Piero $an 0ioruio

GUilr $[$UPRrUtryUEgil
ru$, GTIAPROPIIII
-, -
PNIBU$Nil
, rcllilllTIIGT GT URITHTI
$r G[nr rsil llttutilBltl
Tehnoredactare: Gilbert G herghina, Luxi na Gherghi na
GUPRITS
CopertS: Gilbert Gherghina

CuvAnt inainte /5
Cuv6nt inainte la edilia francezd / 8

lntroducere / 13

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei

Partea I - Riscuri ti impacturi/ 24
SAN GIORGIO, PIERO
Cum supravietuiegti tu gi cei apropiafi pribugirii economice
si Suprapopularea /24
ce urmeazl 9i care este inevitabilS / Piero San Giorgio ; trad.: loana Sfdrpitul petrolului / 34
S6ngerean. - Bucuregti : Ganesha Publishing House, 2015
rsBN 978-606-87 42-11-3 Sf6rgitul tuturor resurselor / 45
Colapsul ecologic / 55
l. S6ngerean, loana (trad.)
Sf6rpitul sistemului financiar / 72
33 Cultura globald /97
Factorii neprev6zuji / 116

Speranlele / 121

Partea a l!-a - Pribugirea / 133

,,Survive The Economic Collapse"
@ 2013 by Piero San Giorgio
Mecanismele pribugirii / 133

Copyright @ 2016 Ganesha Publishing House Consecinlele / L45

Este interzisi reproducerea sub orice formd, integral sau partial,
Lumea de m6ine / 168
a acestui text firi consimldmAntul scris al editurii.
Momentul decizi,ei / 2OG

Partea a lll-a - Supravieluirea I zl,L

Atitudinile de supravieluire / 27L

ripdritra: kUganesha
\\p/ J advertiEingt Printing
Baza autonoml sustenabile (BAS)/ 219

