transportabil. Al trebuie s
compact. &ombustibilul< (ie u)or<
butan< cam spirt<
propan< p:n alcool<
la 700 Eerosen
!rame< dar
sau)i
ben*in< trebuie ales ,n (uncţie de scop. n ara!a* cu Eerosen
necesit ,ntr;un cort o aerisire (oarte bun pentru a i*!oni !a*ele
to8ice. n cort nu este "oie niciodat (olosit aprin*torul lichid de
!rtar )i nici ben*in cu plumb. Fen*ina (r plumb poate (i (olosit
cu condiţia unei aerisiri bune.
ine;ţi cont de condiţiile de mediu la temperaturi mici< sub 0L &<

ara!a*ul poate de"eni inutil deoarece !a*ul se liche(ia*. asele de
!tit pot (i seturi compacte cu patru sau cinci recipiente ce sunt
a)e*ate una ,n interiorul celeilalte. $ecipientele sunt din oţel
ino8idabil. esela poate (i din plastic.
Pro"i*ii
-rana uscat este ideal pentru echipamentul de supra"ieţuire.

-rana ,n conser"e trebuie e"itat pentru c este prea !rea.
Pachetele cu hraha deshidratat c:ntresc puţin )i mrcile bune
o(er date corecte despre hidrocarbonaţi< calorii< proteine )i
"itamine.
35/212
FOC ÎN AGORA
Dou sau trei de ast(el de pachete ar trebui s o(ere 4.500 de

calorii pe *i pentru a susţine acti"itatea corporal. Sin!ura pre!tire
const din ,ncl*irea apei )i din amestecarea hranei timp de 2 p:n
la 3 minute. lor
deschiderea A8ist )i pachete
se ,ncepe la carechimic
un proces nu este
dene"oie de ap.aa
,n(ierb:ntare hranei
)i hrana este !ata ,n c:te"a minute.
m meniu *ilnic tipic pentru ast(el de e8cursii este (ormat din>
& icul deun> piure din (ul!i de o"*< ceai (ierbinte sau ca(ea
& =ustri> salam< biscuiţi )i ciocolat
& asa principal> sup de !in< chi(tele< piure de carto(i din pra(
de carto(i< ma*re< rondele uscate din mere
%cest meniu conţine toţi nutrienţii necesari.
Cu#it
%proape cel mai (olositor obiect ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire este

un cuţit bun. Al poate (i (olosit pentru procurarea hranei )i pentru
construcţia adpostului.
3#/212
FOC ÎN AGORA
n cuţit bun are o sin!ur lam ce trebuie s (ie stabil< solid )i

bine ascuţit. Al trebuie s mai aib un m:ner prins ,n nituri. Pentru
si!uranţ poţi lua )i un cuţit de bu*unar. n bricea! multi(uncţional
este (olositor
pentru a nu ,ţi trebuie s aib inclusi" mecanism de asi!urare
rni de!etele.
n cuţit trebuie s (ie pstrat curat< s se ascut )i s (ie trasportat
,ntr;o teac de protecţie. %scuţirea se e(ectuea* pe o tocil umed
)i o curea din piele. Piatra de ascuţit se ume*e)te cu ap sau ulei.
ama se ascute ,ntr;un un!hi de cam 30L pe piatr se tra!e de
)ase ori ,ntr;o direcţie )i de asemenea de )ase ori ,napoi. %poi se
tra!e lama pe cureaua de piele.
+u trebuie s ,n(i!eţi cuţitul ,n bu)teni< cren!i de copaci sau ,n solul
moale. +u trebuie s *":rliţi cu cuţitul.
ino(lu
Finoclul este un instrument optic au8iliar. Al este e8celent pentru

obser"area *onelor a(late la mare deprtare.
&u el putem recunoa)te sal"atorii de la distanţ.
37/212
FOC ÎN AGORA
&:te"a s(aturi pentru cumprarea unui binoclu bun>
& n binoclu trebuie s aib o putere destul de mare. %ceasta este

dat de (actorul
compact de mrire
)i (olositor ,nmulţit
are puterea de cu diametrul
830 lentilei.
binoclurile n binoclu
cu diametre
mai mari ale lentilei au< la "reme cu "i*ibilitate sc*ut< o mai mare
e(icienţ luminoas. entile de putere 842 sau 10850 sunt bune
at:ta timp c:t ele sunt destul de compacte )i u)oare.
& Finoclul trebuie s (ie optimal pentru re!iunile cu umiditate

ridicat )i cu "reme aspr. entilele bune au un strat anti;aburire<
a)a ,nc:t ele pot (i (olosite )i la "reme cu umiditate mare.
& entilele trebuiesc s aib mai multe straturi ca s asi!ure o
optimal lumino*itate )i o trasmisie a luminii.
& Pentru cei care poart ochelari< binoclul trebuie s aib un relie(
ocular re!labil )i cu !um. %ceast permite ca ochii s se poat (i8a
mai aproape de lentile pentru a a"ea un c:mp de "i*ibilitate c:t mai
mare.
Cuti$ )$ supra"i$#uir$
&utia de supra"ieţuire este un recipient pentru instrumentele )i

uneltele principale de supra"ieţuire. a e8cursiile e(ectuate ,n
slbticie trebuie s ai ,ntotdeauna un ast(el de recipient cu tine.
Aste bine s ,l porţi ,n bu*unarul de la achet deoarece< ,n ca*ul ,n
care ţi se (ur sau pier*i rucsacul< s nu pier*i acest recipient.
n asemenea recipient trebuie s conţin urmtoarele>
& &hibrituri< capetele trebuie acoperite cu cear pentru a a"ea un
strat impermeabil
& um:nri< pentru lumin )i (oc
& &remene< amnar
3/212
FOC ÎN AGORA
& ablete pentru puri(icarea apei

& 9!lind mic< pentru a putea semnali*a
& %c de si!uranţ< pentru haine )i pentru pescuit
Setde
& %c depescuit<
cusut cu el repari ,mbrcmintea
s(oar
& S:rm de alam din ele (aci capcane pentru animale
& Pun!i de plastic transparente< pentru construcţia de distilator solar
& ini;busol< pentru ca*ul ,n care pier*i busola
ini;busola este un obiect "ital din recipientul de supra"ieţuire. Al )i

busola mare trebuiesc "eri(icate ,n mod re!ulat dac a pierdut
cum"a lichid. n orice ca*< ,nainte de a porni la drum< trebuiesc
,n"ţate tehnicile principale de orientare cu busola. &onţinutul
recipientului trebuie "eri(icat ,n mod re!ulat. rebuie "eri(icat dac
termenul de "alabilitate al medicamentelor )i al tabletelor este ,nc
actual.
unsoare9biectele
pentru cadin
elemetal
s nutrebuiesc unse cu un strat subţire de
ru!ineasc.
Alt$ lu(ruri -olositoar$
rebuie s (ii atent ,ntodeauna s nu ai e8ces de ba!ae cu tine. &u
toate acestea trebuie s te !:nde)te dac nu cum"a< ,n special ,n
cadrul unei e8pediţii de amploare< ai ne"oie de lucruri care ,ţi
mresc )ansele de a supra"ieţui. &u un simplu (luier poţi s lanse*i
semnale acustice. Poţi s (olose)ti ,ns )i instrumente moderne de
comunicare )i semnali*are precum> lamp stroboscopic< lampi de
lumin< radio pentru (rec"enţele de und scurt< tele(on prin satelit<
tele(on mobil.
,n re!iunea nainte
,n care de a porni
cltore)ti ,n e8pediţie
aceste trebuie
instrumente s te asi!uri c
(uncţionea*.
Pentru aparatele electrice ai ne"oie de acumulatori de re*er". 9
lamp de ur!enţ ba*at pe reacţii chimice este de (olos ,n special
c:nd "rei s cite)ti ,n ,ntuneric< spre e8emplu hrţile sau indicaţiile
compasului. -rţile trebuie introduse ,n bu*unare impermeabile )i
purtate la !:t. n alt instrument auttor ,n ceea ce pri"e)te
orientarea este aparat de recepţie !ps.
3'/212
FOC ÎN AGORA
@& Cuno,tin#$ m$)i(al$ )$ 'a*ă
&ine"a cu o cantitate acceptabil de cuno)tinţe medicale de ba*

are o probabilitatea mult mai mare de a supra"ieţui.
@&0& N$($sită#i p$ntru =ntr$#in$r$a sănătă#ii
Pentru a supra"ieţui ai ne"oie de ap )i hran. De asemenea

trebuie s ai un anumit standard de i!ien personal.
@&0&0& Apă
rupul uman pierde ap prin urmtoarele procese> transpiraţie<

urin )i de(ecaţie. n timpul unui e(ort mediu< c:nd temperatura
atmos(eric este de 20 de !rade &elsius< un adult mediu pierde )i
deci are ne"oie
cldur< de 2 p:nintense<
la (ri!< acti"itţi la 3 litrialtitudine
de ap pemare<
*i. A8punerea
arsuri saulaboli
pot cau*a corpului uman o pierdere )i mai mare de ap. %ceast
pierdere de ap trebuie s o recupere*i.
Deshidratarea se produce atunci c:nd corpul uman pierde prea mult

lichid. %ceasta ,ţi scade e(icienţa< iar dac e)ti rnit pot aprea
)ocuri se"ere.
40/212
FOC ÎN AGORA
Ia ,n considerare urmtoarele simptome>
0. o pierdere de 5M din lichidele corpului duce la sete< iritabilitate<

!reaţ )i slbiciune.
4. o pierdere de 10M duce la ameţeal< dureri de cap< probleme de
deplasare )i la sen*aţia de (urnicturi ,n membre.
%. o pierdere de 15M conduce la tulburri de "edere< dureri la

urinare< limb um(lat< sur*enie )i la o sen*aţie de amorţeal a
pielii.
8. o pierdere de mai mult de 15M din lichidele corpului conduce la
moarte.
&ele mai comune semne )i simptome ale deshidratrii sunt>

.urin de culoare ,nchis cu un miros puternic
.puţin urin
.ochi ,ntunecaţi )i ad:nciţi ,n orbite
.oboseal
.instabilitate emoţional
.pierderea elasticitţii pielii
.,ncetinirea cre)terii un!hiilor
.ad:ncitur liniar ,n centrul limbii
.sete. n momentul ,n care ţi;e sete ai pierdut dea 2M din lichide.
%pa
,ntr;opierdut
situaţietrebuie ,nlocuit. &a
de supra"ieţuire< s di(icil.
este compense*i
Setea de(icitul
nu este unde semnal
lichide<
care s te aute s detecte*i cantitatea de ap de care ai ne"oie.
&ei mai mulţi dintre oameni nu pot bea deodat mai mult de 1 litru
de ap. &hiar dac nu ne este sete< e bine s bem cantitţi mici de
ap ,n mod re!ulat din or ,n or pentru a pre"eni deshidratarea.
41/212
FOC ÎN AGORA
Dac e)ti sub presiunea stresului (i*ic )i mental< sau dac trie)ti ,n
condiţii se"ere de "iaţ< atunci trebuie s creasc )i consumul de
lichide. Fea at:t de mult lichid ,nc:t cantitatea de urin eliminat
pe hran
de *i s (ie de sc*ut<
este cel puţinbea
0<5# litri.
p:nnlaorice
 litrisituaţie
de ap,npecare
*i. consumul
n *onele cu clim e8trem< ,n special ,n *onele aride< persoana
medie poate pierde 491 p>nă la %91 litri )$ apă p$ oră. n acest
tip de re!iune< ar trebui s bei 14 p:n la 30 de litri de ap pe *i
pentru a nu te deshidrata. &u pierderea lichidelor din corp< se
pierde )i electroliţii care sunt srurile minerale din corpul uman.
-rana medie compensea* ,n mod normal aceste pierderi< dar ,n
situaţii e8treme sau ,n ca* de ,mboln"ire trebuie s apelm la
surse complementare.
Pentru
litru de aap
compensa
un s(ert pierderea srurilor
de lin!uriţ de sare.minerale
%ceastaputem pune ,ntr;un
"a (i absorbit
imediat de ţesuturile corpului. Dintre toate problemele de ordin (i*ic
pe care le poţi ,nt:lni ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire< pierderea
lichidelor din corp se poate pre"eni ,n modul cel mai simplu.
%cestea sunt re!ulile de ba* pentru a pre"eni deshidratarea>
.Fea ap ,ntotdeauna c:nd mn:nci. %pa este necesar la procesul
de di!estie )i ,n lipsa ei se produce deshidratarea.
.%climati*area. n condiţii e8treme< corpul uman acţionea* cel mai
bine dac este aclimati*at.
.Pstrea* transpiraţia )i nu apa. imitea* producerea de
transpiraţie )i $aţionea*
.$aţii de ap. bea ap. apa ,n mod si!ni(icant p:n c:nd !se)ti o
surs de ap. Pentru a e"ita o deshidratare se"er< pe timp de cel
puţin o sptm:n< este su(icient un consum *ilnic de 0<5 litri de
ap. %ceasta o bei ca un amestec de ap )i *ahr?2 lin!uriţe pe
litru@.
Poţi estima pierderea de lichide prin mai multe modalitţi.
42/212
FOC ÎN AGORA
9 bucat standard de banda absoarbe cca. 0.25 de litri de s:n!e.

n maieu ,nbibat a absorbit 0<5 p:n la 0<75 litri.
Poţi (olosi de
pierderea rata(luide.
pulsatorie )i cea respiratorie pentru a estima
.a pierderea a 0<75 de litri de (luid< rata pulsatorie "a (i sub 100 de
bti pe minut )i cea respiratorie "a (i de 12 p:n la 20 respiraţii pe
minut.
.a o pierdere de 0<75 p:n la 1<5 litri< rata pulsatorie "a (i de 100
p:n la 120 de bti pe minut )i cea respiratorie "a (i de 20 p:n la
30 respiraţii pe minut.
.a o pierdere de 1<5 p:n la 2 litri< rata pulsatorie "a (i de 120
p:n la 140 de btai pe minut )i cea respiratorie de 30 p:n la 40
de respiraţii pe minut.
@&0&4& Hrană
De)i poţi tri c:te"a sptm:ni (r m:ncare< ai ne"oie de o

anumit cantitate pentru ca snatatea s nu aib de su(erit. r
m:ncare< capacitţile mentale )i (i*ice se "or deteriora ,n mod rapid
)i "ei slbi. -rana (urni*ea* sustanţele pe care corpul le arde<
produc:nd ener!ia necesar. Aa ne apro"i*ionea* cu "itamine<
minerale< sruri )i alte elemente esenţiale pentru sntate. Aa ne
susţine moralul.
Sursele hranei sunt ,n principal de dou (eluri> surse "e!etale )i

animale?aici includem )i pe)tele@. Din aceste surse< corpul e8tra!e<
,n !rade di(erite< calorii< hidrocarbonaţi< !rsimi )i proteinele
necesare pentru o (uncţionare normal a corpului uman. &aloriile
sunt msura cldurii )i ener!iei. Persoana medie are ne"oie de
2.000 de calorii pe *i pentru ca s (uncţione*e la un ni"el minim. 9
cantitate adec"at de hidrocarbonaţi< !rsimi )i proteine< (r o
cantitate adec"at de consum caloric< conduce la inaniţie )i
canibalism.
43/212
FOC ÎN AGORA
0. -ran "e!etal
%ceast surs de hran conţine hidrocarbonaţi care este principala

surs de ener!ie.
ulte plante< precum nucile )i seminţele< ne poate apro"i*iona cu
destul protein )i uleiuri pentru a putea pstra e(icienţa (uncţiilor
"itale. $dcini< "erdeţuri )i hrana "e!etal conţin *aharoase
naturale ce sunt un (urni*or de calorii )i hidrocarbonaţi care dau
corpului ener!ie. -rana "e!etal de"ine mai important ,n
momentul ,n care trie)ti ,ntr;un mediu unde nu e8ist sau e8ist
puţine animale. Poţi usca plantele cu autorul ":ntului< aerului<
soarelui )i la (oc. %ceasta reduce de!radarea a)a ,nc:t poţi s (aci
pro"i*ii )i s le ţii cu tine p:n c:nd ai ne"oie de ele. -rana
"e!etal se poate obţine mult ma u)or dec:t cea de ori!ine
animal.
4. -ran de ori!ine animal
&arnea e mai consistent dec:t hrana de ori!ine "e!etal. n unele

locuri ea "a (i mai accesibil. Pentru a o procura ai ne"oie s
cuno)ti comportamentul )i modul de capturare a di(eritelor animale
slbatice. Pentru ca s;ţi satis(aci imediat hrana necesar< caut ,n
primul r:nd ,n (auna slbatic ceea ce este mai abundent )i mai
u)or de obţinut precum> insecte< crustacee< molu)te< pe)te )i
reptile. %cestea ,ţi o(er oportunitatea de a;ţi potoli (oamea pe
timpul ,n care (abrici capcane )i curse pentru slbticiuni mai mari.
@&0&%& I+i$nă p$rsonală
0& Pstrea* m:inile curate

n orice situaţie< curţenia corporal este un (actor important ,n
pre"enirea in(ecţiilor )i a bolilor. %ceasta de"ine mult mai
important ,n situaţiile de supra"ieţuire.
44/212
FOC ÎN AGORA
ipsa i!ienei poate reduce )ansele de supra"ieţuire. n du) cald pe

*i cu ap )i spun este desi!ur ideal< dar poţi s (ii curat )i (r
acest lu8.
olose)te o bucat de sto( )i le)ie de spun pentru a te spla. ii
atent ,n special la picioare< subţiori< or!ane !enitale< m:ini )i pr<
cci acestea sunt *onele primordiale de in(estare )i in(ecţie. Dac
nu ai ap poţi (ace baie cu HaerB. De*brac;te c:t mai mult de haine
)i e8pune;te la soare )i aer pentru cel puţin o or. ii atent pentru a
nu pro"oca arsuri solare.
Dac nu ai spun poţi (olosi cenu) sau nisip. Din !rsime animal
)i cenu) poţi (ace spun. Pentru a (ace spun>
.A8tra!e !rsimea din slnina animalului prin tierea ei ,n bucţi
mici )i prirea ei ,ntr;o oal.
.Pune apslnina
.=te)te destul,ncet<
pentru ca slnina
amestec s nu se lipeasc
,ncontinuu
.n momentul ,n care slnina este topit< toarn !rsimea ,ntr;un
recipient pentru a se ,ntri.
.Pune cenu) ,n recipient ,ntr;un recipient cu o !ur ,n partea de
os
.oarn ap peste cenu) )i colectea* lichidul ce cur!e prin !ur
intr;un alt recipient. %cest lichid este potas sau le)ie.
n alt mod de a (ace le)ie este de a turna un amestec de cenu) )i
ap printr;o bucat de sto( (olosit ca strecurtoare. ntr;o oal de
buctrie< amestec 2 prţi de !rsime )i o parte de le)ie. Pune;o
la (oc )i (ierbe amestecul p:n se ,nchea!.
Dup ce amestecul se rce)te< care acum a de"enit un spun< ,l
poţi (olosi chiar )i ,n stare semilichid direct din oal. Poţi s;l puni
de asemenea ,ntr;o cratiţ< a)tepţi s se ,ntreasc )i ,l tai ,n
bucţele mici pentru a;l (olosi mai t:r*iu.
45/212
FOC ÎN AGORA
4& Pstrea* prul curat
n pr se pot ascunde bacterii< purici< pduchi )i alţi para*iţi.

Pstr:nd prul curat< prin pieptnare )i tundere< e"iţi aceste
pericole.
%& Pstrea* hainele curate
Pstrea* hainele )i culcu)ul pe c:t de curat posibil pentru a

pre,nt:mpina in(ecţii ale pielii )i pentru a scade pericolul in(estrii
para*itale. &urţ hainele ori de c:te ori de"in murdare. eneria de
corp )i ciorapii trebuiesc splate ,n (iecare *i. Dac apa este
de(icitar< atunci spal hainele prin scuturare< aerisire )i e8punere
la soare timp de 3 ore. Dac (olose)ti sac de dormit< ,ntoarce;l de
pe o parte pe alta dup (iecare (olosire< aerise)te;l.
8& Pstrea* dinţii curaţi
&el puţin o dat pe *i curţ !ura )i dinţii cu o periuţ. Dac nu ai

periuţ< con(ecţionea* un baton de mestecat. &aut o cren!uţ
lun! de cam 20 de centrimetri )i !roas de cam 1 cm. estec ,n
!ur captul acesteia p:n c:nd (ribrele ies ,n e"idenţ. &u aceasta
peria*;ţi dinţi minuţios.
n alt miloc de a;ţi curţa dinţi este acela de a ,n()ura pe de!et o
bucat de sto( )i de a (reca cu ea dinţii pentru a ,nltura resturile
de m:ncare. Poţi s;ţi perie*i dinţii )i cu o cantitate mic de sare<
bicarbonat de sodiu sau nisip. %poi ,ţi clte)ti !ura cu ap< ap
srat sau cu ceai din scoarţ de salcie. &urţirea ca"itţii bucale se
mai poate (ace cu o bucat de s(oar sau cu (ibre "e!etale.
4#/212
FOC ÎN AGORA
Dac ai carii< le poţi umple temporar cu cear< tutun< aspirin<

piper< past de dinţi< pudr sau bucţi din rdcina !himbirului. ai
,nainte de a umple ca"itatea cu acestea< trebuie s o cureţi cu
autorul cltirii cu ap sau prin scobirea particulelor.
1& %i !ri de picioare
Pentru a pre"eni probleme maore ale picioarelor< ,nainte de a
pleca< poart;ţi !hetele p:n de"in comode. Spal )i masea*
picioarele ,n (iecare *i. n!rie)te;ţi un!hiile de la picioare. Poart
talonete )i ciorapi uscaţi. Pudre* picioarele )i caut;le de b)ici.
Dac ai b)ici< nu le spar!e cci o b)ic intact este (erit de
in(ecţii. Pune un tampon ,n urul b)icii pentru a atenua presiunea
)i a reduce (recarea. Dac b)icile se spar! le trate*i ca o ran
deschis. &urţ;le< lea!;le )i tamponea* *onele din urul lor.
Pentru a pre"eni spar!erea b)icilor care cau*ea* o rostur

deschis
& %i ne"oie)i de
dureroas<
un ac de procedea* ast(el>
cusut )i un (ir de aţ sterili*at
& &urţa b)icile de la picioare
& In(i!e acul cu aţa ,n b)ic
& Scoate acul din aţ< ast(el ,nc:t s rm:n aţa ,n b)ic. %ţa "a
absorbi lichidul din interiorul ei. %ceasta reduce mrimea ori(iciului
)i deci rana rm:ne ,nchis. amponea* ,n urul b)icii.
47/212
FOC ÎN AGORA
?& 9dihne)te;te ,ndeauns
Pentru a te pstra ,n (orm ai ne"oie de odihn. Plani(ic pau*e de

cel puţin 10 minute pe or ,n cadrul acti"itţilor tale *ilnice.
n"aţ;te s te (aci con(ortabil (r s ai condiţii ideale de trai. n
condiţiile ,n care situaţia nu permite o rela8are toal< pedulea*
,ntre acti"itatea de ordin mental cu cea de ordin (i*ic )i in"ers.
@& Pstrea* locul taberei curat

+u murdri solul din tabr )i nici cel din urul ei cu urin sau
e8cremente. Dac nu ai Nc< sap H!ropi de pisicB )i acoper;le.
&olectea* ap de but din amonte (aţ de tabr. Puri(ic apa.
@&4& Ur+$n#$ m$)i(al$
n situaţii de supra"ieţuire e8ist o probabilitate mare ca s ai de a

(ace cu probleme )i ur!enţe medicale.
Pro'l$m$ )$ r$spira#i$
Se poate aun!e la obstrucţionarea respiraţiei sau la oprirea ei din
urmtoarele cau*e>
& ucruri strine ,n !:tle ce obstrucţionea* deschiderea traheii.
& $ni ale (eţei sau ale ce(ei.
& In(lamarea sau dilatarea !:tului cau*at de inhalarea (umului<
(lcrilor< prin iritare din cau*a "aporilor )i din cau*a unor reacţii
aler!ice.
& +oduri ,n !:t?cau*ate de ,nclinarea ce(ei ,n (aţ a)a ,nc:t brbia
este ,mpins ,n co)ul pieptului@ pot bloca cile respiratorii.
4/212
FOC ÎN AGORA
Dac cine"a a de"enit incon)tient< mu)chii de os ai (lcii )i limba se

destind c:nd !:tul se ,nclin ,n (aţ ceea ce cau*ea* cderea (lcii
de os iar limba alunec ,n os bloc:nd pasaul de aer al pacientului.
H$mora+ii +ra"$
S:n!errile masi"e dintr;un "as de s:n!e important este e8trem de
periculor. Pierderea de un litru de s:n!e produce simptome
moderate de )oc. Pierderea de doi litri de s:n!e produce stri de
)oc se"ere care pune ,n pericol e8trem pacientul. Pierderea de trei
litri de s:n!e este< ,n mod normal< (atal.
Bo(uri
6ocurile sau reacţiile acute de stres nu sunt boli ci situaţii clinice

caracteri*ate de simptome
cardiac este insu(icient ce apar
pentru ,n momentele
a umple arteriile cu ,n care)idebitul
s:n!e a
produce presiunea necesar )i a alimenta adec"at or!anele )i
ţesuturile.
@&%& Prim autor
n primul r:nd trebuie s controle*i panica at:t a pacientului c:t )i

a celui ce o(er primul autor. ini)te)te pacientul )i ,ncearc s;l
determini s stea calm. A8aminea*;i trupul ,n mod rapid. &aut
cau*a rnilor )i urmea* %F&;ul primului autor< ,ncep:nd cu cile
de respiraţie )i respiraţia< dar cu discernm:nt. n unele ca*uri< o
persoan poate muri mai repede din cau*a s:n!errii arteriale<
dec:t din cau*a obstrucţionrii cilor respiratorii.
7$s(.i)$r$a (ăilor r$spiratorii ,i m$n#in$r$a lor )$s(.isă
Poţi s deschi*i cile respiratorii )i s le menţii deschise cu autorul
urmtorilor pa)i>
4'/212
FOC ÎN AGORA
0& &ontrolea* pacientul dac nu are cum"a o obstrucţionare total

sau parţial a cilor respiratorii.
Dac poate tu)i sau "orbi< permite;i s poat re*ol"a obclu*ia pe
cale natural.
cile Spriin<
respiratorii< lini)te)te
iar dac pacientul e8ecut
este incon)tient )i (ii !atareanimarea
s;i deschi*i
cu
autorul respiraţiei !ur la !ur. Dac are cile respiratorii total
blocate< apas;i abdomenul p:n c:nd obstrucţionarea este
re*ol"at.
4& olosind un de!et< ,ndeprtea* ,n mod rapid obiectele din !ur

precum> dinţi c*uţi< prote*< nisip.
%& ntrebuinţ:nd metoda de (orţare a ma8ilarului< apuc cu putere
ma8ilarul de os )i ridic;l cu ambele m:ini< cu una de o parte )i cu
cealalt de cealalt parte< deplasea* ma8ilarul ,n (aţ. Pentru mai
mult stabilitate< spriin coatele pe supra(aţa pe care este a)e*at
pacientul.
Dac bu*ele sunt ,nchise< deschide;le ,n mod !entil cu de!etul mare

de la m:n con(orm po*ei de mai sus.
8& n momentul ,n care pacientul are cile respiratorii eliberate<
apuc;l de nas )i ,nchide cu autorul de!etului cel mare )i cel
arttor )i su(l;i puternic aer de dou ori ,n plm:ni.
50/212
FOC ÎN AGORA
Permite plm:nilor s se de*um(le dup cea de;a doua insu(lare cu

aer )i e8ecut urmtoarele>
A8ecut
ridice respiraţia
)i s !ur %scult
se coboare. la !ur la
as(el ,nc:taerului
ie)irea co)ul pieptului s se
din plm:ni din
timpul e8piraţiei. ncearc s simţi curentul de aer ,n momentul ,n
care ,l controle*i.
1& Dac respiraţia (orţat nu "a stimula respiraţia spontan<

menţine respiraţia pacientului e8ecut:nd reanimare prin metoda
!ur la !ur.
?& %ici e8ist pericolul ca pacientul s "omite ,n timp ce este
reanimat prin metoda !ur la !ur. &ontrolea* !ura pacientului )i
e"entual elimin "omtura< ,n ca* de ne"oie.
Notă:
$eanimarea cardio;respiratorie poate (i necesar dup eliberarea
cilor respiratorii< dar numai dup punerea sub control a
hemora!iilor masi"e<
Controlul .$mora+iilor
ntr;o situaţie de supra"ieţuire< trebuie s poţi controla imediat

s:n!errile deoarece< ,n mod normal< ,nlocuirea lichidelor ,n aceste
ca*uri nu se pot e8ecuta )i persoana poate muri ,n c:te"a minute.
-emora!iile e8terne se clasi(ic ast(el>
& -emora!ii arteriale. asele san!uine numite )i arterii transport
s:n!ele de la inim spre or!anele )i ţesuturile peri(erice. Dintr;o
arterie tiat ţ:)ne)te s:n!e de culoare ro)u;aprins ,n acela)i ritm
cu pulsaţiile inimii. Din cau*a (aptului c ,n arterie e8ist o presiune
mare< o persoan poate pierde o cantitate ,nsemnat de s:n!e ,ntr;
o perioad mic de timp atunci c:nd rana arteriei este semni(icant
de mare.
51/212
FOC ÎN AGORA
De aceea hemora!ia arterial este cel mai !ra" tip de hemora!ie.

