autobiografica a autorului Panait Istrati ,relatandu-si un episod din viata sa de adolescent,pe cand lucra ca si angajat al unei pravalii Grecesti,loc in care avea sa il intalneasca pe capitanul Mavromati . Istrati muncea de dimineata pana seara la carciuma lui Kir Leonida alaturi de alti doi pusti ,prinsi parca intr-o puscarie ,somnul ne fiind nici pe de-o parte o prioritate a acestora.Pe langa spalatul vaselor,acestia trebuiau sa invete unde se aflau fiecare tip de bautura din pivnita si hruba,dar si sa invete sa accepte batjocorile ,imbranciturile si loviturile primite de la toti muncitorii ba chiar si de la unii barcagii care se dadeau mari marinari.Dar un singur om nu le feacea nimic si anume Capitanul Mavromati,un om bine respectat,ajuns la o varsta inaintata,jerpelit si suferind fiind de o tuse inecacioasa.Acesta era un client fidel al pravaliei, primind mancare si bauturi gratis si venind dis de dimineata si plecand numai la inchiderea carciumei.Panait era diferit fata de ceilalti baieti din carciuma,ne participand la toate festele facute de acestia asupra capitanului.Acestuia ii placea sa invete limba greaca si sa o mai studieze si pe cea romana, iar vazand acest acest lucru,Capitanul Mavromati ii dadu baiatului un dictionar universal al limbii romane.Aceasta avea sa ii fie cartea sfanta ai adolescentei,asa cum socoti el mai tarziu. Iernile nu erau usoare la carciuma lui Kir Leonida ,mai ales pentru capitanul Mavromati deoarece usile trebuiau tinute inchise ,iar fumatul si coptul ardeilor iuti se petreceau chiar in incapere,facandul pe capitan sa se istoveasca de tuse.Dar tejgetarul ,,Țoapa,, , cum i se spunea ,era chiar mai rau decat tusea incontrolabila a lui Mavromati,furand mancare,bautura, bani si ducandu-le amantei sale.Insa toata lumea stia acest lucru dar nimeni nu avea curajul sa ii spuna proprietarului(chir daca acesta suspecta ceva) deoarece puterea acestuia in carciuma era destul de mare. Acesta profita ba chiar si de faptul ca stapanul lui avea afaceri mai mari de care sa se ocupe,si fura cat putea,visand cu ochii deschisi la un viitor in care va detine un restaurant mult mai grozav decat carciuma lui Kir Leonida. Dar puterea lui incepu sa scada cand clientii localului afla ca Panait stia sa vorbesca greceste mult mai bine decat Toapa ,dorind sa fie serviti de catre baiat . Acesta incepu sa preia si treburile vechilor baieti de pravalie,atunci cand acestia fugira din cauza batai primite de tejgetar pe motiv ca acestia incepura sa bea din marfa carciumei,dandu-i acces lui Panait la putina libertate.Adesea in drumurile lui spre abonatii care comandara mancare de la local,baiatul trecea si pe langa Dunare alaturi de capitanul Mavromati ,loc in care capitanul ii povestii baiatului toata viata sa dar si faptul ca acesta il ajuta pe tatal lui Kir Leonida sa deschida carciuma ,promitandu-i ca il va tine pe langa el dupa ce toti dragi lui il parasira. Dupa nici doua ierni decand lucra in carciuma,Panait ajunse deja ajutor de tejgetar ,facandul pe Țopa sa se enerveze si mai tare.Astfel, intr-o zi acesta il surprinse pe baiat citind din dictionarul primit si il batu pana cand sangele se facu remarcabil pe fata pustiului,dar acel moment de agresiune fu oprit chiar de catre stapanul insasi.Dar cand fu intrebat ce se intampla ,tejgetarul du dovada de lasitate si minti, insa minciuna are picioare scurte iar adevarul fu scos la iveala iar Țoapa fu concediat,lasandu-l pe Panait tejghetar.Zilele acestuia se facura din ce in ce mai fericite pana cand intr-o zi rece de februarie,capitanul Mavromati muri,lund dupa el si tote clipele bune. Astfel, intr-o zi furios fiind din cauza unui episod cu