Eroarea moralitatii - De ce cultivarea virtutilor

morale este gresita ?

articol de Mirahorian
http://www.danmirahorian.ro/

Cuprins
Introducere
1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Iisus
2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Osho
3. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Lao Tzu (Lao
zi)
Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a
capitolului 17
17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhāng
Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a
capitolului 18
18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhāng
Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a
capitolului 38
38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sān shí bā zhāng
Bibliografie

Introducere
Toti ne dorim sa avem de a face cu oameni, adica cu fiinte inzestrate cu virtuti morale
autentice profunde, iar nu cu niste fiinte la care sub eticheta de oameni se ascund
rautatea, cruzimea, intoleranta si bestialitatea. Accesul la valorile morale necesare
convietuirii intr-un organism social (trib, uniune de triburi, tara, popor, natiune) a
cunoscut doua cai: calea trezirii intemeiata pe prezenta constienta si calea impunerii
unor norme prin conditionare ( frica-placere; pedeapsa-recompensa). Aceasta din
urma cale de conditionare, de castrare sau de dresare ( numita educatie morala) nu a
condus niciodata la valori morale autentice, ci la virtuti mimate, clonate, superficiale,
fara radacina profunda in fiinta. O educatie morala aflata in slujba pastrarii imaginii
despre sine este una aflata in slujba egoului (Service-to-Self orientation), care
striveste si ucide tot, pt a se ridica pe sine deasupra celorlalti. Nici o educatie morala
nu este morala fara o orientare autentica indreptata spre a fi in slujba celorlalti
(Service-to-Other orientation), iar acest lucru nu este posibil fara o eliberare din falsul
ego (trezire- eliberare din realitatea secunda a mintii). Iubirea autentica, care se
petrece dupa eliberarea din lumea umbrelor (realitatea secunda) poate face sa
dispara dualitatea eu-tu, poate sparge separarea egoului. O fiinta umana (sau o
civilizatie) programata sa creada "ca unii se nasc stapani, iar altii sclavi", este una
imorala (cultiva dubla morala), si actioneaza in directia autodistrugerii sale. Singura
cale de actiune este sa ne eliberam din realitatea secunda, sa vedem unitatea
noastra profunda ( "toti suntem unul" ) si să devenim proprii noştri stăpâni. Nu
suntem proprii noştri stăpâni daca mintea ( cu identificarile ei: credinte, conceptii)
vorbeste, gandeste, actioneaza si traieste in locul nostru, daca corpul si simturile ne
dicteaza si sunt stapanii nostrii. ( cititi articolul " O realitate separata/ A Separate
Reality" http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-SEPARATA.pdf ;
http://www.scribd.com/doc/27464855/)
Eroarea educatiei morale a fost denuntata in toate traditiile spirituale autentice ca un
surogat, ca pe o imbalsamare a mortilor, astfel incat acestia sa para vii ( treziti,
animati de sentimente reale de iubire). In randurile de mai jos prezentam opiniile lui
Iisus, Lao Tzu, Buddha si Osho .
De ce orientarea catre morala, etica si echitate (confucianista, crestina,
socialista) este
eronata ?
Fiindca este o orientare catre periferie (planul comportamentului este unul al
efectelor) iar nu catre centru ( planul informational)
De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ?
Fiindca o bunatate sau o mila de suprafata, sub care se afla rautatea sau cruzimea nu
este decat o spoiala, care dispare la prima criza( de nervi, de furie), la primul conflict
sau razboi.
Fiindca punem carul inaintea boilor, efectul inaintea cauzei, darul inaintea
altarului ?
Cum putem corecta afisarea de pe ecranul unui calculator, daca ne ocupam de
periferice ( daca ne preocupa imaginea) in loc sa ne ocupam de centru (programul
care comanda acea imagine sau comportament eronat).

1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui

Iisus
Ce este mai de pret darul (cultivarea efectelor, virtutilor morale ) sau altarul ( cauza,
ajungerea la sursa - Împărăţia cerurilor, trezirea) ?
Iisus a spus mergeti mai intai la altar si apoi veti afea efectele: darul ( fericirea,
iubirea autentica)
Matei 23.19 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul(virtutile morale, efectele), sau
altarul (Împărăţia lui Dumnezeu, cauza) , care sfinţeşte( genereaza) darul?
Matei 6.33: "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu (altarul) şi neprihănirea Lui, şi
toate aceste lucruri (daruri, haruri, virtuti) vi se vor da pe deasupra".
Luca 12.31 "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor
da pe deasupra".
Preocupati sa alerge doar dupa efecte ( imagine, aparente, periferie, avere, placeri
efemere, succes) oamenii au neglijat sursa iubirii si fericirii autentice. Aceasta este
eroarea comuna a oamenilor adormiti, lipsiti de constienta, a mortilor in viata la care
facea referire si Iisus (Matei 8.22 "Vino după Mine", i-a răspuns Iisus, "şi lasă morţii
să-şi îngroape morţii." ).
A cultiva valorile morale (iubirea, dreptatea, mila, credinta, cinstea) inaintea trezirii
inseamna a cultiva fructele( efectele, periferia) inaintea cauzei lor (ajungerea la
izvorul interior fiindca imparatia este "inlauntrul vostru")
Toate caile spirituale autentice apreciază lumea interioară, lumea cauzelor; locul
unde după cum spunea si Iisus se află Impăratia lui Dumnezeu :
«Impărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu se poate zice:
Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Căci iată că Impărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul
vostru"» (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].
Lao tzu spune in capitolul 47: "Fără să treci pragul uşii, poţi cunoaste intreg universul;
Fără să priveşti pe fereastră, poţi vedea Calea Cerului "

Ce rezultate are educatia morala: obtinerea unor virtutii false, mimate, superficiale,
fara radacina , care dispar inecate in atrocitati si acte bestiale din prima clipa a unui
razboi/ conflict.
Unde conduce acest demers de neglijare a izvorului virtutilor autentice: la iubire
falsa , la nefericire, la agravara crizei morale in care se zbate civilizatia terestra.
Iisus s-a referit la neglijarea curateniei interioare si la preocuparea de a acoperi, de a
polei, de a face curatenie de fatada:

"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a
paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare". [Matei
23.25 Marc 7.4; Luc 11.39]
"Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi
partea de afară să fie curată." [Matei 23.26]
"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite,
care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi
de orice fel de necurăţenie." [Matei 23.27]

De ce se petrece aceasta virusare, aceasta confuzie intre cauza si efecte, aceasta

pretuire a rezultatelor sau fructelor ? Din cauza orbirii, din cauza ca oamenii nu
traiesc in contact cu realitatea , din cauza ca lumea lor separata este contaminata de
minciuni, manipulari si dogme, care comanda ceea ce percep si gandesc. Din cauza
ca cei care ar trebui sa-i lumineze sau
sa-i instruiasca au alte interese decat eliberarea din realitatea scunda si trezirea la
realitate.
Ei traiesc in iluzia ca pot perpetua dualismul stapani- sclavi ( o eroare concepuala
care inlantuie in mod egal si pe stapani) asa ca actioneaza pentru a conditiona, dresa,
programa si castra fiintelor umane pentru a le exploata pe post de sclavi (masini
umane robotizate):
"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia
cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsaţi să intre.
[Matei 23.13]

Pomul moralei se cunoaste dupa fructe : false virtuti, care nu au impiedicat

atrocitatile din timpul razboaielor, care nu au adus fericirea , iubirea si bunatatea pe
pamant:
"Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.
"Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. [Matei
7.17-18; Ier 11.19;Mat 12.33]]

De aceea Iisus ne recomanda sa ne păzim de cei care ne recomanda pomul moralei in

loc de calea care conduce la Impărăţia lui Dumnezeu dinlăuntrul nostru:
"Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe
dinăuntru sunt nişte lupi răpitori. Ii veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii
struguri din spini, sau smochine din mărăcini? "
[Matei 7.15- 16; Deut 13.3;Ier 23.16;Mat 24.4-24;Marc 13.22;Rom 16.17-18;Efes
5.6;Col 2.8;2Pet 2.1-3; 1Ioan 4.1;Mic 3.5;2Tim 3.5;Fapt 20.29-30; Mat 7.20;Mat
12.33;Luc 6.43-44; ]

Bunatatea este inascuta, un dar natural al oricarei fiinte umane care nu a fost inraita,
corupta, programata sa se rupa de realitate si sa devina prizoniera in realitatea
secunda, unde atotputernice sunt conditionarile, dogmele si conceptiile implantate si
identificarile eronate.
Cei ce predica morala isi imagineaza ca omul se naste rau, desi ei sunt cei care-l
corup si-l invata minciuna si prefacatoria:
"Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră?
Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe? Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să
daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da
lucruri bune celor ce I le cer! Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la
fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii. "[ Matei 7.9-12; Luc 11.11-13].
Pentru oamenii care traiesc in minte ( captivi in realitatea secunda sau separata)
adevarul ( vindecarea leprei, orbirii, etc) nu este inradacinat in realitatea sursa, ci
este transformat intr-o umbra pe ecranul mental, care poate fi stearsa ori acoperita
usor cu alte umbre (de catre cei in care a fost conditionat sa creada: parinti, preoti,
autoritati) . Vulnerabilitatea la virusarea informationala a oamenilor, care sunt
inca morti sau prizonieri in realitatea secunda l-a facut pe Iisus sa ceara celor pe care
l-a vindecat "sa nu spuna la nimeni", ca sa nu se intoarca boala (lepra; orbirea).
"Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat, şi I-a zis: "Doamne, dacă vrei, poţi să
mă curăţeşti." Isus a întins mâna, S-a atins de el, şi a zis: "Da, vreau, fii curăţit!"
Îndată a fost curăţită lepra lui. Apoi Isus i-a zis: "Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de
te arată preotului, şi adu darul, pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei."
[Matei 8. 2- 4 ; Marc 1.40 Mat 9.30; Marc 5.43;Lev 14.3-10;Luc 4.14;

Inainte de Iisus religia fusese transformata intr-o modalitate de ocupare si de

colonizare a constiintelor, care a insotit ocuparea teritoriilor si colonizarea popoarelor
(stergerea identitatii lor). Dupa inlaturarea lui Iisus lucrurile nu s-au schimbat din
moment ce acelasi tipar a continuat sa fie utilizat peste tot in sprijinul expansiunii
colonialiste; de pilda Japonia ( revedeti perioada descrisa in cartea lui James Clavell si
in filmul "Shogun"), si pe cele doua continente ale Americii:
"Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul,
ca să faceţi un tovarăş de credinţă ( prozelitism); şi, după ce a ajuns tovarăş de
credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă.
[Matei 23.15 ]

2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in comentariul

lui Osho la VB
Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra
( Vigyan Bhairav Tantra)]

Nota DM: Despre utilizarea eronata a termenului TANTRA si motivul

inlocuirii sale cu VB
Osho foloseşte formulări de genul "tantra zice/ spune/consideră" , iar acest lucru nu
reprezintă o exprimare conformă cu realitatea, din moment ce termenul tantra
( carte, tratat, cale, ştiinţă , tehnică, ţesătură) este in Occident sinonim doar cu
"sexualitatea". Aceasta inţelegere a termenului "tantra" este falsă şi pt textele care
se referă doar la medicină [ de pilda textul de baza al medicinii tibetane pe care-l
studiaza toti medicii se numeste "Cele patru tantra" si a fost predat de insusi
Buddha / The basic text of Tibetan Medicine is called the "Four Tantras" and was
taught by Buddha himself. All Tibetan physicians study it] sau pt textele care se
referă numai la tehnologia navelor spatiale si interdimensionale(vimana) [Vimana
Tantra, cunoscuta si sub numele de Vaimanika Shastra]. Un alt exemplu pt
semnificatia termenului tantra il reprezinta "Pancha tantra" ( cinci carti) o carte
tradusa in lb. romana de Theodor Simensky sub titlul: Panciatantra-"Cele cinci carti
ale intelepciuni"( http://en.wikipedia.org/wiki/Panchatantra) Utilizarea termenului
tantra nu are justificare nici in cazul VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava
Tantra) ( Bibliografie) , care este un text al shivaismului nondualist din Kashmir, in
care sunt expuse cele 112 metode de trezire sau de eliberare din realitatea secundă
".
In timpul lecturii termenului "Tantra", acesta trebuie inţeles drept o prescurtare
pentru VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) , o carte a "shivaismul
nondualist din Kashmir" in care ne intalnim cu "STIINTA TREZIRII"( ştiinta transcederii
sau a eliberării din minte, ca realitate separată). VB= Stiinta/calea expusa in VB
Cuvântul "tantra", compus din două cuvinte sanskrite: tanoti (extindere) si trayati
(eliberare), este derivat din rădăcina verbală "tan" (a extinde, a prelungi). Astfel,
cuvantul "tantra" poate însemna o doctrină sau ştiinţă , în care unele învăţături sunt
continuate sau dezvoltate. A inţelege termenul sanskrit "tantra" drept sexualitate
este o eroare fiindcă semnificaţia sa este : fir, continuitate, urzeală, textură,
ţesătură, succesiune, doctrină, tratat, text care expune această doctrină sau cale,
tehnică, stiinţă. Semnificaţia de "tratat", "stiinta", tehnică sau tehnologie , atribuită
termenului sanskrit "tantra", o intalnim in textele dedicate medicinii, energiilor
subtile (prana, kundalini), centrelor energetice subtile (chakra) ori constructiei
navelor spatiale si interdimensionale numite "vimana". [ observaţi că nu folosesc
"sanscrit" sau "casmir" ca in lb. franceza, ci forma de transliterare oficială a limbii
sanskrite ( adică " sanskrit", "Kashmir")].
 Abhinavagupta a precizat destul de direct lipsa de identitate dintre tantra si
sexualitate atunci cand a afirmat: "Daca tantra ( textele din traditia shivaita
nondualista din Kashmir ) ar fi avut ceva de-a face cu sexualitatea, atunci măgarul
(curul) meu mi-ar fi fost maestru "/"If Tantra would have something to do with
sexuality, then my donkey (ass) would be my master "/« Si le tantrisme avait quelque
chose à voir avec la sexualité, alors mon âne(cul) serait mon maître. »

