Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constructii - Exemple - Calcul Structura Zidarie Portanta PDF
Constructii - Exemple - Calcul Structura Zidarie Portanta PDF
EXEMPLUL NR.1
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă
• Amplasament: Bucureşti
• Anul construcţiei : aprox.1900
• Funcţiune: clădire de locuit.
• Structura: identică la toate nivelurile
• Pereţi structurali din zidărie simplă nearmată. Cărămidă plină şi mortar de var
• Planşee din grinzi metalice şi bolţişoare de cărămidă fără suprabetonare (cu
rigiditate nesemnificativă ȋn plan orizontal)
• Inălţimea nivelului: Hniv = 3.60 m
• Înălţimea totalăa clădirii: Htot = 10.80 m
• Grosimea pereţilor : t = 42 cm la toate nivelurile
• Starea actuală : în exploatare, complet finisată. Nu sunt vizibile deteriorări/degradări
din cauze seismice şi/sau neseismice
• Nu există planurile iniţiale ale clădirii şi nici informaţii privind comportarea clădirii
la cutremurele din secolul XX.
• S-a efectuat un releveu de arhitectură al clădirii (figura 1.1)
f 3.00
fd = m = = 2.22 N / mm 2 ≡ 222tone / m 2
• CF iniţială
rezistenţa 1.35 de proiectare la forfecare
f vk 0 0.045
f vd 0 = = = 0.011N / mm .2 ≡ 10tone / m 2
γ M CF 3.0 × 1.35
• rezistenţa de proiectare la forfecare
0.7σ d
f vd = f vd 0 + = 0.011 + 0.173σ d
γ M CF
• rezistenţa de proiectare la forfecare (rupere în scară)
0.04 f m 0.04 × 3.00
f td = = = 0.0296 N / mm 2
γ M CF 3.0 × 1.35
Figura 1-2 Calculul greutăţii nivelurilor pentru calculul forţei seismice echivalente
• Greutatea nivelurilor pentru calculul forţei seismice echivalente:
- G1 = 0.5 × (Gzid,1 + Gzid,2) + Gpl,1 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G2 = 0.5 × (Gzid,2 + Gzid,3) + Gpl,2 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G3 = 0.5 × Gzid,3 + Gpl,3 = 0.5 × 135.2 + 75.6 = 143.2 tone
• Greutatea totală a clădirii pentru calculul forţei seismice echivalente:
- Gtot = G1 + G2 + G3 = 2 × 191.7 +143.2 = 526.6 tone
H ech =
∑Fz i i
=
74.1 × 10.8 + 66.1 × 7.20 + 33.1 × 3.6
= 8.05 m
Fb 173.3
Încărcarea verticală de proiectare pe grupurile de pereţi s-a stabilit ca sumă a ȋncărcării
provenite din greutatea proprie a pereţilor şi din ȋncărcările aduse de planşee.
Calculul s-a făcut, pentru ambele direcţii principale (T şi L), cu relaţia (D.5) din
Codul P100-3 scrisă sub forma:
4
( 1 − 1.15υ d )
M Rd = N d lw
2
Forţa tăietoare (Vf1) corespunzătoare atingerii valorii MRd s-a calculat cu relaţia
M Rd
Vf 1 =
H ech
Valorile sunt date ȋn tabelele 1.2a şi 1.2b
TRANSVERSAL
Tabelul 1.2a
σd lwT NdT MRdT Vf1T
Elem. υd=σd/fd 1-1.15υd
t/m2 m tone tm tone
Z1T 33.51 0.151 0.826 1.92 27.0 21.4 2.65
Z2T 32.75 0.148 0.830 3.50 48.1 69.9 8.68
Z3T 33.17 0.149 0.829 --- --- --- ---
Z4T 38.17 0.172 0.802 3.96 63.5 100.8 12.52
Z5T 36.38 0.164 0.811 2.46 37.6 37.5 4.65
Z6T&Z7T 38.43 0.173 0.801 2.46 39.7 39.1 4.85
Z8T 32.13 0.145 0.833 3.50 47.2 68.8 8.55
Z9T 31.97 0.144 0.834 1.92 25.8 20.7 2.56
LONGITUDINAL
Tabelul 1.2b
σd lwL NdL MRdL Vf1L
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
t/m2 m tone tm tone
Z1L 33.51 0.151 0.826 1.335 18.8 10.4 1.29
Z2L 32.75 0.148 0.830 1.335 18.4 10.2 1.27
Z3L 33.17 0.149 0.829 0.85 11.8 4.1 0.52
Z4L 38.17 0.172 0.802 2×1.335 2×21.4 2×11.5 2×1.42
Z5L 36.38 0.164 0.811 2×1.335 2×20.4 2×11.0 2×1.37
Z6L&Z7L 38.43 0.173 0.801 3.125 50.4 63.1 7.84
Z8L 32.13 0.145 0.833 2.21 29.8 27.4 3.41
Z9L 31.97 0.144 0.834 2.21 29.7 27.4 3.40
Având ȋn vedere caracterul reversibil al acţiunii seismice forţa tăietoare capabilă s-a
calculat cu relaţia
5
1 l
V f 21 = f vk 0 ad + µσ d tlc
γM lc
ȋn care lungimea pe care acţionează aderenţa (fvk0) se determină prin relaţia
lad = 2lc − lw
unde lc ≡ D' este lungimea zonei comprimate pentru solicitarea secţiunii cu MRd .
Din tabelul 1.3 se observă că lad ≡ 0 pentru toţi pereţii structurali de pe ambele direcţii.
Prin urmare valoarea Vf21 rezultă din relaţia simplificată
µ med
V f 21 = Nd
γ M CF
Pentru coeficientul de frecare s-a luat valoarea medie µmed = 0.70
Valoarea Vf21 s-a calculat direct din relaţia
0.70
V f 21 = = 0.173 N d
3.00 × 1.35
Rezultatele sunt date ȋn tabelul 1.3
Tabelul 1.3.
