1.

Drepturile Militarilor
Militarii aflaţi la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar au dreptul la păstrarea, purtarea, folosirea şi
aplicarea armei.
Militarii, ca măsură excepţională au dreptul să aplice arma de foc personal sau prin
mijlocirea efectivului subunităţii:
Militarii au dreptul să folosească arma pentru a da semnalul de alarmă sau pentru a chema ajutor, precum
şi contra unui animal care ameninţă viaţa sau sănătatea cetăţenilor.Ca prizonier are dreptul sa-si
spuna numai numele,prenumele, gradul militar,data nasterii si nr.personal.
Obligatiile Militarilor
Militarul este obligat:
să fie devotat Jur anunţului militar, să servească neprecupeţit poporul său, să apere Republica Moldova
cu vitejie, cu pricepere, fără a-şi cruţa sîngele şi însăşi viaţa, să-şi facă datoria militară:
să respecte cu stricteţe Constituţia şi legile statului său, să îndeplinească prevederile regulamentelor
militare;
să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar, legate de executarea misiunilor de apărare a
Republicii Moldova ;
să-şi însuşească în permanenţă cunoştinţele profesionale militare, să-şi perfecţioneze pregătirea şi
măiestria ostăşească ;
să cunoască şi să întreţină în stare de pregătire permanentă pentru aplicare armamentul şi tehnica
militară încredinţate, să păstreze avutul statului;
să fie cinstit, disciplinat, curajos la îndeplinirea datoriei militare, să dea dovadă de iniţiativă
raţională;
să se supună necondiţionat comandanţilor (şefilor) şi să-i apere în luptă, să păzească Drapelul de luptă
al unităţii militare ;
să preţuiască camaraderia ostăşească, fără a-şi cruţa viaţa, să salveze camarazii aflaţi în pericol, să-i
ajute cu cuvîntul şi fapta, să stimeze onoarea şi demnitatea fiecăruia, să nu admită faţă de sine şi de
alţi militari brutalitate şi batjocuri, să-i reţină de la fapte nedemne;
să respecte regulile salutului militar, politeţei şi conduitei militarilor, să fie întotdeauna în ţinută
regulamentară, îmbrăcat curat şi ordonat;
să fie vigilent, să păstreze cu stricteţe secretele militare şi de stat.
Conduciria unica consta in faptul ca comandantul(seful)are dreptul de unu singur sa ia decizii,sa
dea ordine si sa asigure executarea lor.

2.Gradul militar este proprietate a militarului şi se acordă (do-bîndeşte) în urma pregătirii profesionale,
vechimii în serviciu în funcţia ocupată şi calităţii muncii îndeplinite.

3.După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi
sau subordonaţi.
Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru
subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi stăpînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi
atitudine preconcepută. Pentru acţiuni care înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă
răspundere.
Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului el poate
să înainteze o reclama-ţie, dacă consideră că faţă de el s-a procedat nejust.
După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (dacă aceştia se află în serviciul militar) :
generalii de corp de armată şi generalii de divizie — pentru ofiţerii superiori şi cei inferiori, pentru
sergenţi şi soldaţi;
generalii de brigadă şi coloneii — pentru ofiţerii inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
ofiţerii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior — pentru sergenţi şi soldaţi;
ofiţerii inferiori — pentru sergenţi şi soldaţi;
sergenţii — pentru soldaţii din aceeaşi unitate militară.
Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar (art. 34, 35) nu sunt în raport
cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori sau inferiori.Dacă militarii, care nu sunt
subordonaţi reciproc, îndeplinesc în comun îndatoririle de serviciu, cînd relaţiile lor de serviciu nu sunt
determinate de comandant (şef), atunci superiorul după funcţie, iar la funcţii egale — superiorul după
gradul militar este considerat şef.
4.Comandantul este conducător unic, pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de starea de
pregătire în vederea luptei şi pentru mobilizare a unităţii (subunităţii) militare ce îi este încredinţată ; de
executarea reuşită de către unitatea (subunitatea)
militară a misiunilor de luptă ; de pregătirea de luptă, educaţia, disciplina militară, starea moral-
psihologică ale efectivului şi de securitatea serviciului militar ; de ordinea interioară ; de starea şi
integritatea armamentului, tehnicii militare şi ale altor mijloace materiale ; de asigurarea tehnică,
materială, medicală, financiară,
social-juridică şi de trai.
Comandantul este obligat să traducă în viaţă cu fermitate şi consecvenţă politica statului în domeniul
apărării, să-şi perfecţioneze în permanenţă pregătirea profesională şi metodele de conducere a unităţii
(subunităţii) militare, să efectueze cu pricepere munca cu cadrele, să conducă munca ştiinţifică, de
invenţie şi de raţionalizare
5.Ordinul-este o dispozitiuni a comandantului adresata subordonatilor care cere executaria unor
actiuni,respectaria unor reguli sau stabileste un ordin sau o situatie.
El poate fi dat in:
-scris(numai de comandantul brigazii)
-verbal
-sau prin mijloace tehnice de legatura unui militar sau unuin grup de militari.
Ordinul comandantului trebuie sa fie executat neconditionat,exact si in termenul stabilit.
Militarul dupa primiria ordinului raspunde:AM INTELES!apoi el executa.
Dispozitiunia este o forma de transmitere a misiunilor de catre comandant la subordonati privind
chestiuni particulare.

6.Toti militarii sunt obligati la intilnire\depasire sa se salute respctind cu strictete regulile stabilite de
regulamentul instructiei de front.
Subordonatii si inferiorii in grad militar saluta primii,iar la grade egale se saluta reciproc.
7.Militarii sunt obligati sa constitue in permanenta exemple de inalta cultura,modestie si cumpatare,sa
pastreze cu sfintenie onoarea mi;litara,sa-si apere demnitatea si sa stimeze deminitatea celorlalti.Dupa
comportamentul lor se judeca nu numai despre ei,dar si despre onarea Fortelor Armate in ansamblu.

8.Comandantul de grupă este obligat:

să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă — să comande cu pricepere grupa ;
să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în
pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
să urmărească executarea orarului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară în grupă, să ceară respectarea de către subordonaţi a disciplinei militare ;
— să cunoască materialul, regulile de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi altor materiale ale grupei, să urmărească existenţa acestora, să le controleze zilnic şi să le
întreţină în ordine şi stare bună;
să le cultive soldaţilor grupei ţinuta ostăşească şi rezistenţa fizică;
să se îngrijească de subordonaţi şi să le studieze în amănunte nevoile ; să urmărească îngrijirea, starea bună a îmbrăcămintei şi încălţămintei subordonaţilor, ajustarea corectă a
echipamentului, respectarea de către acestea a regulilor de igienă individuală şi de port al ţinutei;
să urmărească zilnic curăţenia încălţămintei, îmbrăcămintei şi uscarea obielelor, ciorapilor, precum şi reparaţia la timp a încălţămintei şi îmbrăcămintei;
să urmărească ca după trageri şi şedinţe la subordonaţi să nu rămînă cartuşe de război şi de manevră, grenade, focoase şi substanţe explozibile ;
să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnăvire, reclamaţiile şi cererile subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în vederea prevenirii acestora, încura-
jările şi pedepsele disciplinare aplicate, precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului şi a altor mijloace materiale ;
să cunoască în orice moment răspîndirile subordonaţilor.
Soldatul este obligat:

să înţeleagă profund datoria sa de ostaş al Forţelor Armate, să-şi execute în mod exemplar îndatoririle de serviciu, să însuşească totul ce-1 învaţă comandanţii (şefii) ;
să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la comandantul de brigadă inclusiv ;
să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să păstreze onoarea şi demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politeţe militară, de conduită şi de dare a salutului militar;
să se călească zilnic, să-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile de igienă individuală;
să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;
să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţate, gata de luptă armamentul şi tehnica militară încredinţate ;
să poarte cu grijă echipamentul, să-1 repare la timp şi îngrijit, să-1 curăţe zilnic şi să-1 păstreze în locurile stabilite ;

să respecte întocmai prevederile de securitate la manipularea armamentului, tehnicii şi în alte cazuri, precum şi cerinţele de siguranţă contra incendiilor ;
la necesitatea de a pleca în limitele locului de dispunere a unităţii, să ceară aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i raporteze sosirea

9.Militarii în termen sunt instalaţi în cazarmă.