VB [ Vigyana Bhairava ( Vijnana Bhairava) ( Bibliografie)] evoluează dincolo de

dualitate, însuşi punctul de vedere este amoral. Vă rog să înţelegeţi aceste cuvinte:
"moral", "imoral", "amoral". Înţelegem moralitatea, înţelegem imoralitatea, dar, când
ceva este amoral, devine greu de înţeles, deoarece se află dincolo de moralitate şi de
imoralitate.
Calea expusa in VB este amorală. Incercaţi să priviţi astfel lucrurile… amoral este
un medicament; medicamentul nu este nici moral, nici imoral. Dacă îl administrăm
unui hoţ, îşi va face efectul şi-l va ajuta; dacă îl administrăm unui sfânt, se va petrece
acelaşi lucru. 21
Medicamentul nu va face nicio deosebire între un ticălos şi un sfânt; nu poate spune:
"Acesta este un hoţ, am să-l ucid; acesta este un sfânt, am să-l ajut."
Medicamentul este un produs al ştiinţei. Pentru el, faptul că eşti hoţ sau sfânt este
lipsit de însemnătate.
Stiinta expusa in VB este amorală. VB spune că nu este nevoie de moralitate, că nu
este nevoie de o anumită moralitate. Dimpotrivă, eşti imoral pentru că ai o minte
foarte tulburată. Deci, VB nu poate începe prin a pune condiţia ca, înainte de orice
altceva, să devii moral şi abia după aceea să începi să practici [prezenta constienta
care se afla la temelia ceor 112 metode de trezire expuse in] VB.
VB spune că acest lucru este absurd.
O persoană este bolnavă, are febră, iar doctorul vine şi spune: "Mai întâi coborâţi
febra, însănătoşiţi-vă; abia după aceea vă pot da medicamentul." Cam aşa se
întâmplă.
Un hoţ vine la un sfânt şi-i spune: "Sunt un hoţ. Spune-mi cum să fac să practic
meditaţia?" Sfântul îi spune: "Întâi şi-ntâi nu mai fi hoţ. Cum să poţi practica
meditaţia dacă eşti hoţ?"
Un alcoolic vine şi spune: "Eu sunt alcoolic. Cum pot face să practic meditaţia?"
Sfântul răspunde: "Prima condiţie este să renunţi la băutură; abia după aceea poţi
începe să practici meditaţia." Aceste condiţii sunt sinucigaşe. Omul este alcoolic, iar
hoţul este imoral deoarece mintea lor este tulburată. Acestea sunt consecinţe ale
unei minţi tulburate, dar lor li se spune: "Mai întâi fă-te bine, apoi vei putea medita."
Insă, în acest caz, cine ar mai avea nevoie de meditaţie?
Meditaţia se practică în scopul vindecării. Meditaţia este un medicament.
Stiinta expusa in VB este amorală. Nu te întreabă cine eşti. Este suficient să fii om.
Indiferent unde eşti, indiferent ce eşti, eşti acceptat.
Alege o tehnică ce ţi se potriveşte, pune-ţi în ea toată energia şi niciodată nu vei mai
fi acelaşi.
Tehnicile adevărate, autentice vor avea mereu acelaşi efect. Dacă aş începe prin a
pune condiţii, aş dovedi că folosesc o pseudotehnică.
Dacă spun: "Mai întâi trebuie să faci asta, şi nu trebuie să faci asta, după care…",
asemenea condiţii sunt imposibil de îndeplinit, căci un hoţ îşi poate schimba
obiectivul, prada, dar nu va înceta de a fi hoţ.
Un om lacom îşi poate schimba obiectul lăcomiei, dar nu poate înceta de a mai fi
lacom.
Îl puteţi forţa sau se poate forţa el însuşi, dar şi aceasta va avea la origine o anume
lăcomie. Dacă i se promite Raiul, poate că ar încerca să nu mai fie lacom. Dar, de
fapt, aceasta este lăcomie prin excelenţă. Raiul, moksha – eliberarea, sat-chit-anand –
existenţa, conştiinţa, binecuvântarea, toate vor deveni obiect al lăcomiei lui.
VB spune că nu putem schimba un om dacă nu îi dăm şi tehnici adevărate prin care
să poată înfăptui schimbarea. Doar predicile nu-i sunt de niciun folos.
Nimic nu se schimbă. Iar acest lucru se poate vedea peste tot în lume.
Tot ceea ce spune VB este vizibil în întreaga lume – se predică prea mult, se face
prea multă morală, sunt prea mulţi preoţi şi predicatori. Lumea întreagă este
plină de ei şi, cu toate acestea, totul este atât de urât şi de imoral.
Ce se întâmplă de fapt? Dacă aţi da spitalele pe mâna predicatorilor, se va petrece
ceva similar. Se vor duce în spitale şi vor începe să predice. Şi fiecare bolnav va
ajunge să se simtă vinovat. "Este vina ta! Ai creat această boală. Acum trebuie să o
schimbi."
Dacă spitalele ar fi încredinţate predicatorilor, care ar fi condiţia acestor spitale?
Aceeaşi ca a lumii întregi. Predicatorii predică şi predică încontinuu.
Le tot spun oamenilor: "Nu fiţi mânioşi!", fără însă a oferi vreo tehnică. Şi am auzit
acest lucru repetat de atâtea ori, încât nici nu mai punem întrebarea: "Ce tot spui? Eu
sunt furios, iar tu îmi spui, pur şi simplu, «Nu mai fi mânios». Cum aş putea? 22

Când sunt furios înseamnă că «eu» sunt însăşi furia, mânia, şi tot ce găseşti să îmi
spui este «Nu mai fi mânios». In cazul acesta tot ce îmi rămâne este reprimarea."
Dar prin ea se va crea şi mai multă furie. Şi va da naştere în acelaşi timp şi unui
sentiment de vinovăţie, deoarece, dacă încerc să mă schimb şi nu reuşesc, apare un
sentiment de inferioritate. Mă face să mă simt vinovat, mă face să mă simt incapabil,
iată că nu sunt în stare să îmi controlez mânia! Nimeni nu poate ieşi învingător! Este
nevoie de anumite arme, de anumite tehnici, deoarece furia este doar un semn că
mintea este tulburată. Schimbă mintea tulburată, şi atunci semnul va dispărea. Furia
nu face decât să arate ce se află în interior. Schimbă ceea ce este înăuntru şi se vor
schimba şi manifestările exterioare.
Deci, VB nu se preocupă de aşa-zisa voastră moralitate. Accentul deosebit care se
pune pe moralitate este meschin, este degradant, este inuman. Dacă cineva
vine la mine, iar eu îi spun: "Mai întâi lasă la o parte mânia, lasă la o parte sexul, lasă
la o parte asta şi asta", atunci eu sunt inuman. Ceea ce-i cer este imposibil. Iar
această imposibilitate îl face pe om să se simtă mărunt sufleteşte, să se simtă
meschin. Ajunge să se simtă inferior; se va simţi coborât în propriii ochi.
Dacă va încerca imposibilul, se va simţi ratat. Iar când ajunge un ratat, va fi convins
că este păcătos.
Predicatorii v-au convins pe toţi, au convins întreaga lume că: "Sunteţi nişte
păcătoşi".
Acesta este un lucru bun pentru ei, deoarece, dacă nu sunteţi convinşi că sunteţi
păcătoşi, profesiunea lor nu-şi mai are rostul.
Trebuie să fiţi păcătoşi; numai aşa bisericile, templele şi moscheile vor continua să
prospere. Păcatele voastre sunt succesul lor. Păcatele voastre sunt temelia
celor mai impozante biserici. Cu cât sunteţi mai vinovaţi, cu atât bisericile
se înalţă tot mai mult.
Ele sunt construite pe păcatul vostru, pe vinovăţia voastră, pe complexul vostru de
inferioritate. Şi au creat astfel un om inferior.
VB nu se preocupă de aşa-zisa voastră moralitate, de formalităţile sociale etc. Ceea
ce nu înseamnă însă că VB vă îndeamnă să fiţi imorali, nu! Tehnicillor de trezire se
preocupă atât de puţin de moralitatea voastră, încât nu vă îndeamnă să fiţi imorali.
VB vă dă nişte tehnici ştiinţifice pentru a vă schimba mintea şi, odată ce mintea a fost
schimbată, se va schimba şi caracterul vostru. Odată ce se schimbă fundaţia
structurii voastre, întregul edificiu se va modifica. Datorită acestei atitudini amorale,
VB nu a putut fi tolerată de aşa-zişii voştri sfinţi; toţi s-au ridicat împotriva ei,
deoarece, dacă VB reuşeşte în ceea ce-şi propune, toate aceste absurdităţi ce se
petrec în numele religiei vor trebui să înceteze.
Pentru că, iată: creştinismul a luptat multă vreme împotriva progresului ştiinţific. De
ce? Pentru simplul motiv că, dacă progresul ştiinţific se află acolo, în lumea materială,
nu este departe clipa când ştiinţa va pătrunde şi la nivel psihologic şi spiritual. Deci
creştinismul a început lupta împotriva progresului ştiinţei, deoarece, odată ce am
înţeles cum să transformăm materia cu ajutorul anumitor tehnici, nu suntem departe
de a descoperi acele tehnici prin care şi mintea poate fi schimbată – deoarece mintea
nu este decât materie spirituală.
Iată ce propune VB: mintea nu este decât materie spirituală; poate fi schimbată. Şi,
odată ce
mintea se transformă, se transformă şi lumea, lumea va fi diferită, deoarece priviţi cu
ochii minţii. Vedeţi lumea aşa cum o vedeţi pentru că aveţi mintea pe care o aveţi.
Schimbaţi acest tip de minte şi veţi vedea o lume cu totul diferită. Iar în absenţa
minţii… iată!
aceasta este cea mai mare provocare pentru VB: să inducă o stare în care nu există
minte.23

Atunci aţi privi lumea fără intermediar. In absenţa mijlocitorului, intermediarului

MINTEA REALITATEA SECUNDA, întâlniţi realitatea, deoarece între voi şi realitate nu
se interpune nimic. Şi atunci nu mai apar distorsiuni. Deci VB spune că, atunci când
mintea nu se manifestă, vă aflaţi într-o stare de Bhaivara – o stare de nonminte, o
stare în care mintea lipseşte. Pentru prima dată priviţi lumea, lumea aşa cum este ea.
Dacă mintea este prezentă, nu faceţi altceva decât să continuaţi crearea unei lumi:
veţi continua să puneţi condiţii, să faceţi proiecţii. Deci, mai întâi treceţi de la starea
dominată de prezenţa minţii la acea stare în care mintea lipseşte.. Iar aceste 112
metode din VB vă pot ajuta pe fiecare dintre voi. Poate că nu vă este utilă o anumită
metodă. De aceea Shiva asociază mai multe metode. Alegeţi-o pe cea care vi se
potriveşte mai bine. Nu este greu de descoperit care metodă vi se potriveşte mai
bine. 24

Aceste tehnici mici sunt atomice.

