CALCUL SECTIONAL Seminar An II PDF

Calculul simplificat al secţiunilor din beton armat
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
CALCULUL SIMPLIFICAT AL SECŢIUNILOR DIN BETON ARMAT
‐ Exemple de calcul ‐

1

Tablă de materii
1 Generalităţi .................................................................................................................................................................... 3
1.1 Rezistenţele materialelor ........................................................................................................................................ 3
1.1.1 Betonul ............................................................................................................................................................. 3
1.1.2 Armăturile ........................................................................................................................................................ 3
1.2 Ipoteze de calcul pentru secţiuni ............................................................................................................................ 4
1.3 Metoda simplificată pentru secţiuni ....................................................................................................................... 5
1.3.1 Determinarea înălţimii limită a zonei comprimate (înalţimea de balans) ....................................................... 5
1.3.2 Procentul minim de armare ............................................................................................................................. 6
2 Calculul secţiunilor solicitate la moment încovoietor .................................................................................................... 6
2.1 Secţiuni dreptunghiulare simplu armate ................................................................................................................ 6
2.1.1 Problema de verificare ..................................................................................................................................... 7
2.1.2 Problema de dimensionare .............................................................................................................................. 9
2.2 Secţiuni dreptunghiulare dublu armate ................................................................................................................ 11
2.2.1 Problema de verificare ................................................................................................................................... 12
2.2.2 Probleme de dimensionare ............................................................................................................................ 14
2.3 Secţiuni in forma de T ........................................................................................................................................... 18
2.3.1 Problema de verificare ................................................................................................................................... 19
2.3.2 Problema de dimensionare ............................................................................................................................ 21
2.4 Calculul secţiunilor la încovoiere cu forţă axială ................................................................................................... 23
2.4.1 Compresiune excentrică cazul I ..................................................................................................................... 24
3 Biliografie ..................................................................................................................................................................... 29

2

CALCULUL SIMPLIFICAT AL SECŢIUNILOR DIN BETON ARMAT
1 Generalităţi
NOTA: În aplicaţile de la acest seminar se vor utiliza doar betoane obşinuite (f 50 MPa .
1.1 Rezistenţele materialelor
1.1.1 Betonul


rezistenţa de calcul a betonului la compresiune.
rezistenţa caracteristică a betonului la compresiune
 1,5 coeficient parţial de siguranţă pentru beton, asociat încărcărilor permanente, tranzitorii şi
seismice.
Tabel 1.1 Caracteristicile de rezistenţă şi de deformaţie ale betonului
1.1.2 Armăturile


rezistenţa de calcul a oţelului la curgere.
rezistenţa caracteristică a betonului la compresiune
 1,15 coeficient parţial de siguranţă pentru armătura, asociat încărcărilor permanente, tranzitorii şi
seismice.

3


Tabel 1.2 Caracteristicile armăturilor flexibile (Kiss, Onet 2008)
1.2 Ipoteze de calcul pentru secţiuni
1. Ipoteza Navier Bernoulli – Secţiunile plane şi normale pe axa elementului răman plane şi normale şi
după deformaţie.
2. Nu exista lunecare relativa intre armaturi si beton.
3. Se neglijeaza rezistenta la intindere a betonului.
4. Legea constitutiva pentru beton:

Fig. 1.1 Relaţia simplificată efort unitar – deformaţie specifică pentru beton (SR‐EN 1992‐1‐1)
5. Legea constitutivă pentru armătură:

Fig. 1.2 Relaţia simplificată efort unitar – deformaţie specifică bilinară pentru armătură (SR‐EN 1992‐1‐1)
4

6. Cedarea secţiunii are loc când deformaţia în cel puţin un punct al secţiunii atinge valoarea limită
corespunzătoare materialului.
1.3 Metoda simplificată pentru secţiuni
Fig. 1.3 Diagrame de efort şi deformaţie simplificate pentru secţiuni ( SR‐EN 1992‐1‐1)
Pentru betoane obişnuite (f 50 MPa coeficienţii blocului rectangular  şi  iau următoarele valori:
 0,8 si  1
Convenţie. Deoarece pentru aplicaţile următoare se vor utiliza betoane obişnuite, iar pentru aceste
tipuri de betoane  1, în continuare se va renunţa la acest coeficient.
Pentru betoane obişnuite   3,5 ∙ 10
1.3.1 Determinarea înălţimii limită a zonei comprimate (înalţimea de balans)
Limitarea zonei comprimate este necesară pentru asigurarea intrării în curgere a armăturii (  ,
astfel obţinându‐se o utilizare eficientă a armăturilor. reprezintă înălţimea zonei comprimate
corespunzătoare situaţiei în care deformaţia specifică ultimă a betonului în fibra extremă comprimată 
se atinge concomitent cu intrarea în curegere a armăturii ( atingerea  ).