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT D' lw lad Vf21 NdL D' lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
Z1 27.0 0.686 1.92 0.00 4.67 18.8 0.464 1.335 0.00 3.25
Z2 47.9 1.182 3.50 0.00 8.29 18.3 0.451 1.335 0.00 3.17
Z3 --- --- --- --- --- 11.8 0.291 0.85 0.00 2.04
Z4 63.5 1.566 3.96 0.00 10.99 2×21.4 0.528 2×1.335 0.00 2×3.70
Z5 37.6 0.927 2.46 0.00 6.50 2×20.4 0.503 2×1.335 0.00 2×3.53
Z6&Z7 39.7 0.979 2.46 0.00 6.87 50.4 1.243 3.125 0.00 8.72
Z8 47.2 1.164 3.50 0.00 8.17 29.8 0.735 2.21 0.00 5.15
Z9 25.8 0.636 1.92 0.00 4.46 29.7 0.733 2.21 0.00 5.14
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare de rupere prin fisurare diagonală s-a calculat cu
relaţia (D.8). Valorile rezultate sunt date ȋn tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd
Elem AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 m2 tone m2 tone
Z1 33.51 3.510 0.806 5.58 0.561 3.89
Z2 32.57 3.465 1.470 10.05 0.561 3.84
Z3 33.17 3.494 --- --- 0.357 2.46
Z4 38.17 3.728 1.663 12.23 2×0.561 2×4.13
Z5 36.38 3.646 1.033 7.43 2×0.561 2×4.04
Z6&Z7 38.43 3.739 1.033 7.62 1.313 9.69
Z8 32.13 3.443 1.470 9.99 0.928 6.28
Z9 31.97 3.435 0.806 5.46 0.928 6.29
Cu valorile din tabelele 1.3 şi 1.4 s-au determinat forţele tăietoare capabile şi modul de
rupere "ductil " (D) sau "fragil" (F) (tabelul 1.5). Valorile de proiectare sunt date ȋn
casetele poşate.
Tabelul 1.5
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
Z1 2.65 4.67 5.58 D 1.29 3.25 3.89 D
6
Z2 8.68 8.29 10.05 F 1.27 3.17 3.84 D
Z3 --- --- --- --- 0.52 2.04 2.46 D
Z4 12.52 10.99 12.23 F 2×1.42 2×3.70 2×4.13 D
Z5 4.65 6.50 7.43 D 2×1.37 2×3.53 2×4.04 D
Z6&Z7 4.85 6.87 7.62 D 7.84 8.72 9.69 D
Z8 8.55 8.17 9.99 F 3.41 5.15 6.28 D
Z9 2.56 4.46 5.46 D 3.40 5.14 6.29 D
Verificarea siguranţei pentru fiecare perete (pe ambele direcţii) s-a făcut cu relaţia (D.14).
Valorile indicatorului R3i sunt date ȋn tabelul 1.6
Tabelul 1.6
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Forţa
Forţa Forţa
Element de proiectare Fbi
capabilă R3i capabilă R3i
tone tone tone
Z1 11.6 2.65 0.228 1.29 0.111
Z2 17.7 8.29 0.468 1.27 0.071
Z3 3.2 --- --- 0.52 0.163
Z4 27.5 10.99 0.400 2.84 0.103
Z5 19.2 4.65 0.242 2.74 0.143
Z6&Z7 24.6 4.85 0.197 7.84 0.319
Z8 20.7 8.17 0.395 3.41 0.165
Z9 14.3 2.56 0.179 3.40 0.238
(a) (b)
Figura 1-4. Schema de calcul pentru acţiunea perpendiculară pe planul peretelui
Încărcarea seismică normală pe planul peretelui se calculează conform P100-1/2006,
formula (10.1) şi P100-3, D.3.4.2. (3)
ag γ w β w K z
f w( z ) = gw
g qw
luând valorile:
7
• qw = 1.5
• βw = 2.0 (element fixat pe două laturi)
• γw = 1.0
z
• Kz = 1+ 2
H
• acceleraţia seismică este ag = 0.24g
• greutatea peretelui este gw = 0.42 × 1.800 = 0.756 tone/m2
Coeficientul Kz se calculează pentru pereţii fixaţi sus şi jos, cu relaţia
zinf + z sup
z = z med =
2
unde "zinf" este cota de rezemare (z = 7.20 m) iar "zsup≡ H" este cota acoperişului
(H = 10.80 m)
Rezultă zmed = 9.00 m şi Kz = 2.66
Cu aceste valori ȋncărcarea seismică pe perete este fw = 0.644 tone/m2. Având ȋn vedere
zonele aferente montantului ȋntre ferestre ȋncărcarea perpendiculară pe perete este arătată ȋn
figura 1-4(b).
Momentul ȋncovoietor maxim (la mijlocul ȋnălţimii spaletului) este Mmax = 1.21 tm.
Modul de rezistenţă al spaletului ȋn secţiunea de moment mxim este
85 × 42 2
Ww = = 24990 cm 3
6
Forţa axială de compresiune ȋn elementul Z3 la ultimul nivel este N3 = 0.5 × 3.947 = 1.975
tone
Adâncimea zonei comprimate se calculează cu relaţia
1.15 × N 3 1.15 × 1975
xc = = = 2.47 cm
bf d 85 × 2.19
Momentul capabil perpendicular pe plan MRd┬ este deci
MRd┬ = 0.5 × (42.0 - 2.47) × 1975 ≈ 39000 kgcm ≡ 0.39 tm
Factorul de siguranţă este
M RdT 0.39
R3T = = = 0.322
M max T 1.21
Având ȋn vedere nivelul foarte redus de siguranţă exprimat prin indicatorul R3 se propun
următoarele lucrări de consolidare:
• suprabetonarea planşeelor cu o placă de beton monolit cu grosime de 6 cm armată
cu o plasă de oţel ductil Φ6/150 mm
• ancorarea pereţilor de plăcile de beton armat nou create
• solidarizarea profilelor IPN la faţa inferioară prin sudarea unor diagonale din oţel
beton
• consolidarea pereţilor structurali de zidărie prin dublarea acestora, către interior, cu
pereţi din beton armat cu grosime de 12 cm executaţi prin torcretare
10
EXEMPLUL NR.2.