Cei care fac doar lucruri mari nu ştiu nimic despre atom. Veţi crede că o persoană
care lucrează cu atomi este o persoană mică, ce lucrează cu lucruri mici, iar o
persoană care lucrează cu lucruri mari va părea foarte mare.
Hitler a lucrat cu mase mari de oameni; Mao a lucrat cu mase mari de oameni.
Iar Einstein şi Planck lucrau în laboratoarele lor cu unităţi infime de materie – cu
particule de energie. Dar, în cele din urmă, înainte de cercetările lui Einstein,
politicienii nu erau decât nişte impotenţi. Ei lucrau la scară mare, dar nu cunoşteau
secretul componentelor mici.
Moraliştii acţionează întotdeauna la scară mare, de-a dreptul imensă.
Şi ceea ce fac pare a fi foarte mare. Ei îşi dedică viaţa moralizării, controlului,
samyam.
Ei controlează; întregul edificiu pare foarte mare.
VB nu se preocupă de aceasta. VB este preocupată de secretul de dimensiuni atomice
din om, din mintea omenească, din conştiinţa omenească. Iar VB a dobândit secrete
atomice. Aceste metode sunt metode atomice. Dacă le poţi obţine, rezultatul este
exploziv, cosmic.
Mai este un aspect ce trebuie luat în considerare.
Dacă spui: "Cum este posibil ca printr-un exerciţiu atât de simplu cineva să atingă
iluminarea?", o spui fără să practici exerciţiul. Dacă îl practicaţi, nu veţi mai spune că
este simplu. Pare simplu deoarece vă este transmis numai prin două sau trei
propoziţii. Cunoaşteţi formula atomică? Două sau trei cuvinte, şi vă este transmisă.
Dar, cu aceste două sau trei cuvinte, cei care le înţeleg, cei care le folosesc pot
distruge pământul. Formula este foarte mică.63-64

Inspiraţi adânc. Spuneţi: "Ah! Ah!". Atingeţi centrul, pentru o clipă simţiţi împlinirea, şi
totul este fericire. Fericirea nu vine din faptul că vă aflaţi la munte, fericirea aceea
vine din centrul vostru pe care, dintr-odată, l-aţi atins. Vă era teamă de oraş. Peste
tot în jurul vostru erau oameni, şi voi ţineaţi totul sub control. Nu puteaţi ţipa, nu
puteaţi râde. Ce nefericire! Nu puteaţi cânta şi dansa pe stradă. Vă era teamă –
undeva, după colţ, era un poliţist sau un preot, un judecător sau un
politician, sau un moralist. Intotdeauna există cineva după un colţ, nu
puteţi dansa pe stradă.
Bertrand Russell a spus: "Iubesc civilizaţia, dar am obţinut civilizaţia plătind un preţ
foarte mare." Nu putem dansa pe stradă, dar mergem la munte şi, dintr-odată,
dansăm. Suntem singuri, numai noi şi cerul, iar cerul nu este o închisoare. Este numai
o deschidere, o deschidere vastă, infinită. Dintr-odată, inspirăm adânc şi prin asta
atingem centrul şi beatitudinea. Doar că nu durează mult. Într-o oră sau două,
staţiunea de munte dispare.
Putem fi încă acolo, dar locul dispare. Revin grijile. Incepeţi să vă gândiţi la telefoane
ce trebuie date, la scrisori ce ar trebui scrise, vă gândiţi că, dacă peste trei zile
trebuie să vă întoarceţi, e cazul să faceţi aranjamentele necesare. Abia aţi ajuns, şi vă
gândiţi deja la plecare. Aţi revenit. in minte. Atingeţi centrul; nu respiraţi doar la
nivelul toracelui, acesta este secretul. Civilizaţia, educaţia, moralitatea, toate v-
au condus la o respiraţie superficială. Ar fi bine să puteţi ajunge adânc în centru,
altfel nu se poate respira adânc. 54

De aceea se insistă atât de mult pe puritate. Inainte de a începe aceste practici,

trebuie să fii pur. Puritatea nu este un concept moral; pentru trezire, puritatea este
esenţială deoarece, dacă te concentrezi asupra celui de-al treilea ochi, iar mintea ta
este impură, imaginaţia ta poate deveni periculoasă, periculoasă atât pentru tine, cât
şi pentru alţii.
Dacă te gândeşti să te sinucizi sau sa ucizi pe cineva, dacă ai această idee în minte,
este destul să îţi imaginezi, şi se va produce. Iată de ce se pune un accent atât de
mare pe purificare. 80

CASTRAREA PRIN CONDITIONARE MORALA

Castrarea- toate speciile care au creat organisme colective ( roi, furnicar) au recurs
la castrarea membrilor acestor organisme prin feromoni (hetero hormoni; hormoni
externi). Civilizatia umana face acelasi lucru pe cale informationala .

"Dar societatea, educaţia, morala au făcut mult rău. Suntem separaţi de centrul
nostru sexual.
Imaginea despre noi înşine exclude centrul sexual. Dacă vă cer să vă imaginaţi
corpul, veţi lăsa deoparte organele sexuale. De aceea mulţi oameni simt că organele
lor sexuale nu fac parte din corpul lor. De aceea se ascund atâta, de aceea nu sunt
conştienţi de centrul lor sexual.

Dacă ar veni la noi locuitorii unei alte planete şi ne-ar vedea, nu şi-ar da seama dacă
avem sau nu un centru sexual. Dacă ar auzi ce vorbim, nu ar înţelege că există ceva
numit sex. Dacă ar evolua în societatea noastră, nu ar crede că sexul chiar se
întâmplă.
Am creat o scindare. Există o barieră, iar noi am tăiat centrul sexual din noi înşine.
Din cauza sexului, ne-am împărţit corpul în două. Partea de sus este, în concepţia
noastră, "superioară", iar cea de jos – "inferioară" şi de condamnat. Deci "de jos" este
nu numai o localizare, dar şi un criteriu de apreciere, de evaluare.
Nici chiar voi înşivă nu credeţi că face parte din voi.
Dacă cineva vă întreabă: "Unde anume te situezi tu în corpul tău?", veţi arăta spre
cap, deoarece este punctul cel mai înalt.
De aceea spun brahmanii indieni: "Noi suntem capul, iar sudra (CASTA INFERIOARA),
ceea ce nu se poate atinge, sunt picioarele." Picioarele sunt mai jos decât capul.
Sunteţi, deci, capul – nu sunteţi şi picioarele, şi celelalte părţi ale corpului; ele doar vă
aparţin, dar nu sunt voi. Chiar şi hainele sunt astfel făcute încât să marcheze această
diviziune: unele pentru partea de sus a corpului, altele pentru partea de jos. Acest
lucru nu face decât să împartă corpul în două. Este o diviziune subtilă.

Partea de jos nu este parte din voi. Atârnă de voi –acesta este un alt aspect. De aceea
este greu să folosiţi centrul sexual pentru centrare. Dar, dacă reuşiţi, este cel mai bun
centru, deoarece, biologic, întreaga voastră energie curge spre acel centru.
Concentraţi-vă asupra lui. De câte ori simţiţi un imbold sexual, concentraţi-vă şi
simţiţi cum energia voastră alunecă spre centrul sexual. 192

Aceasta este deosebirea esenţială dintre VB şi aşa-numitele învăţături moraliste.

Educatorii moralişti nu pot folosi niciodată centrul sexual pentru transformare – le
este teamă. Şi, dacă cuiva îi este teamă de energia sexuală, nu se va putea
transforma, căci înoată, luptă împotriva curentului. Este uşor să înotăm în direcţia
curentului – nu facem altceva decât să ne lăsăm purtaţi de el, să plutim. Şi, dacă
putem pluti fără niciun conflict, atunci putem folosi acest centru pentru centrare.
Oricare centru este bun. Puteţi să vă creaţi alţi centri, proprii… nu este nevoie de cei
tradiţionali. Toţi centrii sunt mijloace, mijloace de centrare. Când sunteţi centraţi,
coborâţi automat în buric CENTRUL EXISTENTIAL . Conştientul centrat se întoarce la
sursa originară. 193

Peste tot în lume, aşa-zisele învăţături, civilizaţia, cultura, MORALA au ucis iubirea –
iar acest lucru a fost făcut în numele iubirii. Ei spun: "Dacă iubiţi pe cineva, nu vă
supăraţi, nu vă înfuriaţi – iubirea voastră este falsă dacă sunteţi furioşi. Nu vă certaţi,
nu urâţi."
Bineînţeles că pare logic. Dacă iubeşti, cum ai putea urî? Deci tăiem partea cu ura.
Dar, dacă tăiem partea cu ura, iubirea devine impotentă.
Este ca şi când unui om i-am tăia un picior, apoi i-am spune: "Mişcă-te, aleargă; acum
eşti liber să alergi." Dar i-am tăiat un picior, deci omul nu se mai poate mişca.
Iubirea şi ura sunt doi poli ai aceluiaşi fenomen.
Dacă extirpaţi ura, iubirea va muri, va deveni impotentă.
Iată de ce fiecare familie a devenit impotentă.
Şi-atunci vă este teamă să vă manifestaţi. Când sunteţi îndrăgostiţi, vă este teamă să
vă daţi drumul. 199
Dacă daţi complet drumul mâniei, violenţei, ura ascunsă, înăbuşită va ieşi la iveală.
Deci o siliţi să rămână mereu ascunsă. Undeva, în adâncul vostru, trebuie să luptaţi
încontinuu.
Şi în această luptă continuă nu puteţi fi naturali, spontani.
Prin urmare, doar vă prefaceţi că iubiţi. Vă prefaceţi, şi toată lumea ştie acest lucru:
soţia ştie că vă prefaceţi, iar voi ştiţi că şi soţia se preface. Toată lumea se preface.
Iar viaţa devine falsă.
Două lucruri trebuie să faceţi, pentru a transcende mintea.
Mai întâi, adânciţi-vă în meditaţie, apoi atingeţi nivelul non-minte din voi.
Atunci veţi afla iubirea fără antagonism, fără poli opuşi.
Dar în acea iubire nu va fi emoţie, nu va fi pasiune. Acea iubire va fi tăcută –o pace
profundă fără nicio undă la suprafaţa ei. Buddha, Iisus au iubit şi ei. Dar în acea iubire
nu a existat pasiune, nu a existat febră.
Febra vine din cei doi poli opuşi; febra vine din opoziţia celor doi poli. Aceştia sunt cei
ce creează tensiunea. Dar iubirea lui Buddha, iubirea lui Iisus sunt fenomene tăcute
STAREA POTENTIALA SAU NEMANIFESTATA IN ACTIUNE PARADOXALA= NON-
ACTIUNE, aşadar numai cei care au atins starea de nonminte le pot înţelege. 200

"D.H. Lawrence, una dintre minţile cele mai creatoare ale timpului său, era, cu sau
fără ştiinţa lui, un adept al caii nondualite expuse in VB. El a fost condamnat în
Occident, cărţile sale au fost interzise. A avut multe procese numai pentru că a spus:
"Energia sexuală este singura energie, iar dacă o condamnaţi, dacă o reprimaţi, vă
ridicaţi împotriva universului. Şi nu veţi fi niciodată în stare să cunoaşteţi înflorirea,
manifestarea supremă a acestei energii. Iar dacă o reprimaţi, devine urâtă – şi uite
cum aţi creat un cerc vicios."
Preoţii, moraliştii, aşa-numiţii oameni religioşi – papii, shankaracharya şi
alţii – condamnă şi tot condamnă sexul. Spun că este ceva urât. Iar când
este reprimat, devine urât, într-adevăr.
După care tot ei spun: "Iată! v-am spus adevărul. Voi înşivă sunteţi dovada. Priviţi!
Tot ceea ce faceţi este urât, iar voi ştiţi că este urât."
Dar nu sexul este urât, ci aceşti preoţi care l-au urâţit. Odată ce au făcut din el ceva
urât, au dovada că au avut dreptate. Şi, când au această dovadă, fac din el ceva şi
mai urât.
Sexul este energie inocentă – viaţă care pulsează în voi, existenţă vie în voi. Nu o
schilodiţi!
Lăsaţi-o să se înalţe. Adică, sexul trebuie să devină iubire. Care este diferenţa?
Când mintea voastră este axată pe sex, atunci nu faceţi decât să-l exploataţi pe
celălalt; celălalt este numai un instrument pe care îl folosiţi şi apoi îl aruncaţi.
Când sexul devine dragoste, celălalt nu este un instrument, celălalt nu este exploatat;
de fapt, nici nu mai este celălalt. Când iubiţi, nu sunteţi centraţi asupra propriei
voastre persoane. Mai degrabă, celălalt devine unic.
Şi nu mai este vorba despre exploatare – nu!
Dimpotrivă, amândoi sunteţi uniţi într-o experienţă profundă.
Sunteţi parteneri într-o experienţă profundă, nu sunteţi nici exploatatorul, nici
exploatatul.
Vă ajutaţi unul pe celălalt să intraţi într-o altă lume, a iubirii.
Sexul este exploatare. Iubirea înseamnă să vă mişcaţi împreună într-o lume diferită.
Dacă această mişcare nu este de moment şi dacă devine meditativă – adică dacă
puteţi uita complet de voi, iar cel ce iubeşte şi persoana iubită dispar, atunci există
numai cascada iubirii – atunci, spune Shiva, viaţa fără de sfârşit, viaţa eternă este a
voastră.119-120

