Balaurul cel cu sapte capete

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de c�nd fa(cea
plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de c�nd se ba(teau urs,ii �n coade; de
c�nd se luau de g�t lupii cu mieii de se sa(rutau, �nfra(t,indu-se; de c�nd se
potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca
�n slava cerului de ne aducea poves,ti;
De c�nd se scria musca pe pa(rete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata( �ntr-o t,ara( un balaur mare, nevoie de cap. El avea s,apte capete,
tra(ia �ntr-o groapa(, s,i se hra(nea numai cu oameni. C�nd ies,ea el la m�ncare,
toata( lumea fugea, se �nchidea �n case s,i sta ascunsa( p�na( ce-s,i potolea
foamea cu vreun drumet, pe care �l tra(gea at,a la moarte. Tot,i oamenii locului se
t�nguiau de ra(utatea s,i de frica balaurului. Ruga(ciuni s,i c�te �n luna( s,i �n
soare se fa(cusera(, ca sa( scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesa(t,ios
balaur, dara( �n des,ert.
Fel de fel de fermeca(tori fusera( adus,i, �nsa( ra(masera( rus,inat,i cu vrajele
lor cu tot. �n cele din urma(, daca va(zu �mpa(ratul ca( toate sunt �n des,ert,
hota(r� ca sa( dea pe alt,ii� la at�tea iznoave.
Iara( dupa( ce se duse vestea �n t,ara(, mai mult,i voinici se vorbira( sa( mearga(
�mpreuna( la p�nda( s,i sa( m�ntuiasca( t,ara de un as,a balaur �nfricos,at. Ei se
�nt,elesera( �ntre d�ns,ii ca sa( faca( un foc la marginea ceta(t,ii, care era mai
apropiata( de locul unde tra(ia balaurul, s,i �n care cetate era s,i scaunul
�mpa(ra(t,iei, s,i acolo sa( stea sa( privegheze pe r�nd c�te unul, unul, pe c�nd
ceilalt,i sa( se odihneasca(; s,i ca nu cumva cela ce ar fi de
p�nda( sa( doarma( s,i sa( vie balaurul sa(-i ma(n�nce d-a gata,
fa(cura( lega(tura( ca cela care va la(sa sa( se stinga( focul sa( fie omor�t,
drept pedeapsa( daca va dormi c�nd ar trebui sa( fie des,tept.
Cu aces,ti voinici se �ntova(ra(s,i s,i un om verde, pui de rom�n, s,tii colea,
care auzise de fa(ga(duint,a �mpa(ratului s,i venise sa(-s,i �ncerce s,i el
norocul.
Pornira(, deci, cu tot,ii, �s,i alesera( un loc aproape de groapa( s,i se
pusera( la p�nda(. P�ndira( o zi, p�ndira( doua(, p�ndira( mai multe zile, s,i nu
se �nt�mpla( nimic. Iara( c�nd fu �ntr-una din zile, cam dupa( asfint,itul
soarelui, pe c�nd era de r�nd viteazul nostru sa( p�ndeasca(, ies,i balaurul din
groapa( s,i se �ndrepta( ca(tre voinicii cari dormeau pe l�nga( foc. Viteazului
care priveghea, i se fa(cuse inima c�t un purice, dara(, �mba(rba(t�ndu-se, se
repezi, s,i unde se arunca(, ma(re, asupra balaurului cu sabia goala( �n m�na(, s,i
se lupta( cu d�nsul, p�na( �i veni bine s,i h�rs,t! �i taie un cap, h�rs,t! s,i-i
mai ta(ie unul, s,i as,a c�te unul, c�te unul p�na( �i ta(ie s,ase capete. Balaurul
se zv�rcolea de durere s,i plesnea din coada(, de te lua fiori de spaima(, viteazul
nostru �nsa( se lupta de moarte s,i obosise, iara( tovara(s,ii sa(i dormeau dus,i.