Dac nu este controlat ,n mod prompt< persoana poate sucomba.
& -emora!ii
la inim prin"enoase. S:n!ele numinte
"asele san!uine "enos este s:n!ele
"ene. ce se re,ntroarce
S:n!erarea din "ene
este cea ,n care s:n!ele de culoare ro)u ,nchis< e"entual de o
nuanţ albstrie< cur!e lin )i continuu. n mod normal poţi controla
aceast hemora!ie de s:n!e mai u)or dec:t cea arterial.
& -emora!ii capilare. &apilarele sunt "ase san!uine e8trem de mici

care conectea* arteriile cu "enele. -emora!iile capilare apar de
obicei la tierile minore sau *!:rieturi. %cest tip de hemora!ie sunt
u)or de controlat.
Poţi controla hemora!iile e8terne prin presiune direct< ridicarea

e8tremitţilor< presiune indirect?puncte de presiune@< li!atur
di!ital )i !arou.
52/212
FOC ÎN AGORA
0& Prin presiune direct
&ea mai e(icient metod de a controla hemora!iile masi"e este

aceea de aplicare a presiunii directe ,n *ona de deasupra rnii.
%ceast presiune trebuie nu numai s (ie destul de tare pentru a
stopa hemora!ia< ci trebuie s menţin rana ,nchis pe timp lun!.
Dac hemora!ia continu )i dup aplicarea presiunii directe timp de
30 de minute< pune un banda compresi". Fandaul const dintr;un
banda !ros din ti(on sau alt material corespun*tor. %cesta este
aplicat direct pe ran )i menţine bandaul iniţial ,n()urat str:ns.
53/212
FOC ÎN AGORA
%r trebui s (ie mai str:ns dec:t un banda compresi" obi)nuit< dar

nu a)a de str:ns ca s ,n!reune*e circulaţia ,n restul membrului
rnit.
9dat cu aplicarea bandaului< nu ,l mai mi)ca din loc< chiar dac el
se ,mbib cu s:n!e. ic)orea* presiunea bandaului e8istent<
pentru 1 sau 2 *ile< dup care ,ndeprtea*;l )i ,nlocuie)te;l cu un
banda mai mic. n situaţia de supra"ieţuire pe termen lun!<
schimb bandaul *ilnic cu unul proaspt )i inspectea* rana pentru
a pre"eni in(ecţiile.
4& $idicarea e8tremitţilor
$idicarea la un ni"el c:t mai ,nalt posibil deasupra ni"elului inimii a
e8tremitţii rnite< ,ncetine)te pierderea s:n!elui prin spriinirea
re,ntoarcerii
+umai aceasta lui nu
spre"ainim )i scderea
controla presiunii
hemora!ia ,n mod s:n!elui la ran.
inte!ral trebuie
sa mai aplici )i presiune deasupra rnii. a tratarea unei mu)cturi
de )arpe< e8tremitatea rnit trebuie s rm:n la un ni"el mai os
dec:t inima.
54/212
FOC ÎN AGORA
%& Prin puncte de presiune
n punct de presiune este o locaţie unde arteria principal de pe

ran se situea* la supra(aţa pielii sau unde arteria trece direct pe o
proeminenţ osoas< precum ,n ima!inea de mai sus. Poţi utili*a
presiunea di!ital pe punctele de presiune pentru a mic)ora
hemora!ia arterial p:n la aplicarea presiunii prin bandaare.
%ceste puncte de presiune sunt mai puţin e(iciente dec:t presiunea
direct e8ercitat pe ran.
Dac nu ,ţi aminte)ti bine locaţia e8act a punctului de presiune<
poţi (olosi urmtoarea re!ul> aplic presiunea la captul articulaţiei
chiar deasupra
picioare< rnii.
acestea Pe m:ini
se a(l punctele
la !le*n. se a(la
Pe cap< la ,ncheietur.
acestea a
"or (i pe cea(.
Poţi menţine presiunea prin plasarea pe ,ncheietur a unui beţi!a)
rotund< ,ncon"oierea ,ncheieturii pe acesta )i pstrarea str:ns prin
le!are.
55/212
FOC ÎN AGORA
8& i!atur di!ital
Poţi stopa hemora!iile sau le poţi ,ncetini aplic:nd presiune cu un

de!et sau p:n
presiunea cu dou pehemora!ia
c:nd mar!inea ei
se)iopre)te
pe "en sau
sau arterie. enţine
,ncetine)te destul
pentru a putea pune bandae< a ridica membrele rnite ).a.m.d.
1& =arou
5#/212
FOC ÎN AGORA
n !arou aplicat !re)it poate s cau*e*e "tmri permanente a

ner"ilor )i alte ţesuturi ,n locul constricţiunii. Dac trebuie neaparat
s (olose)ti un !arou< pune;l la e8tremitate< ,ntre ran )i inim< 5
p:n sau
ran la 10pecentrimetri deasupra ornii.
(ractur. olose)te +u ,l pune
ti pentru niciodat
a str:n!e directdar
!aroul< pe
str:n!e;l doar at:t de tare ,nc:t s opre)ti scur!erea de s:n!e.
Dup ce ai str:ns !aroul< lea! captul liber al tiei de picior pentru
a pre"eni des(acerea lui.
Dup ce ai asi!urat !aroul< curţ )i bandaea* rana. n

supra"ieţuitor sin!ur nu are "oie s des(ac !aroul. +umai o alt
persoan trebuie s;l des(ac la (iecare 10 p:n la 15 minute
pentru 1 p:n la 2 minute pentru a lsa ca s:n!ele s cur! spre
e8tremitţi )i ast(el s se pre"in o e"entual amputare a
membrului.
57/212
FOC ÎN AGORA
Pr$"$nir$a ,i tratar$a ,o(urilor
rebuie pre"enit )ocul la toate persoanele rnite. ratea* toate

persoanele rnite ast(el< (r a ţine seama de simptomele ce apar>
5/212
FOC ÎN AGORA
& Dac persoana este con)tient< amplasea*;o pe o supra(aţ

ori*ontal cu e8tremitţile ridicate la 15 p:n la 20 centrimetri.
& Dac persoana este incon)tient< amplasea*;o pe o parte sau pe
abdomen
cu cu capul
"omittur< s:n!e,ntors
sau,ntr;o parte pentru a pre"eni ,necarea ei
alte (luide.
& Dac nu )tii ce po*iţie s (olose)ti< amplasea* persoana pe un
plan per(ect. Dup ce persoana este amplasat pe po*iţia de )oc<
nu o mai mi)ca din loc.
& enţine;i cldura corpului prin i*olarea ei de mediul ,nconurtor<
e"entual o(er;i cldur din e8terior.
& Dac este ud< ,ndeprtea* toate hainele c:t mai repede posibil )i
,mbrac persoana cu haine uscate.
& Impro"i*ea* un adpost pentru a i*ola persoana de "reme.
& Pentru a;i o(eri cldur e8tern utili*ea* lichide calde sau hran<
sac de dormit pre,ncl*it< ap cald ,ntr;un bidon< pietre calde
,n()urate ,n sto(<
& Dac persoana sau (oc pe (iecare
e con)tient< parte a persoanei.
administrea* ,ncet do*e mici de
soluţie cald cu sare sau cu *ahr< dac este disponibil.
& Dac persoana este incon)tient sau are rni abdominale< nu ,i
o(eri (luide pe cale bucal.
& Persoana trebuie s se odihneasca cel puţin 24 de ore.
& Dac e)ti un supra"ieţuitor sin!ur< a)ea*;te ,ntr;o ad:ncitur ,n
pm:nt< ,n spatele unui copac sau ,n alt loc pentru a te (eri de
capriciile "remii< cu capul la un ni"el mai os dec:t picioarele.
& Dac e)ti cu un prieten< "eri(ic ,n mod constant pacientul.
5'/212
FOC ÎN AGORA
@&8& Pro'l$m$ la oas$ ,i arti(ula#ii
Poţi trata )irni

dislocaţii la oase )i articulaţii ca spre e8emplu> (racturi<
entorse.
Fra(turi
racturile se produc sub acţiunea unui a!ent "ulnerant care are o

(orţ mai mare dec:t re*istenţa osului )i ,ntrerup continuitatea
osoas. A8ist trei (eluri de (racturi> deschise< ,nchise.
a o (ractur deschis< osul ptrunde prin piele )i produce o ran

deschis. Dup ce osul este pus la loc< se tratea* rana ca o ran
deschis.
ractura ,nchis nu pro"oac rni deschise. rmea* urmtoarele
proceduri pentru imobili*are cu atele )i repunerea (ra!mentelor in
po*iţie anatomic.
#0/212
FOC ÎN AGORA
Semnele )i simptomele unei (racturi sunt> durere< (ra!ilitate<

um(ltur< paloare< impotenţ (unctional< a!itaţie< an8ietate )i
chiar stare de )oc. Pericolul ce apare prin (racturare este rete*area
sauaceea
De compresia unui
trebuie s ner" sau unuis"as
ca pacientul se san!uin pe partea
manipule*e (oarte (racturii.
precaut.
Dac *ona de sub (ractur este amorţit< um(lat< rece la atin!ere
sau palid )i pacientul d semne c ar (i ,n stare de )oc ,nseamn
c un "as san!uin important a (ost a(ectat. rebuie s pui sub
control hemora!ia intern. Pacientul trebuie s se odihneasc )i
trebuie rehidratat.
De multe ori trebuie menţinut tracţiunea ,n timpul procesului de
punere ,n atel )i de "indecare. Poţi s tra!i cu m:na de oasele mici
precum braţ )i picior. Dup asta imobili*e*i (ractura. u)chii (oarte
puternici pot ,mpiedica menţinerea tracţiunii pe durata "indecrii.
%ici poţi (olosi materiale
tracţiune?"e*i naturale
ima!inea de pentru a impro"i*a (orţa de
mai sus@.
&  rost de dou crci de copac de minimum 5 centrimetri ,n
diametru.
& soar o distanţa de la subsuoara pacientului p:n la 20;30
centrimetri trecut piciorul sntos.
& soar o alt distanţ de la partea superioar a (emurului p:n
la 20;30 centrimetri trecut de piciorul sntos.
& %si!ur;te c lun!imea e8tins a celor dou crci< adic de la laba
piciorului ,ncolo este e!al.
& ne)te cele dou atele cu autorul unei tra"erse de cam 20;30
centrimetri )i cu diamentru
& olose)te materiale de cca.
disponibile )i 5construie)te
centrimetri.o cma)
,n"elitoare pentru !le*n pe care s o le!i de tra"ers.
& Introdu un bţ de 2<5 centrimetri ,n milocul cm)ii ,n"elitoare.
& olose)te beţi!a)ul. Prin ,n":rtirea lui produci tracţiune cu autorul
creia ,ntin*i u)or membrul (racturat.
& &ontinu tracţionarea p:n c:nd membrul (racturat este e!al sau
un pic mai lun! dec:t cel sntos.
#1/212
FOC ÎN AGORA
& ea! beţi)orul ,n aceast po*iţie pentru a se menţine tracţiunea.
Notă: Din c:nd ,n c:nd tracţiunea se slbe)te. eri(ic periodic

aceasta. Dac
tracţiunea trebuie
manual s schimbi
pentru un scurtsau s
timp< repari atela< menţine
7islo(ări
Dislocrile se produc la deplasarea comparati" a oaselor din

articulaţii. %ceste dislocri pot (i destul de dureroase )i pot cau*a
deteriorarea ner"ilor sau a (uncţiei circulatorii ,n os de la *ona
a(ectat. 9asele trebuiesc imediat reamplasate con(orm
aliniamentului lor iniţial. Semne )i simptome ale dislocaţiilor sunt>
dureri ,n articulaţie< sensibilitate la presiune< paloare< reducerea
(uncţiei locomotorii )i de(ormarea articulaţiei.
ratamentul dislocrii const ,n relocare< imobili*are )i recuperare.
$elocarea este de (apt repunerea oaselor ,n po*iţia lor iniţial. Poţi
s utili*e*i mai multe metode< tracţiunea manual sau cu autorul
!reutţilor este cea mai u)oar )i cea mai si!ur. Prin e8ecutarea
relocrii durerea scade< mobilitatea )i circulaţia re"ine la normal.
r autorul ra*elor $Ont!en< poţi s e"alue*i aliniamentul oaselor
prin pri"ire )i obser"aţie< dar )i prin compararea *onei a(ectate cu
articulaţia din *ona opus.
Imobili*area este de (apt punerea ,ntr;o atel sau dispo*iti" special
a articulaţiei a(ectate ,n scopul "indecrii ei. Pentru recuperarea
dislocrii
%rticulaţiatrebuie
trebuie,ndeprtat
(olosit ,n atela dup 7 p:n
mod !radual p:n lala 14 *ile.
"indecarea ei
comoplet.
!ua#ii
u8atia este deplasarea ,n cadrul unei articulaţii a doua e8tremitati

osoase.
#2/212
FOC ÎN AGORA
Aa se produce printr;un soc sau de o miscare (orţat< uneori printr;

o mal(ormatie. Semnele )i simptomele sunt> durere< un(ltur<
(ra!ilitate )i colorare ,n albstrui )i ne!ru.
ratamentul de prim autor ,l ţinem minte cu autorul acronimului
$I&A>
; Rest ; repausul *onei traumati*ate
; Ice ; !heaţ pentru 24 de ore )i dup aceea cldur
; Compression; compresie )i punerea ,n atele pentru stabili*are
; Ele"ation ; ridicarea membrului a(ectat
$I&A ar trebuie e8ecutat ,n primele 72 de ore dupa apariţia lu8aţiei.
#3/212
FOC ÎN AGORA
@&1& u,(ături ,i =n#$pături
%lte pericole<
animale ,ntr;o situaţie
asemntoare. de supra"ieţuire<
Ale sunt sunt insectele
ener"ante< chinuitoare )i )i alte
purttoare de boli ce cau*ea* reacţii aler!ice se"ere.
Căpu,a poate transmite a!enţii pato!eni ai borelio*ei )i
anaplasmo*ei.
Ţ>n#arii sunt purttori de malarie< (ebra den!ue )i multe alte boli.
u,t$l$ pot transmite boli precum> boala somnului< ti(os< coler )i

di*enterie.
Puri(ii transmit ciuma.

Pă)u(.$l$ transmite ti(osul )i (ebra recurent.
&el mai bun mod de a te (eri de complicaţiile produse de
,nţepturile )i mu)cturile insectelor este imuni*area< e"itarea
*onelor in(estate cu insecte< utili*area de plase )i soluţii ,mpotri"a
insectelor )i prin ,mbracminte adec"at. Dac ai (ost ,nţepat sau
mu)cat< nu te scrpina cci rana produs se poate in(ecta. eri(ic
cel puţin o dat pe *i dac nu cum"a ai insecte pe corp. Dac
!se)ti cpu) pe trup< acoper;o cu o substanţ precum "aselin<
petrol !reu sau se" de copac care ,i "a reprima alimentarea cu aer.
r aer< cpu)a se "a desprinde )i a)a o poţi ,ndeprta cu !ri.
Dac ai< utili*ea* o penset. Prinde cpu)a de mecanismul cu care
se ţine de piele. +u o stri"i. Spal;te pe m:ini dac ai atins cpu)a.
&urţ *ilnic rana produs de cpu) p:n se "indec.
#4/212
FOC ÎN AGORA
Tratar$
Aste imposibil s liste*i tratamentele pentru toate tipurile de

mu)cturi )i ,nţepturi. Iat c:te"a s(aturi !enerale pentru tratarea
lor>
&n ca*ul ,n care antibioticele sunt disponibile< trebuie s te
obi)nuie)ti cu ele ,nainte de a le (olosi.
&Preimuni*area poate pre"eni cele mai multe boli pro"ocate de
ţ:nţari )i c:te"a pro"ocate de mu)te.
&Folile u*uale pro"ocate de mu)te pot (i tratate cu penicilin )i
eritromicin.
&&ele mai multe dintre bolile transmise de cpu)e< purice< pduche
)i acarieni se pot trata cu tetraciclin.
&aoritatea antibioticelor e8ist sub (orm de tablete de 250
mili!rame
tablete de sau
4 ori500 mili!rame.
pe *i< Dac
timp de 10 nu la
p:n mai14)tii do*a<
*ile. poţi
%cest lua 2
tratament
"a distru!e orice bacterie.
În#$pături )$ al'ină ,i "i$sp$

Dac ai (ost ,nţepat de albin< ,ndeprtea* imediat acul )i sacul cu
"enin prin r*uirea lui de pe piele cu o un!hie sau o lam de cuţit.
+u stri"i )i nu str:n!e acul sau sacul cu "enin. Dac ,l str:n!i "ei
pompa ,n ran mai mult "enin. Spal minuţios ,nţeptura cu spun
)i ap pentru a atenua )ansa unei e"entuale in(ecţii. Dac e)ti< sau
suspecte*i c ai (i aler!ic la ,nţepturi de insecte< poart cu tine
echipament corespun*tor.
cau*at de mu)cturi &almea*
de insecte m:ncrimile
prin aplicarea )i usturimea
de comprese reci.
Poţi (olosi o past (cut din noroi )i cenu)< se" de ppdie<
carne de nuc de cocos< cţel de usturoi stri"it< ceap.
#5/212
FOC ÎN AGORA
u,(ături )$ păian$n ,i =n#$pături )$ s(orpion
Vă)u"a n$a+ră o identi(ici dup clepsidra de pe abdomen. +umai

(emela mu)c.
iniţial nu eninul
este prea ei are
mare< darolacomponent neuroto8ic.
locul mu)cturii Durerea
apare rapid o
papul con!esti" ce este ,nsoţit de dureri "iolente. Durerile se
e8tind ,n tot corpul )i se locali*ea* ,n abdomen )i picioare. %par
crampe abdominale< sen*aţie de !reaţ< edem cutanat e8tins pe
supra(eţe mari )i "om. %par reacţii ana(ilactice. oartea "ictimei
poate sur"eni ,n decurs de 1;3# ore.
Simptomele pot s re!rese*e dup c:te"a ore )i ,n mod curent

dispar dup c:te"a *ile. Persona este ameninţat de )oc. ii !ata
pentru resuscitarea cardio;respiratorie. &urţ )i pansea* *ona
mu)cturii pentru a reduce riscul de in(ecţie. A8ist anti"enin
pentru acest ca*.
##/212
FOC ÎN AGORA
Păianănul )$ SD)n$D?Atrax robustus) este un piaen brun sau

!ri care se !se)te ,n %ustralia. Simptomele )i tratamentul ,n acest
ca* sunt la (el ca la "du"a nea!r.
Păian$n pustni( maro?Loxosceles reclusa@ este un pianen mic<

brun deschis ce poţi s;l identi(ici dup "ioara nea!r de pe spatele
su. ictima nu e ,n !eneral con)tient de mu)ctur deoarece
aceasta nu doare. n decursul a c:te"a ore apare o *on dureroas
cu un centru pestriţ )i canotic. +ecro*a nu apare ,n toate ca*urile
de mu)ctur< dar ,n mod curent dup 3 sau 4 *ile apare o *on
sub (orm de stea )i consistent de culoare purpurie ,n *ona
mu)cturii.
#7/212
FOC ÎN AGORA
Cona se ,ntunec )i se mumi(ic ,ntr;o sptm:n sau dou.

ar!inile se separ )i crusta pic< ls:nd o ulceraţie deschis. n
aceast etap se (ace "i*ibil o in(ecţie secundar )i o lim(
tume(iat.care
ulceraţia &aracteristica marcant
nu se "indec a acestei
)i persist mu)cturii
sptm:ni este
)i chiar luni. n
plus e8ist (rec"ent o reacţie sistemic care poate induce moartea.
$eacţii precum (ebr< rceal< dureri ale articulaţiilor< "om )i
urticarie !enerali*at apar ,n special la copii )i la persoane )ubre*ite
din punct de "edere al sntţii.
Tarantula este un pianen mare cu pr care se re!se)te la

tropice. &ele mai multe dintre cele '00 de specii cunoscute nu
inectea* "enin. Sunt ,ns c:te"a specii din %merica de Sud care
au "enin. %u colţi mari. u)ctura lor doare )i s:n!erea* )i este
posibil in(ectarea. Aa se tratea* ca o ran deschis. Dac apar
simptome de otr"ire tratea* "ictima precum mu)ctura "du"ei
ne!re.
#/212
FOC ÎN AGORA
S(orpionii sunt toţi "enino)i< indi(erent de mrimea lor. nţeptura

lor pro"oac dou reacţii di(erite< ,n (uncţie de specie>
&Posibila
$eacţiisen*aţia
locale se"ere cu durere
de ,nţepturi ,n )i tume(iere
urul !urii de,nlimb
*ona um(lat.
,nţeprurii.
& $eacţie sistemic se"er cu reacţii locale mici sau ne"i*ibile.