Pentru instalarea fiecărei companii sunt prevăzute încăperile ce urmează:
dormitorul;
camera de informare şi odihnă;
cancelaria companiei;
camera pentru păstrarea armamentului;
camera (locul) pentru curăţarea armamentului;
camera (locul) pentru şedinţele sportive ;
camera pentru menaj;
magazia pentru păstrarea materialelor companiei şi obiectelor personale ale militarilor;
camera (locul) pentru fumat şi curăţatul încălţămintei;
uscătoria pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte;
camera pentru spălat (lavoarul) ;
camera cu duşuri;
toaleta.
Toate clădirile şi încăperile, de asemenea, teritoriul unităţii trebuie să fie întreţinute permanent în
curăţenie şi ordine. Toate încăperile şi faţadele clădirilor trebuie să fie vopsite în culorile stabilite.
Toate camerele e necesar să fie numerotate.Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care
ies în străzile oraşului, la înălţimea cerută, e necesar să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.
Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient de urne pentru gunoi, iar locurilor pentru fumat —
lăzi cu apă (cu lichid dezinfectant).
La intrările din exterior în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul încălţămintei de
noroi şi urne pentru gunoi.
Pînă la începerea perioadei de încălzire, toate cazanele, sistemele de încălzire centrală, sobele şi coşurile
de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar cele defecte să fie reparate. Curăţarea coşurilor de fum se
execută la termenele stabilite.Pe timp de iarnă în încăperile locuite se menţine temperatura
aerului nu mai joasă de 18°C, iar la instituţiile medicale — nu mai joasă de 20°C.
Aerisirea încăperilor în cazarmă se face de către plantoane, sub supravegherea sergentului de
serviciu pe companie. în dormitoare, aerisirea se face înainte de stingere şi după deşteptare, iar în sălile
de clasă — înainte de începerea programului şi în timpul repausului între orele de curs.
Iluminatul cazărmilor se împarte în iluminat de lucru şi iluminat de serviciu (lumină albastră-
închisă slabă).În încăperile unde efectivul acţionează la semnalul „Alarma", la toate ferestrele este
prevăzută mascarea luminii cu materiale speciale.

10.Repartizarea timpului în unitatea militară în decurs de 24 de ore, iar conform unor principii, şi în
decurs de o săptămînă se stabileşte de orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu.
Orarul zilnic al unităţii militare determină în timp realizarea măsurilor de bază ale activităţii zilnice, ale
instruirii şi traiului efectivului subunităţilor şi statului major ale unităţii militare.
Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract, suplimentar la orarul zilnic, stabileşte
termenele şi durata executării de către aceşti militari a măsurilor de bază ce reies din îndatoririle
serviciului militar.
Orarul zilnic al unităţii militare se află în documentaţia serviciului de zi, iar regulamentul timpului de
serviciu al militarilor prin contract — la statul major al unităţii militare şi la cancelariile subunităţilor.
Intervalele între primirea hranei nu trebuie să depăşească şapte ore, dar nici să fie mai mici de patru
ore.După prînz, pe parcursul a cel puţin 30 de minute, nu se vor desfăşura şedinţe sau lucrări.Fiecare
săptămînă se organizează ziua de parc şi de gospodărie în scopul întreţinerii armamentului, tehnicii
militare şi a altor mijloace materiale, utilării şi amenajării parcurilor şi obiectivelor bazei materiale de
instrucţie, aducerii în ordine a taberelor militare permanente şi executării altor genuri de lucrări, în
aceeaşi zi, de obicei, se execută curăţenia generală a tuturor încăperilor, precum şi îmbăierea
efectivului.Duminica şi zilele de sărbătoare sunt zile de odihnă pentru întregul efectiv, cu excepţia celui
care execută serviciul de alarmă (serviciul de luptă) şi serviciul de zi. în aceste zile, precum şi în timpul
liber de şedinţe, cu efectivul se înfăptuieşte munca culturală şi de odihnă, precum şi se desfăşoară
competiţii şi jocuri sportive.
12. Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului,
armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi materialelor unităţii
(subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a
infracţiunilor, precum şi pentru executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de zi pe unitate pe
perioada de instrucţie.
Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru serviciul de zi al brigăzii (unităţii):
ofiţerul de serviciu pe unitate;
ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate;
subunitatea de intervenţie;
garda;
ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc; precum şi mecanicii-conductori
(şoferii) la maşinile de tracţiune de serviciu;
felcerul sau instructorul sanitar de serviciu şi plantoanele pe punctul medical;
sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control;
sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în ospătărie;
sergentul de serviciu pe statul major al unităţii;
toboşarul-gornist de serviciu;
agenţii de legătură;
echipa de pompieri;
plantonul în serviciul special.
13. Statul major al unităţii militare, cu cinci-şase zile pînă la începutul lunii următoare,comunică
comandanţilor de subunităţi zilele intrării şi componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi.
Comandanţii de subunităţi, de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi ,răspund de
selecţionarea efectivului şi de pregătirea acestuia de executareaserviciului de sosirea la timp a
personalului pentru serviciul de zi la şedinţă (instructaj) la persoanele cu funcţii respective ale unităţii şi
la apel.
In noaptea care precedează serviciul, persoanele numite pentru serviciu vor f iscutite de
toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi la echipa de pompieri netitulară de şedinţe şi lucrări,
care se execută în locul de dispunere a unităţii, nu sunt scutiţi.
În ziua intrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului trebuie să i se acorde cel
puţin trei ore, iar la intrarea în gardă peste o zi - cel puţin patru ore pentru pregătirea către executarea
serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice şi cel puţin o oră pentru odihnă (somn).
Pregătirea personalului din serviciul de zi, cu excepţia gărzii numite de la companie
(baterie), este înfăptuită de către plutonierul (sau altă persoană cu funcţii numită) de subunitate.
Pregătirea personalului pentru serviciul de zi numit de la batalion (divizion) sau de la unitatea militară este
organizată de către comandanţii corespunzători şi executată de către locţiitorii acestora.
Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, în funcţie de
predestinarea de serviciu, la ora stabilită sosesc la şedinţă (instructaj) la locţiitorii comandantului de
unitate sau la altă persoană cu funcţii, numită de către comandantul de unitate în acest scop.
Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie să fie gata de executarea
serviciului şi primit de persoanele sale de serviciu şi de şeful gărzii unităţii în subordonarea sa.
14.In serviciul de zi pe companie sunt numiţi:
sergentul de serviciu pe companie;
plantonul pe companie.
Numărul de schimbări ale plantoanelor pe companie este determinai de către comandantul de unitate.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe cămin al militarilor-femei, precum şi
obligaţiile lui sunt determinate de zi pe companie.
Toate persoanele de serviciu şi ajutorii lor trebuie să poarte pe partea stângă a
pieptului (pe mână stângă) o insignă (banderolă din pânză) cu inscripţia respectivă.de diferiţi militari în
perioade anumite, numărul de servicii pentru ofiţerii şi plutonierii mai ocupaţi pentru timpul acesta poate
fi redus de către comandantul de unitate.
Tabelele cu rândul la serviciu al personalului sunt ţinute pentru fiecare lună separat:
pentru soldaţi - de către locţiitorii comandanţilor de plutoane;
pentru sergenţi - de către plutonierul de companie;
pentru plutonierii şi ofiţerii conducerii şi ai subunităţilor independente ale unităţii,precum şi pentru
comandanţii de batalioane şi locţiitorii acestora - la statul major alu nităţii, pentru ceilalţi plutonieri şi ofiţeri
- la statele majore ale batalioanelor.Tabelele cu rândul la serviciu al personalului de serviciu se păstrează
timp de un an, apoi se nimicesc.
15. . Sergentul de serviciu pe companie este obligat:
la darea alarmei să facă deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin contract ai companiei, pînă la
sosirea lor la companie, să execute dispoziţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate;
să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, la ora stabilită, să facă deşteptarea
generală a efectivului companiei;
să cunoască poziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în oameni la companie, cîţi
oameni se află în serviciul de zi, cîţi sunt bolnavi, arestaţi, învoiţi din locul de dispunere a unităţii sau
trimişi în componenţa echipelor, precum şi existentul şi consumul exact de armament;
să distribuie armamentul, cu excepţia pistoalelor, numai la ordinul comandantului sau plutonierului de
companie, facînd înseninarea corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei;
cînd primeşte armamentul, să verifice seriile şi dacă acesta este complet; să păstreze permanent asupra
sa şi să nu transmită cheile de la camera de păstrare a armamentului;

în cazurile unor evenimente deosebite în companie şi încălcări de prevederi regulamentare în

relaţiile dintre soldaţii sau sergenţii companiei să ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine; sa
raporteze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de companie sau
locţiitorului acestuia, iar în absenţa acestora
plutonierului de companie;
să urmărească existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilorn şi a semnalizării
de pază a camerelor de păstrare a armamentului, îndeplinirea cerinţelor de securitate
antiincendiară în companie (fumatul să-1 admită numai în locurile destinate special în acest scop,
uscarea echipamentului - numai în uscătorii, să supravegheze respectarea regulilor Ia încălzitul sobelor şi
de folosire a lămpilor);
la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoarele,
iar accesul vizitatorilor să-1 facă la apelul de alarmă după cunoştinţa prealabilă;
dacă a izbucnit un incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stingere şi să raporteze imediat
ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de companie, de asemenea, să ia măsuri de evacuare
a oamenilor şi de scoatere a armamentului şi bunurilor din încăperile aflate în pericol;
- să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de companie, să trimită subunităţile
numite pentru lucru şi diferite echipe, precum şi să expedieze pe toţi cei îmbolnăviţi la punctul medical;
la ora stabilită, să-i adune în formaţie pe cei cu învoire din locul de dispunere a unităţii, să raporteze
despre aceasta plutonierului de companie şi, la ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe
unitate;
dacă părăseşte încăperea companiei în interes de serviciu, precum şi pentru timpul odihnei sale, să
transmită executarea atribuţiilor unuia din plantoanele din schimbul liber;
să primească de Ia plutonierul de companie, după apelul de seară, informaţia despre militarii care
lipsesc, iar dacă există absenţe nemotivate - numele, prenumele şi n patronimicul lor şi să raporteze
ofiţerului de serviciu pe unitat

15Obligatiunile sergentului de serviciu pe companie

. Sergentul de serviciu pe companie este obligat:
să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, la ora stabilită, să facă deşteptarea
generală a efectivului companiei;
să cunoască poziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în oameni la companie, cîţi
oameni se află în serviciul de zi, cîţi sunt bolnavi, arestaţi, învoiţi din locul de dispunere a unităţii sau
trimişi în componenţa echipelor, precum şi existentul şi consumul exact de armament;
-să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de companie, să trimită subunităţile numite
pentru lucru şi diferite echipe, precum şi să expedieze pe toţi cei îmbolnăviţi la punctul medical;
-la ora stabilită, să-i adune în formaţie pe cei cu învoire din locul de dispunere a unităţii, să
raporteze despre aceasta plutonierului de companie şi, la ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de
serviciu pe unitate;
-să urmărească efectuarea minuţioasă a curăţeniei şi întreţinerea încăperilor companiei,
- să menţină ordinea pe timpul servirii mesei de către efectivul companiei;

16.Actiunile sergentului de serviciu in timpul eliberarii si primirii armamentului si munitiilor.