design . tipar o promolionale . editurd

Apa / 223

tel: 021 423 20 s9,tel/fax:.02L 424 98 t3 Hrana /23L

e-mail: contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro lgiena 9i sindtatea / 249
Energia / 282
GUUnffiilmrrr
Cunoagterea / 301
ApSrarea / 308 de James Howard Kuntsler
Legiturile sociale / 342
,,Nimic nu este mai amuzant decdt nefericirea", a scris Samuel
Unde s5 vI instalafi o BAS / 353 Beckett cAndva intr-o epigramS, ca o subliniere a faptului ci atunci
cAnd totul pare pierdut, mairim6ne totu;i umorul. Astfel, am fost
Partea a lV-a - Pregdtirea personali / 376 ?nclinat si iau o atitudine poznagi in cdrlile mele recente despre
acest subiect, referitor la anomaliile ingrozitoare de mare
;i
Cum sd vd pregdnl / 377 anverguri aflate in desfdpurare in a;a-zisa lume ,rdezvoltat6". Pe
Un plan de acfiune / 388 misuri ce ne confruntim cu datele realitSlii, gAndirea deliranti
creFte direct proporlional cu nivelulgeneral de anxietate; efectul
Exercifiile fizice /39t final fiind o pierdere totalS a inteligenlei, in special printre oamenii
Concluzii/ 399 care ar trebui si gtie cel mai bine despre tot. Ce poate fi mai sublim
comic dec6t ni;te oameni inteligenli, care aclioneazi prostesc?
Bibliografie gi referinfe / 403 Conducerea politici in special pare si fie dezorientati de
schimbirile ce au loc in lume. Cea mai evidenti caracteristici Tn
Anexe / 420
aceasti perioadi istorici este incapacitatea claselor educate gi
Trusa de supravieluire timp de 72 de ore I 420 conducitoare de a construi un conlinut narativ coerent referitor
la ce ni se petrece, ;i si formeze un consens inteligent referitor
Provizii dehrand / 423
la ce este de ficut in aceste conditii. Aceasta este tragic desigur,
Echipament pentru prepararea hranei / 424 dar privind desfSgurarea evenimentelor, pare un spectacol destul
de captivant, gi acliunea e doar la inceput. Piero San Giorgio
Produse de igieni gi de curilat / 425
este probabil mai pufin glumet decdt mine, in acest foarte clar
Medicamente gi instrumente medicale / 426 gi folositor ghid al siu pentru prezent gi viitor, dar impirti;im
aceea;i apreciere a gravit5lii comice ;i a ciudSfeniei specifice
Unelte / 428 timpurilor noastre.
Apirare, siguran!5 gi mijloace de comunicare I 43O Cei trei cil5reli (apocaliptici, n.n.) care doboari umanitatea
industrial-tehnocratici sunt bine-cunosculi in prezent t) apogeul
Despre autor I 432 petrolului (sau cel pulin apogeul petrolului disponibil); z)
dificulHtile formirii de capital, din cauza acumulSrii maxime de
datorii; 3) efectele foarte tangibile ale schimbirilor climatice (sau
cel pulin, dezechilibrul climei). in galopul acestor cilire!i, anumite
consecinle ne apar ca fiind previzibile. De exemplu, putem vedea
Pentru faniLia nea in prezent relalia dintre combustibiliifosiligi bani. Existi o legituri
directi ?ntre disponibilitatea gi cantitatea de petrol ieftin introdus
in economiile avansate gi expansiunea creditului ieftin, care odat5
5
 Cum si supraviefuiegti tu gi cei apropiafi
activat, se converte;te in datorie. A;adar, in momentul de apogeu
al petrolului, se ajunge de asemenea;ila datorie maximi. larodati
cu trecerea maximuluiin cazul ambelor, vom incepe si asistim
la derularea epocalS a datoriilor, ca creanfe asupra obiectelor, a
ciror valoare dep6legte garantiile existente. Aceasti derulare se
manifestl ca disparitie a banilor, ;i mai la obiect, a averiitotale din
posesia societSfii. Aceasta se traduce prin sciderea standardului
de viafi.
Ca un exemplu poate ;i mai direct, putem vedea efectele
tangibile ale schimbirii climatice (sau vreme neobi;nuiti),
mahifestate prin recolte slabe, lipsi de hrani ;i preluri ridicate;
sau ale distrugerii ora;elor de pe lirmuri ;i a infrastructurii, din
cauza furtunilor masive; sau de;ertificarea regiunilor afectate de
seceti, ce alungi oamenii din casele lor. in toate aceste cazuri,
oamenii suferE pierderi teribile de sinitate, proprietSli sau situalie
economicS.
Deci, concluzia la care ar putea aiunge un eventual observator
?n aceasti situalie este c; condiliile de existenli vor deveni cu
siguran!5 mai aspre pentru cam toati lumea, deoarece vom
concura unii cu allii pentru viala de zi cu zi, pentru ni;te resurse ?n
scidere, printre infrastructuri in pribugire ;i degradare ecologici.
Exist5 desigur efecte secundare bizare gi fatale, cum ar fi tendin{a
ca bogifiile rimase ale naliunilor si fie concentrate in cAteva
m3ini, faimosul ,runu la sutd" din populafie. Dar aceasta poate
conduce la alte efecte, cum arfi, revolte politice, in care, acest,,unu
la sutd" (sau aristocralia, elita, clasa conducEtoare) este expusi
la rEsturniri gi atac frzic - cum ar fi tiierea capetelor. Aceasta in
schimb conduce adesea la risp6ndirea ;i mai mare a dezordinii
civile, in care predomini o foarte generalS suferin!5, in timp ce
economia se pribu;e;te ;i noi elite urmSresc si fac5 legea.
Posibilitatea unei astfel de dezordini, larg rlspinditi printre
populaliile civilizate, nu a fost niciodati at6t de ameninlStoare
?nainte, de;i inci la inceputul anului 2o13, populalia acestor
societSlieste iluzionati, confuzi;iapatic6 (ne referim la SUA), sau
pe punctul de a-;imanifesta nemulfumirea (ne referim la Europa).
Aceasti carte excelenti ne oferl o harti pentru ainlelege cdlStoria
prin cEderile socio-economice;i ce si facem Ia destinalie.
5
Cuvint lnainte
Sunt de acord cu Piero San Giorgio ci putem face multe ?n
afara scrisului, rugSciunii gi conflictului politic, pentru a u;ura
tranzilia in urmitoarea eri a umanit5fii. Cred gi ci suntem de
aceea;i pirere ?n ce privegte natura destinaliei c5lStoriei: o
,,repornire", si spunem ata, un regim de viaf5 mult mai Pulin
complex, ?ntr-o lume mult extinsi, cu mai putini oameni, cu unititi
suverane de guvernare maimici;ieconomii locale reficute. Lista
cu ,,ce este de ficut", care sE conlini sarcinile esenliale pentru
oamenii civilizali, poate fi rezumati astfel: trebuie si ne cultivim
propria noastri hran5, independent, pe misuri ce industria
agricoli devine tot mai depi;itifnvechiti; trebuie sd locuim in alte
spalii dec6t in suburbii ;iin ora;e gigantice, metropole; trebuie si
transportim altfel oamenii ;i lucrurile, dec6t folosind avioane 5i
automobile; trebuie si reconstruim releaua local5, aminun!it5, a
economiei independente, care si constituie come(ul pe m5suri
ce abandonim dinozaurii economici caWalmart (gi allii de acest
fel).
Nu este loc pentru plSngiciogi in acest plan, nici pentru
ciutarea de lapi ispS;itori sau chilibu;erii. Piero San Giorgio
prezinti toate acestea in cartea de fa!i, cu cea mai revigoranti
claritate a scopului, carte pe care v-o recomand ca pe un curs
intensiv ?n supravieluire, pentru restul vielii dumneavoastri.
James Howard Kunstler este cel mai bine cunoscut ca autor ol
cdrfilorThe Long Emergency (,,Urgenla Prelungiti") pi Geography
of Nowhere (,,Geografia lui niciieri"). El este Si autor o numeroase
romane, incluzdnd descrierea sa despre un viitor ol Americii fdrd
petrol, World Made by Hand (,,Lumea flcuti cu m6na"). Lucrdrile
sole mai scurte au opdrut in: New York Times, Washington Post,
The Atlantic Monthly, Metropolis, Rolling Stone, Playboy { multe
alte reviste.
 | - Riscuri 9i impacturi