Durerile locale pot (i pre*ente. $eacţiile sistemice includ di(icultţile
respiratorii< sen*aţia de limb um(lat< spasme corporale< bale la
!ur< distensie !astric< "edere dubl< orbire< mi)care in"oluntar
)i rapid a !lobilor oculari< urinare )i de(ecaţie in"oluntar )i
probleme cu inima. oartea "ictimei este rar. Aa apare mai ales la
copii )i adulţi bolna"i sau cu presiunea s:n!elui mare. ratea*
,nţeptura de scorpion ca )i mu)ctura "du"ei ne!re.
#'/212
FOC ÎN AGORA
u,(ături )$ ,arp$
6ansa de a (i mu)cat de un )arpe este cam mic dac e)ti

(amiliari*at cu tipurile
acest lucru posibil< de de )erpi
aceea )i cu habitatul
trebuie lor.trate*i
s )tii cum otu)ioeste )i
mu)ctur
de )arpe. oartea din cau*a mu)cturii de )arpe este rar. n mai
mult de umtate din ca*uri "ictima nu este inectat cu "enin sau
numai cu puţin "enin.
+umai un s(ert din ca*uri "ictima are simptome sistemice datorit
unei inectri serioase cu "enin. n orice ca*< mu)ctura de )arpe te
a(ectea* moral )i dac nu iei msuri pre"enti"e sau dac nu trate*i
mu)ctura ,n mod adec"at situaţia poate de!enera ,ntr;o tra!edie
inutil.
Prima !ri ,n tratamentul mu)cturii de )arpe este s limite*i o

e"entual distru!ere a ţesuturilor din urul mu)cturii. 9 ran
iniţiat de o mu)ctur< indi(erent de animalul ce a produs;o< se
poate in(ecta datorit bacteriilor din !ura animalului. %ceast
in(ecţie local este responsabil pentru distru!erea ţesuturilor<
indi(erent dac )arpele a (ost sau nu a (ost "eninos.
70/212
FOC ÎN AGORA
eninul )arpelui conţine neuroto8ice ce atac sistemul central

ner"os al "ictimei< mai conţine hemoto8ine ce atac circulaţia
san!uin dar )i en*ime di!esti"e?citoto8ine@ ce aut la di!estia
pr*ii
ce lor. %ceste
conduc to8ine
la o ran pot cau*a
deschis. o *on
%ceasta mare
poate de ţesuturi
conduce pe maimoarte
departe la amputaţie dac ea nu este tratat.
nsnto)irea persoanei mu)cate de )arpe mai poate (i a(ectat de
)oc )i panic. Surescitaţia< isteria )i panica pot accelera circulaţia
san!uin ceea ce cau*ea* la r:ndul ei absorbţia mai rapid a
to8inelor. Semnele )ocului apar ,n inter"alul de 30 de minute de la
mu)ctur.
nainte de a trata mu)ctura de )arpe< trebuie constatat dac
)arpele a (ost sau nu a (ost "eninos. u)ctura unui )arpe
ne"eninos arat
)i ea a)a< dar "a ca un unul
a"ea )ir desau
dinţi.
maiu)ctura )arpelui
multe semne "eninos
de puncţii arat
cau*ate
de penetrarea colţilor. Simptomele ale unei mu)cturi "eninoase pot
(i> s:n!erare spontan din nas )i anus< s:n!e ,n urin< durere pe
partea mu)cturii )i tume(iere ,n locul mu)cturii care apare cam
dou ore mai t:r*iu. eninul neuroto8it se mani(est prin>
di(icultate respiratorie< parali*ie< slbiciune< spasme )i alte
numeroase simptome. Ale apar ,n mod u*ual la cam 1<5 p:n la 2
ore dup mu)ctur.
Dac ai constatat c persoana a (ost mu)cat de un )arpe "eninos<
e8ecut urmtorii pa)i>
&ictima trebuie lini)tit )i s stea nemi)cat
&Pre!te)te;te pentru )oc )i (;i o inecţie intra"enoas
&ndeprtea* ceasul< inele< brţri sau alte asemenea lucruri
&&urţa *ona mu)cturii
&enţine deschise cile respiratorii )i pre!te)te;te s (aci respiraţie
!ur la !ur sau reanimare cardio;respiratorie
&tili*ea* o band constr:n!toare )i pune;o ,ntre ran )i inim
71/212
FOC ÎN AGORA
&Imobili*ea* locul
&ndeprtea* "eninul c:t mai repede posibil prin utili*area unui
dispo*iti" de absorbţie sau prin stoarcere
Nu:
&9(eri "ictimei buturi alcoolice sau produse cu tutun
&9(eri mor(in sau alţi depresori ai sistemului central ner"os
&ia *ona a(ectat. ierile deschid capilarele )i (ac posibil
introducerea a mai mult "enin ,n s:n!e )i duc la in(ecţii<
+ot> Dac tratamentul medical are loc la mai mult de o or<
e8ecut o inci*ie?mai mic de 5 milimetri )i ad:nc de mai puţin de
3 milimetri@ pe (iecare puncţie. Se taie destul de ad:nc pentru a
mri deschi*tura produs de dinte< dar numai p:n la primul sau
al doilea strat al pielii. %plic niplu de absorbţie pe mu)ctur.
A8ecut absorbţia mu)cturii de 3 p:n la 4 ori. tili*ea* !ura
pentru absorbţie numai ca o ultim soluţie )i numai dac nu ai
pla! ,n !ur. Scuip s:n!ele ce conţine "enin )i limpe*e)te !ura cu
ap. %ceast metod "a ,ndeprta 25 p:n la 30M din "enin.
&Pune m:inile pe (aţ )i nu te (reca la ochi dac ai "enin pe m:ini.
eninul poate produce orbirea.
&Spar!e b)icile din urul mu)cturii
Dup ce te;ai ,n!riit de "ictim< e8ecut urmtoarele instrucţiuni
pentru a minimali*a e(ectele locale>
&&Dac aparcldura
tili*ea* in(ecţii<dup
pstrea* ranala deschis
24 p:n 4 de ore)i pentru
curţ;o.
a pre"eni
e8tinderea in(ectiilor locale.
&Pstrea* rana acoperit cu un banda steril.
&Dup ce in(ecţia a cedat< o(er "ictimei butur mult
72/212
FOC ÎN AGORA
@&?& Răni
$nile sau pl!ile

caracteri*ate sunt le*iuni
de ,ntrerupri ale ţesuturilor
de ţesuturi. Ale potcorpului
(i> rni ce sunt boli
deschise<
de piele< de!erturi< picior de tran)ee )i arsuri.
Răni )$s(.is$
$nile deschise sunt le*iuni !ra"e ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire<

nu numai din cau*a "tmrii ţesuturilor )i pierderilor de s:n!e ci )i
din cau* c ele se pot in(ecta. %ceste in(ecţii se datorea*
bacteriilor de pe obiectul care a pro"ocat rana< de pe piele< de pe
,mbrcminte sau de pe alt material care a intrat ,n contact cu
rana.
Prin ,n!riinrea corect a rnii se reduce e"entuala contaminare cu
microbi )i se spriin procesul de "indecare. &urţ rana c:t mai
repede posibil urm:nd urmtoarele indicaţii>
&ndeprtarea sau tierea ,mbrcminţii din urul rnii.
&&onstat obiectul care a pro"ocat rana> obiect tios< arm alb<
proiectil.
73/212
FOC ÎN AGORA
&&urţ ,n mod minuţios pielea din urul rnii.

&&lte)te< nu (reca< rana cu mult ap ce cur!e cu presiune. Poţi
(olosi urin proaspt dac apa nu este disponibil.
ratamentul rnii ls:nd rana deschis este cea mai si!ur metod
de tratare a unei rni ,n condiţiile de supra"ieţuire. +u ,ncerca s
,nchi*i rana prin suturare sau proceduri similare. as rana deschis
pentru a permite drenaul puroiului re*ultat de in(ecţie. %t:ta "reme
c:t rana poate drena< ea nu "a de"eni ameninţtoare pentru "iaţa
persoanei oric:t ar arta )i ar mirosi de neplcut.
%coper rana cu un pansament curat. i8ea* pansamentul cu un
banda. Schimb pansamentul *ilnic )i "eri(ic dac rana s;a
in(ectat.
Dac rana este

,ndeprtate una cscat< adic cele
(aţ de cealalt< dou
adu mar!ini
mar!inile opuse sunt
,mpreun cu
autorul unei ben*i ade*i"e tiate sub (orm de (luture sau hantel.
ntr;o situaţie de supra"ieţuire< in(ecţia rnilor este ine"itabil.

Pre*enţa unei in(ecţii este indicat de durere< tumi(iere< ,nro)ire a
supra(eţei din urul rnii< temperatur ridicat )i puroi ,n ran.
%)a se tratea* o ran in(ectat>

&Pune o compres cald )i umed direct pe rana in(ectat.
&Schimb compresa dac de"ine rece )i pune din nou una cald pe
durata de 30 de minute. %plic comprese de trei sau patru ori *ilnic.
Drenea* rana.steril.
un instrument Deschide rana )i ,n mod delicat )i tatonea* rana cu
&Pansea* )i bandaea* rana.
&Fea ap mult.
&&ontinu acest tratament *ilnic p:n c:nd toate semnele de
in(ecţie dispar.
74/212
FOC ÎN AGORA
Dac nu ai antibiotice )i rana pare a (i ru in(ectat< nu se "indec<

debridementul simplu este imposibil< ia ,n considerare terapia cu
lar"e>
A8pune *ilnic
&eri(c rana dac
la mu)te pentru o *i )i apoi acoper;o.
are lar"e.
&Dup ce lar"ele cresc< acoper rana )i "eri(ic;o *ilnic.
&ndeprtea* toate lar"ele dup ce ele au curţat toate ţesuturile
moarte )i ,nainte de a ,ncepe s se hrneasc din ţesuturile
sntoase.
&&lte)te rana ,n mod repetat cu ap steril sau urin proaspt
pentru a ,ndeprta lar"ele.
&eri(ic rana la (iecare patru ore pentru c:te"a *ile pentru a te
asi!ura c toate lar"ele au (ost ,ndeprtate.
&Fandaea* rana )i tratea*;o ca orice ran. %r trebui s se
"indece normal.
oli )$ pi$l$ ,i in)ispo*i#ii
De)i arsurile< in(ecţiile (un!ice )i urticariile de"in rar o problem
!ra" de sntate< ele cau*ea* discon(ort )i trebuiesc tratate.
Furun(ul ,i a'($s$
Pune o compres cald )i deschide abcesul cu un cuţit steril< cu o

s:rm< ac sau un obiect similar. &urţ abcesul de puroi ,n mod
minuţios cu ap )i spun. %coper partea in(lamat< "eri(ic
periodic ca s te asi!uri c nu are loc "reo in(ecţie.
In-$(#ii -un+i($
Pstrea* pielea curat )i uscat )i e8pune la soare *ona in(ectat
c:t mai mult posibil. +u te scrpina ,n re!iunea a(ectat.
75/212
FOC ÎN AGORA
Urti(ari$
nainte de a trata pielea este important s )tii cau*a. rmea*

urmtoarele re!uli pentru a trata urticariile )i erupţiile pielii>
&Dac este umed< pstrea*;o uscat.
&Dac este uscat< pstrea*;o umed.
&+u o scrpina.
Pentru a usca urticariile umede utili*ea* o compres cu oţet sau

acid tanic pe care ,l (aci prin (ierberea !hindei sau a scoaţei unui
copac de esenţ tare. Pstrea* *ona urticat uscat prin (recarea
ei cu o bucat de !rsime animal sau unsoare.
ratea* urticaria ca )i rna deschis< curţ;o )i pansamea*;o
*ilnic.
n slbticie e8ist mai multe substanţe disponibile pentru a le
(olosi ca antiseptice )i deci pentru a trata rnile>
&ablete cu iod. tili*ea* 5 p:n la 15 tablete pentru un litru de

ap pentru a clti rana pe timpul "indecrii.
&sturoi. reac rana cu el sau (ierbe;l pentru a e8tra!e uleiul pe
care ,l (olose)ti la curţarea *onei a(ectate.
&%p srat. tili*ea* 2 p:n la 3 lin!uri de ap srat pentru a
distru!e bacteriile.
&iere de albin. olose)te mierea de albin ,n stare natural sau
di*ol"at ,n ap.
&este
u)chi Spha!num.
o surs naturall de
!se)ti
iod. l,npoţi
toat lumea
(olosi ,n *onele ml)tinoase<
ca pansament.
tili*ea* cu precauţie materialele noncomerciale.
7#/212
FOC ÎN AGORA
7$+$rături
%ceste rni sunt re*ultateul ,n!heţrii ţesuturilor. De!erturile

super(iciale
paloare mat<sunt cele ce implic
albicioas. doar pielea
De!erturile caresunt
pro(unde de"ine
celede o
e8tinse
care ptrund sub piele. esuturile de"in solide )i imobile. Prţile
corpului ce sunt "ulnerabile la de!erare sunt> picioare< m:ini )i
*onele descoperite ale (eţei.
Dac e)ti cu mai mulţi< poţi pre"eni de!errile prin adunarea

laolalt. eri(icaţi;" periodic (eţele. Dac e)ti sin!ur< acoper;ţi
nasul )i (aţa cu mnu)a. +u ,ncerca s ,ţi de*!heţi *onele a(ectate
prin aproprierea lor de o (lacr. reac;le ,n mod delicat cu ap
clduţ. suc;le )i aproprie;le de piele pentru a le ,ncl*i cu
temperatura corpului.
Pi(iorul )$ tra,$u sau )$ im$rsiun$
Piciorul de tran)eu se (ormea* dup multe ore sau *ile de
e8punere la ume*eal sau condiţii umede puţin peste temperatura
de ,n!heţ. +er"ii )i mu)chii se sustra! "tmrii< dar poate aprea
can!rena. n ca*uri e8treme carnea moare< ca* ,n care laba
piciorului sau piciorul s trebuiasc s (ie amputat. &e;a mai bun
pre"enţie este s;ţi pstre*i picioarele uscate. Poart )osete cu tine
,ntr;un pachet impermeabil. suc ciorapii ume*i sau u*i cu corpul
tu. Spal;te *ilnic pe picioare )i tra!e ciorapi uscaţi pe picior.
Arsuri
rmtorul tratament pentru arsuri atenuea* ,ntruc:t"a durerea<
pare s aute la "indecare )i o(er protecţie ,mpotri"a in(ecţiei>
& n primul r:nd< opre)te procesul de ardere. Stopea* (ocul prin
,ndeprtarea hainelor< turnarea de ap sau nisip< sau prin rulare pe
sol. $ce)te pielea ars cu !heaţ sau ap.
77/212
FOC ÎN AGORA
n ca*ul de ardere cu (os(or alb< ,ndeprtea* (os(orul alb cu o

penset nu turna ap.
&nmoaie
soluţie depansamentul sau curţ timp
acid tanic ,n clocot?obţinut dinde 10din
ceai minute crpe
scoarţa ,ntr;o
interioar
a copacilor de esenţ tare sau din !hind (iart ,n ap@.
&$ce)te bandaul sau curţ c:rpe )i pune;le pe arsur.
&$e,nlocuirea de lichide pierdute.

&ratament pentru starea de )oc.
&Ia ,n considerare utili*area mor(inei< cu e8cepţia ca*ului ,n care
arsurile sunt ,n apropriea (eţei.
@&@& Pro'l$m$ (u m$)iul
Insolaţia< hipotermia< diareea )i para*iţii intestinali sunt problemele

de mediu cu care poţi s ai de a (ace.
Insola#i$
&olapsul sistemului re!ulator de cldur< la o temperatur corporal

mai mare de 40<5 !rade &< pro"oac insolaţia. Aa nu este
,ntotdeauna precedat de crampe sau dehidratare. Semnalele )i
simptomele unei insolaţii sunt>
&aţ um(lat )i ro)ie ca s(ecla de *ahr
&%lbeaţa ochilor se ,nro)e)te
&ictima nu transpir
7/212
FOC ÎN AGORA
&Incon)tienţ sau delir ce poate produce paloarea )i o culoare

albstrie a bu*elor )i a loii un!hiulare?ciano*@. Pielea de"ine rece.
Notă: nc:t
"ictima acest
mai punct
repede"ictima
posibil.este ,n stareprin
$ce)te;o pro(und de )oc.
imersarea $ce)te
ei cu un
curent de ap. Dac nu e posibil a)a ce"a< toarn urin< ap sau ,n
cele din urm pune;i comprese reci la toate articulaţiile< ,n special
la cea(< subţioar )i or!ane !enitale. &apul trebuie ume*it.
Pierderea de cldur prin scalp este mare. %dministrea* terapie
intra"enoas )i o(er;i lichide. entilea* corpul "ictimei<
n timpul rcirii< a)teapt;te la>
&om
&Diaree
&&C":rcolire
ipete
&Incon)tienţ prelun!it
&Stop cardiorespirator (ii pre!tit pentru a e8ecuta reanimarea
cardiorespiratorie.
Notă: ratea* deshidratarea cu ap u)or srat<

Hipot$rmi$
-ipotermia este starea (i*iopatolo!ic ce re*ult din e8punerea

prelun!it
capacitatealadetemperaturi sc*ute
a putea s;)i )i ,ntemperatura
menţin care corpul ,)i pierdea
central
corpului la 3# L&. Aa este (a"ori*at de dehidratare< lipsa hranei )i
a odihnei. ictima hipotermiei trebuie ,ncl*it !radual. Aa trebuie
,mbrcat cu haine uscate )i rehidratat.
7'/212
FOC ÎN AGORA
7iar$$
Diareea este o boal u)oar< dar care ,ţi slbe)te (orţele< cau*at
schimbarea apei
de consumarea sau a hranei<
de alimente de consumarea
stricate< apei
de oboseal )i de contaminate<
utili*area
"eselei murdare. Poţi s e"iţi toate aceste cau*e prin practicarea
medicinei pre"enti"e. Dac ai diaree )i dac nu ai antidiareice
urmea* urmtoarele indicaţii pentru a trata aceast boal>
&imitea* cantitatea de lichide consumate pentru 24 de ore.

&Fea o cea)c de ceai puternic la (iecare 2 ore p:n c:nd diareea se
opre)te sau se ,ncetine)te. %cidul tanic pus ,n ceai aut la
controlul ei. ierbe timp de 3 ore sau mai mult scoarţa interioar a
unui copac de esenţ tare pentru a obţine acid tanic?tanin@.
&9bţine un pumn de amestec din cret< crbune sau oase uscate )i
ap tratat. Dac ai ce"a tesco"in de mere sau coa de lm:ie<
adau! o porţie e!al la amestec pentru a;l (ace mai e(icient. Ia
dou lin!uri din aceast soluţie la (iecare 2 ore p:n diareea
,ncetine)te sau se opre)te.
Para*i#i int$stinali
&u autorul msurilor de pre"enire poţi ,n mod normal s e"iţi
in(estrile cu para*iţi intestinali. Spre e8emplu< niciodat nu trebuie
s mer!i desculţ. &el mai bun miloc de a e"ita para*iţii intestinali
este s e"iţi
pe l:n! s mn:nci
canali*ri carne (olosite
sau resturi )i plantecacrude sau contaminate de
(ertili*ator.
Dac e)ti in(estat )i ,ţi lipsesc medicamentele necesare< poţi (olosi
remediile de cas. $emediile de cas (uncţionea* pe principiul de
schimbare a mediului tractului !astrointestinal. Poţi utili*a
urmtoarele remedii>
0/212
FOC ÎN AGORA
&%p srat. Di*ol" 3 lin!uri de sare ,ntr;un litru de ap )i bea. +u

repeta acest tratament.
&abac.
"a dunan:nc
"iermilor1 destul
p:n lade1<5 ţi!ri.
mult +icotina
pentru din (iţi!ri
a putea distru! sau
ca sistemul s;i
poat ,nltura de(initi". Dac in(estaţia este rea< repet tratamentul
,n 24 p:n la 4 de ore< dar nu mai de"reme.
&=a*?Petrol lampant@. Fea dou lin!uri de !a*< dar mai mult nu.
Dac este necesar poţi repeta tratamentul ,n 24 p:n la 4 de ore.
%i !ri s nu inhale*i (um. %cesta poate pro"oca iritaţii la plm:n.
&%rdei iute. %rdeiul iute este e(icient numai dac ei sunt parte
re!ulat a unei diete. Poţi m:nca ardei iute crud sau s;i pui ,n
sup sau ore*. Ai "or crea un mediu ce este duntor para*iţilor.
@&2& $)i(am$nt$ )in plant$
edicamentele moderne< laboratoarele )i echipamentul ascund de

(apt mai multe tipuri de medicin primiti". n multe *one ale
!lobului< oamenii depind de doctorul "ritor local sau de
"indectori ce le tratea* )i le "indec bolile. Plantele )i
tratamentele pe care ace)tea le utili*ea* sunt mai e(iciente dec:t
cele mai multe medicamente moderne. De (apt< multe
medicamente moderne pro"in din plante prelucrate.
At$n#i$: olose)te medicina pe ba* de plante cu !ri e8trem )i

numai dac medicamentele ,ţi lipsesc sau nu mai ai destul pro"i*ie
de medicamente la tine. nele e8tracte din plante sunt periculoase
)i pot cau*a "tmare corporal sau chiar moartea<
1/212
FOC ÎN AGORA
2& A)ăpost
%dpostul te(ierbinţi
temperaturi proteea*
sau de
recisoare< insecte<
)i de ochii ":nt< ploaie<
inamicului. ţi d *pad<
sentiment
de si!uranţ )i de bun stare. e aut s;ţi menţii "oinţa de a
supra"ieţui.
n unele *one adpostul este chiar mai important dec:t necesitatea

de a m:nca sau a bea. Spre e8emplu< e8punerea de durat lun! la
"reme rece poate cau*a oboseal )i e8tenuare. n om e8tenuat are
o percepţie pasi" asupra realitţii )i de aceea pierde "oinţa de a
supra"ieţui.
9r!anismul asi!ur supra"ieţuirea prin (aptul c prţi mai puţin
importante ale lui
inte!ral. %ceste nu mai
prţi suntsunt apro"i*ionate
de obicei cu s:n!e
e8tremitţile. %erul,neste
modun
i*olator (oarte bun< de aceea este recomandabil ,mbrcarea cu mai
multe straturi de haine< acestea nu trebuie s (ie prea str:mte.
Stratul e8terior trebuie s (ie impermeabil )i impenetrabil la ":nt.
%pa absoarbe de 40 de ori mai mult cldura din corp dec:t ":ntul.
Prin supra(aţa capului se pierde apro8imati" o treime din cldura
corporal.
2/212
FOC ÎN AGORA
n primul r:nd se ţine seama de i*olaţia din toate direcţiile )i ,n al

doilea r:nd de protecţia ,mpotri"a "remii. &u c:t bi"uacul este mai
mic cu at:t este necesar mai puţin ener!ie pentru a;l ,ncl*i.
&ea mai mare !re)eal ,n construirea unui adpost este aceea de
a;l (ace prea mare. %dpostul trebuie s (ie destul de mare pentru
a te protea. Al trebuie ,ns s (ie destul de mic pentru a;ţi putea
pre*er"a cldura corporal< ,n special ,n *onele reci.
2&0& Al$+$r$a lo(a#i$i
Dac e)ti ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire )i adpostul are o

prioritate ridicat< ,ncepe cutarea c:t mai rapid a unui adpost.
Pe timpul cutrii ţine seama de necesitţile tale. A8ist
urmtoarele cerinţe>
0. n urul locaţiei alese trebuie s e8iste materiale din care s;ţi
construie)ti tipul de adpost de care ai ne"oie.
4. ocaţia s (ie destul de mare pentru a;ţi putea construi un
adpost destul de mare )i neted ,n care s te poţi culca ,n mod
con(ortabil.
%. ocaţia trebuie s (ie destul de bine ascuns )i camu(lat
,mpotri"a obser"rii de ctre un e"entual inamic.
8. ocaţia trebuie s aib un drum camu(lat pe care s te poţi
re(u!ia.
1. Aa trebuie s (ie adec"at pentru situaţia de a putea semnali*a.
?. S (ie ast(el ,nc:t s te protee*e ,mpotri"a animalelor< ,mpotri"a
copacilor )i st:ncilor care se pot pr"li.
@. S nu conţin insecte< reptile )i plante otr"itoare.
Important: %tenţie la problemele care pot aprea ,n urul tu.
&A"it inundaţiile de la poalele munţilor care te pot surprinde.
&A"it a"alan)ele )i alunecrile de teren din terenurile muntoase.
&A"it locurile din aproprierea apelor ce se a(l sub ni"elul apei <
3/212
FOC ÎN AGORA
n unele *one anotimpurile pot a"ea un e(ect puternic asupra locului

selectat. ocaţiile ideale di(er de la anotimp la anotimp. Pe timpul
iernilor reci )i "iscoloase este necesar un adpost care s te
(ereasc de )i
combustibil (ri!ap.
)i ":nt< dar unde
Pe timpul s ai
lunilor de,n"ar<
apropriere o surs
,n aceea)i de,n
*on<
urul locaţiei trebuie s se a(le sursa de ap )i s nu aib insecte.
Important:
&erinţe pe scurt pentru un adpost bun>
&S (ie ascuns ,n mediul ,nconurtor
&S aib silueta c:t mai mic
&S aib (orm nere!ulat
&ocaţia s se a(le ,ntr;un loc c:t mai i*olat <
2&4& Tipuri )$ a)ăposturi
Pe timpul c:t cauţi un loc nimerit pentru a construi un adpost< ţine

cont de tipul de adpost de care ai ne"oie. Aste important s iei
urmtoarele aspecte ,n calcul>
&&:t timp )i ce e(ort e necesar pentru a construi adpostul
&e poate el protea ,n mod adec"at de elementele naturii precum>
soare< ":nt< ploaie< *pad
&%i uneltele necesare pentru a;l construi
&Dac nu ai uneltele necesare< le poţi impro"i*a
&%i tipul )i cantitatea necesar de material pentru a;l construi
$spunsurile la aceste ,ntrebri te conduc la tipul de adpost de
care ai ne"oie )i la materialele necesare construirii lui.
4/212
FOC ÎN AGORA
Co(ioa'ă )in r$sturi )$ (opa(i
&ocioaba este cea mai simpl )i una dintre cele mai bune
adposturi. Aa este clduroas )i u)or de construit deoarece pentru
construcţia ei nu ,ţi trebuie nicio unealt< nici mcar un cuţit.
S(aturi )i trucuri pentru construcţia unei cocioabe
0@ A"it construcţia ,n locuri de oas altitudine unde apa de ploaie

se poate colecta< sau ,n aproprierea de r:uri )i lacuri unde poate
aprea ceaţ.
4@ +u te s(ii s mer!i distanţe mai lun!i pentru a !si un loc )i
materiale mai bune. &aut o locaţie cu copaci care au la poalele lor
multe (run*e c*ute. &ule!e mu)chi de pdure< (run*e aciculare de
brad )i pin< iarb )i scoarţ de copaci c*uţi.
%@ &onstrucţia nu trebuie s (ie prea mare pentru a nu ,ţi irosi
timpul preţios )i ener!ia.
8@  c:te"a plinbri )i cule!e beţe pe care poţi s le le!i )i s le
(aci pachete pentru a le (olosit la construcţie.
1@ ;ţi o !rebl )i (olose)te o bucat mare de sto( pentru a
colecta (run*e uscate )i resturi "e!etale precum cren!i.
5/212
FOC ÎN AGORA
A)ăpost r$*$mat
Pentru a construi un ast(el de adpost nu ai ne"oie de prea mult

timp )i echipament. %i ne"oie de 2 p:n la 3 metri de (oaie de cort
sau de lemne< cren!i )i (run*e c*ute. n ca*ul ,n care ai (oaie de
cortcopaci
doi ,ţi maisau
trebuiesc>
pari cu trei ţru)i de
o distanţ o lun!ime
,ntre de cam
ei de 2 p:n la 330metri.
de cm )i
nainte de a ale!e copacii< trebuie a(lat direcţia ":ntului< cci
partea din spate a adpostului trebuie s se a(le pe partea din care
bate ":ntul.
A)ăpost (u a(op$ri,
%cest adpost are o siluet mic )i te proteea* de elementele

naturii din dou prţi. Poţi s;l (aci cu materiale !site la (aţa
locului sau cu o (oaie de cort.
#/212
FOC ÎN AGORA
Pentru a crea un asemenea adpost cu (oaie de cort ai ne"oie de

dou s(ori de 1<5 p:n la 2<5 metri< )ase pi"oţi ascuţiţi cu lun!imea
de 30 cm )i doi copaci cu o distanţ ,ntre ei de 3 p:n la 3 m.
Cort p$ tr$i pari
Dintr;o (oaie de cort sau o para)ut )i trei pari poţi s construie)ti

un ast(el de adpost.
7/212
FOC ÎN AGORA
A u)or de reali*at )i nu ,ţi ia prea mult timp. e proteea* de

elementele naturii )i este destul de ,ncptor pentru mai multe
persoane< pentru a !ti )i pentru a stoca lemnele de (oc.
Cort p$ un par
Cort -ără pari
/212
FOC ÎN AGORA
A)ăpost p$ntru o p$rsoană
%dpostul pentru o persoan ,l construie)ti cu autorul unui copac )i

a 3 prini. 9 prin trebuie s (ie lun! de cam 4<5 metri )i
celelalte dou de cam 3 metri.
Hama(
'/212
FOC ÎN AGORA
A)ăpost (u p$r$t$ r$-l$(tori*ant
Dac e)ti ,ntr;o *on pduroas )i ai materiale naturale destule<

poţi (ace o asemenea construcţie (r a a"ea ne"oie de unelte. &a
s (aci un ast(el de adpost ,ţi ia mai mult timp dec:t celelalte
tipuri. %i ne"oie de doi copaci cu distanţ ,ntre ei de cam 2 metri< o
prin lun! de cam 2 metri )i !roas de 2<5 cm< 5 p:n la 
prini lun!i de cam 2 m cu diametrul de 2<5 cm din care (aci
!rindina< cor*i din plante pentru a le!a< pari< prini din cren!i
elastice pentru a le!a tra"ersele.
A)ăpost natural
'0/212
FOC ÎN AGORA
it;te dup (ormaţiuni naturale care pot (i ,ntrebuinţate pe post de

adpost. %semenea e8emple sunt> pe)teri< !rote< !uri mai ,n
st:nci< tu(i)uri< boscheţi< depresiuni mici< st:nci mari pe dealuri ce
se !sescdelasol<
aproape adpost dec*uţi
copaci ":nt< la
copaci maricucucren!i
pm:nt cren!i!roase.
ce at:rn
A"it locaţiile precum r:pe< "i ,n!uste )i albii de r:u. ocaţiile la

oas altitudine colectea* aer rece )i !reu )i de aceea sunt mai
reci dec:t locurile din ur de altitudine superioar. n locurile de
altitudine oas care au tu(i)uri dese< se ascund de obicei insecte.
Inspectea* locul pentru a pre"eni contactul cu )erpi "enino)i<
cpu)e< scorpioni )i (urnici. it;te dup st:nci< crci de copaci<
nuci de cocos sau alte obiecte !rele ce pot cdea pe adpostul tu.
A)ăpost =n *ăpa)ă
'1/212
FOC ÎN AGORA
I+lu
&onstrucţia unui i!lu>
0& iaţi cu autorul unui (ierstru sau a unui cuţit mare< 30 p:n
la 40 de blocuri de *pad. Ale trebuie s (ie lun!i de cam 75 cm<
late de 40 cm )i !roase de 20 cm.
'2/212
FOC ÎN AGORA
4& %)e*aţi blocurile pe muchie )i (ormaţi cu ele un cerc. iaţi

mar!inile de sus ale lor ,n a)a (el ,nc:t s (ormaţi o ramp care
,ncepe la sol )i se ,ntinde p:n la ,nlţimea ma8im a lor.
%& %)e*aţi ce;l de;al doilea strat de blocuri pe primele blocuri.