Noul sergent de serviciu, în comun cu vechiul sergent de serviciu, controlează şi primeşte
armamentul, lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, materialele conform tabelelor, controlează
existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de înştiinţare, după care
sergenţii de serviciu îşi pun semnăturile în registrul de primire şi predare a serviciului. Armamentul se ia în
primire bucată cu bucată pe serii şi în complet. Totodată, se verifică starea de funcţionare a lacătelor,
semnalizării de pază, dulapurilor şi a altor materiale.
După ce a primit serviciul, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi, sosesc la comandantul de
companie, iar în lipsa acestuia - la locţiitorul comandantului de companie, iar dacă şi acesta
lipseşte, atunci - la plutonierul de companie cu raportul despre predarea şi luarea în primire a serviciului.
De exemplu: „Domnule căpitan, sunt sergentul Stratan, am predat serviciul pe
companie". „Domnule căpitan, sunt sergentul inferior Cobzac, am luat în primire
serviciul de companie".
18.obligatiunile sergentului de serviciu pe punctul de control
Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:
După apel să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul,
- să conţroleze documentele de indentificare a persoanelor sosite în unitate,
-să distribuie permise de singura dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de
unitate
-să nu permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document
cu dreptul de ieşire,
-să lase în locul său un ajutor;
- sa controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi.
la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia,
,Domnule general de brigadă, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur"

19.Obligatiunile ajutorului sergentului de serviciu pe punc de control.

Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:
După apel să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul,
-să conţroleze documentele de indentificare a persoanelor sosite în unitate,
-să distribuie permise de singura dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de
unitate şi de indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate,
-să raporteze ofiţerului de servieta pe unitate despre persoanele de veridicitatea documentelor cărora
are îndoieli,
-să nu permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document
cu dreptul de ieşire,
la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, : ,Domnule general de brigadă,
sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur"

20.Parc se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea, întreţinerea, repararea si punerea în stare de
luptă a armamentului şi tehnicii militare.
Parcurile pot fi permanente şi de campanie.în parcul prmannt se amenajează punctul de control tehnic
cu încăperi pentru ofiţerul de serviciu pe parc, şeful punctului de control tehnic, săli de securitate a
circulaţiei, pentru instructajul şoferilor, şefilor de maşini şi personalului de serviciu pe parc ; punct de
alimentare cu carburanţi, punct de curăţare şi spălare, punct (platformă) de întreţinere tehnică zilnică,
punct de întreţinere tehnică şi reparaţii ; locuri pentru păstrarea armamentului şi a tehnicii militare şi
obiective pentru punerea lor în stare de luptă,Parcurile de campanie se organizează în cazurile de
dislocare temporară a unităţii (subunităţii) militare în condiţii de campanie. Ele se organizează, de
regulă, pentru fiecare batalion (companie).
Construcţia şi amenajarea parcurilor trebuie să asigure ieşirea rapidă şi uşoară a maşinilor.
Teritoriul parcului se împarte în sectoare, care se repartizează subunităţilor. Limitele sectoarelor se
marchează cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent se împrejmuieşte, se uti-lează cu mijloace
tehnice de pază, cu instalaţii ce asigură respec tarea regulilor de protecţie a mediului înconjurător, se
amena jează zone verzi şi se iluminează.Pe toate drumurile din parc se instalează indicatoare ale-di -
recţiei şi vitezei de deplasare a maşinilor şi alte semne rutiere.
Circulaţia şi mişcările pe teritoriul parcului în afara drumuri
lor este interzisă

21.Obligatiunile sergentului si ale plantonului de parc si indeplinirea practica a acestora.

Obligaţiunile sergentului şi ale platoanelor pe parc
să controleze minuţios la toate persoanele care intră în parc
permisele de intrare şi actele
să controleze minuţios la toate persoanele care intră în parc
permisele de intrare şi actele
sa supravegheze înapoierea la timp în parc a maşinilor din
cursă, iar în cazul cînd ele se reţin — să raporteze ofiţerului de
serviciu pe unitate
sa urmărească respectarea orarului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în
parc şi de care subunităţi
sa urmărească respectarea orarului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în
parc şi de care subunităţi
să urmărească menţinerea curăţeniei şi ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului
Plantonul pe parc este obligat:
să permită accesul militarilor în parc, de asemenea, ieşirea
din parc şi intrarea în parc a maşinilor şi altei tehnici numai cu
aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc ;
sa urmărească menţinerea curăţeniei şi a ordinii în parc ;
să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi
şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special stabilite şi
amenajate pentru aceasta;

22.Obligatiunile plantonului de parc si indeplinirea practica a acestora

Plantonul pe parc este obligat:
să permită accesul militarilor în parc, de asemenea, ieşirea
din parc şi intrarea în parc a maşinilor şi altei tehnici numai cu
aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc ;
sa urmărească menţinerea curăţeniei şi a ordinii în parc ;
să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi
şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special stabilite şi
amenajate pentru aceasta;
24.Santinele si postul.
Pentru paza si apararea nemijlocita a obiectivelor din personalul garzii sunt numite santinelele.
Santinela este militarul de garda inarmat,care executa misiunea de lupta de paza si apararea a postului
incredintat.
Postul constituie tot ce este incredintat pentru paza si aparare santinelei.de asemenea lacul sau sectorul
de teren unde isi executa santinele obligatiile.Posturile includ si obiectele si sectoarele de teren unde sunt
montate mijloacele tehnice de paza ale garzii.

25.
Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolabilitatea santinelei constă în următoarele :
— apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi demnităţii personale a ei;
— subordonarea ei persoanelor strict determinate — şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi
caporalului de schimb ;
— toate persoanele sunt obligate să execute necondiţionat cerinţele santinelei legate de serviciul său ;
— santinela are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în prezentul Regulament.
26.
Santinela este obligată:
— să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său ;
— să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv
persoanelor în subordinea cărora se află;
— să nu părăsească postul pînă nu va fi schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se află în pericol;
părăsirea fără voie a postului este o crimă militară ;
— să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi marcată pe teren cu
semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, excepţie făcînd doar şeful de gardă, ajutorul şefului de
gardă, caporalul său de schimb şi persoanele care îi însoţesc ;
— să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de
recunoaştere şi semnalele lor ;
— să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor ;
auzind lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre aceasta la încăperea pentru gardă.

27...Interdictiile santinele
Santinelei i se interzice :sa doarma ;sa sada ;sa se sprijine de ceva ;sa scrie ;sa citesca ;sa cinte ;sa
vorbeasca ;sa manince ;sa bea ;sa fumeze ;sasi satisfaca necesitatile fiziolagice ;sa primeasca de la
cineva sau sa transmita cuiva ceva ;sa introduca cartusul in camera cartusului daca nu e nevoie.

28.
Caporalul de schimb este răspunzător de serviciul corect şi cu vigilenţă al santinelelor din subordine,
schimbul şi intrarea în post a lor la timp, predarea şi primirea corectă a posturilor.
Are dreptul să facă uz de armă personal sau să permită aceasta personalului de schimb al gărzii
pentru respingerea atacului asupra obiectivului păzit, santinelei, asupra schimbului de gardă în
timpul plecării la post
Este obligat:
— să cunoască posturile sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiţiile de pază
şi apărare (observarea, cîmpul de tragere, îngrăditurile) şi obligaţiile speciale ale santinelei la fiecare
post;
— să controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de către santinele a obligaţiilor sale.
— să raporteze la întoarcerea schimbului şefului de gardă despre executarea schimbului, starea
posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea lor ;
— să controleze, cu permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor din subordine.
.La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de schimb este obligat:
— să respecte cu stricteţe ruta de plecare a schimbului la posturi şi de la posturi, indicată în schema de
amplasament al posturilor ;
— să controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul să execute corect predarea şi
primirea postului, să controleze personal împreună cu santinela şi cu militarul de gardă, care ia în
primire postul, iluminaţia, îngrăditurile, uşile (porţile), geamurile şi zăbrelele, pereţii magaziilor
(depozitelor), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor
amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (alt armament şi tehnică militară) aflate sub pază, de
asemenea, starea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi
îmbrăcămintea pentru post;

29.Ajutorul sefului de garda se afla in subordonarea sefului de garda.