 
→ →
  

→ ∙
 

5

1.3.2 Procentul minim de armare
În momentul fisurării are loc un transfer de eforturi de la betonul întins care fisurează către armături,
conducând la creşterea efortului în armături. Dacă acest efort conduce la ruperea armăturilor, elementul
de beton armat are o comportare fragilă, similară comportării unui element de beton simplu. Creşterea de
efort în armatură este cu atât mai mare cu cât procentul de armare este mai mic. Există un procent minim
de armare, pentru care comportarea non‐nonfragilă este asigurată, care corespunde condiţiei ca
momentul de fisurare să fie egal cu momentul capabil al secţiunii.
 0,26 ∙ ; 0,26 ∙ ∙ 100
 coeficient de armare
procent de armare
rezistenţa medie la întindere a betonului
/
0,3 ∙ pentru betoane obişnuite sau vezi tabel 2.4 din SR‐EN 1992‐1‐1
2 Calculul secţiunilor solicitate la moment încovoietor
2.1 Secţiuni dreptunghiulare simplu armate
 /2

2

1 ∙
0→  0 1

0→  ∙ 2
2

0→ ∙ 3
2

6

2.1.1 Problema de verificare
Cunoscute: , , , , , ţ ,
Necunoscute:  ,
momentul capabil al secţiunii
momentul de calcul
Etape de calcul
1. Determinarea rezistenţelor de calcul ale materialelor
2. Verificarea condiţiei de non‐fragilitate  
3. Din ecuaţia (1) se determină  → .
4. Se determină şi se verifică .
5. Se determină înlocuind  în una din ecuaţile (2) sau (3) şi se verifică dacă .
Aplicatia 2.1
Date cunoscute:
Materiale: C 20/35 ; S 500 clasa C
Caracteristici geometrice: b=30 cm ; h=60 cm ; 35 mm
60
Armătura: 316
Efort efectiv M=100 KNm 316
Cerinte: , Verificarea secţiunii 30

Beton C 20/25 → 20 /
20 /
13,33 / → 13,33 /
1,5 1,5
/
2,2 / (tabel 2.4 SREN 1992‐1‐1) sau 0,3 ∙ 20 / 2,21 /
Otel S 500 → 500 /
500 /
435 / → 435 /
1,15 1,15

7

2. Verificarea coeficientului minim de armare
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
  16
∙ 3∙ 3 ∙ 201 603
4 4
603
 0,0035 
∙ 300 ∙ 565
600 35 565
 diametrul barei
numărul de bare
3. Determinare x
∙ 603 ∙ 435 /
 65,6 → 65,6
∙ 300 ∙ 13,33 /
 65,6 → 0,8 ∙ 65,6 → 82
4. Verificarea conditiei de balans

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
 3,5 ∙ 10
3,5 ∙ 10
565 ∙ → 355 82
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
5. Determinarea şi verificarea secţiunii
 65,6
∙ 603 ∙ 435 / ∙ 565 139598721
2 2
139598721 ∙ 10 → 139,6 100

8

2.1.2 Problema de dimensionare
Cunoscute: , , , , ,
Necunoscute:  ,
momentul de calcul
Etape de calcul
2. Din ecuaţia (2) rezolvând ecuaţia de gradul 2 în  rezultă relaţia:
2∙
 ∙ 1 1
∙ ∙
3. Introducând  în ecuaţia (1) rezultă , :

,
4. Se aleg diametre astfel încât , ,
Diametrele utilizate pentru armătura longitudinală sunt: 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25. Este recomandabil să
se utilizeze maxim două diametre pentru o parte a secţiunii.
5. Verificarea condiţiei de non‐fragilitate (  
6. Se determină introducând , în ecuaţia (1) şi se verifică
,
 , 0→

Aplicatia 2.2
Date cunoscute:
60
Efort efectiv M=100 KNm
Cerinte: Armarea secţiunii 316