mpleţi interstiţiile. 6le(uiţi interiorul blocurilor ,n a)a (el ,nc:t s le
(ormaţi cu o pant interioar speci(ic unui i!lu.
8& %)e*aţi pe mai departe bloc peste bloc< ast(el ,nc:t s (ormaţi o
cupol.
'3/212
FOC ÎN AGORA
1& %coperi)ul i!lu;ului ,l tiaţi ce"a mai mare dar dup (orma !urii
rmase ,n acoperi). iaţii mar!inile ast(el ,nc:t s nu cad spre
interior.
?& aceţi c:te"a !uri ,n pereţii laterali ai construcţiei pentru a

putea
nu aerisi
su(le i!lu;ul.
direct =uriţi din a(ar spre ,n sus pentru ca ":ntul s
,n i!lu.
@& &:nd construcţia este !ata< spaţi un tunel de intrare din a(ar
spre interior pe sub blocurile de *pad. Dac tunelul este corect
amplasat )i con(ecţionat aerul rece din i!lu se "a aduna ,n el. %st(el
se (ormea* un strat i*olator dintre aerul rece de a(ar )i cel cald
din interior.
'4/212
FOC ÎN AGORA
A)ăpost um'ros p$ plaă
A)ăpost =n )$,$rt
'5/212
FOC ÎN AGORA
A)ăpost )$s(.is =n )$,$rt
Plat-ormă )$ )ormit
n pdurile din tropice )i din *onele cu clima moderat a"em de a

(ace cu sol umed )i tot (elul de animale t:r:toare. De aceea este
recomandabil s se construiasc o plat(orm de dormit care s (ie
deasupra solului. &hiar dac ea nu este acoperit )i trebuie s
dormi sub cerul liber< ea are a"antaele ei. &:nd plani(ici s
construie)ti un adpost ai ,n "edere )i o asemenea plat(orm.
Dup ce ai construit acoperi)ul adpostului poţi (ace ,n interiorul lui
inclusi" o plat(orm de dormit. ormea* un e)a(oda cu autorul a
patru p:n la )ase pari "erticali btuţi ,n pm:nt )i le!aţi ,ntre ei cu
autorul unor prini ori*ontale.
'#/212
FOC ÎN AGORA
Pe aceast construcţie lea! bare trans"ersale din lemn< apoi

acoper partea ori*ontal a construcţiei cu o saltea din ramuri<
(run*e )i alte materiale asemntoare.
'7/212
FOC ÎN AGORA
/& Apa
9mul poate re*ista (r aer doar 3 p:n la 5 minute. r ap el
poate supra"ieţui ma8imum 3 *ile )i asta ,n condiţiile ,n care nu se
(ac acti"itţi (i*ice ,n urma crora s se transpire. n ca*ul
temperaturilor mari< ,n *one de)ertice sau pe timpul "erilor cu
ar)iţ< lipsa apei poate duce la moarte chiar )i dup o sin!ura *i
(r hidratare corespun*toare.
%pa este una dintre cele mai ur!ente ne"oi ,n situaţiile de

supra"ieţuire. r ap nu se poate tri mult timp< ,n special ,n
*onele clduroase< datorit pierderii ei rapide prin sudoare. &hiar )i
,n *onele reci< ai ne"oie de un minim de cca. doi litri de ap pe *i
pentru a putea s rm:i acti".
ai mult de trei ptrimi a corpului uman este (ormat din (luide.
&orpul pierde (luid datorit cldurii< rcelii< stresului )i a e(ortului.
&antitatea de (luid care ,i st corpului la dispo*iţie este (oarte
important. &el mai simplu pare a (i< s bei din apele cur!toare
sau stttoare. rebuie s (ii atent la c:te"a re!uli. &u c:t apele
sunt mai ,ndeprtate de ci"ili*aţie )i de animale cu at:t
probabilitatea< ca ele s (ie poluate< contaminate sau cu impuritaţi<
scade.
'/212
FOC ÎN AGORA
%pa cald este mediul cel mai (a"orabil pentru "irusuri )i microbi<
de aceea ,ntotdeauna e de pre(erat apa rece.
Dac apademiroase
$e!ulile )i epentru
orientare tulbureo atunci precis
ap buna ea are impuritţi.
sunt>
&"ite*a de cur!ere trebuie s (ie c:t mai mare
&s (ie transparent
&s aib o "aloare c:t mai mic a p-;ului
&,n albie s se !seasc o supra(aţ c:t mai dur< c:t mai abra*i"
(ormat din pietre
&el mai bine este ca s (ierbem )i s (iltram apa pe care
intenţionam s o bem.
/&0& Surs$ )$ apă ,i m$to)$ )$ pota'ili*ar$
%proape peste tot ,n mediul ,nconurtor e8ist ap< ,n cantitţi )i

calitate de !rade di(erite. ai os sunt listate posibilele surse de ap
,n medii di(erite. De asemenea sunt ,nscrise )i metodele de a
potabili*a apa.
Notă>Dac nu ai cu tine o !amel< un bidon< o cea)c< o can sau
un alt tip de recipient< poţi impro"i*a unul din plastic< dintr;un
material impermeabil sau din scoarţ de copacQ
/&0&0& $)iul +la(ial

Surs de ap> Cpad )i !heaţ.
9bţinere )i potabili*are> ope)te )i puri(ic.

$emarc> +u o m:nca mai ,nt:i trebuie s o tope)ti. Dac mn:nci
*pad< corpul ,)i "a reduce temperatura< ceea ce duce pe mai
departe la deshidratare.
''/212
FOC ÎN AGORA
Cpada )i !heaţa nu sunt mai pure dec:t apa din care pro"in.
Cpada marin< care este !ri )i opac< este srat. +u o (olosi

dec:t
are dup albastr
o tent desalini*area ei. Sarea
de culoare< aremarin< care este cristalin )i
puţin sare.
/&0&4& !a mar$
Surs de ap> 1.%p de mare 2.Ploaie 3.=heaţ marin

9bţinere )i potabili*are> 1.tili*ea* trusa de desalini*are
2.&aptea* ap ,n (oaie de cort< ,n alte materiale impermeabile sau
,n recipiente.
$emarc> 1.+u
conţine sare< eabea ap (r
trebuie s o splat.
mai ,nt:i desalini*e*i. 2.Dac (oaia de cort
/&0&%& P$ #ărm
Surs de ap> Pe sau ,n sol
9bţinere )i potabili*are> Sap o !roap su(icient de adnc pentru a

da de ap procur pietre< ( (oc )i ,n(ierb:nt pietrele la (oc Pune
pietrele ,n ap pentru a obţine aburi pe care ,i capte*i cu o bucat
de sto( Stoarce apa din sto(.
$emarc> 9 metod alternati" poate (i aceea de a (olosi un
recipient sau o bucat de scoarţ de copac. mple recipientul cu
ap salin )i aprinde un (oc< pentru a produce aburi. ine o bucat
de sto( deasupra recipientului pentru ca aceasta s absoarbe
aburii produ)i. Stoarce bucata de sto(.
100/212
FOC ÎN AGORA
/&0&8& În )$,$rt
Surs de ap>
0& Pe sau ,n sol
a@ ,n "i )i locuri de altitudine mic
b@ la mar!inea bancilor de pm:nt conca"e
c@ ,n albia uscat a r:urilor
d@ la picioarele pantelor )i ,n a(lorimente
e@ la prima depresiune ,n spatele primei dune de nisip a unui lac
uscat
(@ ori)iunde acolo unde !se)ti urme de nisip umed
!@ ,n orice loc unde !se)ti "e!etaţie
9bţinere> Sap o !roap destul de ad:nc a)a ,nc:t apa s se

poat in(iltra p:n la supra(aţ.
$emarc> %pa disponibil din urul unei dune de nisip o poţi !si
dedesuptul albiei de la mar!inea dunei.
4& &actu)i
9bţinere> aie ":r(ul cactusului< pisea* )i *dobe)te pulpa ce se a(l

,n interiorul lui. At$n#i$: +u m:nca pulpa cactusului. Pune pulpa ,n
!ur< su!e sucul )i arunc pulpa de cactus<
$emarc> Aste di(icil s tai cactusul (r s ai cu tine o macet. ţi
ia mult timp pentru c trebuie s tai crusta re*istent )i s te
(ere)ti de spini lun!i )i puternici ai acestuia.
101/212
FOC ÎN AGORA
%& Depresiuni sau !uri ,n st:nci
$emarc> Prin cderi periodice de precipitaţii< se adun ap ,n

ba*ine< se in(iltrea* ,n (isuri )i se colectea* ,n !urile st:ncilor.
8& isuri ,n roci
9bţinere> Introdu ,n (isur o ţea" (le8ibil )i e8tra!e apa prin
aspiraţie.
1& n rocile poroase
9bţinere> Introdu ,n (isur o ţea" (le8ibil )i e8tra!e apa prin
aspiraţie.
?& Din condesrile de pe metale

9bţinere> tili*ea* o bucat de sto( cu care poţi absorbi apa
stoarce bucata de sto( pentru a obţine ap.
$emarc> ariaţiile de temperatur e8trem dintre *i )i noapte duce
la condens pe supra(eţele metalelor.
/&4& 7istilator )$ apă
Distilatorul de ap ,l poţi (olosi ,n multe *one ale lumii. Al e8tra!e

umiditatea din sol )i din materialul "e!etal. %i ne"oie de anumite
materiale pentru a construi un distilator )i mai ai ne"oie de timp
pentru a colecta apa. &olectarea a 0<5 litri de ap necesit cam 24
de ore.
102/212
FOC ÎN AGORA
/&4&0& 7istilator solar p$ sol
Pentru construirea unui ast(el de distilator ai ne"oie de pant

,nsorit pe care plase*i distilatorul< o pun! transparent de plastic<
"e!etaţie "erde cu (run*e )i o piatr mic.
0& mple pun!a cu aer prin a)e*area ei deschis spre ":nt.
4& ndeprtea* beţi!a)ele dure sau spini ascuţiţi din "e!etaţie ce
pot !uri pun!a.
%& mple
ptrimi cupun!a de plastic
"e!etaţie pe umtate sau chiar p:n la trei
"erde ,n(run*it.
Important: +u utili*a "e!etaţie to8ic sau otr"itoare. %ceasta

(urni*ea* lichide to8ice )i otr"itoare<
8& Pune ,n pun! o piatr mic sau un obiect similar.
1& nchide pun!a )i lea!;o la !ur ,n mod si!ur ast(el ,nc:t s
pstre*i ,nuntru spaţiu ma8im pentru aer.
103/212
FOC ÎN AGORA
Dac ai un obiect tubular< un pai mic< o trestie !oal ,n interior<

introdu;l ,n !ura pun!ii ,nainte de a o le!a. ea!;o ast(el ,nc:t s nu
ias aer din ea. %cest obiect tubular te aut s sorbi apa din pun!
(rPune
?& s opun!a
de*le!i.
cu !ura ,n osul dealului pe o pant ,n lumina
soarelui. Po*iţionea* !ura pun!ii un pic mai sus dec:t cel mai os
punct al ei.
@& %)ea* pun!a ast(el ,nc:t piatra s alunece sin!ur ,n punctul cel
mai de os.
Pentru a obţine apa din distilator< de*lea! pun!a )i ,nclin;o a)a
,nc:t apa colectat din urul pietrei s se poat scur!e. %poi lea!;o
din nou )i repo*iţionea*;o pentru o "iitoare condesare. Schimb
"e!etaţia din interior pentru a e8tra!e mai mult ap.
/&4&4& 7istilator su't$ran
Pentru a construi un distilator subteran ai ne"oie de> o unealt de

spat< un recipient< o (olie transparent de plastic< un tub cu care
se soarbe apa )i o piatr.
104/212
FOC ÎN AGORA
%le!e un loc unde cre*i c solul conţine umiditate< precum o albie

secat sau o !roap ce a conţinut ap de ploaie. %le!e un loc unde
poţi (ace u)or o !roap )i care este inundat de soare cea mai mare
parte a *ilei.
0& Sap o !roap de (orma unui castron de 1 m ,n diametru )i #0
cm ,n ad:ncime.
4& Sap un colector de ap ,n milocul !ropii. Dimensiunea
colectorului depinde de mrimea recipientului pe care ,l plase*i la
locul respecti". Partea de os a colectorului trebuie s permit
recipientului s stea ,n picioare.
%& Plasea* recipientul ,n colector.
8& %mplasea* un capt al tubului (le8ibil ,n recipient.
1& %mplasea* cellalt capt al tubului pe mar!inea !ropii.
?& %coper !roapa cu (olia de plastic.
@& Pune pm:nt pe mar!inea (oliei de plastic pentru a o ancora
bine.
2& Pune o piatr ,n centru (oliei de plastic.
/& Deplasea* (olia de plastic ast(el ,nc:t di(erenţa dintre sol )i
piatr s (ie de cca. 40 cm. Se (ormea* un con in"ersat ,n care la
":r(ul conului st piatra.
03& %si!ur;te c ":r(ul conului este chiar deasupra recipientului.
00& %si!ur;te ca ":r(ul conului nu atin!e prţile laterale ale !ropii<
,n ca* contrar pm:ntul "a absorbi apa condensat.
04& Pune mai mult pm:nt pe mar!inile (oliei pentru a o (i8a mai
bine pe po*iţie )i pentru a pre"eni pierderea umiditţii.
0%& Dac nu (olose)ti tubul< amplasea*;l ast(el ,nc:t umiditatea s
nu se e"apore*e.
%cum poţi bea ap (r s derane*i distilatorul prin utili*area
tubului precum un pai de but. Poţi (olosi plantele din !roap ca o
surs de umiditate. Pentru asta poţi s sapi prţile laterale ale
!ropii ,n a)a (el ,nc:t s poţi amplasa plantele ,n !roap.
105/212
FOC ÎN AGORA
n ca*ul ,n care apa din !roap este poluat< contaminat< murdar

sau "iciat< sap o troac la distanţ de 25 cm de bu*a !ropii< ,n
a(ara ei. roaca poate s (ie ad:nc de cam 25 cm )i lat de  cm.
oarn apa poluat ,n troac. %si!ur;te c nu "er)i ap poluat pe
coroana (ormat de (olia de plastic la atin!erea cu solul.
roaca preia apa poluat )i solul o (iltrea* prin scur!ere. %pa
condensea* pe (olie )i se scur!e ,n recipient. Procedeul
(uncţionea* (oarte bine chiar dac sursa de ap este srat.
Pentru a;ţi procura cantitatea de ap necesar *ilnic este ne"oie de
trei distilatoare.
Dac bei ap nepotabil poţi s te ,mboln"e)ti )i s in!hiţi
or!anisme ce te pot into8ica. A8emple>
&Di*enterie. %ceasta este o diaree se"er )i prelun!it cu apariţia
s:n!elui ,n (ecale< (ebr )i slbiciune.
&-oler )i ti(os. e poţi inocula rapid cu ast(el de boli.
&=lbenea*. %pa sttut< poluat< mai ales din tropice< conţine
"iermele Schistosoma care produce !lbenea*. %cest "ierme este
un para*it ce trie)te ,n s:n!e )i cau*ea* boli.
&ipitori. ipitoarea poat s intre ,n corp pe !ur sau pe nas. Aa
su!e s:n!e dup care se mut ,n alt *on. iecare ran cau*at de
aceasta se poate in(ecta.
10#/212
FOC ÎN AGORA
/&%& Filtrar$a ap$i
Dac !se)ti numai ap murdar< sttut )i ur:t mirositoare< poţi

s o cureţi>
0& Prin turnarea ei ,ntr;un recipient )i lsarea ei timp de 12 ore.
4& Prin puri(icarea ei cu autorul unui sistem de (iltrare.
Notă: %ceste proceduri doar curţ apa )i o (ac plcut la !ust.

rebuie ,n plus s o puri(ici<
%pa cu impuritţi se poate puri(ica u)or cu un (iltru de ap (cut de
m:n. Pentru asta este ne"oie de p:n*< crbune< nisip< pietri) )i
mu)chi< adic brio(ite. %cestea sunt puse ,n aceasta ordine ,ntr;un
"as cu o mica deschi*tur. &rbunele este antibacterian )i elimin
impuritţile solide a(late ,n suspensie. %pa se bea dup ce
materialele (iltrului s;au splat< deci se las ,nt:i apa s cur!a prin
(iltru un timp )i dupa aceea se bea.
107/212
FOC ÎN AGORA
9 alta modalitate de puri(icare a apei este distilarea< deci captarea
aburilor de ap. a aceasta metod nu se elimin toţi poluanţii< ca
spre e8emplu amoniacul ce este parte component a urinei. %pa
distilat nu are sruri minerale )i de aceea ea trebuie s (ie
consumat
uman. cu aprecauţie
Pentru cci poate
o (ace potabil este(ibine
periculoas pentruce"a
s;i adau!am or!anismul
srat
sau cu minerale< spre e8emplu bucţele de piatr.
Pentru a construi un sistem de (iltrare a apei< a)ea* straturi de

c:ţi"a centrimetri de nisip< pietre sparte< crbune< sto( ,ntr;un
bambus< ,ntr;o !roap sau ,ntr;o bucat de sto(< unele peste
altele. irosul neplcut din ap poţi s;l ,ndeprte*i cu autorul
crbunilor de la (oc pe care ,i adau!i ,n ea. %)teapt cam 45 de
minute< dup care poţi bea apa.
10/212
FOC ÎN AGORA
/&8& S-aturi ,i tru(uri
etode care duc la !sirea unei surse de ap>

&oate urmele< potecile )i crrile duc la o surs de ap. rmea*
drumul pe potec ,n sensul ,n care ele se unesc. Semnele ce arat
e8istenţa unei tabere< pre*enţa de cenu) de tabr< bale! de
animale< teren bttorit indic pre*enţa potecilor.
&Stolurile de psri care *boar ,n mod circular arat c acolo e8ist
ap. Psrile se duc s bea ap ,n *ori )i ,n amur!. Pe drumul spre
ap psrile *boar rapid )i aproape de sol. rme de psri )i
ciripitul lor ,n *ori sau ,n amur! arat c ,n apropriere se !se)te
ap.
Dac nu ai o surs si!ur pentru a te apro"i*iona ,ncontinuu cu ap
,ncearc s !se)ti modalitţi de a te auta ,n alt mod.
9 cantitate mare de rou poate (i o surs de ap. nnoad bucţi de
sto( sau ,mplete)te iarb ,n urul !le*nelor )i mer!i prin iarba plin
de rou ,nainte de rsritul soarelui. Fucţile de sto( )i iarba
absorb roua. Stoarce;le de ap ,ntr;un recipient. $epet acest
procedeu p:n c:nd ai (cut rost de cantitatea de ap necesar sau
p:n c:nd nu mai este rou. n acest mod< ,ntr;o or se poate (ace
rost de cca. 1 litru de ap.
%lbinele )i (urnicile care intr ,ntr;o !aur de copac pot indica (aptul
c acolo se !se)te ap. %ceast ap o poţi absorbi cu un tub de
plastic sau impro"i*ea* o lin!ur pentru a o lua )i bea.
10'/212
FOC ÎN AGORA
Poţi (olosi )i o bucat de sto( pe care o introduci ,n !aura

copacului. Dup asta storci bucata de sto( care este ,mbibat cu
ap.
ara< apa se acumulea* ,n rami(icaţiile copacilor )i ,n (isurile
st:ncilor. n *onele aride< ccre*ele de psri din urul crpturilor
din st:nci sunt semne ce indic (aptul c ,n apropriere este ap.
u(i)urile "er*i de bambu)i sunt o surs e8celent de ap

proaspt. %pa din bambu)ii "er*i este clar )i inodor. Pentru a
(ace rost de ap< ,ndoaie tulpina unui bambus "erde< lea!;o )i taie;
o la captul de sus. %pa "a picura pe timpul nopţii. &hiar )i
bambu)ii trecuţi )i sparţi pot conţine ap.
110/212
FOC ÎN AGORA
nde e8ist bananieri sau plantaţii de pomi< e8ist )i ap. aie

copacul )i scobe)te;i butucul. %pa de la rdcin "a umple !aura.
a ,nceput apa "a (i amar. Dup un timp ,ns de"ine delicioas.
Futuru!a copacului asi!ur re*er"a de ap a unui om pentru patru
*ile. Pentru a protea apa de insecte< acoper bu)teanul.
111/212
FOC ÎN AGORA
nele plante a!ţtoare sunt surse de ap.  o cresttur la o

,nlţime c:tpicur<
lichidul< ce mai mare< apoirecipient
,ntr;un taie planta
sau ,n aproprierea
direct ,n !ur. solului. ars
Important: +u bea lichide lipicioase< lptoase sau cu !ust amar<
aptele nucilor de cocos "er*i?necoapte@ este rcoritor )i potole)te
setea. aptele nucilor de cocos mature conţin un ulei ce are rol
la8ati". % se bea moderat. a tropice se !sesc copaci mari care
adpostesc plante aeriene ce conţin ap ,ntre (ru*ele lor mari )i
suprapuse. iltrea* aceast ap cu autorul unei bucţi de sto(
pentru a ,nltura insectele )i impuritţile.
Poţi (ace rostplanta

Secţionea* de ap)i din plantele
*dobe)te cu pulpa
pulpa ast(el central< ila" lichid
,nc:t s picure )i umed.
din
ea. &aptea* lichidul ,ntr;un recipient. $dcinile plantelor conţin
de asemenea ap. De*!roap sau smul!e radcini din pm:nt<
taiele ,n bucţi mici )i (r:m pulpa p:n c:nd cur!e lichid din ea.
&aptea* lichidul ,ntr;un recipient. ru*ele tinere< tulpinile< ca cele
de bambus< conţin ap. aie;le sau crestea*;le la ba*a articulaţiilor
pentru a le !oli de ap.
112/212
FOC ÎN AGORA
rmtorii copaci pot conţine ap>

&Palmieri. Palmierii precum buri< cocosul< de *ahr< ratan )i nip
conţin lichide. Smul!e o (run* de palmier sau tra!e;o ,n os ast(el
&,nc:t copacul
&opacul s picure
cltorilor? lichid din
Ravenala locul unde este@.ulit.
madaascariensis %cest copac are la
ba* o teac ca un (el de cup unde se colectea* apa.
&&opacul umbrel?!usana cecropioides@. run*ele de la ba*a
copacului )i radcina acestui copac din %(rica tropical de "est
poate conţine ap.
&Faobabul. %cest copac ce cre)te pe supra(eţele nisipoase din
nordul %ustraliei )i %(ricii colectea* apa pe timpul se*onului umed
,n truchiul su sub (orm de sticl. &hiar )i dup mai multe
sptm:ni de "reme uscat poţi !si ap ,n ace)ti copaci.
Important: +u pstra se"a de la plante mai mult de 24 de ore. Aa
,ncepe s (ermente*e )i de"ine to8ic <
Flui) R$mar(ă
ăuturi al(ooli($ Dehidratea* corpul )i ,ntunec
udecata
Urină &onţine sare cca. 2M )i substanţe
noci"e.
S>n+$ A considerat ca (iind un aliment. A
srat. De aceea pentru a (i di!erat
e ne"oie de un supliment de (luid.
&onsumul poate pro"oca di"erse
boli.
Apă marină &onţine

ap suntcca. 4M sare.
necesari Doialitri
pentru de
curţa
corpul de de)eurile a unui litru de
ap de mare. De aceea prin
consumul de ap marin !ole)ti
re*er"a corpului de ap< ceea ce
poate induce moartea.
Important: nainte de a (i but apa trebuie s (ie puri(icat<
113/212
FOC ÎN AGORA
03& Fo(ul
n multe situaţii de supra"ieţuire< capacitatea de a (ace (ocul poate

decide ,ntre "ia#ă )i moart$. De aceea aprinderea (ocului este o
disciplin de ba* a artei de supra"ieţuire ,n natur.
ocul ,ndepline)te multe necesitţi.
Al ne (urni*ea* cldur )i con(ort. l putem (olosi la prepararea

alimentelor )i la ,ncl*irea lor. &u autorul (ocului se poate ,ncl*i
butura< (iltra apa< se pot usca hainele< sterili*a bandaele< poţi s
semnali*e*i pentru a chema autoare )i poţi s te protee*i de
animale. ocul ,ţi ridic moralul< ,ţi lini)te)te mentalul )i ,ţi ţine
companie. intea (uncţionea* mai bine. &u autorul lui ,ţi poţi
produce unelte )i arme.
ocul
!sescdruie)te mult
!reu. oli*ii cldur.
sunt copacinceca* de,nploaie<
stau lemnele
!rupuri uscate
compacte se
)i de
aceea ei i)i pot protea ramurile de ume*eal. %ici putem !si lemn
uscat. emnul interior al molidului< de culoare ,nchis< este
,ntotdeauna uscat )i se poate (olosi pentru (oc. Dup ce (ocul a
,nceput s ard se poate pune l:n!a el )i lemne umede pentru a le
usca. n acest ca* se na)te (um< de aceea cortul trebuie a)e*at
ce"a mai departe de (oc.
114/212
FOC ÎN AGORA
ocul poate produce )i probleme. Poţi (i detectat de inamici< care