El este obligat:
-sa cunoasca sarcinile garzii,instructia pentru seful de garda si obligatiile tuturor militarilor din garda.
-in absenta sau in timpul de odihna a sefului de garda sa exercite obligatiile lui.
-sa imtocmeasca graficul de schimb al santinelelor la intrarea in incapere pentru garda si sa execute
schimbul lor.
-sa controleze alimentarea la timp a personalului garzii,starea de functionare a utilajului,inventarului si
bunurilor materiale..
-sa insoteasca la ordinal sefului de garda persoanele care executa controlul serviciului santinelei.

30) Ordinea interioara in corpul de garda.Pastrarea armelor si munitiilor:

In corpul de garda trebuie sa fie respectate linistea si ordinea.Se interzice de a cinta si interpreta la
instrumente muzicale.Se permite de a asculta radioul prin telefoane,de a citi,scrie,juca sah si
dame.Fumatul si curatarea incaltamintei se permit doar in locurile special amenajate. Pistoalele
mitraliera si mitralierele sunt puse la rastel fara incarcatoare,cu inchizatoarele in pozitia
anterioara,carabinele sunt puse la rastel neincarcate,cu tragaciul apasat.

32)Obligatiunile insotitorului si indeplinirea practica a acestora:

Insotitorul este raspunzator de paza persoanelo arestate la insotirea lor in limitele
arestului.Insotitorul este obligat:
-sa pazeasca persoanele arestate la comanda sefului de garda sau a ajutorului acestuia la toaleta
matinala si
de seara
-sa urmareasca ca persoanele arestate sa nu fumeze si sa nu comunice cu persoane straine
-sa previna persoana arestata ce evadeaza prin somatia ,,stai ca trag,,iar daca acesta nu se executa
,sa faca uz de arma

34)Incarcarea,descarcarea armei:
-se scoate arma de la siguranta,si se verifica daca lipseste cartusul in camera cartusului
-se apasa pe tragaci si arma se pune la siguranta
-se scoate baineta pumnal din teaga si se ataseaza la gura tevii
-se introduce incarcatorul cu 30 cartuse
Descarcarea:
-se scoate incarcatorul
-se scoate arma de la siguranta,si se verifica daca arma este pusa in camera cartusului
-se apasa pe tragaci,si arma se pune la siguranta
-se scoate baineta pumnal si se introduce in teaga

36)Actiunile santinelei in caz de atac asupra sau obiectului pazit:

Santinela este obligata sa faca uz de arma fara somatie in caz de atac evident asupra sa sau asupra
obiectivului pazit.

37)Actiunile santinelei in caz de atac asupra corpului de garda:

Pentru paza corpului de garda aflat in afara taberei militare permanente si care are in componenta sa cel
putin posturi a cite
3 schimuri la intrarea in corul de garda va fi postata o santinela dintre militarii din garda ai schimbului de
veghe. In corpurile de garda,ale caror garzi pazesc obiective de importanta deosebita si care au in
personalul lor mai putin de 3 posturi a cite 3 schimburi ,pentru paza corpului de garda auxiliar pot fi numiti
militari din garda In cazurile in care santinela de la corpul de garda nu este instalata usile de intrare ale
corpului de garda sunt utilate cu orificiu de control vizual si intotdeauna vor fi inchise din interior.

38)Actiunile santinelei in caz la descoperirea defectiunilor in utilarea obiectivului,izbucnirea incendiului:

In caz de incendiu la post,santinela imediat comunica despre acesta la incaperea pentru garda si,fara a
intrerupe supravegherea obiectivului pazit,ia masuri de stingere a incendiului .In caz de incendiu pe
teritoriul tehnic al obiectivului pazit sau al obiectivului ce are ingraditura externa si interna ,de
asemenea,in apropierea postulu,santinela instiinteaza despre acesta incaperea pentru garda ,continuind
exercitarea servicilui la post.

40)Mentiune acordate militarilor in termen:

1.Ridicarea sanctiunilor disciplinare aplicate interior
2.Multumiri
3.Permisie in afara locului de dispunere a unitatilor militare pina la 48ore
4.Instiintarea la domiciliu sau la munca anterior despre indeplinirea serviciului militar
5.Acordarea de diplome,cadouri de pret sau bani
6.Inminarea militarului fotografia acestora executata linga drapelul de lupta desfasurat
7.Acordarea soldatilor gradul militar caporal
8.Acordarea sergentilor grade militare pina la cel sergent major inclusiv
9.Inscrierea numelui militarului in cartea de onoare
10.Acordarea concediului de stimulare cu durata de pina la 10 zile

41)Drepturile comandantului de grupa,pluton de a acorda recompense militarilor subordonati:

1. Sa ridice sanctiunile disciplinare pe care le-a aplicat interior
2.Sa exprime multumiri

44)Sanctiunile disciplinare,modul de aplicare si executare:

Orice Sanctiune disciplinara trebuie sa fie aplicata pina la expirarea a10 zile pina la data la care
comandantul seful a aflat despre comiterea incalcarii dar nu mai tirziu de 30 de zile de la data constatarii
ei,fara a lua in calcul timpul aflarii militarului in concediul anual de odihna,in concediul de studii sau in
concediul medical.
Sanctiuna disciplinara nu poate fi aplicata dupa expirarea a 6 luni din ziua comiterii incalcarii.In termenul
indicat nu se include durata desfasurarii procedurii penale.

45)Sanctiuni disciplinare aplicate militarilor in termen:

1.Observatie,mustrare si mustrare aspra
2.Numire peste rind de srviciu pina la 6 servicii
3.Privare de permisie in afara locului de dispunere unitatilor militare
4.Arest pina la 5 zile si nopti(cu exceptia femeilor militari)
5.Retrogradarea in functie cu o etapa
6.Retrogradarea cu un grad
46.Drepturile comandantului de grupa(pluton) in vederea aplicarii pedepselor
disciplinaremilitarilor si subordonatilor
Pedepsele disciplinare ce se aplică militarilor.
În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică ... în caz de necesitate se
aplică pedeapsa disciplinară.
Pentru comiterea de crime, militarii poartă răspundere penală conform legislaţiei în vigoare.
Militarilor în termen li se pot aplica următoarele pedepse disciplinare:
observaţia;
mustrare;
mustrarea aspră,
neacordarea permisiei cuvenite din amplasamentul unităţii;
numirea peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie - de până la 5 servicii;
ţinerea la arest - de până la 10 zile;
g) retrogradarea in funcţie:
retrogradarea în grad;
ridicarea gradului de sergent

47.Modalitatea de acordare a stimulărilor si sanctiunile disciplinare

La stabilirea tipului de recompensă, comandanţii (şefii) ţin cont de meritele sau evidenţierea militarului,
precum şi de atitudinea lui faţă de serviciu.
(2) Recompensele se acordă verbal sau prin ordin, în faţa formaţiei sau la adunarea (consfătuirea)
militarilor.
Mulţumirea se exprimă pentru executare impecabilă a misiunilor sau pentru atitudine exemplară faţă
de funcţie.
Permisia şi concediul de scurtă durată se acordă militarilor pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei,
pentru executarea impecabilă a prevederilor legilor şi regulamentelor militare, pentru executarea în
termen şi calitativă a misiunilor.
Permisia se acordă pentru o durată de pînă la 72 de ore
în timpul liber de instrucţii, în zilele şi orele indicate de coman
dantul (şeful) de unitate. în zilele de odihnă, permisia se
acordă, de regulă, pentru cel mult 25% din efectiv.
Concediul de scurtă durată se acordă pînă la 5—10
zile. La acest termen se adaugă şi timpul pentru tur-retur.
Scrisoarea de mulţumire se expediază părinţilor militarului din partea comandantului (şefului) de unitate
pentru indici excelenţi în pregătirea de luptă, pentru comportament exemplar în unitate şi în afara ei.
Diplomele se acordă pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, la competiţiile militare de aplicaţie şi
sportive, în perfecţionarea bazei didactico-materiale şi pentru propuneri de raţionalizare implementate
în domeniul militar.
 Premiile băneşti se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, la serviciul de gardă şi de alarmă, în
competiţiile de specialitate şi acţiunile cultural-sportive, pentru descoperiri ştiinţifice, invenţii şi propuneri
de raţionalizare în domeniul militar, în asigurarea integrităţii bunurilor militare.
Cadourile de preţ (inclusiv cele nominale) se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei şi la
instrucţii, pentru participare la manevre, competiţii de specialitate şi cultural-sportive, precum şi la
trecerea în rezervă.
Fotografierea militarilor în termen lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii şi înmînarea fotografiilor
se efectuează pentru serviciu exemplar sau pentru executarea unor misiuni deosebit de complexe.
Diploma de Onoare (diploma) se acordă pentru indici excelenţi în pregătirea de luptă şi pentru
comportament impecabil.
înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii se efectuează pentru indici excelenţi în pregătirea de
luptă, pentru iniţiativă în executarea unor misiuni deosebit de complexe, pentru bărbăţie şi eroism, pentru
participare la lichidarea consecinţelor de calamităţi.

Cu armă albă sau armă de foc nominală se decorează ofiţerii şi generalii pentru merite deosebite la
asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova. Decorarea se efectuează de către ministrul apărării,
ministrul de interne, ministrul securităţii naţionale şi de şeful Departamentului Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale.

48Ordinea de înaugurare a propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor.