PARTEA I omului de a prevedea ;i de a se proteia de catastrofele naturale,

cum sunt tornadele, tsunami, cutremurele... in orice caz, trebuie
si observim ci nicio alti specie cunoscuti nu a lSsat o astfel de
nNGURT $r tilmcrunr amprent6 asupra mediului, ?n bine sau in riu. Acest lucru nu s-ar
petrece daci oamenii nu ar fi at6t de numero;i.
,,Ceo mai nare greteoLa q umanitalii este cd nu poate inainte de a merge mai departe, trebuie sistabilim un
inleLege ecuaf,iiLe exponenlioLe. " concept matematic firi de care este dificil de apreciat importanla
Albert Bartlett, fizician evenimentelor cu care ne vom confrunta in secolul al )fi|-lea.
Pulini oameni iubesc matematica, ;tiu asta. Dar este limbaiul
(1ee8) universului, ;i este mai bine si cunoagtem noliunile de bazi decit
,,FinaLuL fundoliei noostre este cunooSterea couzeLor si suferim sub Lege, cu ,,L" mare - mE refer la Legea Fizicii, care
gi o nigcdrii secrete a LucruriLorl gi. Ldrgireo se exprimi ?n formi matematic5. Este o lege cu care nu se pot face
granileLor imperiuLui onuLui, cu reqLizareq tuturor compromisuri sau si se negocieze. Legea este rece ;i firi mil5,
.LucruriLor posibiLe. " mereu 5i peste tot prezent5. Putem respecta sau ignora o lege
omeneasci; putem de exemplu, si trecem strada pe lumina ro;ie;
Francis Bacon, ,,New Atlantis"
dar nu putem alege si ignorim iminenla ciocnirii cu o ma;ini ce
(1627) vine cu too km/h. Vai de cei care nu cunosc Legea!
in termenii colapsului, conceptul matematic pe care trebuie
,,in timpuriLe minciunii universoLe, o spune adevdruL
devine un act revoLutionar." si-l inlelegeli este cre;terea exponentialS. Este unul dintre cele
mai dificile concepte matematice pentru mintea omului, deoarece
George Orwell noi avem tendinla si 96ndim liniar, conform cu creFterile liniare, in
timp ce cretterea exponenlial5 este o curbi ascendenti. Dar veli
SUPRIPOPUlANT[ vedea ci este un concept u;or de inleles daci se acordi suficient
timp pentru a fi explicat.
Planeta PimAnt are vArsta de c6teva miliarde de ani. in decursul in cazul creqterii liniore sau aritmetice, se adaugi o aceea;i
acesteifoarte lungi perioade, multe speciiau apirut, s-au dezvoltat cantitate, de fiecare dati. De exemplu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 etc. '
;i au evoluat. Marea maioritate au disp5rut, uneori din cauza unei aceasta este secvenla liniari sau aritmetici. De fiecare dati
extinclii brutte ?n mas5, dar cel mai adesea, din cauza incapacit6lii un acela;i numir - in acest exemplu, numirul 1 - este adeugat
lor de a se adapta la schimbare in ni;a lor biologicS, in habitatul lor. numirului anteriorl rezultE o cregtere constantS. Pe de alti parte,
Omul - Homo sapiens - a apirut cu doar cSteva sute de mii de ca procent, crefterea se diminueazd:1oo%,5o%,33% etc.
ani?n urm5, ceea ce reprezinti doar o fracliune de timp in termeni Acum ceva un pic mai dificil - in cazul creqterii exponenliale sau
geologici. intr-o perioadi scurt5, a avut o asemenea influenli geometrice,cantitatea adiugati cr:egte defiecare datS' De exemplu,
asupra sistemului terestru, incAt unii cercetitori au propus secventa 1,2, 4,8,16,32,64 etc., se obline prin dublarea numdrului
stabilirea unei noi perioade geologice incep6nd cu anul 1784, anul precedent; se inmulleqte numirul precedent cu 2, de fiecare dati.
invenliei motorului cu aburi al luiJames Watt. Ei numesc aceasti Cantitatea adiugati depinde de numirul precedent. Devine tot
nou5 perioadd Antropocen, sau Epoca Omului, ;i care urmeazi mai mare, in timp ce procentul adiugat rimAne constant, de too%
Holocenului, inceput acum 1o.ooo de ani. ldeea nu este lipsiti de in acest exemplu. Dar existi cretteri geometrice cu alte procente -
sens, chiardaci pare arogantS,in special c6nd vedem incapacitatea
5o%, zo%,1o%,'t%, o,25% - dar principiul este acela;i.
24 25
 Cum si supravietuietti tu gi cei apropiafi I - Riscuri gi impacturi