"d lumina (ocului )i (umul produs de el. ocul poate declan)a
incendii )i poate s;ţi distru! echipamentul. Al mai poate produce
arsuri< iar
mocnit moni8idul de carbon poate into8ica atunci c:nd arde
,n adpost.
&umpne)te ,ntotdeauna ne"oia de a a"ea (oc cu aceea de a e"ita
detectarea ta de ctre un e"entual inamic.
03&0& Prin(ipiil$ )$ 'a*ă a aprin)$rii -o(ului
Pentru a (ace (ocul trebuie s ,nţele!i principiile (undamentale ale

(ocului. &ombustibilul care nu este sub (orm de !a* nu arde ,n
mod direct. %tunci c:nd ridici< printr;o metod< temperatura
combustibilului< acesta produce !a*. %cest !a*< combinat cu
o8i!enul din aer< arde.
nţele!erea triun!hiului (ocului este (oarte important pentru
construirea )i menţinerea lui. &ele trei laturi ale acestui triun!hi
sunt> a$r< (ăl)ură )i (om'usti'il. Dac unul dintre aceste trei
aspecte lipse)te< (ocul se "a stin!e. Proporţia corect a acestor trei
componente este (oarte important pentru ca (ocul s ard la
capacitatea sa ma8im.
115/212
FOC ÎN AGORA
Sin!ura metod de a ,n"ţa< care este proporţia corect a celor trei

componente< este practica.
03&4& S$l$(tar$a lo(a#i$i ,i pr$+ătir$a
rebuie s decidem locaţia )i dispo*iţia. nainte de a (ace (ocul

e8aminea*>
&teritoriul?terenul )i clima@ ,n care te a(li
&materialele )i uneltele disponibile
&timpul> de c:t timp dispui
&necesitatea> de ce ai ne"oie de (oc
&securitatea> trebuie s te (ere)ti de un e"entual inamic
&aut un loc uscat care>

&e proteat de ":nt
&e plasat bine ,n raport cu adpostul tu
&&concentrea* cldura ,n direcţia
se !se)te ,n aproprierea dorit de lemn sau alt combustibil
unei pro"i*ii
ocul unde se (ace (ocul trebuie s (ie bine !:ndit ast(el ,nc:t< o
schimbare a direcţie ":ntului pe timpul nopţii< s nu ne (ac
probleme. rebuie neaprat s (im atenţi la mono8idul de carbon<
care se na)te atunci c:nd lemnul arde cu prea puţin o8i!en. %cest
!a* este inodor< adica (r miros< )i mai !reu dec:t aerul.
11#/212
FOC ÎN AGORA
Al ,mpiedic transportul de o8i!en ,n s:n!e )i produce incon)tienţa

)i moartea prin su(ocare.
&urţa
de 1 m locul selectatpentru
,n diametru p:n laa sol de resturi
reduce lemnoase
prosibilitatea pe o supra(aţ
ca (ocul s se
e8tind mai mult dec:t e necesar. Dac ai timp poţi construi ,n urul
(ocului un perete din bu)teni sau pietre. %cest perete ,l poţi (olosi
ast(el ,nc:t (ocul s re(lecte*e cldura ,n direcţia stabilit de tine.
Peretele re(lector aut )i la oprirea sc:nteii )i proteea* (ocul de
":nt. :ntul este pe de alt parte (olositor< deoarece aut (ocul s
ard.
At$n#i$: +u (olosi pietre ude sau poroase deoarece ele pot e8ploda
,n momentul ,n care sunt (ierbinţi< iar bucţele (ine de piatr ,ţi pot
intra ,n ochi pro"oc:nd orbirea<
117/212
FOC ÎN AGORA
Dac te a(li ,ntr;o *on acoperit de *pad< aut;te de trunchi

"er*i de copaci pentru a construi o ba* uscat pentru (oc. n
*onele e8trem reci< copacii de !rosimea ,ncheieturii m:inii sunt u)or
de rupt.
altul aie sauStratul
pe *pad. rupe c:ţi"a copaci
urmtor "er*itrans"ersal
asea*;l )i asea*;i (aţ
unulde
l:n!
primul.
&onstruie)te unul sau dou straturi cu trunchiuri de copaci.
03&%& Al$+$r$a mat$rialului )$ -o(
%i ne"oie de trei tipuri de material pentru a (ace (ocul> amors$<

sur($l$ )i (om'usti'il.
Amors$l$ sunt un material uscat care ia (oc la temperatur mic
chiar cu autorul a numai unei sc:ntei. Dac deţii un !enerator de
sc:ntei< cel mai bine este s ai la tine )i sto( carboni*at. Sto(a
carboni*at o poţi (ace prin ,ncl*irea unei bucţi de sto( de
bumbac p:n c:nd ea de"ine complet nea!r dar (r s se
aprind. Sto(a carboni*at trebuie s o pstre*i ,ntr;un recipient
impermeabil pentru a o menţine uscat. %ceast sto( o poţi
prepara ,n prealabil )i o poţi pstra ,n trusa de supra"ieţuire.
%morsele trebuie pastrate cu !ri< e"entual ,ntr;o cutie< sticluţ <
deci (erite de ume*eal. De cte ori ai oca*ia< le poţi pune la soare
sau la o alt surs de cldur s se usuce. Ale trebuie s (ie per(ect
uscate< precum tutunul.
11/212
FOC ÎN AGORA
Vr$as(uril$ sunt materiale uscate ce se adau! la iasca aprins.

Ale trebuie s (ie per(ect uscate pentru a asi!ura o aprindere
rapid. reascurile cresc temperatura (ocului )i ast(el (ocul se
aprinde cu material mai puţin.
Com'usti'ilul este material de ardere care arde ,ncet )i continuu
,ndat ce (ocul a (ost aprins. &ombustibilul trebuie mrunţit la
dimensiunile con"enabile. Poţi ,ncerca s (olo)e)ti )i alte materiale
mai ,nt:i probea* o cantitate mic ca s "e*i dac arde. Pe amorse
poţi picura petrol lampant< spirt< ulei< para(in< spirt solid sau
ben*in. Strope)te "reascurile cu material in(lamabil.
At$n#i$: +u turna +I&I9D%R !a*< ben*in sau alt material e8trem
in(lamabil ,n (oc<
AORSE VREASCURI COUSTII!

Scoarţ de mesteacn +uiele mici &ren!i< bu)teni )i
lemne uscate
&oa mrunţit de :)ii mici de lemn Interiorul lemnos )i
cedru< castan )i ulm uscat al truchilor )i
cren!ilor de copaci
%)chii (ine de lemn %)chii de lemn emn "erde taiat
mrunt< copcei<
tu(i)uri
Iarb< (eri!< mu)chi< &arton !ros Iarb uscat rsucit
ciuperci uscate sub (orm de mnunchi
Paie Fucţi delemn
interiorul a(late
altor ,n
bucţi &rbune
uscat?se de turbpe
!sesc
bancile de pm:nt
(ormate prin ero*iunea
subteran de ctre ape
cur!toare@
$ume!u) uscat emn ce a (ost ,n Fale! uscat de
prealabil ,mbibat cu animale
substanţe in(lamabile
11'/212
FOC ÎN AGORA
precum ben*in<
motorin sau cear
$esturi mici )i (ine de -:rtie =rsime animal
lemn r)inos
run*e aciculare uscate &ren!uțe &rbune< ulei de
ale arborilor "e)nic arde*ie< alte uleiuri
"er*i
Iasc din prţile u(e r)inoase Fle!ar< !inaţ
putre*ite ale bu)tenilor
)i copacilor< pra( de la
carii de lemn
ul!i de psri )i pene &:rpe 9ase
(ine
ul!i de plante?de la Plut
alior< papur uscat<
ciulin@
ibre "e!etale uscate )i Pene
(ine< bucţi din cuiburi
de pasre
ibre spon!ioase ale Iarb uscat
buretelui
Jcoperdon?Furetele
cerbilor@
run*e de palmier &oa de copac
uscate
embrana e8terrioara Fucţi de cren!uţe
a bambusului coite ?(:șiile de coa
trebuie s se ondule*e
,n a(ar< ca la aripile
unei min!i de
badminton@
Scame< s(oar $dcini
despletit
Stro( c arboni*at &etin
-:rtie cerat &uiburi de pasre
120/212
FOC ÎN AGORA
%)chii de pe partea lei de la motor
e8terioar a
bambusului
Pra( de pu)c run*e de palmier
ire din bumbac< (ire eri!
de l:n
Scame din pun! sau
bu*unare
03&8& Tipuri )$ (onstru(#i$ a -o(ului
A8ist mai multe metode de preparare a (ocului< (iecare are

a"antaele ei. n (uncţie de situaţie te hotr)ti pentru una din ele.
03&8&0& Con
Pentru a reali*a o construcţie sub (orm de con< amplasea* iasca

)i surcelele ,n (orm conic. %prinde iasca din centru. Dup ce "a
,ncepe s ard< lemnele din e8terior "or cdea ,n interiorul (ocului
hrnindu;l. %cest tip de (oc arde (oarte bine chiar )i cu lemne
umede.
121/212
FOC ÎN AGORA
03&8&4& P$ r$a*$m
Pentru a construi un ast(el de (oc< introdu ,n pm:nt un ţepu) la un

un!hi de 30 !rade. :r(ul ţepu)ului arat ,n direcţia ":ntului. Pune
iasca sub ţepu). Pune surcele pe ţepu). %prinde iasca. n momentul
,n care surcelele ,ncep s ard< adao! pe mai departe alte surcele.
03&8&%& Fo(ul =n +roapă
n unele situaţii este bine s ale!i un loc subteran pentru a (ace

(ocul. %st(el< (ocul este camu(lat )i cu el poţi s ,ncl*e)ti )i s
prepari alimentele.
122/212
FOC ÎN AGORA
Pentru a (ace un loc subteran pentru (oc este necesar s>

&sapi o !roap ,n pm:nt
&pe partea care bate ":ntul< sapi ,nc !roap pentru "entilaţie ast(el
&,nc:t s lemnele
a)ea* (ie conectat cu pe
,nclinat !roapa principal
mar!inea !ropii principale
&construie)ti (ocul ca ,n ilustraţia de mai sus
03&8&8& Ban# =n (ru($
%ceast metod const ,n sparea unui )anţ sub (orm de cruce.

un!imea sa poate (i de cam 30 cm< ad:ncimea de 7<5 cm. %)ea*
iasca< (cut sub (orm de tampon< ,n milocul crucii. &onstruie)te o
piramid din surcele deasupra ei.
03&8&1& Fo(ul =n st$a
Se a)ea* bucţi de lemn uscat ,n (orm radial cu un capt spre

centru )i cu cellalt spre e8terior. n centrul "etrei se (ace o mic
!aur ,n pm:nt unde se pun amorsele )i "reascurile.
123/212
FOC ÎN AGORA
Pe msur ce capetele lemnelor ard dinspre centru spre e8terior<

ele se deplasea* radial spre centru "etrei. %ste(el combustibilul
arde complet (r a (i ne"oie s;l prelucre*i pentru a;l mrunţi.
ocul ,n stea d cldur cu consum mic de lemne )i usuc ,ncet
,ncet lemnele. ntre lemne poţi a)e*a alimente pentru a le (ri!e sau
coace. &ombustibilul umed poţi s;l a)e*i l:n! (oc pentru a;l usca.
03&8&?& Pirami)ă
Pentru a construi o piramida pune dou ramuri de copac paralel pe

sol. Peste ei plasea* un strat de bu)teni subţiri ca ,n desenul de
mai os. Pune mai departe c:te"a straturi de bu)teni )i ramuri de
copaci care s (ac cruce cu stratul de sub el. Pe piramid
construie)te o !rmoar de aprindere a (ocului. Dup ce
!rmoara se aprinde< "a ,ncepe s ard )i stratul de sub ea.
$e*ult un (oc ce arde de sus ,n os< deci pe timp de noapte nu
trebuie sa ,l supra"e!he*i.
03&1& Cum să aprin*i -o(ul
&el mai e(icient mod de a aprinde (ocul este st:nd cu (aţa spre ",nt.
%ranea* amorsele< "reascurile )i combustibilul ast(el ,nc:t (ocul s
ard c:t mai bine )i c:t mai ,ndelun!at.
124/212
FOC ÎN AGORA
%prin*torul asi!ur cldura iniţial pentru ca amorsele s ia (oc.

A8ist dou metode de a aprinde (ocul> metodemo)$rn$ )i
metode primiti"$.
03&1&0& $to)$ mo)$rn$
n cadrul acestor metode se (olosesc aprin*toare )i unelte

moderne de a aprinde (ocul.
C.i'rituri
%si!ur;te ca acestea sunt ambalate ,n cutii impermeabile< ast(el

,nct s nu se (rece unele de altele< s nu se s(r:me< s nu se
ciocneasc )i bine,nţeles s nu se autoaprind.
nainte de a scpra un chibrit< este bine s;ţi construie)ti o torţ<
(abricat din h:rtie< iarb )i "reascuri uscate. n loc de torţ poţi
(olosi o lum:nare. Dup aceasta aprin*i chibritul )i cu el aprin*i
torţa sau lum:narea. &a s (aci mai multe chibrite< poţi spinteca
chibritul ,n dou pe lun!ime. Pentru a (i si!ur c se aprinde apas
mciulia chibritului cu de!etul.
Scapr chibritul prote:ndu;l cu palmele )i cu mciulia ,n os
pentru ca ":ntul sau un e"entual curent s ,nteţeasc (lacra de os
,nspre beţi!a). &hibritele umede le poţi usca (rec:ndu;le puternic
,ntre palme (r s atin!i mciulia.
125/212
FOC ÎN AGORA
e poţi usca si prin (recare cu prul. n chibrit umed trebuie s (ie

scprat prin lo"irea oblic a supra(eţei de (recare de pe cutie )i nu
(recat de;a lun!ul ei.
C.i'ritul p$rman$nt
&hibritul permanent este de (apt o brichet (ormat dintr;un tanc

de ben*in )i un chibrit din metal care are la captul lui un (itil.
ancul este pre"*ut cu un amnar. Prin (recarea chibritului de
metal< de mar!inea cutiei< se produc sc:ntei ce aprind (itilul. ancul
se poate completa )i umple oric:nd cu combustibil< iar (itilul se
poate oric:nd schimba. &hibritul permanent este (olositor chiar )i
atunci c:nd tancul este !ol< deoarece cu autorul lui poţi produce
sc:ntei cu care poţi aprinde (ocul.
!$ntil$ (on"$r+$nt$
12#/212
FOC ÎN AGORA
entilele con"er!ente sau con"e8e le poţi (olosi numai pe timp

luminos )i ,nsorit. Ale pot pro"eni de la binoclu< aparat de
(oto!ra(iat< telescop optic< lentile de ochelari. &u o lentil con"e8
poţi aprinde amorsa )i "reascurile cu autorul ra*elelor solare.
%)ea* lentila ast(el ,nc:t s concentre*i ra*ele solare pe amors.
enţine lentila ,n aceea)i po*iţie p:n c:nd amorsa ,ncepe sa
(ume!e. Su(l u)or sau ( ":nt u)or cu m:na< dup care pune
amorsa pe construcţia pentru (oc. 9pţii re*ultate optimale dac
suprapui dou p:n la patru lentile de ochelari sau prin (olosirea
lentilelor de la binoclu sau a lunetei de la pu)c.
Amnar )$ ma+n$*iu
Pe o (oiţ plase*i amorsa. %)e*i ":r(ul amnarului pe (oiţ ast(el

,nc:t sc:nteile s *boare direct ,n amors. n cealalt m:n ai
cuţitul cu care prin (ricţionarea lamelei de amnar produci sc:ntei.
Sc:nteile "or aprinde amorsa. &:nd amorsa ,ncepe s (ume!e o
a)e*i pe construcţie.
127/212
FOC ÎN AGORA
A(umulatorul
Poţi (olosi acumulatorul auto"ehiculului pentru a produce sc:ntei. n

primul r:nd se recomand acoperirea pre"enti" a motorului cu
autorul unei haine< unui bucţi de co"or sau a unei bucţi de
cauciuc. s
ben*in rebuie
ia (oc.acoperit bine
a (iecare pentru
born a pre,nt:mpina
a bateriei ca "aporii
se lea! c:te de
un cablu
sau o s:rm ce duc ,n a(ara caroseriei auto"ehiculului. Ia capetele
celor dou (ire ,n m:n )i la contactul lor "ei produce sc:ntei< care
pot aprinde o c:rp ,nmuiat ,n prealabil ,n ben*in. &u autorul ei
se aprinde amorsa )i "reascurile.
Pra- )$ pu,(ă
n ca*ul ,n care ai o arm cu tine poţi s (olose)ti pra(ul de pu)c

din cartu)e ,n loc de amorsa. A8tra!e cu atenţie cartu)ul din
,ncrctor< taie cartu)ul )i scoate !loanţele sau alicele.
12/212
FOC ÎN AGORA
=ole)te aproape tot cartu)ul de pulbere )i a)ea* pra(ul pe o

bucat de h:rtie uscat. n tubul cartu)ului presea* un dop de
c:rp uscat cu mar!inile rupte )i *drenţuite. +u trebuie s o
,nde)i. ncarc
aprins arma
din arm. &u cu
ea acest cartu)s)iaprin*i
poţi acum tra!e ,n aer. &:rpa
amorsa "a pica
)i "reascurile.
At$n#i$: %tenţie )i concentrare ma8im la manipularea pra(ului de
pu)c deoarece este e8trem de e8plo*i"<
03&1&4& $to)$ primiti"$
etodele primiti"e sunt acelea ce sunt atribuite strmo)ilor no)tri.

Cr$m$n$ ,i amnar )in o#$l
%ceasta este cea mai u)oar metod primiti" de a (ace (ocul.

$ocile dure care nu se spar! sau nu se *!:rie u)or< poate (i (olosite
pentru iniţierea (ocului< deoarece ele produc sc:ntei c:nd sunt
lo"ite de o bucat de oţel precum cuţit< )urubelniţa< pi8.
&remenea este de culoare albstrie )i are o supra(aţ sticloas )i ca
ceara. Se poate produce sc:ntei )i cu autorul a dou pietre.
12'/212
FOC ÎN AGORA
Aste ne"oie de antrenament pentru a !si piatra potri"it )i pentru

a produce sc:nteie cu ea. Se procedea* ,ntr;o manier
asemntoare ca )i la aprinderea chibritului> piatra )i amnarul se
ţin ,ntredepalme
ne"oie )i contraelastic
o ,ncheietur ":ntului. Pentru aceast
)i destins a m:iniimetod este
dar )i de
e8erciţiu.
Plu+ul )$ -o(
Plu!ul de (oc este o metod de a aprinde (ocul prin (recare. reci un

ţru) din lemn tare< numit )i plu!< de o ba* din lemn moale. n
ba*a din lemn moale tai un )anţ drept. &u autorul plu!ului< prin
(ricţionarea lui de ba* se produc bucţi mici de (ibr lemnoas
dup care< dac aplici o presiune mai mare< aceste bucţele se "or
aprinde.
130/212
FOC ÎN AGORA
Ţăru, ,i ar(u,
%ceast tehnic de a (ace (ocul este relati" simpl dar ea necesit

e(ort )i perse"erenţ. Pentru a (ace (ocul prin aceast metod ai
ne"oie de urmtoarele>
So(lu> Soclul este o bucat de piatr< de lemn dur sau os cu o
ad:ncitur pe o parte a sa. Aste (olosit pentru a pstra s(redelul ,n
po*iţia de lucru )i de a aplica presiune.
Ţăru#ul> ru)ul trebuie un bţ drept< din lemn tare< cu un
diametru de cca. 2 cm )i de lun!ime de 25 cm. Partea de sus este
rotund iar partea de os este tocit pentru a produce (ricţiune mai
mare.
!$mnul )$ 'a*ă> rimea lui nu este important. Aste de pre(erat
o sc:ndur din lemn moale de se*on< uscat< ner)inos< cu !rosimea
de 2<5 cm )i lţimea de 10 cm. aie ,n ea o ca"itate rotund de cca.
2 cm la mar!inea ei. Pe partea de os ( o tietur sub (orm de
HB p:n la ca"itate.
131/212
FOC ÎN AGORA
Ar(u,ul> %rcu)ul este un bţ elastic )i "erde de cca. 2<5 cm ,n

diametru )i este ,ntins cu autorul unei cor*i. ipul de lemn )i al
cor*ii nu este important. e!i coarda de arcu) ,n a)a (el ,nc:t el s
(ie c:t mai puternic ,ncordat.
Dup ce construcţia (ocului este !ata< se plasea* iasca ,n tietura
sub (orm de HB a sc:ndurii. Pui un picior pe sc:ndur. n()oar
coarda arcu)ului pe s(redel< iar s(redelul ,l (i8e*i ,n ca"itatea
rotund a sc:ndurii. Presea* s(redelul cu autorul soclului pe
sc:ndur )i mi)c arcusul ,ncolo )i ,ncoace ca s rsuce)ti s(redelul.
Dup ce ai reu)it mi)carea< aplici mai mult presiune cu soclul )i
mi)ti arcu)ul mai repede. Prin )le(uirea s(redelului de sc:ndur se
produce un rume!u) (in ce ,ncepe s ard )i pic pe amors. Su(l
,n !rmoar p:n de"ine ratic.
Tipuri )$ l$mn p$ntru #ăru, ,i ar(u,

;&astanul slbatic?Aesculus hippocastanum@ )i lemn de
ieder?"edera helix@ (ac un ratec bun ,n mod rapid
;emn de ieder?"edera helix@ )i lemn de plop?#opulus tremula@ (ac
un ratec bun ,n mod rapid
;=enista?$enista@ )i lemn de plop?#opulus tremula@ (ac un ratec
bun ,n mod rapid< atunci c:nd lemnul de !enista este taiat proaspt
)i e uscat
;esteacnul ar!intiu?%etula pendula@ )i lemn de plop?#opulus
tremula@ (ac un ratec acceptabil ,n mod (oarte ,ncet
;emn de alun?&or'lus avellana@ )i lemn de tei?illia@ (ac un ratec
bun
uscat,n mod rapid< c:nd lemnul de alun este tiat proaspt )i este
;emn de alun?&or'lus avellana@ )i lemn de alun?&or'lus avellana@
(ac ratec ,n mod rapid
132/212
FOC ÎN AGORA
Cu o 'u(ată )$ +.$a#ă
Dintr;o bucat de !heaţ transparent )i clar se (ormea* o lentil

con"e8 )i se procedea* ca atare. %ceast tehnic este (olosit de
eschimo)i pentru a (ace (ocul.
133/212
FOC ÎN AGORA
03&?& S-aturi ,i tru(uri
Important: nainte de a aprinde (ocul< pre!te)te totul (oarte bine<

ast(el ,nc:t la obţinerea (lcrii s ai totul la dispo*iţie> amors<
"reascuri< combustibil. &onstrucţia trebuie s aib !oluri pentru
tira. lacra< torţa sau lum:narea o amplase*i pe partea ,n care
bate ":ntul )i o introduci ,n scorbura construcţiei. n ca*ul ,n care
":ntul poate stin!e (lacra< proteea*;o<
n ca*ul unei *ile (r ":nt poţi plasa amorsa de (oc< ,n stare
incandescent< ,n iarb uscat ce o (aci sub (orm de min!e.
%ceasta iarb uscat o le!i la captul unei s(ori sau s:rme< cu
autorul cruia o rote)ti p:n c:nd ea "a lua (oc. Dup aprinderea
"reascurilor se introduc bucţele mici de lemn< iar dup ce (ocul s;a
,ncins poţi introduce )i bucţi mai mari.
ntre bucţile de lemn se las !oluri prin care aerul s poat
circula. +u su(la ,n (oc prea tare. Proteea* (ocul mic de ":nt
pentru de
stratul a nu se stin!e.
deasupra semnele mari,nlemod
(ie orientat a)e*i ,n straturi ast(el
perpendicular ,nc:t
pe cel de
sub el.
&emnul tare ,l poţi di(erenţia de lemnul moale cu autorul un!hiei.
Dac prese*i un!hia numai lemnul moale cedea*< cel tare nu.
&tili*ea* combustibil din lemn nearomat< de se*on< pe c:t posibil
&&olectea* surcele )i amorse de;a lun!ul potecilor
&a amorse poţi s adau!i substanţe de alun!at insectele
134/212
FOC ÎN AGORA
&emnele pastrea*;le uscate tot timpul

&n urul (ocului poţi usca lemnele ude
&ransport cu tine iasc aprins< ,n msura posibilitţilor
&%si!ur;te
prse)ti ca (ocul este complet stins ,n momentul ,n care
tabra
&+u cule!e lemne c*ute pe sol< chiar dac par a (i uscate
&n ca*ul ,n care (aci un (oc ,n !roap< ,l poţi camu(la pun:nd cren!i
cu (run*e peste !aura ,n care arde (ocul. %st(el (umul este dispersat
)i absorbit de aceste cren!i.
&&u c:t lemnul este mai tare< cu at:t se poate produce o cldur
mai mare
&emnul moale arde mai repede )i (ace sc:ntei.
&emnul umed produce (um )i alun! insectele.
&+oaptea poţi amesteca lemn uscat cu lemn umed. %st(el acest
amestec arde mai
&Poţi transporta ,ncet
(ocul cu )iautorul
mai ,ndelun!.
unei cutii din metal care trebuie s
(ie !urit de ur ,mpreur. %lt metod este aceea de a ,mpleti un
co) din ramuri "er*i ,n care pui (run*e "er*i. Peste ele pune ratic.
&Dec:t un (oc mare< mai bine mai multe< cam trei< (ocuri mici.
135/212
FOC ÎN AGORA
00& Hrana
n ca* de destindere total< cum ar (i starea de somn spre e8emplu<

omul are ne"oie<
ba*?R  Fasalpentru a supra"ieţui<
etabolic de o1.500
$ate@ de cca. rat metabolic de de
p:n la 1.700
Ecal pe *i.
00&0& Hrana "$+$tală
Hrana "$+$tală constituie cea mai simpl surs de alimentaţie )i

este u)or de procurat. Plantele sunt o surs de hran "aloroas
datorit (aptului c ele e8ist ,ntr;o di"ersitate mare< pe o supra(aţ
mare de teren )i ,ntr;o cantitate deloc ne!liabil. Ale completea*
toate necesitţile nutriti"e.
At$n#i$:
n ca*ul (olosirii plantelor ca surs de alimentaţie trebuie
,ntotdeauna s e"itaţi into8icaţiile )i otr"irile. &onsumaţi numai
plantele pe care le indenti(icaţi ca (iind ,n mod si!ur comestibile.
nainte de a consuma hran de ori!ine "e!etal este neaprat
necesar s le identi(icaţi ,n mod si!ur. o8icitatea cucutei a omor:t
mulţi oameni ce au con(undat;o cu plante ,nrudite cu aceasta<
precum morco"ul slbatic )i pst:rnacul<
13#/212
FOC ÎN AGORA
I)$nti-i(ar$a plant$lor
Poţi identi(ica plantele prin memori*area mar!inii?dantelura@<

