DETERMINANŢI
Fiecărei matrice pătrate i se asociază un număr ce depinde de coeficienţii matricei, numit determinant.
Determinanţii îşi vor dovedi utilitatea în problema inversabilităţii matricelor, în rezolvarea sistemelor şi în aplicaţii geometrice.
a a12
Observăm că x1 şi x2 au acelaşi numitor.
Considerăm matricea coeficienţilor (matricea sistemului):
A 11
a21 a22
şi observăm că expresia ce apare la numitori este egală cu diferenţa dintre produsul elementelor diagonalei principale şi produsul elementelor
diagonalei secundare a acestei matrice.
Prof:Ciocotişan Radu
Definiţie:
a11 a12
Determinantul matricei A este numărul complex,notat
complex detA, definit prin relaţia:
21
a a 22
det A a11a22 a21a12
a11 a12 numit determinant de ordinul 2
se mai notează: det A a11a22 a12 a21
a21 a22
det A
a11 a12
0 a11 x1 a12 x2 b1
dacă atunci sistemul: are soluţie unică (x1,x2) dată de formulele:
a21 a22 a21 x1 a22 x2 b2
b1 a12 a11 b1
b a22 a b
x1 2 ; x2 12 2
a11 a12 a11 a12
a21 a22 a21 a22
Prof:Ciocotişan Radu
Probleme rezolvate:
2i 5
1.) Calculaţi:
3 2i
Soluţ
Soluţie:
2i 5
2 i 2 i (5) 3 20.
3 2i
x 2 3y 5
2.) Folosind regula lui Cramer, rezolvaţi sistemul:
3x y 2 2 2
Soluţ
Soluţie: Determinantul matricei coeficienţilor este 2 3 putem aplica regula lui Cramer şi obţinem:
det A 11 0
3 2
5 3 2 5
2 2 2 3 2 2
x 2; y 1
2 3 2 3
3 2 3 2
3.) Fie X, o matrice pătrată de ordinul doi. Demonstraţi că:
X 2 (TrX ) X (det X ) I 2 O2
a b a b a b a b 1 0
Soluţ
Soluţie: X X 2 (TrX ) X (det X ) I 2 (a d ) ad bc
c d c d c d c d 0 1
a 2 bc ab bd a 2 ad ab bd ad bc 0 0 0
2
O2
ca dc bc d 2
ca dc ad d 0 ad bc 0 0
Observaţ
Observaţie. Relaţia demonstrată este un caz particular al unei teoreme importante a algebrei liniare, teorema lui Hamilton-Cayley.
Prof:Ciocotişan Radu
2. Determinantul de ordinul trei
Definiţie: a11 a12 a13
Determinantul matricei A a21 a22 a23 este numărul complex , detA
a a33
31 a32
a11 a12 a13
definit prin relaţia: det A a21 a22 a23 a11a22 a33 a21a32 a13 a31a12 a23 a13a22 a31 a23a32 a22 a12 a21a33
a31 a32 a33
Observaţ
Observaţie. Definiţia este motivată de următoarele consideraţii legate de rezolvarea sistemului de trei ecuaţii cu trei necunoscute
Observând că, formal, numărătorul se obţine din numitor înlocuind a11 , a21, a31 respectiv prin b1 , b2 şi b3, tragem concluzia că
numărătorul reprezintă determinantul matricei ce se obţine din matricea sistemului, înlocuind prima coloană cu coloana termenilor liberi.
Procedând asemănător se obţin x2 şi x3.
Prof:Ciocotişan Radu
Regula lui Cramer (sistemul
sistemul de trei ecuaţ
ecuaţii liniare cu trei necunoscute)
necunoscute
are soluţ
soluţie unică (x1,x2,x3) b1 a12 a13 a11 b1 a13 a11 a12 b1
dată de formulele:
b2 a22 a23 a21 b2 a23 a21 a22 b2
b3 a32 a33 a b a33 a a32 b3
x1 ; x2 31 3 ; x3 31
a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13
a21 a22 a23 a21 a22 a23 a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33
Prof:Ciocotişan Radu
Reguli de calcul pentru determinanţii de ordinul 3
Deoarece formula prin care s-a definit determinantul de ordinul trei nu poate fi memorată cu uş
uşurinţ
urinţă, există reguli practice, uşor de aplicat,
pentru calculul acestui determinant.