Ce înţelege VB prin purificarea minţii, puritatea minţii, ca o condiţie

fundamentală a progresului viitor?
Orice s-ar înţelege în mod obişnuit prin puritate, nu este înţelesul pe care îl dă VB.
In mod obişnuit, noi împărţim totul în bun şi rău. Această împărţire poate avea orice
motivaţie. Poate fi motivată de igienă, de morală sau de orice altceva, dar, oricum,
noi împărţim viaţa în bine şi rău. Şi, de obicei, de câte ori vorbim despre puritate,
vrem să spunem bunătate – calităţile "rele" nu ar trebui permise, în timp ce calităţile
"bune" trebuie să existe.
Pentru VB, această împărţire în bun şi rău este fără sens. VB nu priveşte viaţa prin
dihotomie, prin dualitate, prin diviziune.
Şi-atunci, întrebarea "Ce înţelegem prin puritate în VB?" este relevantă.
Dacă întrebaţi un sfânt, acesta va spune că mânia este rea, sexul este rău,
lăcomia este rea. Dacă îl întrebaţi pe Gurdjieff , el va spune că negativismul este
rău, că orice emoţie negativă este rea şi o atitudine pozitivă este bună.
Dacă îi întrebaţi pe jainişti, pe budişti, pe hinduşi, pe creştini, pe mahomedani, ei vă
vor da definiţii diferite ale binelui şi ale răului – dar ei au numai definiţii.
Ei numesc bune anumite lucruri, şi rele, alte lucruri. Prin urmare, pentru ei nu e greu
să
definească puritatea. Tot ce iau drept bun e pur, şi tot ce iau drept rău este impur.
Dar, pentru VB, este o problemă profundă. VB nu face o împărţire superficială între
bun şi rău.
Şi-atunci, ce este puritatea?
VB spune că a împărţi este impur, şi a trăi în nedivizare este puritate.
Deci, pentru VB, puritatea înseamnă inocenţă – inocenţă nediferenţiată.
Să luăm, de exemplu, un copil; îl numim pur.
Dar şi el cunoaşte mânia, lăcomia, de ce am spune că e pur?
Ce este pur în copilărie? Inocenţa! In mintea copilului nu există divizare. Copilul nu
este conştient de vreo împărţire în bine şi rău. Deci, această inconştienţă este
inocenţă. Chiar dacă este furios, copilul nu îşi pune în minte să fie furios. Este pur şi
simplu un act, se întâmplă. Iar când furia dispare – dispare pur şi simplu. Nu rămâne
nimic în urma ei. Copilul este din nou acelaşi, ca şi când nu ar fi fost furios niciodată.
Puritatea nu a fost atinsă; puritatea a rămas aceeaşi.
Deci, un copil este pur deoarece nu are minte.
Cu cât mintea câştigă teren, cu atât copilul va deveni impur. Furia nu va mai fi
spontană, ci deliberată. Uneori, copilul îşi înăbuşă mânia – dacă situaţia nu îi permite
să o manifeste. 127

Este nevoie de multă fineţe! Este aproape imposibil să recunoşti o fiinta trezita( care
a trecut dincolo de dualitate). Sfinţii sau înţelepţii obişnuiţi sunt uşor de recunoscut,
deoarece se călăuzesc după aceleaşi standarde şi definiţii, după aceeaşi moralitate
ca şi voi.
Un om trezit este mai greu de recunoscut şi pentru că el transcende toate divizările.
Aşadar, în întreaga istorie a umanităţii nu se cunoaşte nimic despre oamenii treziti.
Nu se menţionează nimic, nu există nicio informaţie scrisă despre ei, tocmai pentru
că sunt atât de greu de recunoscut. 129

Viaţa este o singură mişcare, iar în momentul în care defineşti creezi învălmăşeală,
confuzie RUPERE DE REALITATE, pentru că definiţiile sunt moarte, iar viaţa este o
mişcare vie. Prin urmare, definiţiile sunt întotdeauna false.
Lao Tzu a spus: "Definirea creează nonadevăruri, aşadar nu daţi definiţii. Nu
spuneţi ce este bine şi ce este rău."
Confucius a replicat: "Ce spui? Şi atunci, cum pot fi oamenii călăuziţi şi conduşi?
Cum pot primi învăţătură?
Cum pot fi făcuţi morali şi buni?"
Lao Tzu a răspuns: "A încerca să faci pe altcineva bun este, în ochii mei, un
păcat.
Cine eşti tu să conduci? Cine eşti tu să călăuzeşti? Şi, cu cât sunt mai multe
călăuze, cu atât este mai multă confuzie. Lasă pe fiecare în pace. Cine eşti
tu?"
Atitudinea DE CONTROL pare periculoasă. Este periculoasă!
Societatea nu poate fi întemeiată pe astfel de atitudini.
Confucius continuă să întrebe, iar Lao Tzu spune: "Natura este suficientă, nu este
nevoie de moralitate. Natura este spontană. Natura este suficientă, nu este
nevoie de legi impuse, de disciplină impusă. Inocenţa este suficientă; nu
este nevoie de moralitate. Natura este spontană, natura este suficientă. Nu
este nevoie de legi impuse, de o disciplină impusă. Inocenţa este suficientă.
Cunoaşterea nu este necesară."
Confucius s-a întors foarte nedumerit. Mai multe nopţi la rând nu a putut să doarmă.
Discipolii săi l-au întrebat: "Spune-ne ceva despre întâlnire. Ce s-a întâmplat?"
Confucius a răspuns: "Lao Tzu nu este om, este un pericol, un dragon. Nu este om. Nu
mergeţi niciodată în locul în care se află el. De fiecare dată când auziţi de Lao Tzu,
fugiţi din locul acela. Pentru că vă va zăpăci de tot mintea."
Iar acest lucru este adevărat, deoarece preocuparea taoismului autentic si a
VB este aceea de a transcende mintea. De a dizolva, de a anula mintea.
Mintea trăieşte prin definiţii, legi, discipline; mintea este o ordine. Insă,
reţineţi, VB nu este dezordine; este un aspect foarte subtil ce trebuie înţeles.
Confucius nu îl putea înţelege pe Lao Tzu. După plecarea lui Confucius, Lao Tzu a
izbucnit în râs şi a râs cu poftă, iar discipolii săi l-au întrebat: "De ce râzi aşa? Ce s-a
întâmplat?"
Se spune că Lao Tzu ar fi răspuns: "Mintea este o uriaşă barieră în calea
înţelegerii! Chiar şi mintea unui Confucius este o barieră. Nu a putut să mă
înţeleagă deloc şi tot ceea ce va spune despre mine se bazează pe această
neînţelegere. El crede că va crea ordine în lume. Nu poţi crea ordine în
lume. Ordinea este calitatea lăuntrică a lumii, este inerentă, este
intrinsecă; este mereu acolo. Când încerci să faci ordine, produci, de fapt,
dezordine." CONTROLUL/ ACTIUNEA PRODUCE REACTIUNEA 130
După care a adăugat: "El crede că eu produc dezordine, dar, în realitate, el
este cel ce creează dezordine. Eu sunt împotriva oricărei forme de ordine
impusă, pentru că eu cred în disciplina spontană, care vine de la sine şi
creşte automat. Nu trebuie să o impui."
Şi VB priveşte lucrurile tot în modul acesta.
Pentru VB, inocenţa este spontaneitate, sahajata – să fii tu însuţi fără nicio oprelişte,
pur şi simplu să fii tu însuţi, să creşti ca un copac. Nu copacul grădinii tale, ci copacul
pădurii tale, care creşte spontan; nu călăuzit, deoarece călăuzirea este greşită.
Pentru VB, orice control este o greşeală. Fără să fiţi contro;ati, călăuziţi, fără să fiţi
direcţionaţi, fără să fiţi motivaţi, pur şi simplu să creşteţi.
Legea interioară este suficientă; nu este nevoie de nicio altă lege. Şi, dacă aveţi
nevoie de vreo altă lege, asta nu înseamnă decât că nu vă cunoaşteţi legea internă,
că aţi pierdut contactul cu ea. DOAR ROBOTI AMNEZICI CARE SI-AU UITAT
PROGRAMUL AU NEVOIE DE LEGI, INTERDICTII

Deci, ceea ce este real nu poate fi impus. Realitatea este că trebuie să vă regăsiţi
echilibrul, să vă mişcaţi din nou spre centru, să reveniţi acasă, pentru a recâştiga
adevărata lege interioară.
Dar, pentru moralitate, pentru religii – pentru aşa-numitele religii –, ordinea
trebuie impusă, bunătatea trebuie să fie impusă, de undeva de sus, de
undeva din afară.
Religiile, preceptele morale, preoţii, papii consideră că răul vă defineşte
încă de la început –
reţineţi acest lucru. Ei nu cred în bunătatea omului; nu cred în bunătatea înnăscută
a omului.
Ei cred că sunteţi răi şi, dacă nu vă învaţă să fiţi buni, nu puteţi fi buni;
dacă bunătatea nu vă este impusă din afară, nu are cum să vină dinăuntru.
Deci, pentru preoţi, pentru oamenii religioşi, pentru moralişti, sunteţi răi de
la natură.
Bunătatea este o disciplină impusă din afară.
Sunteţi haos, şi ei trebuie să aducă ordinea; ei sunt cei care vor aduce ordinea.
Numai că ei sunt cei care au transformat lumea în dezordine, haos, confuzie, într-o
casă de nebuni, deoarece ei sunt cei care, de secole şi secole, fac ordine şi
disciplinează.
IN LOC SA VA ARATE CALEA DE A VA REINTOARCE ACASA, CALEA CATRE PROGRAMUL
SURSA - DE FRICA CA VETI REDEVENI LIBERI, OMNIPOTENTI PRIN ACCESUL LA
FUNCTIONAREA DIVINA -NICI EI NU INTRA NICI PE ALTII NU-I LASA SA INTRE PE
POARTA CATRE INDUMNEZEIRE-

Au fost nişte învăţători atât de buni [PREOŢI, OAMENII RELIGIOŞI,

MORALIŞTII], încât elevii lor au ajuns la nebunie.
VB crede în bunătatea voastră înnăscută; reţineţi această diferenţă. VB spune că toţi
oamenii se nasc buni, că bunătatea voastră este un lucru natural. Asta este!
Sunteţi deja buni! Aveţi nevoie de o creştere naturală, nu aveţi nevoie să vi se
impună ceva; iată de ce nimic nu este luat drept rău. Dacă există mânie, sex şi
lăcomie, VB spune că şi ele sunt bune. Singurul lucru care lipseşte este că nu sunteţi
orientaţi spre voi înşivă, centraţi în voi înşivă; de aceea nu vă puteţi folosi de toate
acestea.
Mânia nu este rea. Problema este că voi nu vă aflaţi în interior, şi atunci mânia
creează haos.
Dacă sunteţi prezenţi acolo, în interior, mânia devine energie sănătoasă, mânia
devine sănătate. Mânia se transformă în energie şi devine bună. Orice este acolo este
bun.
VB crede că bunătatea înnăscută se află în toate. Totul este sfânt, nimic nu este lipsit
de sfinţenie şi nimic nu este rău. [ Don Miguel Ruiz "TOTUL ESTE PERFECT" ]
Pentru VB, nu există diavol, ci numai existenţă divină.
Religiile nu pot exista fără diavol. Ele au nevoie de Dumnezeu, dar au nevoie şi de
diavol. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de faptul că în templele lor îl vedeţi numai pe
Dumnezeu. Diavolul se ascunde chiar în spatele acelui Dumnezeu din temple, căci
nicio religie nu poate exista fără el.
Trebuie să existe ceva de condamnat/CULPABILIZAT, trebuie să existe ceva împotriva
căruia să luptăm, ceva ce trebuie distrus. IN NUMELE IUBIRII131

ACCEPTAREA
Nu se acceptă totalitatea EXISTENTA/ FIINTA UMANA, ci numai părţi din ea.
Este un lucru fundamental. Nicio religie nu vă acceptă în totalitate, sunteţi acceptaţi
doar parţial. Religiile spun: "Acceptăm iubirea ta, dar nu acceptăm şi ura ta. Distruge
ura."
De AICI se naşte o problemă, căci, dacă distrugem complet ura, distrugem şi iubirea –
ele nu sunt două lucruri separate. CI DOUA POLARIZARI CONTRARE ALE ACELEIASI
ENERGII
Religiile spun: "Iţi acceptăm liniştea, dar nu îţi acceptăm mânia." Distrugeţi mânia, şi
vă distrugeţi calitatea de a fi viu. Atunci veţi fi liniştiţi, dar nu veţi mai fi în viaţă – veţi
fi morţi.
Acea linişte nu este viaţă, este numai moarte.

Religiile vă împart întotdeauna în două: răul şi divinul. Ele acceptă divinul şi sunt
împotriva răului – răul trebuie distrus. Deci, dacă cineva le urmează cu adevărat
învăţăturile, va ajunge la concluzia că, în momentul în care îl ucide pe diavol, îl ucide
şi pe Dumnezeu.
Dar, de fapt, nimeni nu le urmează cu adevărat; nimeni nu poate să facă asta, pentru
că învăţătura însăşi este absurdă. Şi-atunci ce face toată lumea? Toată lumea
mimează, înşală. Iată de ce există atât de multă ipocrizie. Această ipocrizie a fost
provocată de religie.
Nu puteţi face ceea ce religia vă învaţă să faceţi, şi deveniţi ipocriţi.
Dacă urmaţi preceptele, muriţi; dacă nu le urmaţi, vă simţiţi vinovaţi că vă lipseşte
sentimentul religios. Deci ce este de făcut?
Mintea cea vicleană ajunge la un compromis. Din gură, este de acord şi spune: "Te
urmez", dar face tot ceea ce vrea să facă. Veţi continua să fiţi mânioşi, veţi continua
să faceţi sex, veţi fi şi în continuare lacomi, dar veţi continua să spuneţi că lăcomia
este rea, sexul este rău, mânia este rea – toate sunt păcate.
Aceasta este ipocrizie. Intreaga lume este ipocrită, niciun om nu este onest.
TOATA LUMEA ESTE FRACTURATA/RUPTA /NEVROZATA
Dacă nu dispar religiile care determină această ruptură interioară, această
DEZBINARE/ RUPERE FRACTURARE/STARE SCHIZOIDA, niciun om nu poate fi onest.

