Sunteți pe pagina 1din 6

Geologie Inginerească

Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan

LUCRAREA 4
CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE
PRIN ÎNCERCĂRI IN SITU
Încercarea de penetrare dinamică pe con (DCPT)

SUPORT TEORETIC
Orice corp constituit dintr-un material (lemn, beton, oțel, mase plastice etc.) opune o rezistență la baterea
unui cui. Cu cât rezistența acelui material este mai mare, cu atât numărul de lovituri necesare pentru
pătrunderea cuiului pe o anumită adâncime este mai mare. Astfel, se poate observa că există o corelație
între numărul de lovituri aplicate și rezistența acelui material.
În mod similar și în cazul pământului se pot stabili caracteristicile acestuia prin introducerea prin batere a
unui „cui”. În acest caz „cuiul” este reprezentat de un ansamblu de tije ce au la capăt fie un vârf conic fie
un tub de prelevare. Încercarea de penetrare standard (SPT - Standard Penetration Test) își are originea în
metodele de prelevare a probelor prin batere folosind un tub prelevator. În 1930 s-a standardizat metoda ce
constă în utilizarea unui tub prelevator cu diametrul exterior de 51 mm (vezi figura de mai jos), introdus în
pământ cu ajutorul unui berbec cu masa de 63,6 kg lăsat să cadă liber de la înălțimea de 762 mm.

Tubul carotier se atașează la tijele batere și se coboară la baza forajului realizat în prealabil. Se atașează
nicovala la partea superioară a tijelor și se poziționează berbecu deasupra nicovalei. Se marchează pe tijele
de batere intervale succesive de câte 15 cm pentru observarea avansării tubului carotier. Se începe baterea

L4 - 1
Geologie Inginerească
Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan

prin ridicarea și eliberarea berbecului de la înălțimea de 760 mm contorizându-se numărul de căderi până
la pătrunderea tubului carotier 150 mm în pământ. Se continuă încercarea și se înregistrează numătur de
căderi până la pătrunderea tubului prelevator pe o adâncime de 300 mm. Acest număr de căderi poartă
denumirea de rezistență la penetrare standard (𝑁𝑆𝑃𝑇 ).

După finalizarea încercării tubul carotier este adus la suprafața terenului și este deschis.

L4 - 2
Geologie Inginerească
Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan

O altă metodă de stabilire a straficației și caracteristicilor pământurilor constă în utilizarea în locul tubului
prelevator a unui vârf conic. Această încercare poartă denumirea de încercare de penetrare dinamică pe con
(DCP - Dynamic Cone Penetration). Principalul avantaj este reprezentat de faptul că încercarea se face
continuu de la suprafața terenului. În funcție de adâncimea de investigare necesară există cinci categorii de
penetrometre dinamice:
- Penetrometrul ușor (DPL)
- Penetrometrul mijlociu (DPM)
- Penetrometrul greu (DPH)
- Penetrometrul super-greu (DPSH-A și DPSH-B)

Pentru această încercare se aplică lovituri ale berbecului cu o frecvență de 15…30 lovituri pe minut și se
înregistrează numătul de căderi necesare pentru pătrunderea conului pe fiecare 10 cm. Încercarea se
continuă până la atingerea adâncimii de investigare necesară.
În funcție de pătrunderea penetrometrului sub o lovitură a berbecului se determină rezisteța unitară pe vârf,
𝑟𝑑 și rezistența dinamică pe vârf 𝑞𝑑 .
𝑚∙𝑔∙ℎ
𝑟𝑑 =
𝐴∙𝑒
unde 𝑚 - masa berbecului în 𝑘𝑔, 𝑔 - accelerația gravitațională 𝑚/𝑠 2, ℎ - înălțimea de cădere a berbecului
în 𝑚, 𝐴 - aria la baza conului 𝑚2 , 𝑒 - pătrunderea medie în 𝑚/𝑙𝑜𝑣𝑖𝑡𝑢𝑟ă.
Pe baza valorilor rezistențelor la penetrare se pot evalua diferite caracteristici fizico-mecanice ale terenului.
L4 - 3
Geologie Inginerească
Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan

APLICAȚIE
Pe amplasamentul unei viitoare construcții s-a executat o încercare de penetrare dinamică cu con.
Caracteristicile penetrometrului utilizat sunt:
o Masa berbecului: mB = 30 kg;
o Masa nicovalei și a ghidajului: mN = 10 kg;
o Masa unei tije: m T = 3,06 kg;
o Masa conului: mC = 0,39 kg;
o Înălțimea de cădere a berbecului: H = 0,2 m;
o Aria bazei conului, A = 10 cm2.
Tabelul 4.1. Rezultatele încercării
Adâncimea [cm] N10 Adâncimea [cm] N10
10 N 210 N+35
20 N+6 220 N+51
30 N+14 230 N+51
40 N+23 240 N+40
50 N+31 250 N+38
60 N+40 260 N+41
70 N+51 270 N+41
80 N+59 280 N+29
90 N+71 290 N+16
100 N+9 300 N+12
110 N+14 310 N+13
120 N+13 320 N+15
130 N+13 330 N+12
140 N+17 340 N+15
150 N+14 350 N+12
160 N+14 360 N+26
170 N+15 370 N+27
180 N+15 380 N+28
190 N+32 390 N+24
200 N+30 400 N+25

În Tabelul 4.1, N reprezintă numărul de ordine.

REZOLVARE
(1) Determinarea valorii rezistenței unitare pe vârf (𝐫𝐝) pentru fiecare 10 cm
Etheor
rd = [MPa]
A∙e
Etheor = m ∙ g ∙ h - energia de batere teoretică;
m – masa berbecului;
g = 9,81 m/s 2 – accelerația gravitațională;
h – înălțimea de cădere a berbecului;
A – aria bazei conului;
0,1
e = N – pătrunderea medie, în m/lovitură;
10

L4 - 4
Geologie Inginerească
Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan

N10 – numărul de lovituri necesare pentru pătrunderea conului pe 10 cm.

(2) Determinarea valorii rezistenței dinamice pe vârf (𝐪𝐝 ) pentru fiecare 10 cm


m
qd = ( ) ∙ rd [MPa]
m + m′
unde
m – masa berbecului;
m′ - masa cumulată a tijelor, nicovalei, ghidajului și a vârfului conic;
rd – rezistența unitară pe vârf.

(3) Trasarea graficului de variație al numărului de lovituri 𝐍𝟏𝟎, rezistenței unitare pe vârf (𝐫𝐝) și
rezistenței dinamice pe vârf (𝐪𝐝 ) cu adâncimea conform planșei SG 4.

L4 - 5
Geologie Inginerească
Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan

L4 - 6

S-ar putea să vă placă și