30

Beton C 20/25 → 20 /
20 /
13,33 / → 13,33 /
1,5 1,5
9

/
2,2 / (tabel 2.4 SREN 1992‐1‐1) sau 0,3 ∙ 20 / 2,21 /
Otel S 500 → 500 /
500 /
435 / → 435 /
1,15 1,15
2. Determinarea x
2∙ 2 ∙ 100 ∙ 106 ∙
 ∙ 1 1 2
565 1 1 2
→
∙ ∙ 300 ∙ 5652 ∙ 13,33 / 2
 46,5
3. Determinarea ,
 300 ∙ 46,5 ∙ 13,33 /

, 428
435 /
Alegerea , ‐ Propun 314
 14
, ∙ 3∙ 3 ∙ 153 → , 462
4 4
 diametrul barei
numărul de bare
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
462
 0,0027 
∙ 300 ∙ 565
600 35 565
5. Verificarea condiţiei de balans
, 462 ∙ 435 /
 , 0→ 62,8
 300 ∙ 0,8 ∙ 13,33 /

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10 ;  3,5 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
3,5 ∙ 10
565 ∙ → 355 62,8
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
10

2.2 Secţiuni dreptunghiulare dublu armate
Ecuaţile de echilibru static sunt similare ca în cazul secţiunilor simplu armate dar trebuie adăugat şi
acţiunea armăturilor comprimate.
Condiţia ca armăturile întinse să intre în curgere .
Determinarea condiţiei ca armăturile comprimate să intre în curgere


→


→ ∙
 
 

 
1
∙
0→  0 1

0→ ∙  ∙ ≅ ∙ 2
2

0→ ∙  ∙ 3
2
11

Cunoscute: , , , , , , , ,
Necunoscute:  ,
momentul capabil al secţiunii
momentul de calcul
Etape de calcul
2. Verificarea condiţiei de non‐fragilitate  
3. Din ecuaţia (1) se determină  → .
4. Se determină şi se verifică .
5. Se determină .
6. Se d termină înlocuind  în una din ecuaţile (2) sau (3):
‐ Dacă atunci se utilizează relaţia (3) deoarece armătura comprimată intră în curgere,
iar x este prea mare pentru ca momentul dat de forţa de compresiune în beton din relaţia (2) să
poată fi neglijat.
‐ Dacă se utilizează relaţia (2) deoarece armătura comprimată nu a ajuns la curegere, şi
astfel se evită evaluarea efortului unitar în armătura comprimată.
Se verifică dacă
Aplicatia 2.3
Date cunoscute:
316
60
Armare: 314 ; 316
Cerinte: , Verificarea secţiunii
30

Beton C 20/25 → 20 /
20 /
13,33 / → 13,33 /
1,5 1,5
/
2,2 / (tabel 2.4 SREN 1992‐1‐1) sau 0,3 ∙ 20 / 2,21 /
12

Otel S 500 → 500 /
500 /
435 / → 435 /
1,15 1,15
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
  14
∙ 3∙ 3 ∙ 154 462
4 4
  16
∙ 3∙ 3 ∙ 201 603
4 4
462
 ,
0,0027 
∙ 300 ∙ 565
603
 ,
0,0035 
∙ 300 ∙ 565
2 1 603 462 2 ∙ 435 / 2

 15,33
300 ∙ 13,33 / 2
 15,33 → 19,17

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
 3,5 ∙ 10
3,5 ∙ 10
565 ∙ → 355 19,17
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
5. Determinarea
 3,5 ∙ 10
∙ ∙ 2,44 ∙ → 85
  3,5 2,07 ∙ 10
13

6. Determinarea
19,17 85 →echilibrul se scrie fata de armatura comprimata – ecuatia (2)
∙ ∙ 603 ∙ 435 / ∙ 600 35 35 → 139
139 120
2.2.2 Probleme de dimensionare
2.2.2.1 Cazul 1: cunoscut
Cunoscute: , , , , , , ,
Necunoscute:  ,
Etape de calcul
2. Determinarea x rezolvând ecuaţia de gradul 2 (3) pentru x:
2∙ ∙ ∙
 1 1
∙ ∙
3. Determinarea
4. Determinarea , din ecuaţile (1) sau (2):
‐ se determină din ecuaţia (2)
‐ se determină din ecuaţia (1)
5. Se propune , astfel încât , ,
6. Se determină intoducând , în ecuaţia (1) şi se verifică dacă
7. Verificarea coeficienţilor de armare
Aplicatia 2.4
Date cunoscute:
60
Armare: 314
314
Cerinte:  , 30