(ormei< aranamentului (run*elor )i a structurii rdcinii.
a maoritatea plantelor (run*a este (ormat din trei parţi > limb<
peţiol )i teac. imbul este partea lţit a (run*ei care are culoarea
"erde )i este strbtut de "ini)oare< numite ner"uri. Dantelura lui
poate (i> *imţat< sub (orm de lob< (r *imţi sau neted.
orma (run*ei este di(erit< ,n (uncţie de plant. Aa poate (i sub
(orm de lance< eliptic< o"at?sub (orm de ou@< obo"at<
dreptun!hiular< de pan< sa!itat< liniar;lanceolat< spatulat )i
hastat.
137/212
FOC ÎN AGORA
Dispo*iţia de ba* a (run*elor pe tulpin este opus< compus<

simpl< altern )i sub (orm de (run*e ro*ulare.
13/212
FOC ÎN AGORA
Structurile de ba* ale radcinilor sunt> ad"enti"?sub (orm de

bulb@< (iroas< pi"otant?sub (orm de ţru)@< tuberi*at< ri*omi<
tubercul )i coroan.
&eapa este o rdcin de tip bulb la care atunci c:nd este tiat ,n
dou se arat cercurile concentrice. &ele pi"otante arat ca
morco"ul<
,nt:lnim la tuberculi precum carto(ii. $dcina de tip coroan o
aspara!us.
13'/212
FOC ÎN AGORA
Peţiolul este codiţa care susţine limbul )iTl ,ndeprtea* de tulpin

ca (run*a s primeasc c:t mai mult lumin. eaca este partea
in(erioara a peţiolului ce se lţe)te )i cu autorul creia (run*a se
prinde de tulpina.
Pentru a ,n"ţa plantele

supra"ieţuie)ti< pentru adin
a(lare!iunea
care sunt,ncomestibile
care trebuie)is
care trebuiesc
e"itate< poţi (ace testul uni"ersal de comestibilitate.
140/212
FOC ÎN AGORA
00&0& T$stul Uni"$rsal )$ Com$sti'ilitat$
n numai
)i lume e8ist o mulţime
unei mici porţiunidedintr;o
plante.plant
De!ustarea sau ,n!hiţirea
poate duce la un chiar
discon(ort se"er< deran intern e8trem )i poate pro"oca chiar sau
moartea. Din aceast cau*< dac ai cel mai mic dubiu asupra
comestibilitţii unei plante< este bine s (aci testul uni"ersal de
comestibilitate. nainte de a testa comestibilitatea unei plante<
asi!ur;te asupra (aptului c ,n re!iune se !sesc destule
asemenea plante. +umai ast(el e(ortul )i timpul in"estit ,n acest
test se poate (ructi(ica.
Ţin$ 'in$ mint$: consumul de porţii mari de plante pe stomacul

!ol pot pro"oca diaree< sen*aţie de "om )i spasme. Spre e8emplu<
chiar (ructe
"er*i )i sau le!ume
usturoiul comestibile<
pro"oac (amiliare&hiar
aceste simptome. nou<)iprecum merele
dup testarea
cu succes se recomand consumarea acestora cu moderaţie<
Din pa)ii )i timpul necesar testrii "ei "edea c:t de important este
s (ii capabil de a indenti(ica dac o plant este sau nu comestibil.
Pentru a e"ita into8icarea cu plante< (ii precaut cu cele care au>
&se"a incolor sau lptoas
&boabele< bulbii< seminţele ,n interiorul capsulei< silic"ei< pstii
&!ust mieros sau amar
&spini< perii (ini< !himpi sau ţepi
&(run*e precum mrarul< morco"ul< pst:rnacul )i ptrunelul
&miros de mi!dal ,n (run*i) )i prţile sale lemnoase
&":r(urile boabelor sunt ro*< "iolaceu sau ne!re
&(run*e tri(oliate
%ceste sunt criterii eliminatoare pentru testul de comestibilitate. Ale
te aut s e"iţi atin!erea sau consumul de plante potenţial to8ice.
141/212
FOC ÎN AGORA
Pa,ii )$ t$star$
1. %nali*ea* doar o sin!ur parte a plantei pro test.

2. Separ
(ruct< planta ,n prţile sale componente> (loare< (run*< tulpin<
rdcin.
3. A8aminea* planta dac miroase acidulat sau are alt miros
puternic.
4. 9pt ore ,nainte de test nu trebuie s mn:nci nimic.
5. n urmtoarele opt ore< ,n care trebuie s te abţii de la m:ncare<
testea* to8icitatea bucţilor de plant pe partea interioar a
cotului )i ,ncheieturilor. Dup 15 minute e8aminea* reacţia
corpului.
#. Pe timpul testului nu consuma nimic dec:t ap potabil pur sau
bucţica de plant ce trebuie testat.
7. Ia o mic parte a plantei selectate )i prepar;o a)a cum ai plnuit
s o consumi.
. nainte de a introduce ,n !ur bucţica de plant< atin!e;o cu
partea e8terioar a bu*ei pentru a obser"a dac nu pro"oac
usturime sau arsur.
'. Dac timp de 3 minute nu e8ist nicio reacţie a bu*ei< pune
bucţica de plant pe limb timp de 15 minute.
10. Dac nu e8ist nicio reacţie atunci mestec o mic mu)ctur
timp de 15 minute. +u o ,n!hiţi.
11. Dac nu arde< nu ustur< nu amorţe)te< nu ,nţeap sau nu apar
alte iritaţii ,n timpul e8amenului de 15 minute< atunci ,n!hite
bucţica de plant.
12. %)teapt  ore. Dac ,n aceast perioad apar e(ecte noci"e<
atunci cu autorul
bea mult ap. a dou de!ete introduse ,n !:t se induce "oma )i
13. Dac nu apar e(ecte duntoare atunci mn:nc 0<25 ce)ti din
aceast plant a plantei< !tit ,n modul de la care s;a plecat
testul. %)teapt  ore. Dac nu apar e(ecte noci"e atunci partea
aceasta de plant se poate consuma ,n mod si!ur.
142/212
FOC ÎN AGORA
At$n#i$:
A8aminea* comestibilitatea tuturor prţilor plantei< deoarece unele
plante pot a"ea prţi comestibile )i prţi necomestibile. Dac o
parte
ea a plantei
trebuie este comestibil
neaparat ,n stare
s (ie comestibil )i !tit<
,n stareasta nu ,nseamn
crud. %ceea)i c
parte a plantei poate produce reacţii di(erite la persoane di(erite<
00&4& Plant$ (om$sti'il$ p$ anotimpuri
&oate seminţele de iarb< ,n a(ara celor punctate cel mai bine e s

le (ierbeţi.
&Scoarţa multor arbori precum arţar< mesteacn< (a!< plop
tremurtor< molid< pin< salcie. Scoarţa (iind amidonoas< o puteţi
tia ,n (:)ii subţiri< dup care o (ierbeţi sau o puteţi prelucra pentru
a obţine (in.
&%lune )i nuci.
&ai multe tipuri de al!e.
&&p)uni< *meur< mure< meri)oare< coarne< (ructe de porumbar<
Uuniper Ferries.
&%numite ciuperci< dar ATENŢIE: m:ncaţi ciupercile din pdure
numai dac le cunoa)teţi (oarte bine< cci este !reu s (aci
distincţia ,ntre cele to8ice )i cele comestibile<
143/212
FOC ÎN AGORA
&r*ici (ra!ede> puteţi s le (ierbeţi< s le opriţi sau s le (aceţi ceai

din ele.
&run*e de mur pentru ceai.
.Uir )i !hinde>
!hind se poatese (ace
coesc< se (ierb
co*onac )i se macin.
)i p:ine. =hindeleDin
pot(ina de ir pe
(i prite )i o
ta" p:n capt o culoare brun ,nchis< dup care se macin )i pot
(i (olosite ca ,nlocuitor de ca(ea.
&ArJn!ium alpinum> dup ce eliminaţi ţepii de pe mu!uri )i planta
(ra!ed le puteţi (ierbe. Din rdcin puteţi (ace (in.
&&astanul comestibil> castanele se despic puţin cu cuţitul< dup
care se (ierb sau se presc.ATENŢIE: nu ,l con(undaţi cu castanul
slbatic care are (ructe to8ice<
&eri!i> ri*omul )i (run*ele (ra!ede conţin constituienţi amari< de
aceea trebuiesc mai ,nt:i oprite< apa (iart trebuie s (ie o dat
schimbat. $i*omul conţine )i amidon. Din tubercul puteţi (ace (in
pentru p:ine. de or* se pot mcina< se pot pune ,n musli< se pot
&9r*> boabele
(ace p:ine )i se pot (olosi ca ,nlocuitor de ca(ea
&Soc> (lorile de soc se pot trece prin ou )i (in< se coc la cuptor )i

se ser"esc cu *ahr. ructele se pot consuma )i ,n stare crud.
&-amei> plantele (ra!ede se coesc )i se (ierb p:n se ,nmoaie.
&Frusture> (lorile< co*ile (run*elor )i rdcina se coc )i se coesc.
&Ppdia> rdcinile se coc sau se p:rlesc la (oc mic (run*ele se
consum ca le!umele.
&cri)> pentru supe )i salate.
&Pătlă+ina> (run*ele se pot (ierbe precum le!umele.
&,n&ardamina de (run*ele
loc de piper< c:mp> (run*ele
(ra!edece
senu
potmai sunt (ra!ede
consuma crude pot (i (olosite
Notă importantă
eriţi;" de plantele cu suc lptos< de plantele ro)ii )i de cele cu
miros de piersic sau de mi!dal amar.
144/212
FOC ÎN AGORA
00&4&0& Primă"ara
Prim"ara se pot cule!e salate )i rdcini.

Ur*i(a?rtica dioica@
r*ica este o plant erbacee )i peren din !enul rtica< (amilia

rticaceae. Aa este rsp:ndit pe terenurile neculti"ate de )es< deal
)i munte. nc din antichitate se )tia c toat aceast plant< adic>
rdcin< tulpin )i (run*e< este curati"< cci ea "itamini*ea* )i
reminerali*ea* or!anismul uman. n plus elimin starea de
anemie. &eaiul de ur*ici scade ni"elul !licemiei )i de aceea este
recomandat diabeticilor.
r*ica "indec bolile )i in(lamaţiile cilor urinare. run*ele ur*icii se

pot m:nca proaspete sau oprite cu ap (iart. Ale sunt bo!ate ,n
"itamina
de ur*ic &se)ipoate
,n minerale precum
(ace ceai (ierul. Din
)i m:ncare (run*ele tinere )i crude
de ur*ici.
run*ele )i tulpinile de ur*ic tinere se cule! din luna martie p:n la
,nceputul lui aprilie. Ale se pot cule!e cu mnu)i< cu autorul unei
pun!i de plastic ,mbrcat ca o mnu) sau cu m:inile !oale. &u
m:inile !oale trebuie s prin*i ur*ica ,n palma str:ns )i s o tra!i
,n sensul opus perilor iritati"i.
145/212
FOC ÎN AGORA
Se ,ntrebuinţea* de obicei numai (run*ele )i tulpinile tinere< care le

recuno)ti dup (aptul c sunt de culoarea "erde deschis< sunt moi )i
mici. Pentru a le tia poate (i (olosit (oar(eca sau o pinset. Dup
ce le splaţi<
,ntr;un le puteţi)ipune
loc ,ntunecat pepentru
aerisit un prosop
a seuscat sau+u
*":nta. le cule!eţi
puteţi at:rna
ur*icile de la mar!inea )oselelor cci sunt ,mbibate cu substanţe
to8ice.
Frun*$ )$ -a+?a!us sJl"atica@
run*ele tinere de (a! sunt de culoare "erde lucios )i sunt

lun!uieţe. Ale conţin compu)i de natur (la"onic< acid cumaric<
acid ela!ic< acid ca(eic< tanin )i substanţe minerale. Din (run*ele
sau scoarţa (a!ului se poate (ace ceai prin (ierbere timp de 10
minute. Al este bun ,mpotri"a diareei )i di*enteriei.
14#/212
FOC ÎN AGORA
Răs(oa+$a?Apilobium an!usti(olium@
Denumiri )tiinţi(ice> &hamaenerion an!usti(olium< &hamaerion

an!usti(olium< Apilobium brachJcarpum< PJro!ennema.
Denumiri populare> pu(uliţa< *burtoare< rchiţica< bisacan< ceaiul;
lui;Ioan.astrin!ent<
tonic< Aa este (olosit ,n tratarea
la8ati"< di(eritelor )i
antiin(lamatoare boli< deoarece este
antispasmotic.
&onţine "itaminele & )i %. Planta se (ierbe ,n ap puţin.
Pă)u($lul ?&ratae!us mono!Jna@
Pducelul este un arbust de cca. 2 p:n la # m ,nlţime. %parţine

(amiliei $osaceae< are (lori albe )i (ructe ro)ii cu !ust amrui. Din
acestea se pot (ace e8tracte pentru ameliorarea problemelor
sistemului ner"os )i a celor cardiace.
147/212
FOC ÎN AGORA
rustur$?%rctium lappa@
Aste o plant erbacee bienal din (amilia %steracea )i poate aun!e

p:n la 2 m ,nlţime. %re (run*e mari )i alternate. lorile sunt de
culoare mo" p:n la "iolet )i (ormea* un corimb. $dcinile lui
sunt comestibile.
pot (ierbe AleDin
sau pri. trebuiesc coite
rdcina )i pot (i se
de brusture tiate ,n cubuleţe.
pot (ace ceaiuri. Se
Ale au proprietţi anti(un!ice< antibacteriene )i diuretice. Alimin
to8inele din or!anism. &eaiul de brusture este recomandat
diabeticilor pentru c el scade !licemia din s:n!e.
Păpă)ia?ara8acum o((icinale@
Aste o plant erbacee din (amilia compo*itelor. %re (run*e lun!i )i

crestate. lorile ei sunt !albene )i !rupate ,n capitule. $dcina
crud a ppdiei este comestibil )i are !ust bun.
14/212
FOC ÎN AGORA
Aa se poate pri< mcina )i (ierbe. %st(el se poate obţine un

,nlocuitor de ca(ea. %ceast plant se poate (olosi inclusi" ,n scopuri
terapeutice< ,mpotri"a bolilor biliare< hepatice< !ut< reumatism<
"arice )i aterosclero*.
Usturoi săl'ati(?%llium ursinum@
sturoiul slbatic sau leurda este o plant erbacee )i esti"al care

poate atin!e ,nlţimea de 20 p:n la 50 cm. Al este ,nrudit cu
arpa!icul< usturoiul )i ceapa. eurda are 2 (run*e eliptic;lanceolate
)i lun! peţiolate. ructul su este o achen. %re un puternic miros
de usturoi )i este rsp:dit ,n pduri< la umbra marilor copaci.
n(lorește ,n perioada aprilie p:n ,n iunie. eurda se poate (olosi ca
leac ,n terapia mai multor boli precum>
!uturai< di"erse ec*eme< reumatism< rni< hipertensiune arterial<
colic. Aste bun pentru memorie ,ntruc:t (a"ori*ea* circulaţia
cerebral.
14'/212
FOC ÎN AGORA
ă(ri,ul )$ pă)ur$?98alis acetosella@
Denumiri populare> &lopoţeii (ermecaţi< ri(oiul acru

cri)ul de pdure este o plant mic< cu tulpin t:r:toare )i cu
(run*e tri(oliate de culoarea "erde deschis. Al cre)te de obicei ,n
pdure. lorile
comestibile lui osunt
)i au albede)i lm:ie.
arom (rumoase.
+u run*ele crude sunt
se recomand consumul ,n
cantitţi mari. Aste bene(ic ,n tratamentul bolii ParEinson.
00&4&4& Vara
ara putem cule!e (ructe< rdcini )i (run*e.
150/212
FOC ÎN AGORA
r>n(a?Salicornia europaea@
Fr:nca< brdi)orul de srtur sau iarba srat este o plant

anual< ce cre)te ,n locuri umede )i srate. Aa este de consisteţ
crnoas )i se poate m:nca cu )unc.
Hr$anul?%rmoracia rusticana@
Aste denumit )i rdcin slbatic sau tormac. -reanul este o

plant le!umicol peren< din (amilia Frassicaceae )i are o tulpin
subteran< cilindric< !roas )i alb. run*ele lui sunt mari )i are
(lori albe. n buctrie se poate (olosi ca mirodenie. Aste (olosit ca
leac pentru tratatea urmtoarelor boli> !uturai< tuse< anemie<
inapetenţ< tuberculo* pulmonar< astm< !astrit hipoacid )i
reumatism.
151/212
FOC ÎN AGORA
ur$?$ubus (ruticosus@
urele sunt (ructele murului. %cesta este un arbust din (amilia

ro*aceelor< are tulpina spinoas )i (un*ele palmat;compuse. lorile
lui apar la ,nceputul "erii )i sunt albe sau ro*< dispuse ,n umbele.
ructele
puteţi lui sunt
(olosi toatede culoare
prţile lui nea!r )i suntAste
componente. comestibile.
indicat ,n De la mur
pre"enirea
cancerului.
So(?Sambucus ni!ra@
Socul este un arbore cu coroana stu(oas )i care poate atin!e

,nlţimea de opt metri. run*ele lui sunt ascuţite< iar (lorile au o
culoare alb sau !alben;"er*uie. ructul lui este baca nea!r.
%ceasta este un (ruct cu pericarp crnos )i cu mie*ul *emos. n
mie* se a(l seminţele.
152/212
FOC ÎN AGORA
Din (ructul socului se poate (ace suc )i "in. Din (lorile socului se
poate (ace in(u*ie. Decocturile din aceste (lori sunt bune ,mpotri"a
multor boli printre care> constipaţie< !rip< aterosclero*< ce(alee<
tuse curun*ele
cistit. e8pectoraţie< bron)it<
sub (orm a(ecţiuni
de in(u*ie sau biliare<
decoct tuberculo* )i
tratea* di*enteria
)i ascita. Scoarţa sa este recomandat la reumatism< epilepsie<
!ut )i ne(rit.
Fra+ii )$ pă)ur$?ra!aria "esca@
ra!ii de pdure sun (ructele (ra!ului< care este o plant ce cre)te

la mar!inea pdurii< ,n poieni )i ,n (:neţe. Ai sunt aromaţi< bo!aţi ,n
"itamine )i sruri minerale. Din (run*ele (ra!ului se poate prepara o
loţiune cu care se tratea* rnile )i arsurile u)oare.
ărul pă)ur$#?alus sJl"estris@
153/212
FOC ÎN AGORA
rul pdureţ este un pom (ructi(er din pdurile noastre ce

,n(lore)te ,n lunile aprilie )i mai. Din (ructele lui< mici )i astrin!ente<
se poate (ace eleuri !ustoase )i numeroase medicamente.
00&4&%& Toamna
Castan$ (om$sti'il$?&astanea sati"a@
&astanele sunt (ructele castanului comestibil< plant din (amilia

a!aceae. &astanele comestibile au o arom dulce< sunt srace ,n
!rsimi< au conţinut ridicat de amidon )i conţin (os(or< lecitin )i
"itaminele &< A< V< F# )i F'.
Sunt bo!ate ,n minerale precum ma!ne*iu< calciu< *inc )i potasiu.

&onsumul de castane scade !licemia din s:n!e )i reduce stresul.
154/212
FOC ÎN AGORA
Nu(ul?Uu!lans re!ia@
Aste un arbore din (amilia Uun!landaceae< care poate (i ,nt:lnit ,n

(lora spontan. Pomii mai ,n ":rst au (oarte multe nuci. Din
(run*ele sale se poate (ace ceai cu proprietţi medicinale. &eaiul din
(un* de
diaree nuc este
)i poate antisudori(ic<
trata scade diabetul
rahitismul< colita< !licemia<*aharat<
este adu"ant la
osteoporo*a )i ec*emele.
Alunul ?&orJlus a"ellana@
Aste un arbust cu ,nlţimea de 2 p:n la 5 metri< cu (run*e rotunde<

(ructe comestibile )i (ace parte din (amilia Fetulaceae. ructele sale
sunt !ustoase )i bo!ate ,n !rsimi. %lunele sunt bune la depresie<
stres< neurastenie )i au proprietţi "asodilatante )i toni(iante.
&onţin proteine )i lipide.
155/212
FOC ÎN AGORA
00&4&8& Iarna
Porum'arul?Prunus spinosa@
Aste un arbust
,nlţimea slbatic<
de 1 p:n la 3 din (amilia
metri. ro*aceelor<
Al are (lorile albece)ipoate
(ructeatin!e
de culoare
"ineţie. Porumbarul este )i o plant medicinal. &eaiurile din (lori )i
din (ructe de porumbar pot (i (olosite la tratarea multor boli printre
care> hemora!ie< a(ecţiuni renale< uremie< !ut< diaree< dischine*ia
biliar. Din (ructele lui se poate (ace un lichior (oarte !ustos.
ă($,ul?$osa canina@
Aste un arbus cu o ,nlţime ,ntre 1 )i 5 metri )i cu o tulpin

acoperit de spini ascuţiţi sub (orm de c:rli!.
15#/212
FOC ÎN AGORA
lorile lui sunt ro* pal< albe sau ro* ,nchis. ructele lui sunt numite
achene. Ale sunt bo!ate ,n "itamina &< F )i pro"itamina %. ce)ele
sunt un bun la8ati" )i diuretic< care pot trata rceala< !in!i"ita
precum )i durerile dentare.
00&4&1& Al+$ )$ mar$
Al+$ 'run$ ?%laria esculenta@
%ceste al!e au (run*ele lun!i de culoarea castanie. run*ele acestor

al!e se taie ,n bucţi )i se depun ,n ap cald timp de 5 p:n la 10
minute< apoi se adau! ,n m:ncruri.
Al+$ ro,ii?$hodJmenia palmata@
157/212
FOC ÎN AGORA
Aste o al! ro)ie cu !ust condimentat ce cre)te ,n ape reci< ,n *ona

mareelor.
!ăptu(a )$ mar$?l"a lactuca@
ptuca
Aa de mare
se poate saupreparatelor
adu!a salata de mare areNoE.
de tip (run*ele lucioase )i "er*i.
00&%& Plant$ (om$sti'il$ )in *on$l$ (u (limă t$mp$rată
&%maranth ?amaranthus retro(le8us< amaranthus cu rdcina ro)ie

)i alte specii@
&aranta?arantaceae< en!. %rroNroot@
15/212
FOC ÎN AGORA
&Sa!ittaria
&%spara!us ?%spara!us o((icinalis@
&+uc de (a!?a!us@
ure?$ubus@
&%(ine?accinium@
&Frusture?%rctium lappa@
&Papur?Jpha@
&&astane?&astanea@
&&icoare?&ichoriurn intJbus@@
&+ucile &hu(a ?&Jperus esculentes@
&Ppdie ?ara8acum o((icinale@
&&rin slbatic ?-emerocallis (ul"a@
&r*ic ?tica@
&Stear ?Wuercus@
&&Pătlă+ină
ructe EaEi ?Planta!o
?DiospJrosspecies@
"ir!iniana@
&&:rm:* ?PhJtolacca americana@
&ructul de cactus sau smochina chumbo ?9puntia@
&Iarba !ras ?Portulaca oleracea@
&Da(in american ?Sassa(ras albidum@
&cri)ul iepurelui ?$ume8 acetosella@
&&p)uni ?ra!aria@
&&iulin ?&irsium@
&+u(r )i lotus ?+uphar< +elumbo )i alte specii@
&&eap slbatic )i usturoi?%llium@
&&ce) ?$osa@
ce) alpin ?98alis@
15'/212
FOC ÎN AGORA
00&8& Plant$ (om$sti'il$ )in *on$l$ (u (limă tropi(ală
&Fambus ?Fambusa )i alte specii@

&Fanane ?usa@
&ructele arborelui de p:ine ?%rtocarpus incisa@
&+uci acau ?%nacardium occidental@
&+uci de cocos ?&ocos nuci(era@

&an!o ?an!i(era indica@
&Palmieri ?specii "ariate@
&PapaJa ?&arica@
&restia de *ahr ?Saccharum o((icinarum@
&Taro ?&olocasia@
1#0/212
FOC ÎN AGORA
00&1& Plant$ (om$sti'il$ )in *on$l$ )$ )$,$rt
&A(a(ia ?%cacia (arnesiana@

&%!a"e ?%!a"e species@
&&actus ?di(erite specii@
&&urmale ?Phoeni8 dactJli(era@
&%maranth de de)ert ?%maranths palmeri@
1#1/212
FOC ÎN AGORA
00&?& Al+$l$ (om$sti'il$ "ar$+
%ceast plant este

marin< brun< ro)iebine
sau s nu ocei!noraţi
"erde< niciodat.
se !se)te Aa este
pe ţrmul o al!
oceanelor.
A8ist )i specii comestibile asemntoare de ap dulce.
Aste o surs de iod< alte minerale )i "itamina &. &antitţi mari de
"are!< pe un stomac ,nc neobi)nuit cu ea< poate a"ea un e(ect
la8ati" maor.
Speciile "are! le !se)ti plutind liber sau a!ţate de roci. rebuie s
le speli de;a lun!ul. %runcaţi prţile plite sau stricate. %l!ele
proaspt adunate poţi s le usuci pentru a le consuma mai t:r*iu.
odul lor de preparare depinde de specia din care (ace parte.
%l!ele subţiri )i (ra!ede poţi s le usuci la soare sau la (oc p:na
de"in crocante. e poţi s(r:ma )i introduce ,n supe )i alte (ierturi.
%l!ele mai !roase )i mai tari se pot (ierbe puţin timp pentru a le
,nmuia. Dup testarea comestibilitţii le poţi m:nca )i crude.
1#2/212
FOC ÎN AGORA
7uls$ sau al+$l$ ro,ii
!ăptu(a )$ mar$ sau al+$l$ "$r*iUl"a la(tu(a
1#3/212
FOC ÎN AGORA
u,(.i irlan)$*C.on)rus (rispus
Al+$ 'run$ Alaria $s(ul$nta
1#4/212
FOC ÎN AGORA
Al+ă !a"$r Porp.Dra sp$(i$s
oa'an Sar+assum -ul"$llum
1#5/212
FOC ÎN AGORA
Al+ă )ul($ !aminaria sa((.arin
00&@& o)ul )$ pr$parar$ al plant$lor (om$sti'il$
nele plante sau prţi ale unei plante sunt comestibile ,n stare
crud< altele trebuie s le prepari pentru a de"eni comestibile sau
!ustoase. % (i comestibil ,nseamn c planta ,ţi o(er nutrienţii
necesari< !ustos ,nseamn c o poţi mnca cu plcere. oarte multe
plante din (lora spontan sunt comestibile< dar nu sunt delicioase.
De aceea este bine s le prepari. etode de preparare pentru a
,nbuntţi !ustul sunt> macerare< (ierbere )i le"i!are. e"i!area se
poate (ace prin mrunţirea plantei?e8emplu> !hinda@< punerea ei
,ntr;o sit< dup care se toarn ap (ierbinte peste ea.
Pentru a elimina
$dcinile !ustulpoţi
)i tuberculii amar poţi
s;i (ierbe
(ierbi< (run*ele<
s;i pre)timu!urii )i tulpina.
)i s;i (ri!i.
scarea te aut s elimini o8alaţii truculenţi< precum cei din (amilia
%run?%raceae@. e"i!hea* !hinda ,n ap pentru a;i mic)ora !ustul
amar. nele nuci sunt bune crude< dar au un !ust mai bun c:nd
sunt prite. =ustul castanelor de"ine mai bun prin prire. Fobii<
seminţele< !runţele le poţi m:nca crude c:t timp nu sunt coapte.
&:nd sunt uscate le poţi (ierbe sau le poţi mcina pentru ca s obţii
(in sau mlai.
1##/212
FOC ÎN AGORA
Se"a multor copaci precum arţar< mesteacn< nuc< sicomor conţine

*ahr. Pentru a obţine un ,ndulcitor poţi (ierbe se"a acestora p:n
obţii un sirop dulce. ţi trebuiesc 35 de litri de se" de arţar ca s
obţii un litru de sirop de arţar.
00&2& i(olo+i$
i(olo+ia este )tiinţa care se ocup cu studierea ciupercilor.