Dacă militarul constată sustragere sau deteriorare de bunuri militare, cheltuieli nelegitime de mijloace
băneşti, abuzuri în aprovizionarea trupelor, neajunsuri în ţinerea în starea cuvenită a armamentului şi a
tehnicii, nerespectare a drepturilor stabilite de lege şi a normelor de asigurare a militarilor sau alte cazuri
de prejudiciere a Forţelor Armate, el este obligat să raporteze despre faptele acestea şefului nemijlocit,
dar poate să facă o propunere în scris sau o cerere privind lichidarea acestor neajunsuri către
superior, inclusiv către ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, ministrul securităţii naţionale,
şeful Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
Fiecare militar are dreptul să facă reclamaţie asupra acţiunilor nelegitime ale comandanţilor (şefilor) faţă
de el, asupra încălcării drepturilor şi a avantajelor stabilite sau asupra faptului că drepturile sale
cuvenite nu sunt satisfăcute.
Reclamaţia este prezentată şefului direct al persoanei ale cărei acţiuni sunt contestate, iar dacă
reclamantul nu ştie cine a încălcat drepturile sale, va prezenta reclamaţia comandantului ierarhic
superior.
Reclamaţia poate fi făcută verbal sau prezentată în scris.
Reclamaţia asupra acţiunilor comandantului de unitate militară sau ale superiorilor se prezintă numai în
scris, cu excepţia declamaţiilor făcute în timpul chestionării militarilor.
Militarul are dreptul să facă reclamaţii doar din partea sa, personal. Reclamaţiile făcute în grup sau în
numele altor persoane, precum şi reclamaţiile anonime, nu se examinează.
Se interzice prezentarea reclamaţiei fiind în formaţie (cu excepţia declamaţiilor făcute în timpul
chestionării militarilor), de gardă, de serviciu de alarmă, precum şi în serviciu de zi şi la lecţii.
În timpul chestionării militarilor reclamaţia poate fi făcută verbal sau prezentată în scris nemijlocit coman-
dantului (şefului) care efectuează chestionarea.
Militarii care, din anumite motive, au absentat la chestionare pot prezenta reclamaţiile în scris nemijlocit pe
numele comandantului (şefului) care a efectuat chestionarea.
Comandantul (şeful) trebuie să acorde atenţia cuvenită propunerilor, cererilor şi declamaţiilor primite. El
poartă răspundere personală pentru examinarea lor la timp şi pentru luarea măsurilor de rigoare.
Comandantul (şeful) este obligat să examineze în termen de 3 zile propunerea (cererea,
reclamaţia) primită, iar dacă propunerea (cererea, reclamaţia) va fi considerată întemeiată, va lua
fără întîrziere măsuri pentru satisfacerea ei; va lua măsuri pentru depistarea şi lichidarea cauzelor
ce au condiţionat reclamaţiile motivate ale militarilor şi ale altor cetăţeni; va utiliza mai complet
informaţia pe care o conţin pentru a cunoaşte starea de lucruri din subunităţi.
Dacă comandantul (şeful) care a primit propunerea (cererea, reclamaţia) nu are suficiente drepturi
de a o satisface, el o va expedia, într-un termen de cel mult 5 zile de la data primirii, comandantului
ierarhic superior sau instituţiei respective, lucru despre care va anunţa militarul.
Se interzice trimiterea cererilor şi declamaţiilor spre examinare acelor persoane ale căror acţiuni
sunt contestate.
Propunerile (cererile, reclamaţiile) militarilor se soluţionează:
în direcţiile Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii Naţionale,
Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în termen de pînă la 15 zile de la data
intrării;
în unităţile militare, instituţiile, instituţiile de învăţămînt militar, fără amînare, dar nu mai tîrziu de 7 zile
de la data intrării.
(2) în cazurile în care soluţionarea propunerii (cererii, reclamaţiei) implică un control special, solicitarea
de materiale suplimentare şi luarea altor măsuri, termenele de soluţionare pot fi, ca excepţie,
prelungite de către comandant (şef), dar cu cel mult 15 zile, fapt despre care va fi informat autorul
propunerii (cererii, reclamaţiei).
Comandanţii (şefii) sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată în trimestru, controlul intern al lucrului
de examinare a propunerilor (cererilor, declamaţiilor), în care scop este numită o comisie. Despre
rezultatele controlului se întocmeşte actul respectiv.
Propunerile (cererile, reclamaţiile) sunt considerate soluţionate dacă au fost examinate toate
problemele abordate în ele, dacă au fost luate măsurile de rigoare şi au fost date răspunsuri conform
legislaţiei în vigoare.
Comandantul (şeful) care a comis nedreptate sau acţiuni nelegitime faţă de subaltern pentru cererea
(recla-maţia) făcută poartă răspundere.
Toate propunerile, cererile şi reclamaţiile sunt înregistrate în ziua intrării în cartea de propuneri, cereri şi
reclamaţii (anexa nr. 4), care se ţine şi se păstrează în fiecare unitate militară, instituţie, instituţie de
învăţămînt militar.
- în cartea de propuneri, cereri şi reclamaţii se fixează hotărîrea emisă asupra fiecărei propuneri,
cereri, reclamaţii.
- în cartea de propuneri, cereri şi reclamaţii se prezintă pentru control: comandantului de unitate
militară — lunar, iar persoanelor care inspectează (controlează) — la cerere.
Cartea de propuneri, cereri şi reclamaţii trebuie să fie numerotată, şnuruită, sigilată şi semnată de
către comandant (şef).

49.
Modul de aplicare a pedepselor disciplinare.
Orice pedeapsă disciplinară ca măsură de întărire a disciplinei militare şi de educare a
militarilor trebuie să corespundă gravităţii abaterii şi gradului de vinovăţie. La stabilirea tipului
de pedeapsă disciplinară şi a mărimii ei se va ţine cont de : caracterul abaterii, circumstanţele
în care a fost comisă, consecinţele ei, comportamentul anterior al persoanei vinovate, precum şi
de vechimea în serviciu şi de cunoştinţele pe care le posedă despre ordinea de serviciu.

50.Infractiunile militare. Notiune despre infractiuni militare

In articolul 128 CP legiuitorul nostru a definit infractiunile militare ca fiind „infractiunile, prevazute de
prezentul cod, contra modului stabilit de indeplinire a serviciului militar, savirsite de persoanele care
indeplinesc serviciul militar in termen de baza de contract, trec pregatirea militara obligatorie sau sunt
chemate la concentrari”.
51.Caracteristicile si tipurile infractiunilor savirsite de catre militarii in termen si in baza de
contract.
Facind o analiza generala a tuturor infractiunilor prevazute in capitolul XVIII al Codului Penal, observam
au anumite particularitati, specifice numai infractiunilor militare. In dispozitiile articolelor respective se
delimiteaza net relatiile militare de serviciu, cele mai importante parti ale executarii serviciului militar,
atentarea la care constituie infractiune militara. Tinindu-se cont de acestea se delimiteaza urmatoarele
categorii ale acestor infractiuni:
Infractiunile contra modului de subordonare
Infractiunile privind relatiile regulamentare dintre militari
Infractiuni privind efectuarea serviciului militar
Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar
Privind regulile de exploatare a tehnicii militare
Privind regulile de excutare a serviciilor speciale
Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere
Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta
Infractiuni savirsite in prizoneirat
Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi
La fiecare dintre categoriile enumerate vom include, dupa cum urmeaza, componentele respective.
Astfel:
Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 „neexecutarea intentionata a ordinului”, art 365
„opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiunilor de serviciu”
Infractiunile prvind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 „insultarea militarului”, art. 367
„amenintarea sefului” , art. 368 „acte de violenta savirsite asupra sefului”. Art. 369 „incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanelecare trec pregatirea militara obligatorie si
dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare”.
Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371: „dezertarea”, art. 372 „eschivarea de la
serviciul militar”.
Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar: art. 373 „incalcarea regulilor de minuire a
armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol pentru cei din jur”, art. 379
„distrugerea sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar”, art. 380 „distrugerea sau deteriorarea
din imprundenta a patrimoniului militar”, art. 381 „risipirea sau pierderea patrimoniului militar”.
Privind regulile de exploatare a tehnicii militare: art. 382 „incalcarea regulilor de conducere si
exploatare a masinilor”, art. 383 „incalcarea regulior de zbor sau ale pregatirii de zbor”, art. 384
„incalcarea regulilor de navigatie”.
Privind regulile de excutare a serviciilor speciale: art. 374 „incalcarea regulilor statutare cu privire la
serviciul de garda”, art. 375 „incalcarea regulilor cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor
militare, art. 376 „incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern”, art. 377 „incalcarea regulilor
cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice”.
Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere: art. 370 „abuzul de putere,
excesul de puterea sau inactiunea la exercitarea puterii”, art. 378 „atitudinea neglijenta fata de serviciul
militar”, art. 385 „predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului”.
Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta: art. 375 „incalcarea regulilor
cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare”, art. 385 „predarea sau lasarea mijloacelor
de razboi inamicului”, art. 386 „parasirea samovolnica a cimpului de lupta sau refuzul de a actiona cu
arma”, art. 387 „predarea de buna voie in prizoneirat”; aici se mai cere o explicatie ca la mai multe
infractiuni militare formele agravate includ calificativul: „in conditii de lupta”, in asa mod le putem include
si pe acestea in categoria de fata.
Infractiuni savirsite in prizoneirat: art. 388 „actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat”.
Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi: art. 389 „jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta”, art. 390
„actele de violenta asupra populatiei din zona operatiunilor militare”, art. 391 „incalcarea grava a dreptului
international umanitar in timpul conflictelor militare”, art. 392 „folosire cu perfidie a emblemei Crucii Rosii
ca element protector in timpul conflictului armat”.
52. Responsabilitatea militarilor pentru incalcarea disciplinii militare si si ordinii publicea
Toţi militarii, indiferent de gradul militar şi de postul pe care îl ocupă, sunt egali în faţa
legii şi poartă răspunderea stabilită pentru cetăţenii Republicii Moldova, luînd în consideraţie
particularităţile situaţiei lor juridice.
Măsurile de influenţă publică pot fi aplicate pentru contravenţii legate de încălcarea
disciplinei militare şi a ordinii publice, precum şi pentru abateri amorale. Examinarea
contravenţiilor se efectuează: ale plutonierilor — la adunările plutonierilor, ale ofiţerilor — la
adunările ofiţereşti. în afară de aceasta, contravenţiile militarilor pot fi examinate de către
judecăţile onoarei.
Militarii poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea disciplinei militare în modul
stabilit de Regulamentul disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Militarii poartă răspundere administrativă potrivit principiilor generale ale legislaţiei cu
privire la contravenţiile administrative. Totodată, faţă de ei nu pot fi aplicate pedepse
administrative sub formă de amendă, munci corecţionale şi arest administrativ.
Pentru alte contravenţii administrative militarii poartă răspunderea în conformitate cu prevederile
Regulamentului disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Militarii poartă răspundere juridică civică pentru neîn deplinirea sau îndeplinirea
neglijentă a îndatoririlor prevăzute de legislaţia civilă, pentru pagubele aduse statului,
persoanelor juridice, cetăţenilor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Militarii poartă răspundere materială pentru paguba materială adusă statului în timpul
exercitării îndatoririlor serviciului militar, în conformitate cu Regulamentul cu privire la
răspunderea materială a militarilor.
Militarii poartă răspundere penală pentru crimele de stat şi de drept comun potrivit
condiţiilor generale. Pentru crimele contra ordinii stabilite pentru executarea serviciului militar
ei poartă răspundere conform capitolului 12 din Codul Penal al Republicii Moldova.
În cazul tragerii la răspundere penală este inadmisibilă lezarea onoarei şi demnităţii
militarilor.
Pentru contravenţii militarii sunt traşi, de regulă, la unul din felurile de răspundere.
Militarii care au fost traşi la răspundere disciplinară în legătură cu comiterea infracţiunii nu sunt
scutiţi de răspunderea penală pentru această infracţiune.
Dacă infracţiunea este legată de pagube materiale, militarii le repară, indiferent dacă au fost
traşi la alt fel de răspundere sau li s-au aplicat măsuri de influenţă publică.