14

Vezi aplicaţia 2.3 punctul 1
2∙ 1 ∙ ∙
 1 1 2

∙ ∙
2 ∙ 120 ∙ 106 462 2 ∙ 435 / 2 ∙ 530

 565 1 1 6
300 ∙ 5652 2 ∙ 13,33 / 2
3. Determinarea
 3,5 ∙ 10
∙ ∙ 2,44 ∙ → 85
  3,5 2,07 ∙ 10
4. Determinare
120 ∙ 10
→ → , 520
∙ 435 / ∙ 530
5. Se propune 216 114 , , 556

6. Se determina
, ∙ 556 462 435 /

 10,2 → 12,8
∙ 300 ∙ 13,33 /

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
 3,5 ∙ 10
3,5 ∙ 10
565 ∙ → 355 12,8
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
462
 , 0,0027 
∙ 300 ∙ 565
556
 , 0,0033 
∙ 300 ∙ 565
15

2.2.2.2 Cazul 2:Ambele arii de armătură necunoscute
Cunoscute: , , , ,, , ,
Necunoscute:  , ,
Etape de calcul
2. Se determină şi se pune condiţia  
3. Se intoduce  în ecuaţia (3)→
4. Se intoduce în ecuaţia (1) si se determină . Nu se determină din relaţia (2) deoarece
momentul produs de rezultanta forţelor de compresiune pentru  nu poate fi neglijat.
5. Se determină intoducând , şi , în ecuaţia (1) şi se verifică
Aplicatia 2.5
Date cunoscute:
60
Cerinte:  , ,
30

Vezi aplicaţia 2.3 punctul 1
2. Determinarea  

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
 3,5 ∙ 10
3,5 ∙ 10
565 ∙ → 355 → 284
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
16

3. Determinarea ,

 ∙
2
,
∙
284
120 ∙ 10 300 284 13,33 / ∙ 565
2 1564
,
435 / ∙ 530
Prin urmare se propune , pe baza procentului minim
,  ∙ 100 ∙ ∙ 0,0014 ∙ 300 ∙ 565 237
Se propune 312 , 339
4. Determinare
2 , ∙ ∙
 1 1
∙ ∙
2 120 ∙ 10 339 ∙ 530 ∙ 435 /

 565 1 1 19
300 ∙ 565 ∙ ∙ 13,33 /
 300 ∙ 19 ∙ 13,33 /
, 339 513
435 /
5. Determinarea
2, 1, ∙ 603 339 2 ∙ 435 / 2

 28,7 → 36
∙ 300 ∙ 13,33 / 2
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
336
 , 0,00198 
∙ 300 ∙ 565
603
 , 0,00356 
∙ 300 ∙ 565

17

2.3 Secţiuni in forma de T
Secţiuni în forma de T solicitate la moment negativ
Datorită faptului că zona tălpii este întinsă aceasta nu are nici o influenţă asupra calculului. Prin urmare
calculul secţiunilor în forma de T la moment negativ este similar calculului pentru secţiuni dreptunghiulare.
Secţiuni în forma de T solicitate la moment pozitiv
Caz 1 : Axa neutră trece prin talpa

 2
1 ∙
0→  0 1

0→  ∙ 2
2
18

Caz 1 : Axa neutră trece prin inima


2
1 ∙
0→  0 3

0→  ∙ 4
2
Cunoscute: , , , , , , ,
Necunoscute:  ,
momentul capabil al sectiunii
momentul de calcul
Etape de calcul
1. Determinarea rezistenţelor materialelor
3. Determinarea poziţiei axei neutre prin presupunerea că  . Se determina
corespunzătoarea acestei situaţii din ecuţia (1) şi se va compara cu .
∙ ∙
,
, →
, →
4. Se determină  din ecuaţile (1) sau (3) în funcţie de poziţia axei neutre şi se verifică
5. Se determină din ecuaţile (2) sau (4) în funcţie de poziţia axei neutre şi se verifică
19

Aplicaţia 2.6
120
Date cunoscute: 15
60
Armare: 314
Cerinte:  , , Verifcarea sectiunii 30