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
2.2.1.Date generale
• Elemente pline din argilă arsă (γzid=1.80 t/m3) cu dimensiunile 67 × 130 ×270 mm
• Rezistenţa medie la compresiune a elementelor 7.5 N/mm2 (75 daN/cm2)
• Mortar var-ciment M2.5 (25 daN/cm2)
• Tencuială pe ambele feţe 2 cm →greutate totală 2 x 0.02 x 2.0 = 0.08 t/m2 perete
• Greutate perete tencuit pe m2 perete
- perete t = 28 cm → gz = 0.28 ×1.80 + 0.080 ≅ 0.58 t/m
2
• Greutate permanentă:
- placa b.a. - 15 cm 0.375 t/m2
- tencuiala 2 cm 0.040 t/m2
- pardoseala + şapă 0.140 t/m2
- pereti despărţitori 0.125 t/m2
Total 0.680 t/m2
• Încărcare de exploatare:
- locuinţe 0.30 × 0.150 t/m2
• Încărcare totală
- 1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2
• Greutate totală planşee/nivel
- 89.1 × 0.725 ≅ 64.6 tone/nivel
• Zidărie cu grosime t = 42 cm
Ax 1 10.56 × 3.30 - 2.50 × 1.80 - 2.00 × 1.80 = 26.75 m2
Ax 3 10.56 × 3.30 - 2 × 1.50 × 1.50 = 30.35 m2
Ax A (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.50 × 1.50 - 1.00 × 1.50 = 27.40 m2
Ax C (5.72 + 3.72) × 3.30 - 2.00 × 1.50 - 1.50 × 1.50 = 25.90 m2
Total 110.40 m2
• Zidărie cu grosime t = 28 cm
Ax 2 10.56 × 3.30 - 1.02 × 2.10 - 1.52 × 2.40 = 29.1 m2
Ax B (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.52 × 2.40 - 1.02 × 2.10 = 25.40 m2
Total 54.50 m2
• Greutate totală pe nivel
Gz = 110.40 × 0.84 + 54.50 × 0.58 ≅ 124.0 tone
12
2.3. FORŢE AXIALE PE PEREŢII STRUCTURALI
Planşeele alcătuite din plăci de beton armat transmit încărcările pe două direcţii, indiferent
de tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare). Asupra pereţilor se transmit efectele încărcărilor aplicate pe porţiunile de
placă aferente, determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plăcilor (l1 ≤ l2).
Încărcările se consideră uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv şi se determină
cu relaţiile cunoscute
qtot l1 l
p1 = p2 = p1 2 − 1
4 l2
unde l1 este lungimea laturii mici a panoului de placă
Încărcarea totală pe perete s-a obţinut prin înmulţirea încărcării p1 sau p2 cu lungimea
spaletului respectiv, la care, în cazul pereţilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre, s-a adaugat
câte ½ din lăţimea golurilor care mărginesc spaletul.
(a) (b)
Figura 2-2. Încărcări din planşee
Tabelul 2.1
Azid Gzid Gplanşee Ncalcul σ0
Zona (axe)
m2 tone tone tone tone/m2
Z1 (1&A) 2.16 16.95 10.95 27.90 12.9
Z2 (1 &B) 1.43 12.75 8.10 20.85 14.6
Z3 (1&C) 1.74 14.25 5.00 19.25 11.1
13
Z4 (2&A) 1.43 11.75 6.25 18.00 12.6
Z5 (2&B) 2.30 17.20 17.80 35.00 15.2
Z6 (2&C) 1.78 15.00 7.60 22.60 12.7
Z7 (3&A) 1.53 12.00 3.50 15.50 10.1
Z8 (3&B) 1.85 14.95 6.30 21.25 11.5
Z9 (3&C) 1.11 9.60 2.65 12.25 11.0
Σ 15.33 124.45 68.15 192.60 12.6
Azid este aria de zidărie în elevaţie. Greutatea zidăriei s-a determinat înmulţind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat încărcarea totală de referinţă pe nivel
qetaj = Ncalcul / 10.56 × 10.56 = 1.727 tone/m2
(valoarea poate fi considerată reprezentativă pentru această clasă de clădiri)
14
Figura 2-3. Notaţii pentru calculul poziţiei centrului de rigiditate
Pereţii paraleli cu cele două direcţii principale sunt arătaţi în figura 2.4
[ (
K g = t λ p 3 + λ2p )]
−1
în metri
het
unde λ p =
lw
Rezultă :
15
• densitatea pereţilor structurali :
ptr % = 7.968/10.56×10.56 = 7.1 %
• poziţia centrului de rigiditate faţă de originea sistemului de axe :
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m
• excentricitatea centrului de rigiditate:
e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10
Tabelul 23b
t lw Az KgM×102 yi yiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 1.587 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.020 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 1.260 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.167 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.260 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 0.537 2.578 1.688 10.28 17.352
Σ 8.574 57.3 289.1
Rezultă :
• densitatea pereţilor longitudinali :
plong% = 8.574/10.56 × 10.56 ≅ 7.70%
• poziţia centrului de rigiditate :
yCR = 2.891/0.573=5.045 m
• excentricitatea centrului de rigiditate :
e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10
VERIFICARE
18
EXEMPLUL NR.3
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
3.1. DATE GENERALE
unde zi = i×het şi mi = m.
Pentru nniv = 3 avem Σ zi = 1+2+3 =6 şi forţele seismice de etaj (Fi) şi forţele tăietoare de
etaj (Vi) sunt date în tabelul 3.1
19
Tabelul 3.1
Forţa i=1 i=2 i=3
Fi (tone) 0.166 Fb = 25.7 0.333Fb = 51.5 0.5Fb = 77.2
Vi (tone) V1 = Fb = 154.4 V2 = 0.833Fb = 128.7 V3 = 0.5Fb = 77.2
Au rezultat valorile
JR 1870.0 JR 1870.0
r0 x = = ≅ 6.14m r0 y = = = 5.71m
∑ Kx 49.60 ∑ Ky 57.30
20
Concluzie: Condiţiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.
Se utilizează relaţiile (4.7) din P100.1/2006 transformate pentru simplificare după cum
urmează.