53.Sanctiunea penala conform art 364 neexecutarea intentionata a ordinului

Raspunderea penala pentru comiterea infractiunilor militare.
Obiectul generic al infractiunilor militare il constituie modul stabilit de indeplinire a serviciului militar. Modul
de indeplinire a serviciului militar este reglementat de legile, regulamentele/statutele militare, de ordinele
ministrului apararii, precum si de alte acte cu caracter normativ, obligatorii pentru indeplinirea de catre
militari, iar in unele privinte si de catre salariatii civili. Obiectul generic al ingfractiunilor militare se exprima
prin relatiile ce reglementeaza disciplina militara, regulile specifice de executare a serviciului militar.
Anume obiectul generic caracterizeaza infractiunile militare, plasindu-le intr-un loc aparte in sistemul
dreptului penal al Republicii Moldova.
Facind o analiza generica a relatiilor sociale ocrotite de legiuitor prin incriminarea infractiunilor militare,
ajungem la concluzia, ca in afara de aspectele mentionate deja, aceste infractiuni aduc in fond o atingere
a capacitatii de aparare a tarii. Din aceasta perspectiva este necesar a se preciza urmatoarele:
In literatura de specialitate se arata ca valoarea sociala a capacitatii de aparare a tarii are mai multe
componente care, la rindul lor, au caracter de valori sociale cum sunt: fortele armate ale tarii, privite in
existenta lor fizica, in puterea lor de lupta, ordinea si disciplina militara, comportarea curajoasa a
militarilor pe cimpul de lupta, unitatea morala a populatiei si spiritul ei de rezistenta, atitudinea loiala si
devotata a cetatenilor fata de obligatiile privind apararea tarii.
Fiecare din infractiunile de care ocupam sau in alte cazuri, chiar mai multe dintre aceste infractiuni, au, in
afara obiectului juridic comun, constind in relatiile sociale referitoare la capacitatea de aparare a tarii
privita in ansamblul valorilor pe care le insumeaza, si un obiect juridic nemijlocit (special). Acesta consta
in relatiile sociale referitoare numai la una dintre componentele capacitatii de aparare a tarii, ca valoare
sociala, si anume cea care este lezata in mod direct prin savirsirea infractiunii.
Dupa cum am mentionat mai sus, obiectul juridic al infractiunilor militare este modul stabilit de indeplinire
a serviciului militar. Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar reprezinta complexul de relatii sociale,
ce apar in viata cotidiana si in activitatea de lupta a trupelor. Ordinea stabilita este obligatorie pentru
indeplinire de toti militarii, respectarea stricta a ei constituie esenta disciplinei militare si este conditie
necesara a asigurarii permanente a capcitatii de lupta.
Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar este parte componenta a ordinii generale din societate.
Disciplina militara este parte componenta a disciplinei de stat, ea este strins legata cu toate sferele vietii
politice, social-economice si spirituale a poporului.
In modul stabilit de indeplinire a serviciului militar sunt reflectate principiile organizarii militare: serviciul
militar ca datorie constitutionala a cetatenilor, ierarhizarea si subordonarea neconditionata a subalternilor
sefilor. Modul indeplinirii serviciului militar se caracterizeaza prin reglementarea multilaterala si detaliata a
relatiilor sociale in Fortele Armate, delimitarea stricta a drepturilor si indatoririlor subiectilor acestor relatii.
Fiecare infractiune militara atenteaza nemijlocit la relatiile concrete, care fac parte din modul indeplinirii
serviciului militar. In componenta acestui mod intra: relatiile de serviciu intre sefi si sublaterni, superiorilor
si inferiorilor dupa gradele militare, militarilor care nu se afla in raporturi de subordonare, ordinea
efectuarii serviciului militar, regulile de folosire a patrimoniului militar si exploatarii tehnicii militare, regulile
executarii serviciului intern, de garda, etc.
Obiectul nemijlocit/special/al infractiunii sunt acele relatii, impotriva carora este indreptata actiunea
concreta. Astfel, obiectul special al neexecutarii intentionate a ordinului este modul de subordonare,
dezertarea si eschivarea de la serviciul militar – modul efectuarii serviciului militar, risipirea sau pierderea
patrimoniului militar.
Unele componente ale infractiunii au doua obiecte nemijlocite ale infractiunii. De exemplu, un militar
loveste un alt militar cu care nu se afla in raporturi de subordonare, in acest caz avem doua obiecte
specilae – primul relatiile statutare intre militari iar al doilea demnitatea si integritatea corporala a
militarului lovit.
Autorii moldoveni definesc obiectul juridic nemijlocit, special de atentare ca : „obiectul nemijlocit ce
reprezinta o concretizare, particularizare a obiectului generic, raportat la fiecare infractiune sau grup de
infractiuni omogene in parte.”
Ei exprima relatiile sociale in componentele cu capacitatea de a-si apara tara, sau ordinea in dreptul
militar si in relatiile intre acestea.
Majoritatea infractiunilor militare sunt savirsite din cauza incalcarii regulilor disciplinei militare, care trebuie
sa fie respectate intocmai de catre fiecare militar.
Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 „neexecutarea intentionata a ordinului”, art. 365
„opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu”.
Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 „insultarea militarului”, art. 367
„amenintarea sefului”, art. 368 „acte de violenta savirsite asupra sefului”, art. 369. „incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si
dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare
Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 „dezertarea”, art. 372 „eschivarea de la
serviciul militar”.

54. Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 „neexecutarea intentionata a ordinului”.
Ordinul (indicatia, dispozitia) – cerinta a sefului obligatorie pentru executare, referitoare la savirsirea sau
nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in legatura cu serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui
grup de militari si are drept scop atingerea rezultatului concret.
Ordinul poate sa fie verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti subalterni,
inclusiv prin telefon, fax, etc.
Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau tacit de a indeplini cerintele
ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa fie facut public sau declarat personal comandantului.
Alta neexecutare a ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre executare
ordinul, dar in realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor prevazute de art. 364
„daune in proportii considerabile intereselor de serviciu”. Aici se cere o observatie. Consider ca aceasta
infractiune trebuie sa fie considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg sistemul
militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea neconditionata a subalternilor sefilor. Cred
ca ar fi benefica o modificare in acest sens a art. 364 CP.
55. Sanctiunea penala conform art. 365 „opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia
la incalcarea obligatiilor de serviciu
Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. In
acest caz faptuitorul incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i permita
actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele militare.
Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare din partea
militarului iar opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre
restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit obligatiunile de serviciu sau
nu, iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat sau nu.
56. Sanctiunea penala conform art. 366 „insultarea militarului
Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si demnitatii, exprimata in forma indecenta.
Insultarea incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Este de
mentionat ca in Codul Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta adusa printr-un act de
violenta. In prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu se cere savirsirea unui act de violenta.
Articolul 366. Insultarea militarului
Insulta adusă şefului de către subaltern, precum şi subalternului de către şef, în timpul îndeplinirii
obligaţiilor legate de serviciul militar,
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau cu închisoare
de pînă la 6 luni.
57. Sanctiunea penala conform art. 367 „amenintarea sefului”
Amenintarea se caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume moartea,
vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura obiectiva a acestei
infractiuni. Pentru consumarea infractiunii nu are importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu
de gind sa-si infaptuiasca amenintarile.
Articolul 367. Ameninţarea militarului
(1) Ameninţarea militarului de către şef sau subaltern cu moartea, cu vătămarea integrităţii corporale
sau a sănătăţii ori cu bătaia în timpul îndeplinirii obligaţiilor legate de serviciul militar
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau cu închisoare
de pînă la 2 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) pe timp de război;
b) în condiţii de luptă
se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.
58. Sanctiunea penala conform art. 369. „incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre
militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei
nu exista raporturi de subordonare”.
Latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de un militar fata de altul.
Incalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei nu constituie latura obiectiva a acestei infractiuni.
Articolul 369. Încălcarea regulilor statutare
cu privire la relaţiile dintre militari
dacă între ei nu există raporturi
de subordonare
(1) Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari, în timpul îndeplinirii serviciului
militar, dacă între ei nu există raporturi de subordonare şi dacă această încălcare s-a manifestat prin acte
de violenţă,
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau cu închisoare
de pînă la 3 ani.
 (2) Aceeaşi acţiune:
b) săvîrşită asupra a două sau mai multor persoane;
c) soldată cu vătămarea uşoară sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii
se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):
a) săvîrşite de două sau mai multe persoane;
b) săvîrşite cu aplicarea armei;
c) soldate cu urmări grave,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani.
59 Sanctiunea penala conform. art. 371 „dezertarea”,
Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a centrului de instruire sau a
locului de serviciu in scopul eschivarii de la serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la
concentrari, precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in cazurile
permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire, repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune,
din concediu sau dintr-o insitutie curativa.
Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu in general, intr-un anumit
timp, avind scopul de a se eschiva de la serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit
comisiva cit si omisiva.
Cod penal: (1) Dezertarea, adică părăsirea unităţii militare, centrului de instrucţie sau locului de serviciu
în scopul eschivării de la serviciul militar, de la concentrare sau mobilizare, precum şi neprezentarea din
acelaşi motiv la serviciu ori la concentrare sau mobilizare în cazurile permisiei din unitatea militară sau
din centrul de instrucţie, repartizării, transferării, întoarcerii din misiune, din concediu sau din instituţia
curativă, săvîrşită de către un militar sau rezervist,
se pedepseşte cu amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.
60. Sanctiunea penala conform art. 372 „eschivarea de la serviciul militar”.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind acelasi scop, se realizeaza
in alt mod si anume prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin
alta inselaciune.
Articolul 372. Eschivarea de la serviciul militar
(1) Eschivarea militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar sau de la
concentrare ori mobilizare prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor
sau prin altă înşelăciune
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) pe timp de război;
b) în condiţii de luptă
se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.

63. Disciplina militară înseamnă respectarea cu stricteţe şi exactitate de către toţi militarii a Constituţiei şi
a altor legi, a regulamentelor militare generale, a altor acte normative ce reglementează serviciul militar.
Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:
să cunoască şi să respecte Constituţia şi alte legi, să execute întocmai jurământul militar,
Regulamentele militare generale, ordinele (dispoziţiunile) comandanţilor (şefilor);
să suporte cu dârzenie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului militar, să nu-şi cruţe
viaţa pentru apărarea Patriei, independenţei şi suveranităţii ei;
să păstreze cu stricteţe secretul militar şi cel de stat, alte secrete protejate de lege;
d) să însuşească şi să păstreze integritatea armamentului, tehnicii de luptă şi de alt fel
încredinţate lui;
e) sa fie cinstit, cu dreptate, sincer şi principial;
r) să-i stimeze pe comandanţi, pe superiori şi inferiori, să-i apere în orice condiţii, să contribuie la
menţinerea şi la respectarea ordinii regulamentare;
g) sa se comporte cu demnitate în unitatea militară şi în afara ei, să nu-şi permită şi să nu permită nici
altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii
cetăţenilor, la menţinerea prestigiului Forţelor Armate.
Înalta disciplină militară se realizează prin:
lucru educativ permanent efectuat de comandanţi pentru formarea şi cultivarea la militar
unor înalte calităţi morale şi de luptă, necesare în executarea obligaţiunilor lui de serviciu;
menţinere în unitate (subunitate) militară a ordinii regulamentare;
exigenţă a comandanţilor faţă de subalterni, respectare a demnităţii lor personale, grija
permanentă faţă de ei, îmbinare iscusită a metodelor de convingere şi constrângere şi aplicare a lor
corectă;
creare în unitate (subunitate) militară a unei atmosfere de responsabilitate, de ajutor
reciproc şi de mândrie pentru colectivul de militari;
organizare excelentă a procesului de pregătire militară şi prin încadrare deplină a
efectivului în acest proces

64. Aplicarea armei de foc trebuie sa fie precedata de un avertisment privind intentia de a recurge la ea,
acordоndu-se timp suficient pentru reactia de raspuns, cu exceptia cazurilor in care targiversarea aplicarii
armei genereaza un pericol direct pentru viata si sanatatea militarilor.
Arma de foc poate fi aplicata fara avertizare in caz de atac prin surprindere, de atac cu utilizarea tehnicii
de lupta, a mijloacelor de transport, a aparatelor de zbor, a navelor fluviale, in cazul eliberarii ostaticilor,
evadarii de la arest cu arma sau cu mijloace de transport, precum si in timpul evadarii din mijloacele de
transport in timpul deplasarii lor.
Militarii au dreptul sa foloseasca arma pentru a da semnalul de alarma sau pentru a chema in ajutor,
precum si contra unui animal care ameninta viata sau sanatatea oamenilor.

65. Aerisirea incaperilor in cazarma se efectueaza de catre personalul serviciului interior. In dormitoare,
aerisirea se efectueaza inainte de stingere si dupa desteptare, iar in salile de clasa - inainte de inceperea
sedintelor si in timpul pauzelor.
Pe timp cald, podurile si subsolurile cladirilor se aerisesc in permanenta, iar pe timp rece aerisirea se
efectueaza in caz de necesitate.
Oberlihturile si ferestrele pentru aerisire se deschid cind efectivul se afla in afara incaperilor. Daca militarii
nu ies din incaperi, oberlihturile sau ferestrele se deschid numai pe o parte a incaperilor. Ferestrele
deschise se fixeaza in cirlige.
Pe timp cald, in cantine, in puncte medicale si in toalete ferestrele se doteaza cu plase contra insectelor.
Instalatiile de ventilare existente trebuie sa fie mentinute in stare de functionare. Ventilarea aflux-aspiratie
se pune in functiune in caz de necesitate.

Modul de iluminare este stabilit de comandantul unitatii. Iluminarea cazarmilor se imparte in iluminat de
lucru si de serviciu (lumina albastra).
In dormitoare, de la stingere pina la desteptare, se lasa iluminatul de serviciu; cind iluminarea se
efectueaza cu lampi cu petrol, lampile de serviciu ard in mod obisnuit. La intrarea in cazarma, in camerele
pentru pastrarea armamentului, in coridoare, pe scari si in toalete, de la lasarea intunericului si pina la
luminarea de zi, se mentine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor
serviciului de zi.
In scopul folosirii rationale a energiei electrice, fiecare comandant stabi leste programul de functionare a
fiecarui loc de iluminare.
In caz de avarie sau de intrerupere temporara a iluminarii electrice din alte motive, sergentii de serviciu
pe subunitati trebuie sa dispuna de surse de rezerva de iluminat, locurile de pastrare a carora sint
stabilite de comandantul unitatii (subunitatii).

67. (asa pahodu) : Comandantul fortelor si mijloacelor de serviciu (ofiteru! de serviciu operativ, sefii de
schimb, de echipa, ofiterul de serviciu la punctul de comanda) este obligat sa cunoasca in detaliu situatia,
sa actioneze indraznet si hotarit, sa-si asume responsabilitatea pentru deciziile luate si sa asigure
executarea misiunii de lupta.

