Sunteți pe pagina 1din 2

INSUFICIENŢA CARDIACĂ (IC)

I. Definiţie: Este un sindrom clinic ce apare în evoluţia bolilor cardiace şi care este provocat de scăderea
performanţei cardiace

II. Terminologie:
- IC acută – se instalează rapid în câteva ore. Ex: ruptura valvei mitrale în cadrul unei endocardite.
- IC cronică – instalată lent
- compensare: – dispariţia sau ameliorarea manifestărilor clinice (de obicei sub tratament)
- decompensare: – instalarea sau agravarea manifestărilor clinice
Factorii ce favorizează decompensarea:
- infecţii intercurente
- tulburări de ritm
- puseu hipertensiv
- efort fizic excesiv
- diverse abuzuri: exces de sare, consum de alcool etc.
- IC dreaptă – când predomină semnele de compensare a cordului drept (circulaţia sistemică)
- IC stângă – când predomină semnele de compensare a cordului stâng (circulaţia pulmonară)

III. cauzele insuficienţei cardiace


 Boli ale endocardului
◦ Valvulopatii
◦ Endocardite
 Boli ale miocardului
◦ miocardite
◦ cardiomiopatii
 Boli ale pericardului
◦ pericardite acute
◦ pericardite cronice
 Alte cauze
◦ tulburări de ritm
◦ cardiopatii congenitale

IV. Manifestări clinice:


- decompensare dreaptă (circulaţia sistemică)
- jugulare turgide
- revărsate lichidiene în seroase (peritoneu, pleură, pericard)
- edeme cardiace
- apar începând în poziţie declivă (picioarele)
- lasă godeu (dacă apeşi cu degetul rămâne urma degetului)
- mai accentuate seara – vesperale
- hepatomegalie moale, sensibilă şi cu reflux hepatojugular

- decompensare stângă (circulaţia pulmonară)


- dispneea cronică
Clasificarea NYHA:
Clasa I – dispnee la eforturi foarte mari (de tip sportiv)
Clasa II – dispnee la eforturi fizice medii (mers repede, urcat trepte, cărat greutăţi)
Clasa III – dispnee la eforturi fizice mici (uzuale: spălat, îmbrăcat etc.)
Clasa IV – dispnee în repaus.
- Edemul pulmonar acut şi astmul cardiac (preedemul pulmonar) – urgenţe medicale.
- criză paroxistică de dispnee de repaus, cu tahipnee şi ortopnee
- pacientul este cianotic, transpirat şi anxios

 hemoptizii – eliberarea de sânge din arborele pulmonar prin spută, apare după tuse.
 Embolii – obstruarea circulaţiei atriale în diverse organe printr-un tromb. Consecinţele emboliilor:
1. sindrom de ischemie acută a membrelor
- culoarea membrului afectat este albă
- tegumente reci şi dureroase (ţipătul ţesutului după O2)
- fără puls
- dacă situaţia nu se remediază poate apărea necroza sau gangrena
2. accidentul vascular cerebral embolic
3. insuficienţă renală
- Cianoza: Facies mitral (cianoza buzelor şi pomeţilor)
- palpitaţii: tahicardie, aritmie extrasistolică, fibrilaţie atrială.

V.Explorări de laborator:
- ecocardiografia – precizează cauza şi permite evaluarea funcţiilor cordului
- radiografia toracică – evidenţiază mărirea de volum a inimii şi staza pulmonară
- cateterismul cardiac

VI. Prognostic:
 afecţiune cu prognostic grav (mai ales dacă nu se poate trata boala cauzală).

VII. Tratament:
1. Tratament nefarmacologic
- regimul hiposodat:
- interzise alimentele conservate cu sare: murăturile, măslinele, telemeaua, etc. şi
preparatele industriale – (caşcaval, mezelurile, etc.), conserve.
- permise: adăugarea de sare la gătit, pâinea poate să aibă sare, să mănânce carne pregătită în
casă (carne albă – pasăre, peşte)
- evitarea grăsimilor saturate (grăsimi care sunt solide la temperatura camerei)
- saturate – grăsimi animale
- nesaturate - grăsimi vegetale
- scăderea în greutate
- evitarea consumului de alcool
- în privinţa efortului fizic pacientul trebuie să evite eforturile fizice mari, epuizante, dar eforturile
fizice moderate au efect benefic.
2. Tratamentul cauzei:
- controlul factorilor de risc, intervenţii chirurgicale: protezare valvulară, by pass aortocoronarian,
transplant cardiac, angioplastie, etc.
3. Tratament farmacologic:
- diuretice – furosemid, spironolactonă, nefrix ®(hidroclorotiazida)
acţionează prin creşterea eliminării de sodiu prin urină.
se folosesc şi în HTA
r. adverse: cresc colesterolul şi acidul uric, scad magneziul, calciul
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA): captopril, enalapril, lisinopril
efect vasodilatator
R. adverse: tuse seacă
se folosesc şi în trat. HTA
- sartani (blocanţi ai receptorilor de angiotensină): valsartan, losartan
efect asemănător cu IECA; nu dau tuse.
- digoxin – clasa tonicardiace – în insuficienţa cardiacă gravă
- betablocantele: propranolol, metoprolol (betaloc zok®), atenolol, betaxolol
se folosesc şi în HTA
r. adverse: bradicardie, blocuri AV
contraindicate în astmul bronşic şi arteriopatia obliterantă
se pot administra şi injectabil în SCA.
- anticoagulante orale (în cazurile cu risc de tromboză): acenocumarol (Sintrom, Trombostop) – în
funcţie de INR, care va fi menţinut între 2-3 (se va doza INR cel puţin lunar). Există anticoagulante
noi (pradaxa, eliquis) care nu necesită monitorizare.

S-ar putea să vă placă și