Forţa laterală aferentă fiecărui perete "i", la un nivel oarecare "j", se calculează cu
următoarele relaţii condensate (pentru simplificarea scrierii s-a omis indicele "j" care se
referă la identificarea etajului):
• pentru acţiunea seismică pe direcţia x
K ix
= Vix ( tr )[1 + ∆Vix ( rot )]
d iy e y
Vix = Vx 1 +
Kx rox2
• pentru acţiunea seismică pe direcţia y
d e
Viy =
K iy
[
V y 1 + ix x = Viy ( tr ) 1 + ∆Viy ( rot )
K y roy2
]
în care
K ix Kiy
• Vix ( tr ) = Vx şi Viy ( tr ) = Vy sunt componentele forţelor tăietoare care rezultă
Kx Ky
din egalitatea deplasărilor de translaţie pe direcţia "x" şi respectiv "y"
d iy d ix
• ∆Vix ( rot ) = e y şi ∆Viy ( rot ) =
ex sunt factorii de corecţie care ţin seama de
r 2
ox roy2
compatibilitatea deplasărilor din rotire ale pereţilor asigurată de planşeul infinit
rigid în plan orizontal
• Kix şi Kiysunt rigidităţile relative de nivel ale pereţilor pe direcţia x şi, respectiv, y,
nx ny
• Kx = ∑ K ix şi K y = ∑ K ij sunt rigidităţile laterale ale structurii pe direcţia "x"
i =1 i =1
şi respectiv "y" la nivelul "j"
• nx, ny este numărul pereţilor paraleli cu axa "x" şi, respectiv cu axa "y"
• Vix , Viy sunt forţele tăietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" în direcţia x, respectiv
y,
• Vx ,Vy , sunt forţele tăietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" în
direcţia x, respectiv y,
nx ny
• J R = ∑ K d + ∑ K ix d ix2 este momentul de inerţie la tosiune la nivelul "j"
2
ix iy
i =1 i =1
• dix , d iy sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, care definesc poziţia peretelui "i" în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dacă în raport cu sistemul general de
axe (OXY) se notează cu:
21
- xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul"j"
unde
eox = xCR − xCG eoy = yCR − yCG
sunt distanţele în direcţia x, respectiv y, dintre centrul de masă (CG) şi centrul de rigiditate
(CR) la nivelul "j"
• eax ,eay , sunt excentricităţile accidentale în direcţia x, respectiv y, la nivelul "j",
TRANSVERSAL
Tabelul 3.3
Perete K K/ΣK Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T2 6.68 0.135 20.84 -6.01 -5.10 15.73 -1.59 19.24 148.1
T3 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T4 2.35 0.047 7.25 ---- 7.25 ---- 7.25 55.8
T5 9.16 0.185 28.56 ---- 28.56 ---- 28.56 219.7
-----
T6 3.75 0.076 11.72 ---- 11.72 ---- 11.72 90.2
T7 5.63 0.114 17.44 2.85 20.45 0.88 18.49 142.3
T8 11.47 0.231 35.66 3.99 5.81 41.47 1.80 37.46 288.2
T9 3.52 0.071 10.95 1.78 12.74 0.55 11.51 88.6
22
LONGITUDINAL
Tabelul 3.4
Perete K K/ΣK Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.79 0.223 34.42 3.85 38.27 -1.18 33.24 255.5
L2 6.71 0.117 18.06 4.765 2.01 20.08 -0.62 17.44 134.2
L3 3.52 0.061 9.41 1.06 10.47 -0.32 9.09 70.0
L4 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L5 10.80 0.188 29.02 -0.735 -0.50 28.52 0.15 29.17 224.4
L6 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L7 8.03 0.140 21.61 -2.65 18.96 0.81 22.42 172.4
L8 9.07 0.158 24.39 -5.235 -3.00 21.38 0.92 25.31 194.7
L9 1.69 0.029 4.47 -0.56 3.97 0.17 4.69 36.1
Valorile de proiectare ale forţei tăietoare sunt cele poşate. Valorile momentelor (Mcalc)
corespund forţelor tăietoare de proiectare
În urma investigaţiilor efectuate s-a considerat că s-a realizat nivelul de cunoaştere KL2
(cunoaştere normală) pentru care s-a luat CF = 1.2 (tabel 4.1 din P100-3)
Momentele capabile ale pereţilor şi forţele tăietoare asociate sunt date în tabelele 3.5 ÷3.6
Transversal
Tabelul 3.5
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
T1 38.8 0.747 0.177 0.796 1.78 29.0 20.5 2.67
T2 43.8 1.050 0.200 0.770 2.50 46.0 44.2 5.75
T3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 29.0 21.3 2.77
T4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.5 1.76
T5 45.7 1.114 0.209 0.760 3.98 50.9 77.1 10.02
T6 38.1 0.638 0.174 0.800 2.28 24.3 22.1 2.87
T7 30.4 0.957 0.139 0.840 2.28 29.1 27.9 3.63
T8 34.5 1.470 0.158 0.818 3.50 50.7 72.4 9.41
T9 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.37
ΣVf1 =41.26 tone
Longitudinal
Tabelul 3.6
σd Azid lw Nd MRd Vf1
Element υd=σd/fd 1-1.15υd
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
L1 38.8 1.587 0.177 0.796 3.78 53.6 80.6 10.47
L2 43.8 1.020 0.200 0.770 2.50 44.7 43.0 5.59
L3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.37
L4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.4 1.74
L5 45.7 1.260 0.209 0.760 4.50 57.6 98.5 12.81
L6 38.1 0.498 0.174 0.800 1.78 19.0 13.5 1.76
L7 30.4 1.167 0.139 0.840 2.78 35.5 41.4 5.38
L8 34.5 1.260 0.158 0.818 3.00 43.5 53.4 5.66
L9 33.2 0.537 0.152 0.825 1.28 17.8 9.4 1.22
ΣVf1=47.33 tone
24
relaţiile CD.6÷ CD.9). În acest caz aderenţa (fvk0) acţionează numai pe zonele care nu au
fost fisurate din acţiunea combinată a mometului încovoietor şi a forţei axiale.
Anularea completă a aderenţei corespunde relaţiei:
e M cap 1
= ≥
l w N d lw 3
În această situaţie echilibrul sectiunii este asigurat numai prin frecarea în rostul orizontal (a
se vedea explicaţii la Exemplul nr.1) cu
0 .7σ 0 0 .7
f vd = = σ = 0.212σ 0
γ M CF 2.75 × 1.2 0
Forţa tăietoare Vf21 s-a calculat cu relaţia
Vf21 = 0.212σ0 lwt
Valoarea forţei tăietoare asociată cedării prin rupere pe secţiuni înclinate s-a calculat cu
relaţia (D.8) în care rezistenţa unitară s-a luat egală cu valoarea determinată la 3.5.2.2.
ftd = 3.1 tone/m2
Din tabelul 2.6 rezultă că toate valorile λp> 1.5 deci s-a luat b = 1.5. Calculul este detaliat în
tabelul 3.8.