Beton C 20/25 → 20 /
20 /
13,33 / → 13,33 /
1,5 1,5
/
2,2 / (tabel 2.4 SREN 1992‐1‐1) sau 0,3 ∙ 20 / 2,21 /
Otel S 500 → 500 /
500 /
435 / → 435 /
1,15 1,15
2. Verificarea coeficientului de armare
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
462
 , 0,0027 
∙ 300 ∙ 565

3. Determinarea poziţiei axei neutre
∙ ∙ 1200 ∙ 150 ∙ 13,33 /

, 5515
435 /
, 5515 462 →
4. Determinarea  din ecuatia (1)
462 ∙ 435 /
 13 → 16,3
1200 ∙ 13,33 /
355 16,3 (vezi aplicatia 2.5 punctul 2)

20

5. Determinarea din ecuaţia (2)
 13
 ∙ 1200 13 13,33 / 565
2 2
116
2.3.2 Problema de dimensionare
Cunoscute: , , , ,, , ,
Necunoscute:  ,
Etape de calcul
2. Determinarea poziţiei axei neutre prin presupunerea că  . Se determină
corespunzătoare acestei situaţii din ecuţia (2) şi se va compara cu .
∙
2
→
→
3. Determinarea  rezolvând ecuaţile (2) sau (4) în functie de poziţia axei neutre.
4. Determinarea , intoducând  în ecuaţile (1) sau (3) şi propunerea ,
5. Verificarea coeficientului de armare.
6. Determinarea şi verificarea condiţiei de balans.
Aplicaţia 2.7
120
Date cunoscute: 15
60
Cerinte:
30

1. Determinarea rezistentelor de calcul ale materialelor
Vezi aplicatia 2.6 punctul 1
21

2. Determinarea poziţiei axei neutre
150
∙ 1200 150 13,33 / 565 1175
2 2
100 1175 →
3. Determinarea  din ecuaţia (2)
2∙ 2 ∙ 100 ∙ 106 ∙
 ∙ 1 1 2
565 1 1 2

∙ ∙ 1200 ∙ 565 2
∙ 13,33 / 2
 11,17
4. Determinarea , din ecuaţia (1)
 1200 11,17 13,33 /

, 430
435 /
Propune 314 , 462

2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
462
 , 0,0027 
∙ 300 ∙ 565

6. Determinarea şi verificarea condiţiei de balans
462 435 /
 13 → 16,2 355
1200 13,33 /

22

2.4 Calculul secţiunilor la încovoiere cu forţă axială
Curba limita de interacţiune
Fig. 2.4.1 Curba limita de interacţiune pentru o secţiune simetrică (Pascu, 2008)
Punctul A – Compresiune pură 0 ∙ ∙
Punctul B – Punct de balans corespunzator atingerii  concomitent cu 
Punctul C ‐ Valori ale forţei axiale de întindere toata secţiunea este întinsă.
Punctul D – Tracţiune pură 0
Compresiune excentrica cazul II: corespunde domeniului A‐B. La rupere betonul atinge deformaţia limită
la compresiune fără ca armăturile întinse să ajungă la curgere.
Compresiun excentrica cazul I şi întindere excentrică cu excentricitate mare :corespunde domeniului B‐C.
Cedarea are loc fie prin betonul comprimat, dupa intrarea în curgere a armăturilor fie prin armăturile
întinse care îşi ating deformaţia ultimă.
Întindere excentrică cu excentricitate mică: corespunde domeniului C‐D. Toata secţiunea este întinsă, iar
cedarea se produce prin armăturile întinse.
23

2.4.1 Compresiune excentrică cazul I
∙ 
∙


/2 /2

 ∙ ∙


2 2


2 2

 ∙ ∙

 ≅
2 2
Cazul particular al secţiunilor dreptunghiulare cu armare simetrică
 → 1

 2
2 2
3
2
24

2.4.1.1 Problema de verificare
Cunoscute: , , , , , , , ,
Necunoscute:  ,
Etape de calcul
3. Determinarea  din relaţia (1)
4. Determinarea şi verificarea
5. Determinarea
→ 1
2

→  2
2 2
Aplicatia 2.8
Date cunoscute:
Caracteristici geometrice: b=h=50 cm ; 50
35
Eforturi efective M=300 KNm ; N=800KN
Armatura 416 50