1 • Regula lui Sarrus
a11 a12 a13
Pentru a calcula determinantul
a21 a22 a23
a31 a32 a33
alcătuim un tablou în care adăugăm dedesubtul celor trei linii ale determinantului, primele două linii.
a11 a12 a13 Scriem, cu semnul +, produsul elementelor de pe diagonala principală a11∙a22∙a33 şi încă două
a21 a22 a23 produse a21∙a32∙a13 şi a31∙a12∙a23 , corespunzând direcţiilor paralele cu diagonala principală.
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23
Scriem apoi, cu semnul - , produsul elementelor de pe diagonala secundară a13∙a22∙a31 şi încă două produse
a23∙a32∙a11 şi a33∙a12∙a21 corespunzând direcţiilor paralele cu diagonala secundară.
a11 a12 a13
a21 a22 a23
În practică ,procedăm direct:
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a11 a12 a13
a21 a22 a23 = + a11∙a22∙a33 + a21∙a32∙a13 + a31∙a12∙a23 - a13∙a22∙a31 - a23∙a32∙a11 - a33∙a12∙a21
a21 a22 a23
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23
Prof:Ciocotişan Radu
2∙ Regula triunghiului
Scriem, cu semnul +, produsul elementelor de pe diagonala principală a11∙a22∙a33 şi încă două produse
a21∙a32∙a13 şi a12∙a23∙a31, care se obţin alcătuind două triunghiuri
a11 a12 a13 care au câte o latură paralelă cu diagonala principală şi celălalt vârf, în colţul opus al determinantului.
Prof:Ciocotişan Radu
Observaţ
Observaţie:
ie (determinantul de ordinul 1)
O matrice pătrată de ordinul 1 este de forma A = (a
(a11). Prin definiţie, determinantul ei este: detA = a11
Soluţ
Soluţie. a11 = 1 + 1-1 = 1, a 12 =1+2-1 = 2 etc. 1 2 3
Obţinem :det A 2 3 4
3 4 5
folosind regula lui Sarrus sau regula triunghiului, avem
1 2 3
det A 2 3 4
=1 ∙ 3 ∙ 5 + 2 ∙ 4 ∙ 3 + 3 ∙ 2 ∙ 4 - 3 ∙ 3 ∙ 3 - 4 ∙ 4 ∙ 1 - 5 ∙ 2 ∙ 2 = 0.
3 4 5
1 2 3
2 3 4
Prof:Ciocotişan Radu
3.∙ Dezvoltarea unui determinant după o linie sau o coloană
Vom arăta un procedeu prin care calculul unui determinant de ordinul 3 se reduce la calculul unor determinanţi de ordinul 2.
Este necesar mai întâi să definim minorul corespunzător unui element al unui determinant şi complementul algebric al unui element
al unui determinant.
a11 a12 a13
Definiţie: Fie determinantul de ordinul 3 şi aij , un element fixat al său.
a21 a22 a23
a31 a32 a33
Aij 1
i j
• Se numeş
numeşte complement algebric al elementului aij , numărul d ij
Exemplu. Minorul corespunzător elementului a 32 al determinantului
a11 a12 a13
a a13
a21 a22 a23 este : d 32 11
a21 a23
obţinut prin înlăturarea liniei a treia şi coloanei a doua.
a31 a32 a33
Prof:Ciocotişan Radu
Teoremă:
Determinantul unei matrice A M3(C) este egal cu suma produselor dintre
elementele unei linii (coloane) şi complemenţ
complemenţii algebrici ai acestor elemente.
Calculul determinantului prin procedeul dat de această teoremă se numeşte dezvoltarea determinantului după o linie sau coloană
Astfel, considerând matricea A = (aij), dezvoltarea determinantului său după linia i este: detA = ai1Ai1 +ai2Ai2+ai3Ai3
Deci, calculul unui determinant de ordinul 3 revine la calculul unor determinanţi de ordinul 2.