Tabelul 3.8
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
σd
Elem AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 m2 tone m2 tone
T1 & L1 38.8 3.676 0.747 5.68 1.587 12.05
T2&L2 43.8 3.889 1.050 8.44 1.020 8.20
T3&L3 33.2 3.422 0.747 5.28 0.747 5.28
T4&L4 37.8 3.632 0.498 3.74 0.498 3.74
T5&L5 45.7 3.968 1.114 9.13 1.260 10.32
T6&L6 38.1 3.646 0.638 4.81 0.498 3.74
T7&L7 30.4 3.287 0.957 6.50 1.167 7.93
T8&L8 34.5 3.483 1.470 10.58 1.260 9.07
T9&L9 33.2 3.422 0.747 5.28 0.537 3.80
25
Determinarea forţei tăietoare de rupere şi a modului de rupere sunt prezentate ȋn tabelul 3.9
conform criteriilor stabilite la D.3.4.1.3.2
Tabelul 3.9
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. Vf1 Vf21 Vf22 Elem. Vf1 Vf21 Vf22
Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
T1 2.67 6.15 5.68 D L1 10.47 11.36 12.05 D
T2 5.75 9.75 8.44 D L2 5.59 9.48 8.20 D
T3 2.77 6.15 5.28 D L3 2.37 5.26 5.28 D
T4 1.76 3.99 3.74 D L4 1.74 3.94 3.74 D
T5 10.02 10.79 9.13 F L5 12.81 12.21 10.32 F
T6 2.87 5.15 4.81 D L6 1.76 4.03 3.74 D
T7 3.63 6.17 6.50 D L7 5.38 7.53 7.93 D
T8 9.41 10.75 10.58 D L8 5.66 9.22 9.07 D
T9 2.37 5.26 5.28 D L9 1.22 3.77 3.80 D
Calculul factorului R3 pentru fiecare perete structural ȋn parte este sintetizat ȋn tabelul 3.10
Tabelul 3.10
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Fbi Fcap Fbi Fcap
Elem. R3i Elem. R3i
tone tone tone tone
T1 10.11 2.67 0.264 L1 38.27 10.47 0.274
T2 19.24 5.75 0.299 L2 20.08 5.59 0.278
T3 10.11 2.77 0.274 L3 10.47 2.37 0.226
T4 7.25 1.76 0.242 L4 6.36 1.74 0.274
T5 28.56 9.13 0.320 L5 29.17 10.32 0.354
T6 11.72 2.87 0.245 L6 6.36 1.76 0.277
T7 20.45 3.63 0.178 L7 22.42 5.38 0.240
T8 41.47 9.41 0.227 L8 25.31 5.66 0.224
T9 12.74 2.37 0.186 L9 4.69 1.22 0.260
Deoarece din tabelul 3.10 rezultă ca factorul R3 < 0.35 pentru toţi pereţii structurali clădirea
se ȋncadrează ȋn clasa de risc seismic I conform tabelului 8.3
26
EXEMPLUL NR.4
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie nearmată şi
planşee din beton armat
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la clădiri cu
neregularităţi geometrice şi structurale
4.1 DATE GENERALE
Se consideră partiul folosit la exemplele nr.2 şi nr.3. în condiţiile în care peretele structural
de pe axul 1 este perete de calcan (nu are goluri). Situaţia aceasta se întâlneşte în multe
cazuri la clădirile existente (plombe) şi generează neregularitate structurală ȋn plan.
(a) (b)
Figura 4-1. Clădirea "plombă"
(a) Planul nivelului (b) Pereţii transversali
Modificarea afectează numai pereţii activi ȋn direcţie transversală (T) care sunt arătaţi în
figura 4-1b. Pereţii longitudinali (L) rămăn identici cu cei din exemplul nr.3.
Rezultă :
27
• densitatea pereţilor structurali
ptr % = 9.859/10.56×10.56 = 8.8 %
• poziţia centrului de rigiditate faţă de originea sistemului de axe
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m
• excentricitatea centrului de rigiditate
e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10
JR J gR JR J gR
rx = = ry = =
Kx K gx Ky K gy
Au rezultat valorile
JR 2238 .6 JR 2238.6
r0 x = = ≅ 5.31m r0 y = = = 6.25m
∑ Kx 79 .30 ∑Ky 57.30
28
• Transversal e0x = 1.245 m < 0.3r0x = 0.3 × 5.31 = 1.59 m
• Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 6.25 = 1.875 m
29
EXEMPLUL NR. 5
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie confinată şi
planşee din beton armat
5.1.1. Descriere
30
• Proiectarea iniţială: conform Normativelor P2-85 şi P100-81 pentru zona seismică
de grad 7 MSK
5.1.2.Dimensiuni şi greutăţi
Tabelul 5.1
Greutate Greutate Greutate
Densitatea
perete perete volumetrică
aparentă
netencuit tencuit perete tencuit
kg/m3 kg/m2 kg/m2 kg/m3
1500 450 530 1770
31
S-au considerat pereţi tencuiţi pe ambele feţe cu 2 cm de mortar de var-ciment
(ρ = 2000 kg/m3). Greutatea tencuielii s-a luat gtenc = 2 × 0.02 × 2000 = 80 kg/m2
32
Normativul P100-81 , Cap.7 Construcţii şi elemente din zidărie prevedea că pentru
proiectarea clădirilor din zidărie portantă se vor respecta prevederile normativului P2
privind alcătuirea şi calculul structurilor din zidărie.