Denumirea de micolo!ie "ine din limba !reac de la noţiunea
mJEes care ,nseamn ciuperc. &iupercile nu aparţin nici re!nului
animal< dar nici celui "e!etal. Ale (ormea* un re!n aparte denumit
re!nul un!i.
A8ist ciuperci comestibile< ciuperci necomestibile< ciuperci
suspecte< ciuperci to8ice )i ciuperci otr"itoare.
00&2&0& Ciup$r(i (om$sti'il$
&iupercile comestibile sunt (oarte apreciate din punctul de "edere al

alimentaţiei omului deoarece corpurile lor de (ructi(icaţie< adic
plria )i picioru)ul< conţin o serie de nutrienţi bene(ici or!anismului
uman.
1#7/212
FOC ÎN AGORA
Pe !lob e8ist peste 100.000 de specii de ciuperci comestibile. n

(lora $om:niei cresc mai mult de 200 de specii comestibile. Dintre
acestea< cam un s(ert au calitţi nutriţionale de e8cepţie )i sunt
deosebit de din
comestibile !ustoase. ai os pre*int c:te"a specii de ciuperci
ţara noastr.
Păstră"ul )$ -a+ Pl$urotus
Pstr"ul de (a! cre)te pe trunchiul a numeroase specii de plante

lemnoase (oioase< mai (rec"ent pe (a!. &arnea acestei ciuperci este
alb< compact< (ra!ed< cu miros )i !ust plcut< u)or aromat.
nainte de a se consuma se recomand (ierberea ei.
1#/212
FOC ÎN AGORA
Ciup$r(a )$ 'ăl$+ar  A+ari(us (amp$stris 
&iuperca de ble!ar este alb sau alb;murdar< cu lamele ro*;

brune )i cre)te pe terenurile (ertili*ate. &arnea ei este moale< cu
miros )i !ust plcut< caracteristic.
Găl'iorii Cant.ar$llus (i'arius 
1#'/212
FOC ÎN AGORA
=lbiorii sunt ciuperci ce cresc ,n (lora spontan< ,n pduri de

(oioase )i mai cu seam ,n cele de coni(ere. Ale au o culoare )i un
miros asemntor caisei. %u carnea !ustoas )i (in.
Hri'ul sau m>nătar(a  ol$tus $)ulis
-ribul dar )i speciile ,nrudite cu acesta sunt ciuperci delicioase de

pdure. -ribul trebuie (oarte bine (iert sau uscat. Pieliţa plriei<
care este o cuticul ":scoas< trebuie ,ndeprtat deoarece produce
dere!lae di!esti"e se"ere.
At$n#i$:
A8ist )i specii to8ice din !enul Foletus<
170/212
FOC ÎN AGORA
ur$t$l$ )$ mai  Tri(.oloma +am'osum
Furetele de mai poart denumiri populare precum nicorete sau

ciuperca S(:ntului =heor!he. Aa este o ciuperc (oarte bun cu
carnea alb< dens< cu miros de (in )i cu !ust dulcea!. %ceast
ciuperc cre)te pe pai)te sau la mar!inea pdurii. Aa reduce
!licemia )i de aceea este recomandat ,n special diabeticilor.
171/212
FOC ÎN AGORA
G.$'$l$ tomnati($  Armillaria m$ll$a
=hebele tomnatice sunt ciuperci sapro(ite sau para*ite. Ale cresc pe

lemnul "iu< mort sau putre*it< al speciilor de plante lemnoase. &ele
ce cresc pe lemnul (oioaselor sunt comestibile )i (oarte !ustoase.
At$n#i$:
oate !ebele conţin substanţe to8ice termolabile. Prin (ierbere ,ns
acestea se distru!. =ebele de pe lemnul coni(erelor sunt de obicei
amare )i uneori necomestibile<
172/212
FOC ÎN AGORA
00&2&4& Ciup$r(i n$(om$sti'il$
&iuperciledin
consuma necomestibile sunt ademirosului
cau*a !ustului< obicei ciuperci
neplcutmari< carecau*a
ori din nu se pot
consistenţei prea dure a corpurilor de (ructi(icaţie. Ale sunt ,ns
complet lipsite de micoto8ine. icoto8inele sunt substanţe to8ice ce
apar ,n cursul metabolismului unor specii de ciuperci.
Hri'ul )ra(uluiol$tus (alopus
-ribul dracului este o ciuperc (oarte amar )i de aceea ea este

necomestibil.
173/212
FOC ÎN AGORA
!in+uri#a *>n$i Gano)$rma lu(i)um
in!uriţa *:nei este o necomestibil pentru c ea este lemnoas.

ur$t$l$ oilor S(uti+$r o"inus
Furetele oilor este o ciuperc montan comestibil numai c:nd este

,n stadiul t:nr.
174/212
FOC ÎN AGORA
%uns ,n stadiul de maturitate el este necomestibil.
G.$'$l$ tomnati($ Armillaria m$ll$a
=hebele tomnatice de pe coni(ere de"in amare )i c:teodat de

neconsumat.
00&2&%& Ciup$r(i susp$(t$
&iupercile suspecte sunt de obicei ciuperci mari asupra crora

planea* suspiciunea de a (i to8ice< de)i practica clinic nu a putut
do"edi acest lucru )i nu a putut i*ola substanţele de natur to8ic.
175/212
FOC ÎN AGORA
%ceste ciuperci pot pro"oca into8icri la unele persone< la altele

,ns nu e8ist simptome speci(ice into8icrii< indi(erent de
cantitatea consumat.
C$nu,ăr$asa Clito(D'$ n$'ularis
&enu)reasa este o ciuperc humicol )i sil"icol. nii o consider

comestibil< dup alţii ,ns ea este supect.
00&2&8& Ciup$r(i toi($
&iupercile to8ice sunt acele specii de ciuperci care produc

INTOICAŢII cu di"erse !rade de periculo*itate pentru om.
17#/212
FOC ÎN AGORA
De aceea este important s )tiţi c:t mai multe despre ele.
us(ari#a Amanita mus(aria
Pro"oac sindromul panterian dup o stare latent de 1/2 p:n la 3

ore. %cesta se mani(est ca o into8icaţie alcoolic> con(u*ie<
tulburri de "orbire< ata8ie< nelini)te motorie< midria* )i oboseal.
o8inele conţinute de aceast ciuperc nu pro"oac halucinaţii< ci
delir.
177/212
FOC ÎN AGORA
Hri'ul #i+ăn$s( ol$tus satanas
-ribul ţi!nesc produce dere!lri di!esti"e "iolente )i dureroase<

precum )i "om intens.
17/212
FOC ÎN AGORA
00&2&1& Ciup$r(i otră"itoar$
ARE ATENŢIE: &iupercile otr"itoare sunt acele specii de ciuperci

care produc into8icaţii cu di"erse !rade de periculo*itate pentru om
sau pot induce chiar OARTEA<
De aceea este recomandabil s ,n"eţi c:t mai mult despre aceste
ciuperci pentru a le putea e"ita.
Amanita p.alloi)$s
rie)te de obicei ,n simbio* cu mesteacnul< castanul comestibil<

cu alunul )i alte (oioase< rar )i cu coni(ere. &onţine amato8ine )i
phalloto8ine. Ale ucid la 10 *ile de la consumul lor. %ceast ciuperc
este rspun*toare pentru '0M din otr"irile letale.
17'/212
FOC ÎN AGORA
Ciup$r(a )$ 'am'us&litoc'be acromelala@
%re (orma unei p:lnii< picioru)ul este de culoare maroniu deschis.

Aa conţine to8ina acromelal! care produce durere la m:ini )i
picioare< a(ecţiune denumit )i acromelal!ie.
Gal$rina mar+inata
o8ina din aceast ciuperc se nume)te amato8in. Do*a ce

produce decesul este de cam 100 p:n la 150 de !rame de
ciuperc.
10/212
FOC ÎN AGORA
Simptomele otr"irii apar la 5 p:n la 12 ore de la consum sub

(orm de diaree< "om< scderea tensiunii )i cre)terea pulsului.
o8ina are e(ect hepatoto8ic.
!$piota 'runn$oin(arnata
6i aceast ciuperc conţine amato8ine.
11/212
FOC ÎN AGORA
00&/& Plant$ m$)i(inal$
n situaţiileadeutili*area
disponibil. supra"ieţuire trebuie
plantelor )i a s te remedii
altor (olose)tinaturale<
de ceea ce este
identi(icarea cu succes a plantelor ridic mai multe semne de
,ntrebare dec:t ,n ca*ul celor (olosite pentru hran.
00&/&0 7$-ini#i$ ,i no#iuni
Cataplasmă: %ceasta poate (i (ormat din (run*e rupte sau alte

prţi ale unei plante care poate (i ,n(ierb:ntat pentru a se aplica pe
o ran sau pla! ,n mod direct sau ,n()urat ,n sto( sau h:rtie.
In-u*i$ ,i ($ai:
sau e8tern. Pui o Prepararea plantelor
cantitate mic medicinale
de plant pentru u* torni
,ntr;un recipient< intern
ap (ierbinte )i la)i conţinutul la in(u*at ,n ur de 3 p:n la 5
minute.
7$(o(#ia: Aste e8tractul ce se obţine prin (ierberea (run*elor sau a

rdcinilor plantei. Pune (run*ele sau rdcina plantei ,n ap. Print;
o (ierbere susţinut se e8tra! substanţele chimice ale plantei care
,n (elul acesta aun! ,n ap. Proporţia medie este de 2 p:n la 5#
!rame de plant ,n 0<5 litri de ap.
Etra(t )in su(: ichid sau *eam stors din materialul plantei care
este aplicat direct pe ran sau este trans(ormat ,ntr;o alt doctorie.
&ele mai multe remedii naturale lucrea* mai ,ncet dec:t cele din
(armacie. De aceea< trebuie ,nceput cu o do* mic )i lsat mai
mult timp s;)i (ac e(ectul. Desi!ur c unele ,)i (ac e(ectul mai
rapid dec:t altele.
12/212
FOC ÎN AGORA
00&/&4& Solu#ii naturist$
7iar$$:
mur aplantele
)i din aceast,nrudite
boal aut (oare mult
cu acesta. ceaiul
Scoarţa din rdcin
stearului alb )i de
a
altor specii de stear conţin tanin )i este e(icient ,mpotri"a diariei.
tili*area acestuia se (ace cu precauţie deoarece produce e(ecte
ne!ati"e asupra rinichilor. Poţi s opre)ti diareea )i cu autorul
ar!ilei albe )i a cenu)ii. &eai din meri)oare< de a(ine )i de (run*e de
alun sunt )i ele bune ,mpotri"a acestui simptom.
Anti.$mora+i($: Poţi (ace medicamente pentru stoparea
hemora!iei dintr;o cataplasm din ciuperca Furetele cerbilor
?L'coperdon bovista@< din (run*ele plantelor precum &oada
)oricelului?Achilles millefolium) )i ale)(Salvia officinalis)
Antis$pti($: Se (olosesc pentru a curţi rni< pl!i< rosturi<

urticarie. Poţi s le (aci prin sucul pro"enit din presarea cepei
salbatice< a usturoiului< a rocoinei?Stellaria media@ )i prin *drobirea
(run*elor de mcri)?Rumex acetosa@. Se mai poate (ace antiseptice
din rdcina de brusture?Arctium lappa@< din (run*ele )i rdcina
tuturor plantelor din (amilia !alvaceae< precum spre e8emplu +alba
mare. Se poate (olosi )i scoarţ de stear alb. oate acestea sunt
numai pentru u*ul e8tern.
Hip$rpir$i$: -iperpire8ia< cunoscut )i sub numele de (ebr< se

poate trata cu un ceai din scoarţ de salcie< cu o in(u*ie din (lori )i
(ructe de soc< cu ceai din (lori de tei )i dintr;un decoct din scoarţ
de ulm.
Gripă9 ră($ală9 +uturai9 )ur$ri )$ +>t: Poţi trata aceste boli cu
un decoct (cut din (run*e de plante sau din scoarţ de salcie. ai
poţi (olosi rdcina de brusture< (lori sau rdcina de nalb )i
lumnric?*erbascum@ )i (un*e de ment.
13/212
FOC ÎN AGORA
7ur$ri9 $ntors$: ratea*;le cu autorul unei cataplasm din

mcri)< ptla!in< rocoin< scoarţ de salcie< usturoi )i )te"ie. Poţi
de asemenea s (olose)ti creme (cute din *eama e8tras din
aceste plante pe care o amesteci cu uleiuri "e!etale sau cu !rsime
animal.
>n(ărim$a pi$lii: :ncarimea pielii datorat ,nţepturilor de
insecte< arsurilor de soare sau din cau*a atin!erii plantelor cu
peri)ori urticanţi se poate alina cu o cataplasm din planta Sporul
casei?+mpatiens biflora) sau din (run*e de alun?"amamelis
viriniana) Ceama (cut din Sporul casei aut ,mpotri"a urticrii
cu secreţia to8ic a iederei )i ,mpotri"a ,nţepturilor pro"enite de la
insecte. %loe "era poate (i (olosit ,mpotri"a arsurilor pro"enite de
la soare.
H$moroi*i: rataţii cu
pro"enit din scoarţa de autorul
ulm sau unei splridin
de stear< e8terne
(run*e(cut din ceai
de plante sau
din decoctul pro"enit din rdcina plantei Si!ilul lui
Solomon?#ol'onatum biflorum@.
Constipa#i$: Poţi ameliora constipaţia prin consumarea de
decocturi din (run*e de ppdie< de mce) )i co de nuc. ai
aut )i consumul de (lori crude ale &rinului slbatic ?-emerocallis
(ul"a@.
Vi$rmi ,i para*i#i int$stinali: Se pot trata cu autorul ceaiului de
"etrice?anacetum vulare) sau din (run*e de morco" slbatic.
Cramp$ a')ominal$9 +a*$: Poţi (olosi ceaiul (cut din seminţe de
morco" ca anti(latuent. &a s;ţi lini)te)ti stomacul utili*ea* ceai
din (run*e de ment.
Spălături anti-un+i($: ;ţi un decoct din (run*e de nuc< din
scoarţ de stear< din coa de nuc pentru a trata pecin!inea )i
piciorul atletului?tinea pedis@. %plic decoctul pe locul cu pricina )i
e8pune;l la soare.
14/212
FOC ÎN AGORA
00&03& Alt$ =ntr$'uin#ări al$ plant$lor
&;ţi "opsea
camu(la din di(erite
)i masca plante
pielea. n mod pentru
normala;ţi coloras
ar trebui hainele sau a te
(ierbi plantele
pentru a obţine re*ultate palpabile. oile de ceap produc !albenul<
coaa nucilor produce culoarea maro< c:rm:*ul produce ro)u aprins.
&;ţi (ibre )i par:me din (ibrele plantelor. &ele mai (olosite sunt
tulpinele ur*icii< aliorului )i plantei Jucca< dar )i coaa interioar a
teiului.
&;ţi otra" pentru pe)ti prin cu(undarea coilor de nuci ,ntr;o ap
lini)tit )i mic. 9tra"a ,i "a su(oca pe pe)ti (r a le a(ecta
comestibilitatea.
&;ţi iasc ca s aprin*i (ocul din (ul!i de papur< din scoarţ de

cedru.
&%pr;te contra insectelor cu *eam de usturoi slbatic sau ceap
ce se aplic pe piele< plans:nd (run*e de sassa(ras ,n adpost sau
ar*:nd )i presr:nd seminţe )i (ul!i de papur.
&$eali*ea* i*olaţie din (ul!ii de papur )i alior.
15/212
FOC ÎN AGORA
04& Ori$ntar$ =n t$r$n
ntr;o situaţie de supra"ieţuire< dac nu ai la tine hart )i busol "a

trebui s te oriente*i ,ntr;un alt mod pentru a aun!e acolo unde
dore)ti. %ici ai c:te"a metode cu care pot s determini direcţia. Ale
,ţi "or da< desi!ur< numai o direcţionare !eneral. &unosc:nd
terenul )i teritoriul ţrii respecti"e "ei putea ,nainta ,n direcţia
dorit cu mai mult preci*ie. rebuie s ,n"eţi tot ce poţi despre
terenul )i teritoriul ţrii respecti"e. &u )tiinţa de a te orienta cu
autorul metodelor clasice dar )i cu autorul cunoa)terii terenului )i
eritoriului "ei putea cltori cu o preci*ie acceptabil.
04&0& Folosin) soar$l$ ,i um'ra
$elaţionarea terrei cu soarele te "a auta s determini direcţia pe

pm:nt. Soarele rsare totdeauna ,n est )i apune ,n "est< dar nu o
(ace e8act ,n est )i e8act ,n "est. A8ist c:te"a "ariaţii se*onale.
n emis(era nordic< soarele este e8act ,n sud c:nd se a(l ,n
punctul su cel mai de sus pe cer< sau c:nd un obiect nu are o
umbr prea mare.
n emis(era sudic< acela)i soare de pr:n* "a marca e8act nordul.
%ici umbrele se "or mi)ca ,n sensul opus al acelor de ceasornic. &u
autorul practicii "ei putea utili*a umbrele pentru a determina
am:ndou direcţiile )i timpul *ilei. etodele umbrei ce le utili*e*i
pentru !sirea direcţiei sunt> ":r(ul umbrei )i metoda ceasului.
1#/212
FOC ÎN AGORA
V>r-ul um'r$i
Pentru prima metod ,ţi este necesar un bţ drept de un metru

lun!ime )i un loc ori*ontal (r tu(i)uri pe care bţul "a arunca
umbra sa. %ceast metod este simpl< precis )i necesit patru
pa)i>
1. %mplasea* bţul ,n pm:nt pe locul ori*ontal unde "a arunca
umbra sa. Pune ,n ":r(ul umbrei primul marca. olose)te o piatr<
un lemn sau ce"a asemntor. Primul marca este ,ntotdeauna
"estul< peste tot pe p:mnt.
17/212
FOC ÎN AGORA
2. %)teapt 10 p:n la 15 minute p:n c:nd umbra se mi)c c:ţi"a

centrimetri. archea* noua po*iţie la (el ca la pasul ,nt:i.
3. obţinut
%i Desenea* o linie
o linie dreapt care
apro8imati" sest
de la treac prin cele dou marcae.
la "est.
4. Stai ,n picioare ast(el ,nc:t primul marca s ,l ai la piciorul st:n!
)i cel de;al doilea marca la piciorul drept. n (aţa ta ai nordul.
%ceasta (uncţionea* peste tot pe !lob.
9 metod alternati" la aceasta o(er re*ultate mai acurate dar
necesit mai mult timp. Pre!te)te bţul pentru umbr )i (
dimineaţa marcaul. Ia o bucat de s(oar )i desenea* ,n urul
bţului un arc de cerc care s treac prin marca. a amia* umbra
se mic)orea* )i "a dispare. Dup;amia*?la chindie@< umbra se "a
alun!i dinne)te
de cerc. nou )icele
marchea* punctul
dou puncte. %i unde se ointersectea*
obţinut linie precis cu
de arcul
la est
la "est.
$to)a ($asului
Poţi determina direcţia utili*:nd un ceas obi)nuit sau analo!. &easul

trebuie s aib ace de ceasornic.
1/212
FOC ÎN AGORA
Direcţia "a (i precis dac (olose)ti ora local (r schimbrile ce se

(olosesc pentru a (olosi lumina *ilei )i a economisi ener!ia electric.
&u c:t mai

metod. Aadeparte e)ti dechiar
(uncţionea* ecuator<
)i cu cu
un at:t
ceasmai e8act
di!ital. este aceast
Desenea* un
ceas pe o bucat de h:rtie cu ora corect pentru a determina
direcţia. n emis(era nordic ţine ceasul ori*ontal )i po*itionea*
beţi!a)ul spre soare. mparte ,n dou un!hiul dintre orar )i
marcaul de ora 12 pentru a obţine linia nord;sud. Dac nu )tii unde
este nordul pe aceast linie< aminte)te;ţi ca soarele rsare ,n est<
apune ,n "est )i sudul este e8act la amia*. Soarele este ,n est mai
de"reme de amia* )i ,n "est dup;amia*.
Notă: Dac ceasul tu este potri"it pe timpul economic< (olose)te
punctul dintre ac )i marcaul 1 de pe ceas pentru a determina linia
nord;sud<
Pe emis(era sudic< a)ea* ceasul cu marcaul de ora 12 s arate
,nspre soare. Punctul de miloc dintre ora 12 )i orarul ,ţi de(ine)te
linia nord;sud.
04&4& Folosin) luna
Deoarece luna nu are lumin proprie< lumina ei este de (apt

re(lecţia soarelui. Aa orbitea* ,n urul pm:ntului (c:nd un circuit
de 2 de *ile )i ,)i schimb (orma ,n (uncţie de po*iţia ei. una nou
sau ine8istenţa lunii sunt po*iţiile lunii pe partea opus a
pm:ntului (aţ de soare. %tunci c:nd ea se mi)c ,n a(ara umbrei
pm:ntului< ,ncepe s re(lecte lumin din partea dreapt )i cre)te
pentru a de"eni lun plin< dup care descre)te )i de"ine din ce ,n
ce mai mic pe partea st:n!. e poţi (olosi de aceste in(ormaţii
pentru a identi(ica direcţia.
Dac luna rsare ,nainte ca soarele s apun< partea iluminat a ei

"a (i cea din "est.
1'/212
FOC ÎN AGORA
Dac luna rsare dup mie*ul nopţii< partea iluminat a ei "a (i cea
din est. Discul limpede al luni ne o(er ,n mod apro8imati" direcţia
este;"est pe timp de noapte.
04&%& Folosin) st$l$l$
n ca*ul acesta direcţia este dat de constelaţii care depinde de

locaţia ta< mai precis de emis(era ,n care te a(li.
Emis-$ra nor)i(ă
Pe emis(era nordic putem s ne (olosim de constelaţiile> rsa

aor cunoscut )i sub denumirea popular de &arul are )i de
&assiopeia. %ceste constelaţii nu sunt (i8e. Ale sunt ,ntotdeauna
"i*ibile ,n nopţile clare.
olose)te;le pentru a !si Steaua Polar< cunoscut )i sub
denumirea de Steaua +ordului. Steaua Polar este parte a &arului
ic. Aa se a(l e8act pe Polul +ord &eresc.
1'0/212
FOC ÎN AGORA
&arul are se poate con(unda cu &arul ic. tili*ea* constelaţia

&assiopeia pentru a e"ita aceast posibil con(u*ie. &arul are se
a(l ,ntodeauna ,n partea opus a constelaţiei &assiopeia )i se
rotesc ,n urul
&onstelaţia Stelei
&arul arePolare
este ,n sensul din
(ormat opus acelor
)apte de )iceasornic.
stele are (orma
unui car.
&ele dou stele de os ale lui sunt stele de re(erinţ deoarece ele
arat spre Steaua +ordului. Desenea* mental o linie cu autorul
acestor dou stele. Pe aceast linie< la o distanţ de cinci ori mai
mare dec:t cea dintre ele< se a(l Steaua Polar.
&assiopeia are cinci stele ce (ormea* litera HGB rsturnat. Steaua
Polar se a(l pe o linie ori*ontal ce pleac din milocul constelaţiei
&assiopeia )i cu direcţia ,nspre &arul are. Dup ce ai locali*at
Staua
pm:nt+ordului<
care s trasea* ,n mod cu
se intersecte*e ima!inar o linie
ori*ontul. %cel"ertical
punct de,nspre
pe sol
indic Polul +ord.
Emis-$ra su)i(ă
1'1/212
FOC ÎN AGORA
Pe emis(era sudic nu e8ist nicio stea destul de strlucitoare

pentru a putea identi(ica polul sud celest. %ici ne aut constelaţia
&rucea Sudului sau &ru8. Aa este cea mai mic dintre cele  de
constelaţii
Sudului aremoderne< dar
cinci stele< estedintre
patru relati"ele
u)or
suntdecele
identi(icat. &rucea )i
mai strlucitoare
(ormea* o cruce ,nclinat ,ntr;o parte. Stelele ce (ormea* a8a
lon!itudinal sunt stelele de re(erinţ. Prelun!e)te ,n mod ima!inar
linia (ormat de ele cu o distanţ de cinci ori mai mare dec:t cea
dintre ele. Din acest punc trasea* o linie "ertical spre pm:nt
care s se intersecte*e cu ori*ontul. Punctul de ,nt:lnire ale cele
dou linii?linia "ertical )i ori*ontul@ este marcaul terestru pentru
direcţia ,nspre sud.
04&%& Cu 'usolă impro"i*ată
Poţi construi o busol impro"i*at (olosind obiecte metalice precum

un ac ascuţit sau o lam de ras cu dou ti)uri )i un obiect
nonmetalic precum s(oar sau un (ir de pr lun! pentru a ,l
suspenda. Poţi ma!neti*a sau polari*a bucata de metal prin (recare
u)oar ,ntr;o sin!ur direcţie< pe o bucat de mtase sau cu !ri
prin pr. Poţi polari*a metalul )i prin (recarea ,n mod repetat a unui
capt cu autorul unui ma!net. reac ,ntotdeauna ,ntr;o sin!ur
direcţie. Dac ai o baterie )i s:rm conductoare de curent electric<
poţi polari*a electric o bucat de metal.
1'2/212
FOC ÎN AGORA
S:rma trebuie s (ie i*olat. Dac nu este i*olat< ,n"ele)te obiectul

de metal ,ntr;o coal de h:rtie pentru a pre"eni contactul. Fateria
trebuie s aib minimul 2 "olţi.  o bobin din (irul electic )i
ata)ea*;le
obiectul la polii,nbateriei<
de metal la anod acestei
)i din interiorul )i la catod. Introdu
bobine. Prin )iaceast
retra!e
mi)care un ac de"ine electroma!net. Dac ,l suspende*i de un (ir
nonmetalic< sau dac ,l pui s pluteasc ,n ap pe o bucat mic de
lemn< se "a orienta ,n mod automat pe linia nord;sud.
Poţi construi mai multe busole impro"i*ate utili*:nd un ac de cusut

sau un obiect subţire de metal< un recipient nonmetalic?spre
e8emplu< un recipient de plastic@< capacul su despicat ,n centru )i
impermeabil< )i o peniţ de ar!int. Pentru a construi aceast busol
rupe ,n dou un ac de cusut. 9 umtate "a (i (olosit pentru a
indica direcţia )i cealalt umtate ,l "ei (olosi ca pi"ot. n(i!e
pi"otul
umtate,n pe
partea central
peniţa )i de)i os
de ar!int a recipientului.
(i8ea*;o Punese"
cu clei< lipici< cealalt
de
copac sau plastic topit. a!neti*ea* un capt al ei )i a)ea*;o pe
pi"ot.
04&8& Alt$ mo)uri )$ ori$ntar$
&redinţa precum c mu)chii copacilor pot indica nordul nu este

e8act pentru c ei cresc de ur ,mpreurul scoarţei copacului. De
(apt cre)terea lor este mai abundent pe o parte a copacului< pe
partea de nord ,n emis(era nordic )i in"ers ,n emis(era sudic.
Dac prin apropriere e8ist c:ţi"a copaci c*uţi uit;te la truchiurile
lor pentru a le compara. &re)terea este mult mai "i!uroas pe
partea dispre ecuator< cercurile de cre)tere ale copacilor sunt
,ndeprtate unele de altele. Pe de alt parte< cercurile de cre)tere
ale copacilor "or (i mai apropriate pe partea dinspre poli.
Direcţia ":ntului te poate auta c:teodat. Di(erenţa de "e!etaţie )i
modelele de umiditate de pe prţile nordice )i sudice ale "ersanţilor
te pot auta s determini direcţia.
1'3/212
FOC ÎN AGORA
n emis(era nordic< partea de nord a "ersanţilor au parte de mai

puţin soare dec:t prţile sudice ale lor )i deci sunt mai reci )i mai
ume*i. ara pe prţile nordice ale "ersanţilor se mai pot re!si
*pad. Iarna<
"ersanţilor suntcopacii
primele)i care
supra(eţele
nu mai deschise de pe partea sudic a
au *pad.
04&1& S-aturi ,i tru(uri
At$n#i$> aceste re!uli sunt "alabile numai re!ional )i limitat.