Daca( va(zu el ca( tovara(s,ii sa(i nu se des,teapta(, �s,i puse toate puterile, se
mai arunca( o data( asupra grozavului balaur s,i-i ta(ie s,i capul ce-i mai
ra(ma(sese. Atunci un s�nge negru lasa( din ea, fiara( spurcata(, s,i curse, s,i
curse, p�na( ce stinse s,i foc s,i tot. Acum ce sa( faca( viteazul nostru, ca
sa( nu ga(seasca( focul stins, c�nd s-or des,tepta tovara(s,ii lui, ca(ci lega(tura
lor era ca sa( omoare pe acela care va la(sa sa( se stinga( focul. S-apuca( mai
�nt�i s,i scoase limbile din capetele balaurului, le ba(ga( �n s�n s,i iute, cum
putu, se sui �ntr-un copaci �nalt, s,i se uita( �n toate pa(rt,ile, ca de va vedea
undeva vro zare de lumina(, sa( se duca( s,i sa( ceara( nit,el foc, ca sa( at,�t,e
s,i el pe al lor ce se stinsese. Ca(ta( �ntr-o parte s,i �ntr-alta s,i nu va(zu
nica(iri lumina(. Se mai uita( o data( cu mare ba(gare de seama( s,i za(ri �ntr-o
depa(rtare nespusa( o schinteie ce abia lica(rea. Atunci se dete jos s,i o porni
�ntr-acolo.
Se duse, se duse, p�na( ce dete de o pa(dure, �n care �nt�lni pe Murgila(, s,i pe
care �l opri pe loc, ca sa( mai �nt�rzie noaptea. Merse dupa( aceea mai departe s,i
dete peste Miaza(noapte, s,i trebui sa( o lege s,i pe d�nsa ca sa( nu dea peste
Murgila(. Ce sa( faca(, cum sa( dreaga( ca sa( izbuteasca(? O ruga( sa(-i ajute a
lua un copaci �n spinare, care, zicea el, �l ta(iase de la ra(da(cina(; o �nva(t,a(
el sa( se puie cu spatele sa( �mpinga(, pe c�nd el tot cu spatele la copaci de
ceealalta( parte va trage cu m�inile, ca sa(-i pice �n spinare s,i sa(-l ia sa( se
duca( la treaba lui.
Miaza(noapte, de mila( s,i de ruga(ciunea ce-i fa(cu, se puse cu spatele la
copaciul care i-l ara(ta( viteazul s,i, pe c�nd �mpingea, el o lega( de copaci
cobza(, s,i porni �nainte, ca( n-avea vreme de pierdut.
Nu fa(cu multa( cale s,i �nt�lni pe Zorila(, dara( lui Zorila( nu prea �i da mes,ii
a sta mult de vorba(, ca(ci, zicea el, se duce dupa( Miaza(noapte, pe care o luase
�n goana(. Fa(cu ce fa(cu s,i-l puse s,i pe d�nsul la buna( r�nduiala(, ca s,i pe
ceilalt,i doi, dar cu mai mare ba(taie de cap. Apoi pleca( �nainte s,i se duse
p�na( ce ajunse la o pes,tera( mare, �n care za(rise focul.
Aci dete peste alte nevoi. �n pes,tera( acolo tra(iau nis,te oameni urias,i carii
aveau numai c�te un ochi �n frunte. Ceru foc de la d�ns,ii, dar ei, �n loc de foc,
pusera( m�na pe d�nsul s,i-l legara(. Dupa( aceea as,ezara( s,i un cazan pe foc cu
apa( s,i se ga(teau sa(-l fiarba( ca sa(-l ma(n�nce.
Dara( tocmai c�nd era sa(-l arunce �n ca(ldare, un zgomot se auzi nu departe de
pes,tera aceea, tot,i ies,ira(, s,i la(sara( pe un ba(tr�n de ai lor ca
sa( faca( asta( treaba(.
Cum se va(zu viteazul nostru singur numai cu unchias,ul, �i puse g�nd ra(u.