68. Repartizarea timpului in unitatea militara se organizeaza in scopul asigurarii starii de pregatire
operationala, de pregatire de lupta, mentinerii ordinii interioare, disciplinei militare, conditiilor de asigurare
logistica, de odihna a efectivului, precum si in scopul executarii misiunilor stabilite.
Intr-o saptamina, durata totala a timpului de serviciu al militarilor prin contract nu trebuie sa depaseasca
durata timpului stabilit conform legislatiei in vigoare.
Durata timpului de serviciu pentru militarii in termen este determinate de programul zilnic al unitatii
militare.
In perioada starii de urgenta, de asediu sau de razboi, in perioada executarii serviciului de lupta (de
alarma), participarii la exercitii si antrenamente militare, precum si la alte actiuni legate de asigurarea
capacitatii de lupta si de mobilizare, timpul de serviciu nu se limiteaza, militarilor oferindu-li-se insa timp
pentru odihna.
Militarilor in termen li se acorda eel putin o zi (24 ore) de odihna in saptamana.
Militarilor prin contract, antrenati la executarea indatoririlor serviciului militar in zilele de odihna si de
sarbatoare, timp pentru odihna li se acorda in mod obligatoriu in alte zile ale saptaminii, la hotarirea
comandantului de unitate (subunitate), tinindu-se cont de necesitatile serviciului. Durata timpului pentru
odihna acordat nu trebuie sa
depaseasca durata timpului aflarii in serviciu in zilele de odihna si de sarbatoare.
Pentru militarii prin contract se stabileste saptamina de serviciu de cinci zile cu doua zile de odihna, iar
pentru militarii in termen si cei cu termen redus si pentru studentii institutiilor de invatamint militar
saptamina de serviciu este de sase zile cu o zi de odihna.
In cazul antrenarii militarilor prin contract la executarea indatoririlor serviciului militar peste durata stabilita
a timpului de serviciu in saptamina si imposibilitatii de a-i acorda timp pentru odihna in alte zile ale
saptamanii, acest timp se sumeaza si se acorda militarilor ca zile suplimentare de odihna la concediul
anual obligatoriu.

69. In caz de incendiu personalul de serviciu trebuie sa intreprinda masuri de salvare a Drapelului de
lupta al unitatii, a personalului, a armamentului, a tehnicii militare si a altor mijloace materiale; sa cheme
echipa de pompieri (la necesitate, sa anunte Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptional) si, pina la
sosirea acesteia, sa organizeze stingerea incendiului

70. Dimineata, cu 10 minute pina la semnalul ,,Desteptarea", sergentul de serviciu pe subunitate

infaptuieste desteptarea comandantilor de grupe (echipe) si loctiitorilor comandantilor de plutoane, iar la
ora stabilita (la semnalul „Desteptarea") - desteptarea generala a subunitatii.
Pentru inspectia de dimineata, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate „Companie, pentru
inspectie -ADUNAREA", loctiitorii comandantilor de plutoane (comandantii de grupe) aduna in formatie
subunitatile lor la locul stabilit. Sergentul de serviciu pe subunitate, dupa ce a adunat subunitatea,
raporteaza plutonierului de subunitate despre pregatirea subunitatii pentru inspectie. La comanda
plutonierului de subunitate, loctiitorii comandantilor de plutoane si comandantii de grupe desfasoara
inspectia de dimineata.
La inspectiile de dimineata se verifica prezenta militarilor, aspectul lor exterior si respectarea de catre ei a
regulilor de igiena corporala.
Militarii care necesita asistenta medicala sint inscrisi de catre sergentul de serviciu pe subunitate (unitate)
in registrul de evidenta a bolnavilor (Anexa nr. 18) pentru a fi trimisi la punctul medical al unitatii.
La inspectia de dimineata, comandantii de grupe ordona inlaturarea neajunsurilor depistate, controleaza
executarea si raporteaza loctiitorilor comandantilor de plutoane rezultatele inspectiei, iar acestia -
plutonierului de subunitate.
Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) si a lenjeriei de corp se controleaza periodic, de regula, inainte de
stingere.
Periodic, conform planului unitatii militare, se desfasoara apelurile de seara generale. Locul de executare
a apelului de seara trebuie sa fie iluminat.
La apelurile generale este obligat sa asiste fntregul efectiv al unitatii militare.
Apelul intregului efectiv, conform listei nominate, este executat de comandantii de subunitati, iar
rezultatele apelului sint raportate comandantului (sefului) superior.
La apelul general al unitatii militare, comandantii de subunitati independente ale unitatii raporteaza
comandantului unitatii militare rezultatele apelului.
Dupa apelul general, comandantul de unitate militant da comanda ^DREPTT si ordona sa se intoneze
,,Zorile". La executarea apelului de seara general, dupa intonarea „Zorilor", orchestra intoneaza Imnul de
Stat al Republicii Moldova. Dupa aceasta, subunitatile defileaza sub acompaniamentul orchestrei. Daca
unitatea nu dispune de orchestra, sint intrebuintate mijloacele tehnice de reproducere a inregistrarilor
sonore. Odata cu inceputul intonarii ,,Zorilor", comandantii de subunitati, de la pluton in sus, due mina la
coifura si o lasa in jos la comanda „Pe loc REPAUS", data de comandantul unitatii indata ce orchestra a
incetat intonarea.

71. Respectarea regulilor de igiena corporala include:

1) spalatul de dimineata si curatirea dintilor, spalatul picioarelor inainte de somn, spalarea regulata a
ciorapilor si a obielelor (eel putin o data in 2-3 zile);
2) barbieritul, tunsul si taiatul unghiilor la timp;
3) imbaierea saptaminala, cu schimbul lenjeriei de corp si de pat;
4) mentinerea in curatenie a imbracamintei, incaltamintei si asternutului.
Coafura militarului, mustatile (daca le are) trebuie sa fie ingrijite, sa corespunda cerintelor igienei si sa nu
impiedice folosirea mijloacelor de protectie individuala si portul echipamentului.
Totodata, mustatile trebuie sa fie tunse cu acuratete si sa nu fie lasate mai jos de colturile gurii.
Regulile de igiena sociala includ: inentinerea curateniei in donnitoare, in blocurile sanitare (closete si
lavoare) si in alte camere de folosinta comuna; aerisirea regulata a incaperilor; inentinerea curateniei in
locurile publice, cit si pe teritoriul de dispunere a unitatii.
In scopul sporirii imunitatii organismului fata de bolile infectioase, militarilor li se administreaza, in scop
profilactic, vaccinuri. Vaccinarile pot fi efectuate atit conform planului, cit si in urma unor indicatii
suplimentare.
Vaccinarile planificate se efectueaza efectivului unitatii conform calendarului vaccinarilor, iar cele
determinate de situatia epidemiological- in baza ordinului comandantului (sefului) superior. De vaccinari
militarii sint scutiti numai la decizia medicului. In cartelele medicale se fac mentiuni privind efectuarea
vaccinarilor.
Militarul este obligat sa raporteze, in ordine ierarhica, cazurile de aparitie a bolilor infectioase in rindul
camarazilor si al persoanelor care locuiesc cu el in aceeasi incapere (apartament, camera din camin
etc.).
La depistarea in unitate a unui bolnav contagios, seful serviciului medical raporteaza imediat sefului
compartimentului logistic si sefului serviciului medical superior; organizeaza depistarea activa, izolarea si
spitalizarea celor afectati, efectueaza dezinfectia in subunitati si in obiectivele unitatii, organizeaza
supravegherea persoanelor, care au fost in contact cu bolnavii si sporeste controlul asupra realizarii
masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice.
La necesitate, in unitate se introduce regimul de observrare sau eel de carantina si se destasoara
izolatoare suplimentare.

72. La sosirea in subunitate a sefilor directi, de la comandantul de subunitate in sus, precum si a ofiterului
de serviciu pe unitate, Sergentul de serviciu este obligat sa dea comanda „DREPTI", sa le raporteze si
sa-i insoteasca pe teritoriul subunitatii.
De exemplu: ,,Domnule maior, in timpul serviciului meu nu s-a fntimplat nimic deosebit (daca s-a intimplat
ceva, raporteaza ce anume). Compania se afla la centrul de instruire. Sint sergentul de serviciu pe
companie, sergent Ursu".
Altor ofiteri si subofiteri, sergentul de serviciu pe subunitate nu le raporteaza, ci doar li se prezinta.
La sosirea militarilor din alte subunitati, sergentul de serviciu pe subunitate, de asemenea, li se prezinta si
ii insoteste la comandantul subunitatii.
In cazul in care comandantul (seful) sosit este intimpinat de catre comandantul subunitatii si acesta ii
raporteaza, sergentul de serviciu pe subunitate doar i se prezinta.

73. Dupa primirea serviciului, noul sergent de serviciu, impreuna cu cel vechi, se prezinta la comandantul
de subunitate (la persoana ce-l inlocuieste), iar in lipsa acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul
despre predarea si luarea in primire a serviciului.
De exemplu: ,,Domnule capitan, sint sergent Stratan. Am predat serviciul pe companie". „Domnule
capitan, sint sergentul inferior Cobzari. Am primit serviciul pe companie".
Dupa aceasta, noul sergent de serviciu pe subunitate raporteaza despre observatiile si indicatiile date de
ofiterul de serviciu pe unitate la apel, precum si despre neregulile sau neajunsurile depistate in timpul
primirii serviciului.

74. Sergentul de serviciu pe punctul de control si trecere intimpina ofiterii din alte unitati militare si li se
prezinta. De exemplu: „Domnule capitan, sint sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Laur.
Apoi, raporteaza imediat despre cei sositi ofiterului de serviciu pe unitate.

75. Domnule locotenent major, santinelele la post 1,2,3 au fost instalate, observatii nu sunt. Caporalul de
schimb sergernt inferior “Dulap”

76. Domnule sergent, sunt santinela postului 2, schimbul 3, soldat “Cotofei”. In timpul serviciului meu nu
s-a intimplat nimic deosebit (sau s-a intimplat daca …)