Pare contradictoriu, căci toate religiile ne învaţă să fim oneşti, dar ele sunt fundaţia
pe
care se înalţă necinstea. Ele vă fac necinstiţi; deoarece ele vă învaţă să faceţi lucruri
imposibile, lucruri pe care nu le puteţi face, voi sunteti obligati sa va prefaceţi.
VB vă acceptă în totalitate, VB spune: sau accepţi în totalitate, sau respingi în
totalitate; nu există cale de mijloc. Un om este un întreg, un tot unitar. Nu-l poţi
împărţi.
Nu poţi spune: "Nu accept asta", căci ceea ce respingi este legat organic de ceea ce
accepţi.
Lucrurile stau cam aşa… Corpul meu este aici.
Vine cineva şi spune: "Iţi acceptăm circulaţia sângelui, dar nu acceptăm zgomotul pe
care îl face inima ta. Nu acceptăm bătaia continuă a inimii tale. Acceptăm circulaţia
sângelui tău.
Este în regulă, este silenţioasă."
Dar sângele trece prin inima mea, iar bătăile ei sunt legate de circulaţia sângelui; de
aceea îmi bate inima. Deci, ce să fac? Inima mea şi sângele meu sunt legate organic.
Ele nu sunt două lucruri, sunt un singur tot.
Deci, fie mă acceptaţi în totalitate, fie mă respingeţi în totalitate, dar nu încercaţi să
mă împărţiţi, deoarece veţi face un sacrilegiu, un foarte mare sacrilegiu.
Dacă veţi continua să condamnaţi bătăile inimii mele, voi începe să-mi condamn şi eu
bătăile inimii.
Dar sângele nu va mai putea circula şi, fără asta, nu voi putea trăi. Deci, ce ne
rămâne de făcut? Rămânem aşa cum suntem, dar continuăm să spunem
altceva, ce nu suntem, ce nu putem fi . Nu este greu de înţeles cum sunt legate
intre ele BATAILE INIMII şi circulaţia sângelui, dar este greu de văzut cum sunt legate
dragostea şi ura.
Ele sunt una. Când iubiţi pe cineva, ce faceţi? Este o singură mişcare, ca atunci când
expiraţi. Când iubiţi pe cineva, ce faceţi? Ieşiţi în întâmpinarea persoanei iubite, este
ca o respiraţie care iese. Când urâţi pe cineva, este ca şi când respiraţia se
întoarce.132

Când iubiţi, sunteţi atraşi de o anumită persoană. ATRACTIE

Când urâţi, simţiţi repulsie. RESPINGERE
Atracţia şi repulsia sunt două momente ale aceleiaşi mişcări.
Atracţia şi repulsia nu sunt două lucruri diferite; nu le puteţi separa.
Nu se poate spune: "Ai voie să tragi aer în piept, dar nu ai voie să îl scoţi afară, sau
invers, ai voie să expiri, dar nu ai voie să inspiri. Ai voie numai una din cele două. Fie
inspiri, fie expiri. Nu ai voie să le faci pe amândouă."
Dar cum poţi inspira, dacă nu poţi expira? Iar dacă nu ai voie să urăşti, nici nu poţi
iubi.
VB spune: "Acceptăm omul în totalitate, deoarece omul este o unitate organică."
TOATA EXISTENTA ESTE DIVINA
Omul este o unitate, nu poţi renunţa la nimic. Şi aşa şi trebuie să fie, deoarece, dacă
omul nu este o unitate organică, atunci nici universul nu poate fi o unitate organică.
Omul este culmea acestei unităţi organice. Piatra de pe drum este o unitate. Pomul
este o unitate. Floarea şi păsările sunt unităţi. Totul este o unitate, deci, de ce nu şi
omul?
Iar omul este culmea – o unitate măreaţă, un complex organic.
Din care nimic nu poate fi negat.
VB spune: "Te acceptăm aşa cum eşti. Dar asta nu înseamnă că nu este nevoie de
schimbare, asta nu înseamnă că încetezi a creşte. Dimpotrivă, înseamnă că trebuie să
acceptăm temelia creşterii." Acum aveţi posibilitatea să creşteţi, dar creşterea nu va
mai fi o alegere.
Creşterea nu dă loc alegerilor, este lipsită de alegeri, este în afara alegerii.
Priviţi! De exemplu, când un buddha dobândeşte iluminarea, ne întrebăm: "Unde a
dispărut mânia lui –unde?" A cunoscut mânia, a cunoscut sexul, deci unde au
dispărut toate astea? Unde sunt? Unde a dispărut lăcomia lui? Unde este? Acum nu
mai vedem mânie în el. După ce a dobândit iluminarea, nu mai găsim mânie în el.
Puteţi recunoaşte nămolul din lotus? Lotusul creşte în mâl.
Dacă nu aţi văzut niciodată lotusul crescând în mâl şi primiţi o floare de lotus, nu v-ar
putea trece prin minte că frumoasa floare de lotus a crescut în mâlul de pe fundul
unui iaz? O ALTA FORMA DE EXISTENTA A ACELORASI ATOMI DIN NOROI 133

Doar cu câteva zile în urmă citeam Confesiunile lui Jean-Jacques Rousseau.

Este o carte rară. Este prima carte din lume în care autorul se dezvăluie pe sine
însuşi.
Orice păcate ar fi comis, orice imoralitate, el se deschide, se dezgoleşte, se prezintă
gol-goluţ. Dar dacă citiţi Confesiunile lui Rousseau nu aveţi cum să nu simţiţi cât de
mult îi place; se simte extaziat. Vorbind despre păcatele sale, despre imoralitatea sa,
el se simte extaziat.
Pare că savurează totul. La început, în introducere, Rousseau spune: „Când va veni
ziua Judecăţii de Apoi, îi voi spune lui Dumnezeu Atotputernicul:
«Nu-ţi face griji în legătură cu mine. Citeşte această carte şi vei şti totul.»"
Înainte de el nimeni nu s-a confesat cu atâta sinceritate.
Iar la sfârşitul cărţii spune: „Dumnezeule Atotputernic, Dumnezeule Etern, împlineşte-
mi singura
dorinţă. Am mărturisit totul; acum lasă mulţimea uriaşă să se apropie şi să-mi asculte
confesiunile."
Deci, putem să presupunem că el a mărturisit şi fapte pe care nu le-a comis. Se simte
extaziat şi savurează totul. S-a identificat.
Nu există decât un singur păcat pe care nu îl recunoaşte – acela de a se identifica.
S-a identificat cu fiecare păcat pe care l-a comis sau pe care nu l-a comis, iar acesta
este singurul păcat pentru cei care cunosc în profunzime modul în care funcţionează
mintea omenească. 240

O să vă povestesc o anecdotă din viaţa lui Nagarjuna. CARE ILUSTREAZA EFECTUL

TRANSFORMATOR AL PREZENTEI CONSTIENTE CARE VINDECA HOTIA - CEEA CE NU
POATE FACE MORALA
Nagarjuna a fost unul dintre cei mai mari maeştri pe care i-a dat vreodată India – de
calibrul lui Buddha, al lui Mahavira şi al lui Krishna. Nagarjuna era un geniu. Din punct
de vedere intelectual, nu se compară cu nimeni din lume; rareori se întâmplă să aibă
cineva un intelect atât de pătrunzător. Trecea printr-un oraş, printr-o capitală, şi
umbla întotdeauna gol.
Regina care domnea în acel regat era o credincioasă, o adeptă a lui, o devotată care
îl iubea pe Nagarjuna. Acesta a ajuns la palatul ei şi a cerut de mâncare. Avea o
strachină de lemn în care primea mâncare atunci când cerşea. Regina i-a spus: "Dă-
mi mie acest vas; am să-l păstrez ca pe o relicvă de preţ; am pentru tine alt vas. Poţi
să-l iei pe acela."
Nagarjuna a spus: "Bine!" Celălalt vas era un vas de aur, bătut cu pietre preţioase;
era un vas foarte scump.
Nagarjuna nu a spus nimic. In mod obişnuit, un sannyasin nu l-ar fi luat, ar fi spus:
"Nu pot să mă ating de aur." Dar Nagarjuna l-a luat. Dacă într-adevăr aurul este
numai noroi, atunci de ce să facem o deosebire? EGALITATE MENTALA .
Chiar şi regina a simţit că nu era bine. S-a gândit: "De ce? Ar fi trebuit să refuze. Doar
este un mare sfânt! De ce a luat un lucru atât de valoros, când este gol, nu are haine,
nu are nimic al lui? De ce nu s-a împotrivit?"
Dacă Nagarjuna ar fi refuzat să ia vasul, atunci regina ar fi insistat, l-ar fi rugat, şi
asta ar fi făcut-o să se simtă mai bine. Nagarjuna l-a luat şi a plecat.
Un hoţ l-a văzut trecând prin oraş şi s-a gândit: "Omul acesta nu va fi în stare să-şi
păstreze vasul, mai mult ca sigur că cineva i-l va fura. Aşa gol cum e – cum poate să-
şi apere vasul, dacă cineva încearcă să i-l fure?" Deci, s-a luat după el... hoţul a
început să-l urmărească pe Nagarjuna.
Nagarjuna stătea în afara oraşului, într-o veche mănăstire, singur; mănăstirea era în
ruine.
A intrat, a auzit paşi în urma lui, dar nu le-a acordat nicio atenţie, nu s-a uitat înapoi,
deoarece s-a gândit: "Probabil vine după vasul de cerşit, nu după mine; cine ar veni
după mine, că doar nimeni nu m-a urmat niciodată printre aceste ruine?"
A intrat. Hoţul a rămas în afara zidurilor şi a aşteptat. Văzând că nu apare, Nagarjuna
a aruncat
vasul afară. Hoţul nu putea să înţeleagă: "Ce fel de om este acesta? E gol, are un vas
atât de preţios şi îl aruncă afară!" Aşa că l-a întrebat: "Pot să intru? Aş dori să vă
întreb ceva."
Nagarjuna i-a răspuns: "Am aruncat vasul afară, aşa că poţi intra – l-am aruncat
pentru a te ajuta să intri.
Sunt pe cale să-mi fac somnul de după-masă. Dacă aş fi adormit, ai fi intrat după vas,
dar nu
te-ai fi întâlnit cu mine. Deci, intră."
Hoţul a intrat şi a spus: "De ce ai aruncat un vas atât de preţios? Eşti un înţelept atât
de mare, eu nu sunt decât un hoţ; nici nu merit să stau în faţa ta."
Nagarjuna i-a spus: "Nu te îngrijora, toţi suntem hoţi. Vezi-ţi de treabă, nu te
mai gândi la asta, nu mai pierde vremea cu lucruri lipsite de importanţă."
EGALITATE MENTALA
Hoţul a răspuns: "Uneori, uitându-mă la oameni ca tine, mintea mea tânjeşte să afle
cum ai atins această stare. Eu sunt un hoţ; mi se pare imposibil să pot atinge şi eu o
astfel de stare. Dar sper şi mă rog ca într-o zi să fiu şi eu în stare să arunc un lucru
atât de preţios. 265

Invaţă-mă ceva. Am fost la mulţi înţelepţi, sunt un hoţ bine-cunoscut, toată lumea mă
cunoaşte.
Cu toţii îmi spun: «Renunţă la hoţie, şi numai după aceea te vei putea apuca de
meditaţie.»
Dar asta-i imposibil, nu mă pot lăsa de hoţie, deci nu mă pot apuca de meditaţie."
Nagarjuna a spus: "Dacă cineva îţi spune să renunţi la hoţie pentru că altfel nu te vei
putea apuca de meditaţie, omul acela nu ştie nimic despre meditaţie. Ce legătură are
meditaţia cu hoţia? Nu au nicio legătură. Deci, continuă să faci ceea ce ai făcut şi
până acum. Iţi voi da o tehnică de meditaţie; poţi să o practici." EROAREA PUNERII
MORALEI/ PORUNCILOR INAINTEA CENTRARII
Hoţul a răspuns: "Acum se pare că vom putea lucra împreună. Deci pot să-mi continui
profesiunea de hoţ?
Ce tehnică îmi dai? Te rog să-mi spui imediat!"
Nagarjuna a spus: "Trebuie doar să rămâi conştient. Atunci când furi ceva, fii
conştient de ceea ce faci. Atunci când spargi vreo casă, fii pe deplin conştient. Atunci
când spargi vistieria, fii conştient. Atunci când furi ceva din vistierie, fii conştient. Fă
totul conştient. Indiferent cu ce te îndeletniceşti, nu este treaba mea, nu mă
interesează. Şi vino înapoi la mine după cincisprezece zile, dar numai dacă ţi-ai
practicat profesiunea. Practică-ţi profesiunea de hoţ vreme de cincisprezece
zile: fă ce făceai şi înainte, dar fă toate acestea pe deplin conştient."
In cea de-a treia zi, hoţul a revenit şi i-a spus:
"Cincisprezece zile înseamnă mult prea mult, iar tu eşti un ins care mă poate păcăli.
Cu tehnica dată de tine, să fiu perfect conştient, nu pot fura. Am fost la palat în
ultimele trei nopţi. Am ajuns în vistierie, am deschis-o, am văzut o mulţime de odoare
în faţa mea şi am devenit perfect conştient: am devenit ca o statuie a lui Buddha. Nu
am mai putut continua; mâna mea nu s-a putut mişca; tot ce era în vistierie mi se
părea lipsit de importanţă. M-am întors o dată şi încă o dată. Ce să fac?
Tu mi-ai spus că abandonarea profesiunii mele nu este necesară, dar se pare că
metoda ta presupune acest lucru."