Conform art. 3.4.2. clădirea examinată este de tip fagure care are
• distanţa maximă între axele pereţilor:
- transversal 3.60 m < 5.00 m
- longitudinal 5.40 m ≅ 5.00 m
• aria delimitată de axele preţilor structurali : 3.60 × 5.40 = 19.44 m2 < 25.0 m2
• înălţimea nivelului hniv = 2.75 m < 3.00 m
Clădirea examinată respectă şi limitele dimensionale impuse de Normativul P2-85:
• lungimea maximă a tronsonului, prevăzută în tabelul 3
• înălţimea şi numărul maxim de niveluri, prevăzute în tabelul 4
S-a presupus că stâlpişorii de beton armat au fost realizaţi în poziţiile prevăzute în tabelul
7, şi figura 12 din Normativul P2-85 pentru clădiri cu nniv = 3 şi H < 9.00 m
33
5.5.3. Stabilirea rezistenţelor de proiectare ale zidăriei pentru evaluarea
siguranţei seismice
Conform Codului CR0 pentru gruparea seismică de încărcări valorile de proiectare ale
efectelor cumulate ale încărcărilor verticale, permanente şi utile, se determină cu relaţia
Ed = G + ψ Q
unde
• G - este suma efectelor încărcărilor permanente
• Q - este suma efectelor încărcărilor variabile (utile/de exploatare)
• ψ = 0.3 pentru clădiri de locuit
Efectele totale de proiectare pentru gruparea seismică se obţin prin însumarea efectelor
încărcărilor verticale cu efectele încărcărilor seismice determinate conform P100-1 şi CR6
36
Figura 5-3. Grupuri de pereţi (zone)
Pentru fiecare zonă s-au determinat:
• Greutatea pereţilor în elevaţie pe înălţimea etajului (Gzid,etaj)
• Aria secţiunii orizontale a pereţilor structurali (Azid) -
• Încărcările totale date de planşeu pe element (qpl) - conform CR6, figura 6.1
Valorile sunt date în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Gzid,etaj qpl Ntotal,etaj Azid σ0
Element Nr. elemente
tone tone tone m2 tone/m2
ZA 4 6.46 6.66 13.12 1.170 11.21
ZB 4 8.14 10.56 18.70 1.485 12.59
ZC 4 8.36 7.12 15.48 1.485 10.42
ZD 2 23.24 18.86 42.10 4.635 9.08
Σ138.26 Σ135.28 Σ 273.50
Forţa axială la bază (parter), în tone, şi valoarea de proiectare a efortului unitar de
compresiune σ0,P pentru zonele ZA ÷ ZD - valori rotunjite - sunt date în tabelul 5.3
Tabelul 5.3
Număr N0 σ0,P
Element
elemente tone tone/m2
ZA 4 39.4 33.6
ZB 4 56.1 37.8
ZC 4 46.4 31.3
ZD 2 126.3 27.2
Greutate clădire 820 tone
Au fost identificaţi pereţii structurali pe cele două direcţii principale ale clădirii
Toţi pereţii au fost consideraţi dreptunghiulari (s-a neglijat contribuţia tălpilor).
37
Figura 5-4a. Pereţi structurali transversali
Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor structurali sunt date ȋn
tabelele următoare
• Pereţi transversali
Tabelul 5.4a
Tip Număr lw T Azid Izid σ0,P
Zona Elemente
elem. elem. m M m2 m4 N/mm2
T1 ZA 4 Tr1A,Tr1C; Tr6A,Tr6C; 3.30 0.30 0.990 0.898 0.336
T2 ZB 4 Tr2A,Tr2C,T5A Tr5C 3.30 0.30 0.990 0.898 0.378
T3 ZC 4 Tr3A,Tr3C,Tr4A,Tr4C 3.00 0.30 0.900 0.675 0.313
T4 ZD 6 Tr1B,Tr2B,Tr3B,Tr4B,Tr5B,Tr6B 2.70 0.30 0.810 0.492 0.272
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.4b
38
5.8.3. Verificarea condiţiilor de regularitate în plan şi pe verticală
• Longitudinal
ΣAzid,long = 4 × 0.270 + 4 × 0.585 + 4 × 0.675 + 2 × 2.475 = 11.07m2
ΣAzid ,long 11.07
plong % = = × 100 = 5.73% > 5.5%
Aplanseu 193.32
Verificarea raportului între ariile golurilor şi ariile plinurilor în peretele longitudinal de
faţadă (grosimea fiind constantă se compară lungimile golurilor cu lungimile plinurilor)
conform CR6, tabel 5.2
• ΣLplin = 2 × 0.90 + 2 × 1.95 + 2 × 2.25 = 10.20 m
• ΣLgol = 18.0 - ΣLplin = 7.8 m
ΣLgol 7.80
• ρ= = = 0.765 < 0.80 → OK
ΣL plin 10.20
39
• Pereţi transversali
Tabelul 5.6a
Număr lw t Ri
Element λ ρV,i
elemente m m m
T1 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T2 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T3 4 3.00 2.75 0.30 0.00328 0.0528
T4 6 2.70 3.06 0.30 0.00243 0.0392
ΣRT = 0.06202 m
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.6b
Număr lw t Ri
Element λ ρV,i
elemente m m M
L1 4 0.90 9.17 0.30 0.000096 0.001
L2 4 1.95 4.23 0.30 0.000951 0.010
L3 4 2.25 3.67 0.30 0.001437 0.015
L4 2 8.25 1.00 0.30 0.042857 0.448
ΣRL = 0.09565 m
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.7b
42
Nr. σ0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m m tone tm tone
L1 4 33.6 0.90 0.30 9.1 0.184 0.789 3.2 0.50
L2 4 37.8 1.95 0.30 22.1 0.207 0.762 16.4 2.56
L3 4 31.3 2.25 0.30 21.1 0.171 0.803 19.1 2.98
L4* 2 27.2 8.25 0.30 67.3 0.149 0.829 375.5* 58.5*
Pentru elementele L4 * care sunt mărginite la ambele capete de stâlpişori de beton armat s-a
adăugat momentul capabil al armăturilor longitudinale din stâlpişori, calculat cu valoarea
medie a rezistenţei oţelului - conform D.3.4.1.3.1 (3).
Au rezultat valorile
• Pereţi transversali
Tabelul 5.8a.
Nr. MRd Nd lw D' T Vf21
Elem.
elem tm tone m m M tone
T1 4 43.4 33.3 3.30 0.315 0.30 7.77
T2 4 47.0 37.4 3.30 0.357 0.30 8.73
T3 4 34.0 28.2 3.00 0.294 0.30 6.58
T4 6 24.6 22.0 2.70 0.258 0.30 5.13
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.8b
'
Nr. MRd Nd lw D T Vf21
Elem.
elem tm Tone M m M tone
L1 4 3.2 9.1 0.90 0.328 0.30 2.12
L2 4 16.4 22.1 1.95 0.358 0.30 5.16
L3 4 19.1 21.1 2.25 0.293 0.30 4.92
L4* 2 375.5* 67.3 8.25 < 0.0 0.30 19.4*
Având în vedere faptul că lungimile zonelor comprimate (D') sunt scurte, şi ţinând seama
de caracterul alternant al forţei seismice, rezistenţa de aderenţă va fi neglijată şi, prin
urmare, rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal se va lua egală numai cu
termenul corespunzător valorii medii a frecării cu µ = 0.70.(conform STAS 1031/56)
corectat prin împărţire la factorul de încredere (CF) şi la coeficientul de siguranţă (γM).