Pentru a fi siguri ci ?nlelegem ce este cresterea exponentialS, O ilustrare grafici a primelor zece iteralii dau urm5toarele
si luim de exemplu, cretterea populaliei cu 10% in fiecare an. curbe:
Aceasta inseamni ci populafia se inmulte;te cu 1,1 in fiecare an.
Astfel, la o populalie iniliali de r.ooo de indivizi, avem:
. ?n primul Btrr avem o crettere cu t.1oo de indivizi
(r.ooo x r,r);
. dupi doi ani, populalia a crescut la 1.21o indivizi
(r.ooo x1,1 x1,1sau looo x1,1,); o
. dup5 tapte ani, a crescut aproape dublu, la 1.948,7
G

=e
o
(t.ooo x1,17); G

. dup5 1oo de ani, s-a inmullit cu 13.780 ;i a ajuns la r3.78o.ooo

(t.ooo x 1,i1oo).

Formula generalS este p(n)=p(o) x creyeredn, unde p(o) este

populalia inifia15, p(n) este populalia dupi n ani, iar cre;terea este
procentul de cre;tere anuali dat.

Bun, afiinleles pSni acum?

Vedeli ci dupi un anumit timp, progresia exponenliale se
desprinde in mod clar de cea liniari. DacE creltem iteralia la t3,
Si revenim la primele doui secvente de numere. Secvenla oblinem un grafic cu urmitoarele curbe:
liniari crette ct) ,,1" de fiecare dati: t, 2, j, 4 etc. SI comparim cu
4,500
seria exponenlia15, care cregte prin dublarei1,2,4,8 etc. Vom reda
i3 secvenle din fiecare serie. Acestea sunt rezultatele: 4,000

3,500
ITERATIA seRra urunRA srRn rxponrnTnlA
3,000
L 1 L
.9
2,500
2 2 2 Jg
f
CL 2,000
3 o
3 4 c
'l,500
4 4 8
5 5 16
1 ,000

6 6 32 500

7 7 64 0

8 8 128
9
Vedem cE progresia exponentiali ia foarte repede o formi
9 256
10 10 5L2 complet diferiti de cea liniari. La inceput, diferenla nu este
71 11 L.O24 atAt de mare, apoi devine perceptibilS vederii si apoi, datoriti
12 72 2.O48 proprietSlilor sale matematice, pare si explodeze, ;i diferenla
13 13 4.096 devine tot mai mare. Matematica este interesanti, nu-i a;a?
76 27