Nagarjuna a spus: "Nu mai veni la mine. Acum ai posibilitatea să alegi. Dacă
vrei să continui cu profesiunea ta de hoţ, uită de meditaţie. Dacă vrei să
meditezi, renunţă la hoţie. Poţi să alegi." Hoţul a spus: "M-ai pus în
dificultate. In ultimele zile am aflat ce înseamnă să fii viu. Când am plecat
prima dată de la palat fără să fur ceva, m-am simţit ca un rege, nu ca un
hoţ. In aceste zile am fost atât de fericit, încât acum nu mai pot să renunţ la
meditaţie. M-ai păcălit; acum iniţiază-mă, fă-mă discipolul tău. Nu mai are
rost să continui, trei zile mi-au fost de ajuns."
Orice ai face, dacă eşti conştient, devine meditaţie.
Incearcă să conştientizezi identificarea – devine meditaţie.
Dacă faci acest lucru FIIND ABSENT în mod inconştient, atunci este un mare păcat.
Cu toţii vă identificaţi cu multe lucruri: "Asta este a mea, aia este a mea…"
Vă identificaţi. "Aceasta este ţara mea, aceasta este naţiunea mea, acesta este
drapelul meu…"
Dacă cineva aruncă steagul ţării voastre pe jos, deveniţi furioşi – ce face omul acela?
Nu aveţi nicio naţiune şi toate steagurile naţionale sunt mituri. Ne jucăm cu ele
precum copiii cu maşinuţele; sunt ca nişte jucării. Dar puteţi fi ucişi sau puteţi ucide
pentru ele; ţări pot fi distruse, ţări pot fi ridicate pentru că cineva a insultat un steag.
Şi nu este decât o bucată de pânză.
Ce se întâmplă? Vă identificaţi cu el.
Acesta este tipul de identificare inconştientă. Acest lucru este un păcat.
Pentru astăzi, ajunge. 266

Singure, învăţăturile despre morală nu vă pot ajuta, dacă nu aveţi şi o

metodă cu ajutorul căreia să vă schimbaţi conştiinţa interioară. Numai atunci
nu veţi mai fi duali: veţi deveni un singur tot. Animalul este un tot unitar; la fel este şi
un sfânt.
Omul este dual [CA IANUS CEL CU DOUA FETE- UNA INDREPTATA SPRE TRECUT-
ANIMALITATE- SI ALTA SPRE VIITOR- DIVINITATE] pentru că se situează undeva între
cele două, între un animal şi un sfânt – sau, am putea spune, între Dumnezeu şi un
câine.
Omul este la mijloc. Înăuntru este câine; în afară pretinde că e Dumnezeu.
Acest lucru creează tensiuni, angoasă şi totul devine fals. Aţi putea să decădeţi şi
să deveniţi animale; şi aţi fi mai autentici, mai fireşti, decât în postura de
om.
Dar prin asta aţi pierde foarte mult – aţi pierde posibilitatea de a deveni
Dumnezeu.
Animalul nu poate deveni Dumnezeu, pentru că el nu are ce transcende.
Reţineţi, animalul nu poate deveni Dumnezeu deoarece, în cazul lui, nu este nimic de
transformat. Animalul e împăcat cu el însuşi; nu are probleme, nu cunoaşte stări
conflictuale, nu are ce transcende, o barieră dincolo de care să treacă. Animalul nu
este nici măcar conştient, el este firesc inconştient. Dar animalul ESTE autentic, chiar
dacă nu este conştient de acest lucru. Niciun animal nu poate să mintă; acest
lucru este imposibil. Dar nu pentru că animalele au un grad înalt de moralitate; ele
nu mint deoarece ele nu sunt conştiente de faptul că poate exista falsitate.
Ele nu au cum să fie decât adevărate, dar acest adevăr nu se datorează
alegerii lor; de fapt, este ceea ce le menţine într-o stare de sclavie. Un
animal nu are cum să fie altfel decât adevărat; dar asta nu este alegerea lui: pur şi
simplu el nu are cum să aleagă. Pentru el nu există alternativă; el nu poate fi decât el
însuşi. Nefiind conştient de faptul că poate alege, nu are cum să o facă.
Omul, însă, cunoaşte aceste posibilităţi. Omul poate fi fals. Asta este dezvoltare! Asta
este evoluţie!
Omul poate fi necinstit, aşadar poate fi şi cinstit, poate fi fals sau poate fi firesc. Omul
are posibilitatea de a alege. Animalele nu pot alege; ele nu au cum să fie altfel decât
naturale, fireşti, adevărate. Este de fapt sclavia, nu libertatea lor. 288

De ce? Şi cum să ajungi să-l cunoşti? Nimeni nu-ţi va spune. Deoarece toată lumea
este pregătită numai să eticheteze: bun sau rău. Această etichetare provoacă
nefericire, ne face viaţa iad.
Deci, un lucru de reţinut – pentru orice căutător, un căutător adevărat, acesta este
lucrul fundamental ce trebuie reţinut: rămâneţi la fapte, încercaţi să le cunoaşteţi.

Nu lăsaţi societatea să vă oblige să trăiţi după ideologia ei. Nu vă priviţi pe voi înşivă
prin ochii
altora. Aveţi şi voi ochi, nu sunteţi orbi. Şi mai aveţi şi faptele vieţii voastre interioare.
Folosiţi-vă ochii! Asta înseamnă a cerceta faptele. Şi, dacă faceţi acest lucru, atunci
nu va mai fi nicio problemă.
Dar, atunci când cineva face acest lucru, uneori se simte rău şi nu este în largul său.
Veţi simţi acest lucru numai dacă nu aţi înţeles faptele; nu vă simţiţi bine pentru că
este o reprimare subtilă. Ştiţi deja că mânia este un lucru rău. Dacă vă spun să
cercetaţi acest lucru, veţi cerceta numai în scopul renunţării. Renunţarea este acolo,
mereu prezentă în mintea voastră.
A fost aici un om în vârstă, un om de şaizeci de ani. Era un om foarte credincios – nu
era un simplu credincios, era tipul de lider religios. El învăţase mulţi oameni şi
scrisese multe cărţi. Era un campion al moralei, dar acum, la vârsta de şaizeci de ani,
a venit la mine şi mi-a spus: "Tu eşti singurul om căruia îi pot spune adevăratele mele
probleme. Cum pot să mă descotorosesc de sex?"
Şi eu care îl auzisem vorbind despre nefericirea pe care sexul o atrage după sine!
Scrisese cărţi, îşi torturase fiii şi fiicele. Dacă vreţi să torturaţi pe cineva, moralitatea
este cea mai bună metodă – cea mai uşoară.
Imediat îi creezi acelei persoane un sentiment de vinovăţie.
Este tortura cea mai subtilă. Vorbiţi despre brahmacharya şi veţi crea un sentiment
de vinovăţie,
deoarece este atât de greu să fii un brahmachari, un celibatar pur. Este foarte greu,
iar când vorbeşti despre brahmacharya, şi cel cu care vorbeşti nu poate fi aşa, se
simte vinovat.
Deci, aţi creat sentimentul de vinovăţie; acum vă puteţi tortura victima. L-aţi făcut pe
celălalt să se simtă degradat, să se simtă inferior. Acum nu se va mai simţi bine în
pielea lui. După fiecare act sexual, se va simţi vinovat. Se va gândi mereu la
brahmacharya şi nu va şti ce să facă. Mintea lui se va gândi mereu la brahmacharya,
iar corpul lui va fi activ sexual. Atunci, va fi pornit împotriva corpului său. Se va gândi:
"Eu nu sunt corpul meu. Acest corp este ceva foarte rău." Şi, odată ce aţi creat
sentimentul de vinovăţie în cineva, aţi otrăvit o minte, aţi distrus-o.294

Orice ai construit în numele religiei, moralităţii, culturii este o structură falsă, la

suprafaţa pământului – doar o falsă faţadă. Adevăratul om se ascunde în subteran.
Deci animalul din tine nu este foarte departe; faţada ta este doar superficială.
Cineva te insultă: dispare gentlemanul, apare animalul. Gentlemanul este doar de
suprafaţă; vulcanul se află în imediata apropiere. În orice moment poate fi adus la
suprafaţă, iar când erupe, inteligenţa ta, moralitatea ta, religia ta, lucrurile care te
plasează, cum se zice, deasupra animalelor pur şi simplu dispar. Când realul se
impune, falsul dispare. Numai atunci când realul se întoarce sub pământ, reapare
falsul. Când eşti furios, unde este mintea ta, unde este conştiinţa ta, unde este
moralitatea ta? Unde sunt jurămintele pe care le-ai făcut de atâtea ori – că: „De acum
nu mă voi mai supăra niciodată?" Când apare furia, ele dispar pur şi simplu. Când
supărarea s-a reîntors în peştera sa, în peştera sa subterană, începi să regreţi. Acei
prieteni falşi s-au strâns din nou. Încep să vorbească, să condamne şi să plănuiască
viitorul, dar în viitor se va întâmpla din nou acelaşi lucru: când furia revine, umbrele
dispar.
Conştiinţa ta în acest moment e doar o umbră. Nu e un lucru real; nu are substanţă.
Poţi face un jurământ de brahmacharya, de castitate – nu are nicio importanţă pentru
instinctul tău sexual. Instinctul sexual merge pur şi simplu sub pământ, iar când el
revine, jurămintele tale de brahmacharya, de castitate se vor dovedi a fi făcute din
lucruri foarte efemere. Nu pot înfrunta realitatea.Deci acestea sunt cele două
atitudini. Poţi fie să reprimi sexul – şi atunci nu vei trece niciodată dincolo de el –, fie
poţi folosi energia sexuală într-un mod creativ. Nu îi spui „nu", ci un „da" convins,
profund; nu o îngropi în subteran, în adâncuri, ci construieşti din ea o structură la
suprafaţa pământului. Şi atunci vei fi un om adevărat. Evident, va fi dificil; de aceea
alegem calea mai uşoară. E mai uşor să ai o structură falsă, pentru că nu este nevoie
de nimic. Un singur lucru e necesar: să te amăgeşti, asta e tot. Dacă te poţi amăgi,
poţi crea cu mare uşurinţă o structură falsă. Nu se va schimba nimic, dar vei merge
înainte crezând că totul s-a schimbat.
Este uşor să creezi o iluzie. Să creezi o realitate este o sarcină dificilă, este greu. Dar
merită, pentru că, odată ce ai creat ceva cu energii reale, structura ta nu poate fi
zdruncinată. Dacă sexul este la suprafaţa pământului, atunci poţi crea ceva din el –
de exemplu, iubire. Dacă sexul este transformat, devine iubire; dacă este reprimat,
devine ură.
Începe să îţi fie teamă de iubire, dacă reprimi sexul. O persoană care a reprimat sexul
se va teme întotdeauna de dragoste, deoarece, din momentul în care apare
dragostea, urmează sexul. Dragostea ţine de suflet, sexul ţine de trup, şi nu i se
poate permite dragostei să apară, căci după ea va urma sexul. Va fi chiar undeva
aproape, după colţ. Aşa că o persoană care a reprimat sexul nu poate fi iubitoare. S-
ar putea să o arate, s-ar putea să se prefacă a fi foarte iubitoare, dar nu poate fi ,
pentru că îi este atât de frică. Nu te poate atinge cu o mână iubitoare, din cauză că
teama se află acolo. Mâna iubitoare se poate dovedi în orice moment a fi o atingere
sexuală, aşa că se va teme; nu îţi va permite să o atingi.
Poate aduce multe argumente, dar adevăratul motiv este teama – teama de instinctul
pe care l-a reprimat.
Şi va fi plină de ură, pentru că orice energie reprimată se răstoarnă şi se întoarce la
natura sa originară.
Sexul se mişcă uşor către dragoste; acesta este cursul natural. Dacă îl vei opri, dacă
vei crea obstacole în calea sa, va deveni ură. Deci aşa-zişii tăi sfinţi şi aşa-zişii tăi
profesori de morală, dacă priveşti adânc în ei, vei descoperi că sunt plini de ură. 422-
423

Supărarea ta e reprimată, tristeţea ta e reprimată, chiar şi bucuria ta e reprimată.