Valorile de proiectare din tabelele 5.8a şi 5.8b sunt calculate cu expresia
43
µ 0.70
V f 21 = Nd = N d = 0.233 N d
CF × γ M 1 .2 × 2 .5
Pentru elementele L4 * care sunt mărginite la ambele capete de stâlpişori de beton armat s-a
adăugat rezistenţa la forţă tăietoare a unui stâlpişor conform D.3.4.1.3.2.(7)
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd → VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.13 ×1.35 × 3000 = 3.7 tone
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.9b
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22
Elem.
elem 2 λ≡ b f td 1+
m m t/m b f td tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.54 3.49 1.89
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.17 3.69 4.32
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.35 3.38 4.56
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 7.43 3.17 27.25*
Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element este valoarea cea mai mică dintre Vf21 şi Vf22
Forţa tăietoare de bază (Fb,nec) a fost distribuită pereţilor structurali de pe ambele direcţii
proporţional cu rigiditatea lor. → Vnec = ρV,I × Fb,nec (valorile ρ sunt date ȋn tabelele 5.6a şi
5.6b)
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricităţii accidentale (care are o
valoare redusă deoarece tronsonul este scurt)
S-au comparat valorile Mbază din relaţia Mbază = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date în tabelele 5.10a şi 5.10b.
44
• Pereţi transversali
Tabelul 5.10a
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 9.34 60.0 43.4 0.723
T2 4 0.0692 9.34 60.0 46.9 0.782
T3 4 0.0528 7.13 45.8 34.0 0.742
T4 6 0.0392 5.29 34.0 24.6 0.724
Σ Mbază = 867.2 tm Σ MRd = 644.8 tm → R3med = 0.744
• Pereţi longitudinali
Tabelul 5.10b
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.14 0.9 3.2 >1.0
L2 4 0.010 1.35 8.7 16.4 >1.0
L3 4 0.015 2.03 13.0 19.1 >1.0
L4* 2 0.448 60.48 388.3 375.5* 0.967*
Σ Mbază = 867.2 tm Σ MRd = 905.8 tm → R3med >1.00
45
R1 = 1.00 → Clasa de risc seismic IV
• Capacitatea de rezistenţă a structurii
R3,min = 0.607 → Clasa de risc seismic II
unde:
• Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidăriei peretelui existent
• Gplacare ≡ Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
• Azid este aria secţiunii transversale a peretelui
• Aplacare este aria secţiunii transversale a straturilor de placare
Prin urmare, exprimând ariile în funcţie de grosimea zidului şi, respectiv, de grosimea
placării, avem
R placare G placare t placare
=
Rzid ,existent G zid t zid
În cazul clădirii expertizate rezistenţa caracteristică a zidăriei s-a calculat din rezistenţa
medie cu relaţia
fm 2.20
fk = = = 1.41N / mm 2
1.3 × CF 1.3 × 1.2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia
Gzid =0.4Ezid = 0.4 × 1000fk = 564 N/mm2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia
46
Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 × 1000 Rmortar = 4000 N/mm2
Factorul de amplificare a rezistenţei este
R placare 4000 × 2 × 50
= = 2.36
Rzid ,existent 564 × 300
Prin urmare rezistenţa peretelui consolidat este 19.4 × 2.36 = 45.9 tone
Indicatorul de rezistenţă devine
45.9
R3V = = 0.758
60.48
Rezistenţa totală la forţă tăietoare pentru direcţia longitudinală, după consolidare, este
ΣVcap = 4×(1.89+4.32+4.56) + 2 × 45.9 = 134.9 tone →R3med ≈ 1.0
47
EXEMPLUL NR. 6
Clădire de locuit P+2E cu pereţi structurali din zidărie confinată şi
planşee din beton armat
6.1.1. Descriere
48
seismic 9 MSK
6.1.2.Dimensiuni şi greutăţi
49
Figura 6-2 Poziţionarea stalpişorilor pentru clădirea proiectată pentru gradul 9 MSK
S-a presupus că :
• stâlpişorii de beton armat au fost realizaţi în poziţiile prevăzute în tabelul 7 şi figura
13 din P2-85 pentru clădiri cu nniv = 3 şi H < 9.00 m ȋn zona seismică de grad 9
MSK
• armarea stâlpişorilor a fost realizată cu 4Φ14 PC52 şi etrieri Φ8/20 cm
• nu există armare în rosturile orizontale.
Pentru evaluarea siguranţei clădirii analizate s-au folosit valorile rezistenţelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienţilor de material γM asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)
50
A. Rezistenţa unitară la compresiune
• Rezistenţa unitară medie la compresiune s-a determinat înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.0 pentru a se obţine
valorile din STAS 1031-75.
⇒ Rezultă:
- pentru zidărie cu C100 şi mortar M50 → fm = 2 × 1.50 = 3.00 N/mm2
• Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune se determină împărţind rezistenţa
unitară medie la factorul de încredere CF = 1.2 (formula D.3 corectată - fără γM)
⇒Rezultă:
- pentru zidărie cu C100 şi mortar M50 → fd = 3.00/1.20 = 2.50 N/mm2
B. Rezistenţa la lunecare în rost orizontal
• Rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal se determină înmulţind rezistenţa de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material γm =2.2 pentru a se obţine
valorile din STAS 1031-75. Rezistenţele depind numai de marca mortarului
⇒Rezultă
- pentru mortar M50 → fvm = 2.2 × 0.160 = 0.352 N/mm2
• Rezistenţa caracteristică la lunecare în rost orizontal (fvk) se calculează din
rezistenţa medie la lunecare în rost orizontal (fvm) prin înmulţire cu factorul 0.75
⇒Rezultă
- pentru mortar M50 → fvk = 0.75 × 0.352 = 0.264 N/mm2
• Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determină
împărţind rezistenţa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal (fvk) la
coeficientul parţial de siguranţă (γM) şi la factorul de încredere (CF). Pentru zidăriile
recente (după 1950) se ia γM = 2.5.