Unchias,ul �l dezlega( ca sa(-l bage �n cazan, dara( voinicul �ndata( puse m�na pe
un ta(ciune s,i-l azv�rli drept �n ochiul ba(tr�nului, �l orbi, s,i apoi
fa(ra( sa(-i dea ra(gaz a zice nici c�rc! �i puse o piedica( s,i-i fa(cu v�nt �n
cazan. Lua( focul dupa( care venise, o apuca( la sa(na(toasa, s,i sca(pa( cu fat,a(
curata(. Ajung�nd la Zorila(, �i dete drumul. Dupa( aceea o tuli la fuga( s,i fugi
p�na( ce ajunse la Miaza(noapte, o dezlega( s,i pe d�nsa, s,i apoi se duse s,i la
Murgila( pe care �l trimise sa(-s,i vaza( de treaba(. C�nd ajunse la tovara(s,ii
sa(i, ei tot mai dormeau. Nu �ncepuse, vezi, �nca( a se ara(ta albul zilei, at�t de
lunga( fu noaptea, fiindca( voinicul �i oprise cursul, s,i as,a avu timp destul sa(
colinde dupa( focul care �i trebuia. N-apuca( sa( at,�t,e focul bine s,i
tovara(s,ii sa(i, des,tept�ndu-se, zisera(:
- Dara( lunga( noapte fu asta, ma(i vere.
- Lunga( da, vericule, ra(spunse viteazul.
S,i se umfla din foale ca sa( aprinza( focul. Ei se sculara(, apoi �ncepura( a se-
ntinde s,i a ca(sca, dara( se cutremurara( c�nd va(zura( namila de
lighioana( l�nga( d�ns,ii s,i un lac de s�nge c�t pe colo. Zg�ira( ochii s,i cu
mare mirare ba(gara( de seama( ca( capetele balaurului lipsesc, iara( viteazul nu
le spuse nimic din cele ce pa(t,ise, de teama( sa( nu intre ura( �ntre d�ns,ii, s,i
se �ntoarsera( cu tot,ii �n oras,.
C�nd ajunsera( �n cetate, toata( lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea
balaurului, da lauda( sf�ntului ca( trecuse noaptea aia lunga(, mai ajunsera( o
data( iara( la ziua( s,i ridica p�n �n naltul cerului pe m�ntuitorul lor. Viteazul
nostru, care va(zuse s,i el lipsa capetelor, nu se fra(m�nta deloc cu firea,
fiindca( se s,tia curat la inima(, s,i porni ca(tre curtea �mpa(ra(teasca(, ca
sa( vaza( ce s-o alege cu capetele fa(ra( limbi, ca(ci el �nt,elesese ca( aici
trebuie sa( se joace vreo dra(cie. Pasa(mite, buca(tarul �mpa(ratului, un t,igan
negru s,i buzat, se dusese d-a minune sa( vaza( ce mai ala, bala, pe la fla(ca(ii
ce stau la p�nda(. S,i daca dete peste d�ns,ii dormind s,i peste dihania
spurcata( fa(ra( ra(suflare, el se arunca( cu sat�rul de la buca(ta(rie s,i-i ta(ie
capetele. Apoi merse la �mpa(ratul cu capetele s,i i le ara(ta(, fa(lindu-se ca( el
a fa(cut izb�nda. Iara( �mpa(ratul daca va(zu ca( se �nfa(t,is,eaza( buca(tarul
curt,ii cu izb�nda(, fa(cu o masa( mare, ca sa(-l logodeasca( cu fie-sa, s,i pusese
�n g�nd sa( faca( o nunta(, unde sa( cheme pe tot,i �mpa(rat,ii. T,iganul ara(ta la
toata( lumea hainele sale pe care le umpluse de s�nge, ca sa( fie crezut. C�nd
ajunse viteazul nostru la palat, �mpa(ratul cu voie buna( s,edea la masa(,
iara( cioropina sta �n capul mesei pe s,apte perne. Cum ajunse la �mpa(rat, �i zise
voinicul:
- Prea�na(lt,ate �mpa(rate, am auzit ca( oarecine s-ar fi la(udat ca(tre ma(ria-ta
ca( el ar fi ucis pe balaur. Nu e adeva(rat, ma(ria-ta, eu sunt acela care l-am
omor�t.