Omul, aşa cum este, este o fiinţă reprimată. Nu are voie să facă nimic, trebuie doar
să urmeze regulile. Nu este un agent liber, ci doar un sclav reţinut, iar întreaga
societate este o mare închisoare. Zidurile sunt foarte subtile: sunt ziduri de sticlă,
transparente. Nu le poţi vedea, dar sunt acolo şi pretutindeni. Moralitatea ta, cultura
ta, religia ta sunt ziduri. Sunt transparente, nu
le poţi vedea, dar, ori de câte ori vrei să treci de ele, eşti aruncat înapoi.
Această stare mintală este nevroza. Întreaga societate este bolnavă. De aceea insist
atât de mult asupra meditaţiei haotice. Eliberează-te, exprimă, manifestă tot ce ţi-a
impus societatea, toate situaţiile care ţi-au fost impuse cu forţa. Manifestă-le,
eliberează-te de ele, treci printr-o stare de catharsis. Muzica ajută.
Odată ce poţi arunca tot ceea ce a fost reprimat în tine, vei deveni din nou natural,
firesc, vei fi din nou un copil. Şi, cu acel copil, multe posibilităţi se pot deschide. Cu
tine totul este închis. Doar când devii din nou un copil, doar atunci pot fi transformate
energiile tale. Atunci eşti pur, inocent, şi cu acea inocenţă şi puritate transformarea
devine posibilă.
Energiile pervertite nu pot fi transformate. Este necesară energia naturală, spontană.
De aceea insist atât de mult pe manifestarea lucrurilor: astfel încât să poţi arunca
afară societatea. Societatea a intrat în tine foarte adânc. Nu te-a lăsat nicăieri; a
intrat în tine de pretutindeni. Eşti o fortăreaţă, iar societatea a intrat în tine de
pretutindeni. Poliţia sa, preoţii săi au făcut multe pentru a te face un sclav. Nu eşti
liber, iar omul poate obţine fericirea doar când devine libertate totală.
Pentru ca tu să devii libertate totală, întreaga societate trebuie aruncată afară din
tine, dar asta nu înseamnă că vei deveni antisocial. Odată ce arunci societatea afară,
odată ce devii conştient de libertatea ta pură din interior, poţi trăi cu societatea; nu e
nevoie să fii anti. Dar atunci societatea nu mai poate intra în tine. Te poţi mişca în ea,
poţi acţiona în ea, dar atunci întreaga situaţie va deveni doar o psihodramă – joci un
rol. Iar în acest caz societatea nu te poate ucide, nu poate să facă din tine un sclav;
acţionezi conştient.
Cei care devin antisociali arată pur şi simplu că sunt legaţi de aceeaşi societate.
Toate mişcările antisociale din Occident sunt reacţionare, nu revoluţionare.
Reacţionezi la aceeaşi societate, dar în manieră inversă. Stai în cap, asta e tot.
Execuţi shirshasana – poziţia statului pe cap –, dar eşti aceeaşi persoană. Indiferent
asupra a ce insistă societatea, tu faci exact contrariul, dar tu urmezi în continuare
societatea. Asta nu va ajuta.
Dacă eşti anti, nu vei fi niciodată dincolo de societate, vei fi întotdeauna o parte din
ea. Dacă societatea moare, tu vei muri. Gândeşte-te la ceea ce ei numesc acum în
Occident estabilishment – societatea instiutită – şi societăţile alternative de hippie,
yippie sau alţii. Ele există ca o parte a acestui estabilishment. Dacă estabilishment- ul
dispare, ele nu vor fi nicăieri. Nu pot exista de ele singure; sunt doar reacţii.
Nu poţi crea o societate de hippie de sine stătătoare.
Hippie pot exista doar ca societate alternativă împreună cu un estabilishment – doar
ca o reacţie. Societăţile lor nu pot exista independent. Deci, oricât de mult ar crede
că sunt independenţi, nu sunt independenţi. Estabilishment- ul este sursa lor, viaţa
lor. Odată ce estabilishment- ul nu mai este acolo, vor fi derutaţi, nu vor şti unde să
meargă şi ce să facă. Tot ceea ce fac e dictat de estabilishment. Se manifestă
împotriva lui, dar direcţiile, instrucţiunile sunt date de estabilishment. 461

Dacă estabilishment-ul spune păr scurt, tu poţi avea păr lung. Dar, dacă nu e niciun
estabilishment, atunci ce e de făcut? Dacă estabilishmentul spune puritate, tu poţi fi
murdar. Dar, dacă nu există niciun estabilishment şi nicio agitaţie despre puritate, tu
eşti pe nicăieri.
Dacă estabilisment-ul spune una, tu poţi face alta – chiar opusul –, dar urmezi
estabilisment-ul.
Deci antisocialii nu sunt revoluţionari. Sunt reacţionari, un produs şi o parte a
aceleiaşi societăţi – aceia care s-au mişcat împotriva ei din amărăciune.
Un meditator, un sannyasin, nu este antisocietate, este dincolo de societate. Nu este
împotriva estabilismentului, dar nici pentru el – nu îl ia în serios, nu îi acordă
importanţă. Ştie că este doar o piesă de teatru; se mişcă în el ca un actor. Şi, dacă te
poţi mişca în societate ca un actor pe scenă, nu te va atinge niciodată; rămâi dincolo
de ea. Aşadar, nu fi împotriva ei, nu fi pentru ea.
Dar cum poţi face asta? O poţi face numai după ce ai aruncat din tine societatea.
Dacă este acolo, sunt două căi deschise pentru tine: o urmezi sau mergi împotriva ei.
Dar eşti legat de ea; eşti într-o sclavie. Mai întâi trebuie să te cureţi de societate şi vei
deveni, pentru prima dată, o individualitate. Acum nu eşti asta, eşti doar o unitate
socială.
Când societatea este aruncată în afară, când întreaga sa prezenţă este aruncată în
afară, eşti înapoi în copilăria ta: ai devenit inocent. Şi această inocenţă este mai
profundă decât aceea a copilului, deoarece cunoşti căderea, iar acum te-ai ridicat.
Este o înviere.
Ai experimentat, ai cunoscut întregul nonsens. Acum eşti pur din nou. Această
puritate devine templul pentru divin.
Odată ce poţi arunca societatea afară din tine, fără amărăciune, fără a merge
împotriva sa şi fără a fi implicat în nicio reacţie… dacă poţi pur şi simplu să arunci
societatea din tine, divinul poate intra în tine.
Cu societatea înăuntru, divinul va rămâne afară; cu societatea afară, divinul poate
intra – deoarece divinul înseamnă existenţă. Societatea este un fenomen uman, local.
Existenţa este mai mare, este infinită. Nu este preocupată de om, morală, tradiţii,
este preocupată de înseşi rădăcinile fiinţei.
Trebuie să fii dincolo de societate, nu împotriva ei, ţine minte. Iar această metodă
haotică te ajută. Este catharsis. 462

VB nu este un concept moral.

Nu este nici moral, nici imoral. Este amoral. Este o ştiinţă, iar ştiinţa nu este morală
sau imorală. Moralitatea ta şi conceptele privind comportamentul moral sunt
nesemnificative pentru VB.
VB nu este preocupată de modul în care ar trebui să se comporte cineva; nu o
preocupă idealurile. O interesează ceea ce este, ceea ce eşti tu. Distincţia trebuie
înţeleasă foarte bine.
Moralitatea se preocupă de idealuri, de cum ar trebui să fii, de ce anume ar trebui să
fii. Prin urmare, moralitatea condamnă, de fapt. Nu eşti niciodată la nivelul idealului,
aşa că eşti condamnat. Moralitatea creează un sentiment de vinovăţie. Nu poţi fi
niciodată idealul; rămâi întotdeauna în urmă. Lacuna va fi mereu acolo, pentru că
idealul este imposibil, iar prin moralitate devine şi mai imposibil. Idealul se află în
viitor, iar tu eşti aici, aşa cum eşti tu, şi tot faci comparaţii.
Nu eşti niciodată omul perfect; mereu ceva lipseşte.
Şi atunci simţi vina; simţi autocondamnarea.
VB este împotriva autocondamnării deoarece condamnarea nu te poate transforma
niciodată.
Condamnarea nu poate decât să genereze ipocrizie. Incerci să te prefaci, să arăţi că
eşti ceea ce nu eşti. Ipocrizia înseamnă că tu eşti omul real, nu cel ideal, dar te
prefaci, încerci să arăţi că eşti cel ideal. Şi se produce o ruptură în tine, ai un chip
fals. Se naşte omul ireal, iar VB este de fapt o căutare a omului real, nu a celui ireal.
Moralitatea, virtutea generează, necesarmente, ipocrizia. O face în mod inevitabil.
Ipocrizia este mereu alături de virtute, de morală. Este o parte din aceasta, umbra ei.
Poate părea paradoxal, pentru că moraliştii sunt cei care condamnă cel mai mult
ipocrizia şi, de fapt, ei sunt creatorii ei. Iar ipocrizia nu poate dispărea de pe pământ
dacă nu dispare şi moralitatea.
Ele coexistă, sunt două aspecte ale aceleiaşi monede.
Moralitatea îţi dă idealul, iar tu nu eşti idealul; de aceea ţi se dă idealul. Atunci începi
să simţi că greşeşti, dar că această greşeală este firească, naturală. Iţi este dată.
Te naşti cu ea şi nu mai poţi face nimic în privinţa asta.
Nu o mai poţi transforma; nu e aşa de uşor. Tot ce mai poţi face este să o reprimi;
asta e uşor.
Sunt două lucruri pe care poţi să le faci. Poţi să creezi un chip fals, poţi pretinde că
eşti ceva ce nu eşti. Asta te salvează. Atunci te poţi mişca mai uşor în societate, mai
convenabil. 545
Iar în tine trebuie să reprimi realul, pentru că nu poţi impune irealul decât dacă realul
este reprimat. Prin urmare, realitatea coboară tot mai mult în subconştient, iar irealul
devine conştientul tău. Partea ireală devine dominantă, în timp ce partea reală se
retrage.
Eşti divizat, şi, cu cât te prefaci mai mult, cu atât mai mare va fi distanţa ce desparte
cele două fragmente din tine.
Copilul se naşte ca un tot unitar. De aceea orice copil este aşa de frumos. Frumuseţea
vine din întreg. Copilul nu are nicio lacună, nicio ruptură, nicio divizare, nicio
fragmentare. Copilul este unul, un tot. In el nu există real şi ireal. Copilul este real,
autentic. Nu poţi spune că acel copil este moral. Copilul nu estenici moral, nici imoral.
Din momentul în care devine conştient, se produce o ruptură. Şi atunci copilul începe
să se comporte în moduri ireale, nenaturale, nefireşti, pentru că îi este din ce în ce
mai greu să rămână real.
Ţineţi minte că acest lucru se întâmplă inevitabil, pentru că familia trebuie să facă
reguli, părinţii trebuie să impună reguli. Copilul trebuie să fie civilizat, educat, să aibă
maniere, să fie cultivat; altfel va fiimposibil pentru un copil să se mişte în societate.
Trebuie să i se spună: "Fă asta, nu fă asta". Şi, atunci când spunem "fă asta",
realitatea copilului s-ar putea să nu fie pregătită pentru asta. S-ar putea să nu fie real.
S-ar putea să nu existe în copil o dorinţă reală să facă acel lucru. Şi când spunem:
„Nu fă asta şi nu fă ailaltă", s-ar putea ca natura copilului să vrea să o facă.
Condamnăm realul şi impunem irealul, pentru că irealul va fi mai folositor şi mai
convenabil într-o societate ireală. Când toată lumea este falsă, realul nu este
convenabil. Un copil real va avea
dificultăţi în societate, pentru că întreaga societate este ireală. Este un cerc vicios. Ne
naştem într-o societate, dar până în prezent nu a existat încă, pe pământ, vreo
societate reală. Este un cerc vicios! Un copil se naşte într-o societate, societatea este
deja acolo cu regulile ei fixe, cu regulamentele, comportamentele şi moralităţile pe
care copilul trebuie să le înveţe.
Când creşte, va deveni fals. Apoi va avea şi el copii, la rândul lui, şi va contribui la
transformarea lor în chipuri false, şi aşa mai departe. Ce să facem?
Nu putem schimba societatea. Sau, dacă încercăm să schimbăm societatea, noi nu
vom mai fi , când aceasta se va fi schimbat. Ar dura o eternitate. Ce să facem?
Individul poate deveni conştient de această ruptură interioară, poate înţelege că
realul a fost reprimat şi irealul a fost impus. Aceasta este durerea, suferinţa, iadul. Nu
poţi obţine vreo satisfacţie prin ireal, pentru că prin ireal nu poţi obţine decât
satisfacţii ireale, este
firesc. Numai prin real poţi avea satisfacţii reale. Prin real poţi atinge realitatea, poţi
atinge adevărul. Prin ireal poţi atinge doar şi mai multe halucinaţii, iluzii, visuri, iar
prin visuri te poţi amăgi, dar nu poţi fi niciodată satisfăcut.
De exemplu, în vis, dacă ţi-e sete, poţi visa că bei apă. Acest lucru va fi util şi
convenabil, visul poate continua. Dacă acest vis în care visezi că bei apă nu are loc,
somnul va fi întrerupt. Setea este reală. Ea ar întrerupe somnul, somnul ar fi deranjat.
Visul este un ajutor, îţi dă senzaţia că bei apă. Dar apa este falsă. Setea este doar
păcălită, nu este îndepărtată. Poţi continua să
visezi, dar setea rămâne acolo, reprimată.
Asta nu se întâmplă numai în somn, ci în întreaga viaţă.
Cauţi lucruri prin personalitatea ireală, care nu există, este doar o faţadă. Dacă nu le
obţii, vei fi nefericit; iar dacă le obţii, tot nefericit vei fi . Dacă nu le obţii, nefericirea
va fi mai mică, e bine de ţinut minte.
Dacă le obţii, ea va fi mai adâncă şi mai mare.546