⇒Rezultă
- pentru mortar M50 → fvd = 0.264/1.2/2.5 = 0.088 N/mm2
C. Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată (ruperea în scară)
• Se calculează în funcţie de rezistenţa medie la compresiune (fm) calculată la A. cu
relaţia (D.4)
⇒Rezultă
- pentru cărămidă C100 şi mortar M50 → ftd = 0.04 × 3.00 /1.20 /2.5 = 0.040
N/mm2
51
6.6.4. Greutatea totală pentru calculul la cutremur (gruparea seismică)
52
6.8.2. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor structurali
53
• Pereţi transversali
Tabelul 6.1a
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
T1 4 33.6 3.30 33.3 0.134 0.846 46.8 3.00 74.8 121.6 18.9
T2 4 37.8 3.30 37.4 0.151 0.826 51.0 3.00 74.8 125.8 19.6
T3 4 31.3 3.00 28.2 0.125 0.856 36.2 2.70 67.4 103.6 16.1
T4 6 27.2 2.70 22.0 0.109 0.875 26.0 2.40 59.9 85.9 13.4
• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.1b
Nr. σ0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. υd 1-1.15υd
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
L1 4 33.6 0.90 9.1 0.134 0.846 3.5 --- --- 3.5 0.5
L2 4 37.8 1.95 22.1 0.151 0.826 17.8 --- --- 17.8 2.8
L3 4 31.3 2.25 21.1 0.125 0.856 20.3 --- --- 20.3 3.2
L4 2 27.2 8.25 67.3 0.109 0.875 242.9 7.95 198.0 440.9 68.7
Având în vedere observaţiile de la exemplul nr.5, rezistenţa la lunecare s-a calculat direct
numai în funcţie de componenta datorată frecării la care s-a adaugat rezistenţa armăturilor
din stâlpişorul comprimat.
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd → VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.54 ×1.35 × 3000 = 5.0 tone
• Pereţi transversali
Tabelul 6.2a
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
T1 4 33.3 7.8 5.0 12.8
T2 4 37.4 8.7 5.0 13.7
T3 4 28.2 6.6 5.0 11.6
T4 6 22.0 5.1 5.0 10.1
• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.2b
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
L1 4 9.1 2.1 --- 2.1
L2 4 22.1 5.1 --- 5.1
L3 4 21.1 4.9 --- 4.9
L4 2 67.3 15.7 5.0 20.7
Valorile Vf21z corespund rezistenţelor zidăriei nearmate (a se vedea tabelele 5.8a şi 5.8b)
H ech
Se calculează cu relaţia (D.8) în care λ p = şi ftd = 0.040 N/mm2≡ 4.0 tone/m2
lw
54
• Pereţi transversali
Tabelul 6.3a.
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. λ≡ b f td 1+
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 2.64 3.06 8.1 5.0 13.1
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 2.64 3.23 8.5 5.0 13.5
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 2.40 2.97 7.1 5.0 12.1
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 2.16 2.79 6.0 5.0 11.0
• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.3b
Nr.
lw t σ0,P
tlw σ 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem.
elem 2 λ≡ b f td 1+
m m t/m b f td tone tone tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.72 3.06 2.2 --- 2.2
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.56 3.23 5.0 --- 5.0
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.80 2.97 5.3 --- 5.3
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 9.91 2.79 27.6 5.0 32.6
Forţa tăietoare de bază (Fb,nec) a fost distribuită pereţilor structurali de pe ambele direcţii
proporţional cu rigiditatea lor. → Vnec = ρV,I × Fb,nec (valorile ρ sunt date ȋn tabelele 5.6a şi
5.6b)
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricităţii accidentale (care are o
valoare redusă deoarece tronsonul este scurt)
Se compară valorile Mbază calculate din relaţia Mbază = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Rezultatele sunt date în tabelele 6.4a şi 6.4b
• Pereţi transversali
Tabelul 6.4a
Număr Vnec Mbază MRd
Element ρV,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 15.57 100.0 121.6 >1
T2 4 0.0692 15.57 100.0 125.8 >1
T3 4 0.0528 11.88 76.3 103.6 >1
T4 6 0.0392 8.82 56.6 85.9 >1
• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.4b.
Se compară valorile Vcap cu pentru determinarea fractorului R3V . Se compară valorile Vcap
cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere.
Rezistenţa la forţă tăietoare a fiecărui element (Vcap) este valoarea cea mai mică dintre Vf21
şi Vf22
Rezultatele sunt date în tabelele 6.5a şi 6.5b
• Pereţi transversali
Tabelul 6.5a
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 15.57 12.8 13.1 12.8 0.822 18.9 Fragil
T2 4 15.57 13.7 13.5 13.5 0.867 19.6 Fragil
T3 4 11.88 11.6 12.1 11.6 0.976 16.1 Fragil
T4 6 8.82 10.1 11.0 10.1 >1 13.4 Fragil
Σ Vnec = 225 tone Σ Vcap = 212.2 tone → Rmed = 0.943
• Pereţi longitudinali
Tabelul 6.5b.
Număr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
L1 4 0.3 2.1 2.2 2.1 >1 0.5 Ductil
L2 4 2.2 5.1 5.0 5.0 >1 2.8 Ductil
L3 4 3.4 4.9 5.3 4.9 >1 3.2 Ductil
L4 2 100.8 20.7 32.6 20.7 0.205 68.7 Fragil
Σ Vnec = 225.0 tone Σ Vcap = 89.4 tone → Rmed = 0.397
56
• Pentru pereţii longitudinali
- deoarece indicatorii R3M > 0.65 nu sunt necesare măsuri de consolidare pentru
sporirea rezistenţei la compresiune excentrică
- pentru elementele L4, care preiau 90% din forţa seismică de proiectare, deoarece
indicatorul R3V = 0.205 sunt necesare lucrări de consolidare pentru sporirea
rezistenţei la forţă tăietoare.
• Se propune consolidarea structurii prin:
- placarea elementelor L4 cu pereţi din beton armat cu grosimea de 8 ÷10 cm
(executaţi prin torcretare) armaţi cu plasă Φ8/20 cm PC52
6.13.2.1. Calculul elementelor de consolidare prin placare cu pereţi din beton armat.
57