- Mint,i, mojicule, striga( t,iganul �ng�mfat, s,i poruncea slujitorilor sa(-l dea
afara(.
�mpa(ratul, care nu prea credea sa( fi fa(cut t,iganul asta( voinicie, zise:
- Cu ce pot,i dovedi zisele tale, voinicule?
- Zisele mele, ra(spunse viteazul, se pot dovedi prea bine, poruncit,i numai ca mai
�nt�i sa( se caute daca capetele balaurului, care stau colea la iveala(, au s,i
limbile lor.
- Sa( caute, sa( caute, zise bahnit,a.
El �nsa( o cam ba(gase pe m�nica(, dara( se prefa(cea ca( nu-i pasa(. Atunci
ca(utara( s,i la nici unul din capete nu ga(sira( limba(, iara( mesenii
�nma(rmurira(, ca(ci nu s,tiau ce va sa( zica( asta. T,iganul, care o sfeclise de
tot, s,i care se ca(ia de ce n-a ca(utat capetele �n gura(, mai nainte de a le
aduce la �mpa(ratul, striga(:
- Dat,i-l afara( ca( e un smintit s,i nu s,tie ce vorbes,te.
�mpa(ratul �nsa( zise:
- Tu, voinicule, va sa( zica( ne dai sa( �nt,elegem ca( acela a omor�t pe balaur
care va ara(ta limbile.
- Fugi d-acolo, �mpa(rate, zise t,iganul care tremura ca varga s,i se-nga(lbenise
ca ceara, nu vezi ca( calicul a(sta este un des,uchiat, care a venit aici sa( ne
ama(geasca(?
- Cine ama(ges,te, ra(spunse voinicul linis,tit, sa(-s,i ia pedeapsa.
El �ncepu apoi a scoate limbile din s�n s,i a le ara(ta la toata( adunarea, s,i de
c�te ori ara(ta o limba( de at�tea ori ca(dea s,i c�te o perna( de sub t,igan,
p�na( ce, �n cele din urma(, ca(zu s,i el de pe scaun, at�t de tare se speriase
dihania.
Dupa( aceea voinicul nostru spuse toate c�te a pa(t,it, s,i cum a fa(cut de a
t,inut noaptea at�t de mult timp. Nu-i trebui �mpa(ratului sa( se g�ndeasca( mult
s,i sa( vaza( ca( voinicul care vorbea avea dreptate, s,i cum era de supa(rat pe
t,igan, pentru mis,elia s,i minciuna lui cea nerus,inata(, porunci s,i numaidec�t
se aduse doi cai ne�nva(t,at,i s,i doi saci de nuci, lega( pe t,igan de coadele
cailor s,i sacii de nuci s,i le dete drumul. Ei o luara( la fuga( prin sm�rcuri,
s,i unde ca(dea nuca, ca(dea s,i buca(t,ica, p�na( ce s-a pra(pa(dit s,i t,igan s,i
tot. �n urma( prega(tindu-se lucrurile, dupa( c�teva zile fa(cu nunta( mare, s,i
lua( rom�nas,ul nostru pe fata �mpa(ratului de sot,ie, s,i t,inu veselie mare s,i
nemaipomenita( mai multe sa(pta(m�ni, puindu-l s,i �n scaunul �mpa(ra(t,iei,
iara( fata la(cra(ma( s,i mult,umi lui Dumnezeu ca( a sca(pat-o de slut,enia
pa(m�ntului, de harapina spurcata(. Eram s,i eu p-acolo s,i dedeam ajutor la
nunta(, unde ca(ram apa( cu ciurul, iara( la sf�rs,itul nunt,ei adusera( un cos, de
prune uscate sa( arunce �n ale guri ca(scate.
Iara( eu �nca(lecai p-o s,ea s,i v-o spusei dumneavoastra( as,a.