Evident, pentru uşurinţa calculului, dacă determinantul are elemente nule, este avantajos să-
să-l dezvoltăm după o linie sau coloană
care conţ
con ţine cât mai multe zerouri.
Problemă rezolvată.
rezolvată. Calculaţi
1 2 1
D 0 0 1
1 2 3
2 1 2 2 1 1 23 1 2
D 0 1 0 1 1 1
2 1
Soluţ
Soluţie. Dezvoltând determinantul după linia a doua, avem ... 0
2 3 1 3 1 2
Prof:Ciocotişan Radu
EXERCIŢII DE INIŢIERE
2 6 0 3
1.) Se consideră matricele A, B A , B Calculaţi detA, detB şi det(A +B)
M2(R), 1 7 1 4
x 2 3 1
2.) Aflaţi valorile lui x astfel încât: 1 x 2 4
2 1 1 1
3.) Fie matricele A şi B
0 1 Stabiliţi dacă există α, β reale astfel încât: det(αA +βB) = αdetA + βdetB.
2 1
1 0 0 1 5 0 2 4 1 1 2 9
4.) Aplicând regula lui Sarrus, calculaţi determinanţii: 0 0 1; 2 1 4; 0 1 9; 2 1 3;
0 1 0 1 0 5 3 1 0 0 1 0
2 0 1 2 5 1 1 4 1 1 2 4
5.) Aplicând regula triunghiului, calculaţi determinanţii: 1 0 2; 2 0 4; 0 0 9; 2 4 8;
0 1 0 1 3 5 3 1 0 0 1 0
6.) Rezolvaţ
Rezolvaţi sistemele următoare,
următoare, folosind regula lui Cramer:
Cramer:
Prof:Ciocotişan Radu
PROBLEME ♦ PROBLEME ♦ PROBLEME
0 - 2 1
x -3 0 0 x 0 1
x -1 3 1- x 1
a) 0; b) 0; c) x 2 x x 1 0; 0 x 1 0 0
1 x 1 -2 x
x4 x 2 x 3 1 0 x
Prof:Ciocotişan Radu
1 0 8 k
A 1 . Calculaţi : det( A ) şi det A
10
5.) Fie matricea
0 k 1
2
6.) Calculaţi determinantul matricei A (aij ) M 3 R dacă :
a)aij i j , i, j 1,3; b)aij i j , i, j 1,3; c)aij max(i, j ), i, j 1,3;
d )aij min(i, j ), i, j 1,3; e)aij 2i j , i, j 1,3;
7.) Folosind regula lui Cramer, rezolvaţi în RxR, sistemele:
2 x 3 y 1 ( 3 2) x y 3 4 x cos a y sin a 1
a) ; b) ;
3 x 2 y 1 3 x ( 3 2) y 3 2 3 x sin a y cos a 1
8.) Folosind regula lui Cramer, rezolvaţi în CxC, sistemele:
ix y 2 2 x 7 y i (1 i ) x y i
a) ; b) ;
3 x iy 0 3 x 10 y 0 3 x (1 2i ) y i
9.) Se consideră matricea:
2006 2007
A a) Aflaţi urma şi determinantul matricei.
2005 2006 b) Calculaţi A2 şi A2007.
10.) Fie 2 7
A a) Arătaţi că: A2 -A +I2 = O 2
Calculaţi : det (A6)
b) Deduceţi că: A3 = - I2
1 3 c) d) Calculaţi: A2007
11.
11 ) Notăm cu M - mulţimea tuturor matricelor pătrate de ordinul doi, care au ca elemente, numere distincte din mulţimea {1, 2, 3, 4}.
a) Câte matrice există în mulţimea M ?
b) Aflaţi valoarea maximă pe care o poate avea determinantul unei matrice din mulţimea M.
c) Demonstraţi că toate matricele din mulţimea M au determinantul diferit de zero.
d) Daţi exemplu de matrice X M cu proprietatea X2 - 7X + 10I2 = 02
Prof:Ciocotişan Radu
12. ) Demonstraţi că dacă o matrice A e M3(R) are toate elementele de pe diagonala principală egale cu 1,
iar suma elementelor de pe flecare linie şi fiecare coloană este egală cu 3, atunci : detA ≥ 0
Prof:Ciocotişan Radu