Cerinte: , Verificarea sectiunii

Beton C 20/25 → 20 /
20 /
13,33 / → 13,33 /
1,5 1,5
/
2,2 / (tabel 2.4 SREN 1992‐1‐1) sau 0,3 ∙ 20 / 2,21 /
Otel S 500 → 500 /
25

500 /
435 / → 435 /
1,15 1,15
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
4 ∙ 201 804
804
 , 0,0034 
∙ 500 ∙ 465
3. Determinarea 
800 ∙ 103
 120 → 150
500 13,33 2

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
 3,5 ∙ 10
3,5 ∙ 10
465 ∙ → 292 150
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
5. Determinarea
 3,5 ∙ 10
∙ ∙ 2,44 ∙ → 85 150
  3,5 2,07 ∙ 10
6. Determinarea


2 2
430 120
800 ∙ 300 120 13,33 / 465
2 2
804 435 / 430
345 300

26

2.4.1.2 Problema de dimensionare
Cunoscute: , , , , , , ,
Necunoscute:  ,
Etape de calcul
2. Determinarea  din relaţia (1)
4. Determinarea
5. Determinarea , şi propunerea ,
→ 2
1,

2  2
→ 2,
6. Veificarea coeficientului de armare
Aplicatia 2.9
Date cunoscute:
Caracteristici geometrice: b=h=50 cm ; 50
35
Eforturi efective M=300 KNm ; N=800KN
Cerinte: 50

Beton C 20/25 → 20 /
20 /
13,33 / → 13,33 /
1,5 1,5
/
2,2 / (tabel 2.4 SREN 1992‐1‐1) sau 0,3 ∙ 20 / 2,21 /
Otel S 500 → 500 /
27

500 /
435 / → 435 /
1,15 1,15
2. Determinarea 
800 ∙ 103
 120 → 150
500 13,33 2

∙
 
435 /
 2,07 ∙ 10
2,1 ∙ 10 /
 3,5 ∙ 10
3,5 ∙ 10
465 ∙ → 292 150
2,07 ∙ 10 3,5 ∙ 10
4. Determinarea
 3,5 ∙ 10
∙ ∙ 2,44 ∙ → 85 150
  3,5 2,07 ∙ 10
5. Determinarea


2 2
,
430 120
300 ∙ 10 800 300 120 13,33 / 465
2 2
,
435 / 430
, 566
2,2 /
 0,26 ∙ 0,26 ∙ 0,0014
500 /
612
 , 0,0026 
∙ 500 ∙ 465

28

3 Bibliografie
[1] Pascu, R. (2008), Comportarea şi calculul elementelor din beton armat , Conspress, Bucureşti.

[2] Postelnicu, T., Munteanu, M. (2006), Beton armat, partea a II‐a: Calculul elementelor de beton
armat, Matrixrom, Bucuresti.

[3] ASRO (2004b), SR EN 1992‐1‐1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1‐1:Reguli
generale si reguli pentru cladiri, Bucuresti.

[4] Kiss, Z., Oneţ,T. (2008), Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992‐1 , Abel, Cluj‐Napoca.
29

CALCUL SECTIONAL Seminar An II PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CALCUL SECTIONAL Seminar An II PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calculul simplificat al secţiunilor din beton armat

Pentru betoane obişnuite (f 50 MPa coeficienţii blocului rectangular  şi  iau următoarele valori:

 0,26 ∙ ; 0,26 ∙ ∙ 100

 65,6 → 0,8 ∙ 65,6 → 82

139598721 ∙ 10 → 139,6 100

 300 ∙ 46,5 ∙ 13,33 /

2 1 603 462 2 ∙ 435 / 2

∙ ∙ 603 ∙ 435 / ∙ 600 35 35 → 139

2.2.2.1 Cazul 1: cunoscut

2 ∙ 120 ∙ 106 462 2 ∙ 435 / 2 ∙ 530

5. Se propune 216 114 , , 556

, ∙ 556 462 435 /

,  ∙ 100 ∙ ∙ 0,0014 ∙ 300 ∙ 565 237

2 120 ∙ 10 339 ∙ 530 ∙ 435 /

2, 1, ∙ 603 339 2 ∙ 435 / 2

∙ ∙ 1200 ∙ 150 ∙ 13,33 /

355 16,3 (vezi aplicatia 2.5 punctul 2)

 1200 11,17 13,33 /

804 435 / 430

S-ar putea să vă placă și