&Pomii sin!uratici sunt de obicei ,nclinaţi spre sud;est< iar cren!ile
cele mai lun!i sunt de asemenea orientate ,nspre sud;est.
&u)chii cei mai den)i de pe scoarţa unui copac sunt pe partea de
nord;"est acolo< scoarţa copacului este s(r:micioas.
&!:ndaci
Pe partea
de de sud !se)ti sub scoarţa copacului urechelniţe )i
scoarţ.
&$dcina cea mai !roas a snopurilor de iarb sin!uratice este
orientat spre nord;"est.
&P:n*ele de pianen sunt de obicei construite pe direcţia est;"est.
&Intrarea ,n scorbura ciocnitorii este ,ndreptat ,n cele mai multe
ca*uri spre est.
&&ercurile anuale ale copacilor sunt mai ,ndeprtate unele de altele
pe partea de nord )i nord;est.
&:r(ul copacilor< care sunt tot timpul anului "er*i< sunt aplecaţi de
cele mai multe ori ,n direcţia estic.
&Steaua Polar din rsa aor arat nordul.

&loarea nsturelului arat direcţia soarelui.
&loare de cicoare se deschide cam la ora 0#>00 )i se ,nchide cam la
ora 12>00.
&ichenii )i mu)chii> cresc cel mai bine pe partea umbroas a
copacilor deci pe emis(era nordic ei cresc pe partea de nord< iar
pe emis(era sudic este partea de sud.
&&opacii> a copacii btr:ni< cercurile anuale sunt mai mari pe
partea care arat ,nspre ecuator.
1'4/212
FOC ÎN AGORA
&ori> %ceste plante se orientea* de cele mai multe ori ,nspre soare
pentru a ,n(lori mai bine deci ele se orientea* spre sud pe
emis(era nordic )i in"ers.
&%pe cur!toare>
re!iunea n ca*ul
,n care cur!e un ,nr:u
care
saucunoa)teţi
un (lu"iu dea ,n mare
mai mare< direcţia
acesta ,n
poate
certi(ica direcţia corect. %tenţie la (aptul c r:urile )i (lu"iile pot
a"ea meandre.
&Psri> pasrea ţestor de ori!ine a(rican< ce trie)te ,n special ,n
sudul ecuatorului< ,)i construie)te cuibul pe partea "estic a
copacilor.
&n multe re!iuni< termitele ,)i construiesc mu)uroaiele ,n direcţia
de nord;sud pentru a e"ita canicula de la amia*.
04&?& Impro"i*ar$a un$i .ăr#i
Aste !reu s te oriente*i ,n teren (r hart. Dac nu ai a"ut la tine

una sau dac ai pierdut;o pe cea pe care ai a"ut;o< atunci poţi s;ţi
impro"i*e*i una. &aut un punct ,n teren< unde ai cea mai bun
perspecti" )i con(ecţionea* o schiţ la scar. Distanţele le poţi
e"alua cu autorul tabelei de mai os. ot ceea ce este important
,nsemnea* pe schiţa ta> cursurile de ap< st:ncile pre!nante<
supra(eţele cu "e!etaţie< drumul animalelor< *borul psrilor )i
locaţiile unde se poate pescui sau de unde poţi (ace rost de lemne
de (oc. &onsemnarea acestor detalii pe hart te eliberea* de
sarcina de a le ţine minte. Dac nu ai h:rtie< poţi s le scriele)ti pe
un boţ neted de lut pe care ,l usuci la (oc. 9 alt "ariant de a
pstra in(ormaţiile este de a;ţi con(ecţiona o hart din lemne subţiri
)i netede precum hrţile de na"i!aţie maritim a poline*ienilor.
7istan#a O'i$(t
,n metri
13 Detalii ale (eţei unui om< ţi!lele de pe cas
@1 inia ochilor
033 orma capului unui om
1'5/212
FOC ÎN AGORA
013 Detalii ale hainelor
413 aţa uman ca un petec alb
%33 :ini< Picioare< )i
833 &onturul unei persoane

133 &uloarea ,mbrcminţii< corturi
0333 i)cri
0433 &opaci sin!uratici
0133 =rupe de persoane< automobile
4333 &onturul copacilor sin!uratici
8333 &ase i*olate< copaci i*olaţi
1333 &o)uri de (um ale (abricilor< blocuri turn< !rupe
de copaci
03333 &etţi< turnuri de tele"i*iune

In(luenţa mediului ,nconurtor )i a climei denaturea* e"aluarea
distanţelor.
Se e"aluea* distanţa prea mare>

&c:nd ai soarele ,n (aţ
&dac obiectul este prea mic sau poate (i recunoscut numai cu !reu
&,n urcu)
&,n pdure
&,n condiţii ceţoase
&la "reme mohor:t
Se e"aluea* distanţa prea scurt>
&cu soarele ,n spate
&c:nd obiectul este prea mare
&,n pant
&peste porţiuni de teren uni(orm precum> *pad< ap< nisip
&dac parcursul nu poate (i recunoscut ,n ,ntre!ime
&pe "reme limpede
1'#/212
FOC ÎN AGORA
0%& Pro+no*a m$t$o
+orii sunt sisteme "i*ibile (ormate din picturi de ap sau de

cristale de !heaţ. %cestea se a(l ,ntr;o stare de suspensie la o
oarecarecaracteristici.
di"erse ,nlţime de la&ele
supra(aţa Pm:ntului.
mai importante +orii sunt
precipitaţii "ariaţi
sunt date)ideau
aceste (ormaţiuni. nc din cele mai "echi timpuri oamenii au
obser"at cone8iunea dintre starea "remii< pre*enţa )i e"oluţia
norilor.
n *onele cu clim temperat e8ist *ece tipuri de nori cate!orisiţi
,n trei tipuri> nori in(eriori< nori milocii )i nori superiori. Dintre norii
in(eriori (ac parte> &umulus< Stratus< Stratocumulus<
&umulonimbus< +imbostratus. +orii milocii sunt> %ltocumulus )i
%ltostratus< iar norii superiori conţin urmtoarele tipuri> &irrus<
&irrostratus )i &irrocumulus.
1'7/212
FOC ÎN AGORA
Nori Cirrus
+orii &irrus sunt (ormaţiuni de altitudine mare< r*leţi )i cu aspect

(ibros sub (orm de (ilamente< bancuri sau ben*i albe. Ai sunt
alctuiţi din cristale de !heaţ. +u produc precipitaţii. Ai se
re!sesc de
Eilometri ,n mod
sol )iobi)nuit
sunt unlasemn
o altitudine
de "remede bun.
apro8imati" )ase
n *onele cu clim rece< c:nd ,ncep s se multiplice )i sunt ,n numr

mare< ei sunt ,nsoţiţi de ":nt nordic ce su(l din ce ,n ce mai tare.
%ceasta indic aproprierea unui "iscol. +orii cirrus pot (i< de
asemenea< resturi ale unei (urtuni. ormaţiuni ample alctuite din
nori de cirrus )i cirrostratus acompania* de obicei ura!ane sau
tai(unuri. n numr mare de nori cirrus poate (i )i e(ectul unui tra(ic
aerian intens.
1'/212
FOC ÎN AGORA
Nori (umulus
+orii &umulus sunt (ormaţiuni de nori i*olaţi )i se !sesc la o

altitudine ,ntre 300 de metri )i 11.000 de metri. %u aspect de "at
alb stralucitoare )i contur bine delimitat. Ai conţin picturi de ap.
De cele mai multe
n!rmdirea lor ,iori ei s
(ace apar la mie*ul
arate ca un *ilei
munte )i aduc "reme
de nori. bun.
%ceasta
poate indica schimbarea "remei )i apariţia unei (urtuni.
Nori stratus
+orii stratus sunt un tip de nori care are (orma de p:n* cenu)ie. Ai
se a(l la altitudine (oarte oas< la cca. 2.000 de metri. %ceste
(ormaţiuni produc precipitaţii< ,n !eneral slabe< sub (orm de
burniţ sau ace de !heaţ.
1''/212
FOC ÎN AGORA
Nori nim'us
+orii nimbus sunt nori ce se e8tind pe ,ntrea!a supra(aţ a cerului

)i sunt de culoare !ri ,ntunecat. Ai pre"estesc ploaie )i ninsoarea.
Nori Cumulonim'us
ermenul
noţiunile> Hde cumulonimbus
cumulus ,)i are ori!inea
B care ,nseamn !rmad,n)ilatin )i conţine
Hnimbus B
care ,nseamn nor. %ce)ti !en de nori se !sesc la o altitudine de
p:n la 15;17 Eilometri de sol )i au un aspect de nico"al. +orii
nimbus apar de obicei ,n se*onul cald. Dac se mi)c ,n direcţia ta
trebuie s te a)tepţi la (urtun asociat cu descrcri electrice. Ai
mai pot pre"esti )i precipitaţii sub (orm de a"ers.
200/212
FOC ÎN AGORA
Nori Cirrostratus
+orii cirrostratus este !enul de nori de mare altitudine )i sunt mai

,nchi)i la culoare dec:t norii cirrus. Ai acoper parţial sau inte!ral
cerul )i au un aspect (ibros )i relati" neted. %ce)ti nori au un aspec
de "oalbun.
"reme trasparent )i albicios. &onţin cristale de !heaţ dar indic o
Nori (irro(umulus
+orii cirrocumulus sunt (ormaţiuni de nori ce se re!sesc la

altitudine mare )i au (orma de pturi )i bancuri subţiri. Ai creea*
un aspect "lurit pe cer. Sunt transparenţi< apar )i dispar rapid.
+orii cirrocumulus sunt alctuiţi din cristale (ine de !heaţ. Ai indic
"reme bun.
201/212
FOC ÎN AGORA
S-aturi ,i tru(uri
&nainte de a ploua torenţial< cre)te umiditatea din aer< care la

&r:ndul
+e maieipoate
se remarc
auta )iprin (aptul
cerul c r:mele
la amur! )i cel ies la supra(aţ.
de dimineaţ. Dac
dimineaţa este cenu)ie )i amur!ul a (ost ro)u< atunci se poate ca
"remea s (ie (rumoas.
&Froa)tele )i !reierii de dimineaţ sunt semne tot pentru o "reme
(rumoas. Dac< ,ns< bate un ":nt din direcţia nord;"est )i cerul
este ro)u sau albastru atunci s;ar putea s (ie "reme ur:t.
&+ori de*l:naţi )i cu aspect de "apori care *boar ,mpotri"a ":ntului
indic o "reme continuu ur:t.
202/212
FOC ÎN AGORA
08& Autoapărar$
ntr;o situaţie de supra"ieţuire trebuie s te a)tepţi ca s;ţi aperi

"iaţa ta sau< ,n maoritatea ca*urilor< lucrurile pe care le deţii. n
re!iunile ,ndeprtate sau chiar ,n ora)e< ,nainte de toate noaptea<
poate a"ea loc oric:nd un atentat. Ai "in pe nea)teptate. u trebuie
s;i ,nt:mpini ,ntotdeauna cu calm. -oţii nu "or s te omoare cci
dac asta "oiau atunci erai mort de mult. Ai "or ceea ce tu pose*i.
Deoarece "iaţa ta este mai important dec:t lucrurile tale te poţi
desprţi de ele (r a e*ita.
A"it s opui re*istenţ< s te mi)ti repede )i s pro"oci. iaţa ta nu
are "aloare pentru ei. Dac "iaţa ta este ,n pericol atunci aplic
re!ula de (ier> H$l sau $u9 pentru a te sal"a. ntr;o situaţie de
supra"ieţuire nu poţi s mai stai )i s anali*e*i articolul 44 din
&odul penal )i le!ea nr. 1#'/2002 pri"ind modi(icarea )i
completarea acestuia< pentru a "edea dac e)ti sau nu ,n le!itim
aprare. n aceast situaţie trebuie s te deci*i ,n (racţiuni de
secund
le!ea ,)i )i
aresle!itimitatea
acţione*i. Ssa.
nur
se ,nţelea! !re)it trebuie
ea s;ar instaura o starepreci*at
de "estc
slbatic. otu)i starea de supra"ieţuire este una special ,n care
meditaţia minuţioas asupra &odului penal )i consecinţelor ce poate
decur!e dintr;o e"entual ,nclcarea a acestuia ,ţi poate (i (atal.
rebuie s ai abilitatea ca ,n primele cinci secunde< inclusi" timpul
pentru a reacţiona< s;ţi scoţi din lupt ad"ersarul. Supra"ieţuie)ti
numai dac ai "oinţa puternic de a;ţi (olosi toate cuno)tinţele de
autoaprare.
203/212
FOC ÎN AGORA
Sin!urul scop ,n aceste momente este s supra"ieţuie)ti atacului.

+imic altce"a nu trebuie s te mai preocupe.
l+u (ace !re)ealaupta

suprae"alue*i. de a sube"alua ad"ersarul.
corp la corp Dimpotri"<
este ,ntodeauna trebuie s;
periculoas< cel
puţin pentru cei neiniţiaţi. n ca*ul ,n care nu e)ti antrenat pentru
lupta corp la corp trebuie s te limite*i la c:te"a tehnici (oarte
e(ecti"e pentru a;ţi sal"a "iaţa. %ceste tehnici se ba*ea* pe lo"ituri
,n )apte prţi ale corpului ce sunt cele mai sensibile )i durereoase.
Dac "rei s scapi cu "iaţ< lo"e)te cu toat (orţa ,n/cu>
&esticule
&arin!e
&9chi cu de!etele
&&o"itur
Pumnul ,nsimultan
nas la urechi cu supra(aţa interior a m:inilor
&%rtera carotid
=enunchii ad"ersarului sunt (oarte accesibili )i din cale a(ar de

"ulnerabili. rebuie s lo"e)ti puternic ,n special ,n partea lateral a
!enunchiului dar )i lo"iturile dure ,n prţile din spate )i (aţ ,l scot
din lupt pe ad"ersar (r s ,l omoare. &:nd e8ecuţi lo"itura ,ns
trebuie s stai pe un sin!ur picior. Deci atenţieQ
204/212
FOC ÎN AGORA
NOT6 URI7IC6:
CopDri+.t ,i )r$pturil$ )$ autor
n con(ormitate cu dispo*iţiile e!ii nr./1''#< cu modi(icrile )i
completrile ulterioare prin e!ea nr. 25 din 23 iunie 2004 )i cu
9rdonanţa de r!enţ a =u"ernului nr. 123 din 1 septembrie 2005<
drepturile de autor asupra lucrrii de (aţ aparţin e8clusi" creatorului ei<
respecti" -omerillum< http>//arta;supra"ietuirii.blo!spot.com/.
%ceast carte electronic a (ost reali*at ,n =ermania )i st inclusi" sub

protecţia le!ilor !ermane< respecti" X 10# (( rheber!eset*. Aa nu poate
(i copiat< reprodus< tradus< arhi"at sau transmis< nici ,n tot< nici ,n
parte< sub nicio (orm )i prin niciun (el de miloace mecanice sau
electronice< (r acordul scris )i semnat de autor. :n*area parţial sau
total a acestui ebooE< (r aprobarea e8plicit a autorului lui< este strict
inter*is.
&ine "a ,nclca le!ile copJri!htului )i dreptului de autor este culpabil )i
"a a"ea de su(erit ri!orile le!ilor ,n "i!oare. Al "a (i a"erti*at contra cost
)i "a trebui sa compense*e preudiciul adus. &artea pre*ent conţine
mecanisme de securi*are precum ID )i si!natur di!ital. n consecinţ
copiatul acestor in(ormaţii pot (i urmrite cu u)urinţ prin internet.
Pentru u*ul personal puteţi s (aceţi o copie electronic. %utorul " o(er
dreptul s tipriţi cartea la imprimant )i s o(eriţi copiile printate< ,n
numr dorit dar numai ,n mod !ratuit )i nu ,n scopuri comerciale.
%utorul a lucrat la aceast carte ,n mod pro(esional< competent )i

con)tiincios. &u toate acestea el nu preia nicio !aranţie ,n ceea ce
pri"e)te inte!ralitatea< preci*ia )i practicabilitatea in(ormaţiilor
pre*entate.
$esponsabilitatea implementrii in(ormaţiilor din aceast carte re"ine ,n

totalitate cititorului. Aste e8clus rspunderea autorului pentru
e"entualele !re)eli )i consecinţele re*ultate din acestea.
205/212
FOC ÎN AGORA
Autor ,i $)itor: H O  E R I ! ! U 
Date de contact>
A;ail> hommerillum Y!mail.com

obil> 01522512'#05
CopDri+.t J4304 'D Hom$rillum
.ttp:KK$n$r+ia;li'$ra;s$(r$t;(osmi(&'lo+spot&(omK
20#/212
FOC ÎN AGORA
FOC ÎN AGORA
7UNE5EU> &on)tiinţa in(initului
SPARTACUS: racul care a ,n!enunchiat $oma
207/212
FOC ÎN AGORA
FERA AUTARHIC6 ?Partea I@
FERA AUTAHIC6 ?Partea II@
20/212
FOC ÎN AGORA
ARTA SUPRAVIEŢUIRII
7EOCRAŢIA> $e"oluţie ,n sistem
20'/212
FOC ÎN AGORA
VENITU! 7E A56: 7r$pt -un)am$ntal al omului
ARE!E CRASH: De*astrul care ne "a elibera din scla"ie
210/212
FOC ÎN AGORA
ENERGIA !IER6> Secret cosmic suprimat de elitele mondiale
Auto"in)$(ar$a: $)i(ul )in tin$
211/212
FOC ÎN AGORA
At$n#i$:
Suntem ,nc ,n (a*a de construcţie a unui pa!ini de internet proprii.
P:n atunci m puteţi !si cu autorul etichetelor> (oc ,n a!ora )i
homerillum.
&u autorul acelora)i etichete m puteţi !si )i pe canalul Zouube.
Pentru acest canal puteţi accesa )i urmtoarele linEuri>
FERA AUTARHIC6
ARTA SUPRAVIEŢUIRII
7EOCRAŢIA: R$"olu#i$ =n sist$m
SPARTACUS: Tra(ul (ar$ a =n+$nun(.iat Roma

ENERGIA !IER6: S$(r$t (osmi( suprimat )$ $lit$l$
mon)ial$
212/212

Arta Supravietuirii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arta Supravietuirii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FOC ÎN AGORA

ARTA SUPRAVIEŢUIRII: Înapoi la mama natură

HOERI!!U este numele meu "irtual.

n primul r:nd s " e8plic denumirea acestei colecţiei.

FOC ÎN AGORA pentru c ardem ideile "echi pentru a (ace loc

&ea mai mare

n *ilele noastre< omul de"ine din ce ,n ce mai dependent de

Industria ne apro"i*ionea* cu echipament hi!h;tech ce ne (ace

&ltoriile ,n ţinuturile slbatice ale !lobului< sub (orm de

%& Posi'il$ situa#ii p$ri(uloas$ ($ pot )u($ la (olaps

ntre aniia 1'00

a aceste catastro(e naturale se adao! de multe ori )i cele (cute

9r!ani*aţia pentru popoare ameninţate?die =esellscha(t (uer

Peste tot ,n lume se ,nre!istrea* un numr tot mai mare de re"olte

8& S(.$mă )$ m$morar$

Apă9 alim$nt$9 a)ăpost9 autoapărar$

Situa#ia tr$'ui$ $"aluată9 $plor$a*ă m$)iul

Amint$,t$;#i tot timpul =n ($ situa#i$ $,ti

Utili*$a*ă piatra ,i l$mnul p$ntru a -a($ -o(ul

Ini#ia*ă;t$ =n arta supra"i$#uirii

1& Psi.olo+ia supra"i$#uirii

n ca* de necesitate< toate lucrurile cu care suntem obi)nuiţi )i pe

Alementul cheie< ,n orice situaţie de acest !en< este atitudinea

Stresul este un sindromul de adaptare ce are loc ,n urma

n *iua de ast*i suntem de puţine ori e8pu)i unor asemenea

%"em ne"oie de stres deoarece el ne aduce mai multe bene(icii.

Semnele obi)nuite de su(erinţ< ,n ca*ul unui stres e8cesi"< sunt>

.Di(icultatea de a lua deci*ii

%ceast pre!tire implic un S9S intern ce este trimis prin tot

Stresorii nu sunt curtenitori. Spre e8emplu< un stresor nu te

Iat c:te"a dintre aceste tipuri de stresori.

0& $nire< boal sau moarte

nii oameni au probleme s triasc unde"a unde nu le este totul

%& ediul ,nconurtor

Al poate (i o surs de hran )i protecţie sau poate (i cau*a unui

8& oamea )i setea

1&4& R$a(#ii natural$

Aa se asocia* cu (rica. Aste natural s ai team de ce"a< de aceea

Dac nu am (i niciodat an8io)i< nu "om (i prea moti"aţi s

%& uria )i (rustrarea

Dac (rustrarea atin!e un ni"el mai mare ea se trans(orm ,n (urie.

Pierderea sau a"arierea echipamentului< "remea< teren inospitalier<

n momentul ,n care "ede c (uria nu o aut s r*bat< atunci

Depresia este e8presia sentimentului lipsei de speranţ )i al

1& Sin!urtatea )i plictiseala

iinţa uman este un animal social. %sta ,nseamn c noi< ca (iinţe

1&%& Antr$nam$nt psi.olo+i(

&el mai important lucru este s supra"ieţuie)ti. Dup cum obser"i

A8perienţa psiholo!ic te poate ,n(r:n!e mult ,nainte de a (i ,n(r:nt

Prin studierea teoretica a psiholo!iei de supra"ieţuire )i prin

ehicile de destindere sunt instrumente e8celente de autor pentru

Dac !:ndurile ,ţi distra! atenţia< ceea ce se poate ,nt:mpla<

+u pretinde c ţie nu ,ţi este (ric de nimic. =:nde)te;te despre

n momentul ,n care e)ti ,ntr;o situaţie de supra"ieţuire )i nu )tii

1& ii realist

n"aţ s "e*i partea bun a lucrurilor. Pentru a;ţi e8ersa

/& n"aţ tehnicile de a !estiona stresul

1&8& Cara(t$risti(il$ prin(ipal$

&aracteristicile principale pe scurt pentru a (ace (aţ a unei situaţii

Nu uita: Voin#a )$ a supra"i$#ui se poate traduce )i cu r$-u*ul

?& Plani-i(ar$ ,i $(.ipam$nt

n slbticie se poate supra"ieţui cu un echipament minimal. +u

rusa de supra"ieţuire ,n slbticie poate s conţin urmtoarele>

Industria ne apro"iionea cu echipament hi!h;tech ce ne (ace

Utili$aă piatra ,i l$mnul p$ntru a -a($ -o(ul

n iua de asti suntem de puţine ori e8pu)i unor asemenea

& %coperitori e8tensibile ce ,nchid buunarele )i deschiturile

Pentru a pre"eni spar!erea b)icilor care cauea o rostur