Psihologii spun că din cauza acestei personalităţi ireale noi nu mai vrem de fapt să
atingem ţelul – nu vrem niciodată să-l atingem –, pentru că la atingerea ţelului
frustrarea este majoră. Trăiţi în speranţă, puteţi continua să trăiţi în speranţă.
Speranţa este un vis. Nu vă atingeţi niciodată ţelul, aşa că nu vă daţi niciodată seama
că scopul este fals.
Un om sărman care se zbate pentru bogăţii este mai fericit în această luptă, pentru
că în ea există speranţă. Iar într-o personalitate ireală numai speranţa mai constituie
fericire. Dacă omul cel sărac se îmbogăţeşte, el îşi va pierde speranţa. Consecinţa
naturală va fi frustrarea.
Bogăţiile vor fi acolo, dar satisfacţia va lipsi.
Ţelul va fi atins, dar, de fapt, nimic nu s-a întâmplat.
Speranţele lui sunt năruite. Din această cauză, când o societate devine înstărită, se
dereglează.
Dacă America este atât de dereglată astăzi, aceasta este pentru că speranţele ei sunt
împlinite, ţelurile au fost atinse, iar acum amăgirile nu mai au loc. Deci, dacă în
America generaţia mai tânără se revoltă împotriva ţelurilor generaţiei mai bătrâne,
este pentru că aceste ţeluri s-au dovedit a fi aiureli.
În India este de neconceput aşa ceva. Nu putem concepe ca tinerii să devină săraci,
hippy, pentru că aşa vor ei. Să vrei să fii sărac? Este de neconceput. Noi încă avem
speranţă. Noi sperăm spre viitor, sperăm că ţara va fi bogată, într-o bună zi, şi atunci
va fi un rai.
Raiul este mereu prezent în speranţă. Din cauza acestei personalităţi ireale, orice ai
încerca, orice ai face, orice ai vedea devine ireal. VB spune că adevărul ţi se poate
întâmpla doar dacă eşti legat din nou de real. Dar trebuie să fii foarte curajos cu tine
însuţi, pentru a te conecta din nou la real, pentru că irealul este comod, este atât de
cultivat, iar mintea voastră este atât de condiţionată, încât vi se va face frică de real.
547
VB spune să iei viaţa natural; nu fi ireal. Sexul există ca posibilitate profundă, o mare
potenţialitate. Foloseşte-l! Ce e rău în a fi fericit prin el, în a te bucura de el?
In realitate, toate moralităţile sunt împotriva fericirii. Când cineva e fericit, avem
senzaţia că ceva nu e în ordine. Când cineva e trist, totul e bine. Trăim într-o
societate nevrotică, în care toată lumea este tristă. Când eşti trist, toată lumea este
fericită, pentru că toată lumea îţi poate împărtăşi sentimentele. Când eşti fericit, toţi
ceilalţi sunt dezorientaţi. Ce să facă cu tine? Priveşte chipul cuiva care te
compătimeşte.548

VB spune să fii real, să fii autentic cu tine. Fericirea ta nu este rea; este bună. Nu este
un păcat! Doar tristeţea este păcat, doar a fi nefericit e păcat.
A fi fericit este o virtute, pentru că o persoană fericită nu va crea nefericire în ceilalţi.
Doar o persoană fericită poate fi fundaţia pentru fericirea celorlalţi.
In al doilea rând, când spun că VB nu este nici morală, nici imorală, vreau să spun că
VB este, în principiu, o ştiinţă. Se preocupă de tine şi de ceea ce eşti tu. Cu alte
cuvinte, VB nu încearcă să te transforme, dar, în fapt, te transformă prin realitate.
Diferenţa dintre magie şi ştiinţă este aceeaşi ca diferenţa dintre moralitate şi
VB. .........
Odată cunoscut, realul poate fi transformat. Odată ce ştii ce este electricitatea,
ea poate fi schimbată, transformată, folosită. Un magician nu ştie ce este
electricitatea. Dar, fără a cunoaşte electricitatea, el îşi propune să transforme, se
gândeşte să modifice! Asemenea tipuri de profeţii sunt pur şi simplu false – sunt iluzii.
Moralitatea este asemenea magiei. Continuă să vorbească despre omul perfect, fără
a şti ce este omul –omul real. Omul perfect rămâne un vis. Este folosit doar pentru a-l
condamna pe omul real. Omul nu ajunge niciodată om perfect.549

Acesta este unul dintre mesajele de bază din orice cale autentica de trezire. Este
foarte dificil de conceput, pentru că este absolut nonetic, nonmoral. Nu voi spune
imoral, deoarece orice cale autentica de trezire nu este preocupată de moralitate şi
imoralitate. In trezire sunt irelevante moralitatea şi imoralitatea. Acest mesaj este
pentru a te ajuta să TRECI dincolo de puritate şi impuritate, chiar dincolo de divizare,
dincolo de dihotomie, dualitate.
Existenţa nu este duală, este una, şi toate diferenţierile sunt create de om – toate
diferenţierile, ţineţi minte. Diferenţierile, aşa cum sunt, sunt create de om. Bine-rău,
pur-impur, moral-imoral, virtute-păcat: toate aceste concepte sunt create de om.Sunt
atitudini ale omului; nu sunt reale. Ce este impur şi ce este pur? Depinde de
interpretarea ta. Ce este imoral şi ce este moral? Depinde de interpretarea ta.
Nietzsche a spus undeva că moralitatea este interpretare.
Deci ceva poate fi moral în această ţară şi imoral în ţara vecină, ceva poate fi moral
pentru un mahomedan şi imoral pentru un hindus, moral pentru un creştin şi imoral
pentru un jainist. Sau ceva poate fi moral pentru generaţia mai veche şi imoral pentru
generaţia mai tânără. Depinde; este o atitudine. In principiu, este o ficţiune. Un fapt
este un fapt, pur şi simplu; nu este nici moral, nici imoral, nici pur, nici impur.
Imaginaţi-vă pământul fără oameni. Ce ar fi pur şi ce ar fi impur? Totul ar exista, ar fi
– pur şi simplu "ar fi ". Nimic nu va fi pur şi nimic nu va fi impur; nimic nu va fi bun şi
nimic nu va fi rău. Cu omul, apare mintea. IAR Mintea divide. Spune: "una" este bună
şi "alta" este rea. Această divizare generează nu numai împărţirea la nivel de lume;
această divizare creează o divizare, o împărţire, şi în cel care divide. Dacă împarţi, şi
tu eşti divizat în acea împărţire, şi nu poţi transcende divizarea interioară dacă nu uiţi
divizarea exterioară. Orice faci lumii ţi-ai făcut şi ţie însuţi.
Naropa, unul dintre cei mai mari maeştri de Siddha Yoga, spune: "Cât de mică, de un
milimetru dacă este divizarea, şi iadul, şi raiul se despart" – o divizare cât de mică!
Dar continuăm să divizăm; continuăm să etichetăm, să condamnăm, să justificăm.
Priveşte faptul gol al existenţei şi nu îi mai pune etichete. Doar atunci învăţăturile
REFERITOARE LA TREZIRE pot fi înţelese. Nu spune bun sau rău; nu îţi aduce mintea
în JOC . În momentul în care îţi IMPLICI mintea în ORICE fapt, ai creat o ficţiune.
Acum nu mai este un fapt, nu este o realitate: este proiecţia ta.
Iar sutra spune: Puritatea altor învăţături este impuritate pentru noi. In realitate, nu
considera nimic pur sau impur.
Puritatea altor învăţări este impuritate pentru noi.
VB spune: "Ceea ce este considerat pur – o virtute – în alte învăţături este un păcat
pentru noi, deoarece conceptul lor de puritate divide. INTRODUCE PE USA DIN SPATE
MINTEA SI CONCEPTUL CONTRAR Pentru ei, ceva devine impur."
Dacă numeşti pe cineva sfânt, ai creat un păcătos.
Va trebui ca altundeva, altcineva să fie condamnat, căci sfântul nu poate exista fără
păcătos. Aşadar, urmăriţi absurditatea eforturilor noastre: ne tot străduim să-i
distrugem pe păcătoşi, ne gândim, sperăm la o lume unde nu vor mai fi păcătoşi –
doar sfinţi. Ceea ce este un nonsens, căci sfinţii nu pot exista fără păcătoşi. Sunt doar
cealaltă faţă a uneia şi aceleiaşi monede. Nu poţi distruge doar o faţă a monedei,
ambele feţe există. Păcătoşii şi sfinţii sunt parte a aceluiaşi întreg. Dacă distrugi
păcătoşii, din lume vor dispărea şi sfinţii. Dar nu te teme; lasă-i să dispară, deoarece
nu s-au dovedit a fi utili.
Păcătoşii şi sfinţii fac parte dintr-o singură interpretare, o singură atitudine faţă de
lume, prin care spunem: "Asta e bine, asta e rău."
Şi nu poţi spune "Asta este bine", dacă nu spui şi "Asta este rău". Răul este necesar
pentru a defini binele. Deci binele depinde de rău, virtutea depinde de păcat, iar
sfinţii sunt imposibili; nu pot exista fără păcătoşi. Aşadar, sfinţii trebuie să le fie
recunoscători păcătoşilor; nu ar putea exista fără ei. Se află în relaţie cu ei, în
comparaţie cu ei şi, oricât i-ar condamna pe păcătoşi, sunt parte a aceluiaşi fenomen.
Păcătoşii ar putea dispărea din lume doar când dispar sfinţii – nu înainte; iar păcatul
nu va exista acolo unde nu există conceptul de virtute.
VB spune că faptul este real şi interpretarea este ireală. Nu interpreta. In realitate, nu
considera nimic pur sau impur. De ce? Deoarece puritatea şi impuritatea sunt
atitudinile noastre impuse asupra realităţii. 668-669

Incearcă asta. Această tehnică este dificilă, nu este simplă – pentru că suntem atât de
orientaţi către gândirea duală, atât de înrădăcinaţi în gândirea duală, pentru că nu
suntem nici măcar conştienţi de condamnările şi justificările noastre. Dacă cineva
începe să fumeze aici, e posibil să nu îţi fi dat seama de nimic în mod conştient, dar ai
condamnat.
Adânc, în străfunduri, în interiorul tău ai condamnat. Poate privirea ta a condamnat,
poate nu privirea a condamnat. Se poate să nu fi privit persoana respectivă şi să fi
condamnat.
Va fi dificil, căci obiceiul a devenit atât de profund înrădăcinat. Continui – doar prin
gesturile tale, prin modul în care şezi, prin care stai în picioare –, continui să
condamni, să justifici şi nici măcar nu eşti conştient de ceea ce faci.
Când zâmbeşti unei persoane sau când nu zâmbeşti unei persoane, când priveşti pe
cineva sau când nu priveşti, când doar ignori pe cineva, ce faci?
Iţi impui atitudinile. Spui că ceva este frumos; ceea ce înseamnă că trebuie să
condamni altceva ca fiind urât.
Şi această atitudine duală te divide simultan şi pe tine, aşa că în tine vor fi două
persoane.
Dacă spui că cineva este supărat, iar supărarea este rea, ce vei face când te vei simţi
tu supărat? Vei spune că este rău şi se vor ivi probleme. Spui: "Este rău: această
supărare din mine este rea." Şi ai început să te împarţi în două persoane – o persoană
rea, o persoană haină în interior, şi o persoană bună, un sfânt. Bineînţeles, eşti
obligat să fii condamnat. Eşti împărţit în două, te-ai îmbucătăţit. De acum va fi o luptă
constantă, un conflict. Acum nu mai eşti o individualitate; eşti o mulţime, o casă
întreagă întoarsă împotriva ei înseşi, dezbinată. Şi nu va fi pace, linişte. Vei simţi doar
tensiune şi angoasă. Asta simţi, dar nu ştii de ce.
O persoană fracţionată nu poate fi împăcată cu sine. Cum ar putea? Unde să pui
diavolul? Trebuie să îl distrugi, dar diavolul eşti tu; nu îl poţi distruge.
Nu eşti doi. Realitatea este una, dar, din cauza atitudinii de dezbinare, ai scindat
realitatea exterioară. Acum şi interiorul este divizat în concordanţă – aşa că toată
lumea se luptă cu sine însăşi. Şi e ca şi cum ai lupta împotriva uneia dintre mâini –
lupţi cu mâna stângă împotriva
mâinii drepte –, dar energia este una. Atât în mâna mea dreaptă, cât şi în mâna mea
stângă sunt tot eu; eu mă aflu în amândouă. Dar le pot opune una împotriva
celeilalte, mâna mea dreaptă împotriva mâinii mele stângi, şi pot crea un conflict, o
luptă fictivă. Câteodată mă pot amăgi că mâna dreaptă a câştigat, şi acum stânga
este învinsă. Dar asta este o amăgire, deoarece ştiu că sunt eu în ambele şi în orice
moment pot face ca mâna stângă să câştige şi cea dreaptă să piardă. Eu sunt în
amândouă; ambele mâini sunt ale mele.
Deci, oricât de mult ai crede că ai înălţat sfântul şi l-ai trântit pe diavol la pământ, află
că în orice moment poziţia se poate schimba, sfântul poate ajunge jos, iar diavolul
sus. De aici se nasc teama, nesiguranţa, lipsa de securitate – din faptul că ştii că
nimic nu este sigur.
Ştii că acum eşti plin de iubire şi că ţi-ai învins întreaga ură, dar te temi, pentru că în
orice clipă ura poate izbucni şi poate trânti iubirea la pământ. Şi se poate întâmpla în
orice moment, căci tu eşti în amândouă.
VB spune să nu dezbini, să nu desparţi, să fii un întreg neîmbucătăţit; doar atunci vei
fi victorios. Cum să fii nedivizat? Nu condamna, nu spune: "una" este bună şi "alta"
este rea. Elimină toate concepţiile de puritate şi impuritate. Priveşte lumea, dar nu
spune ce este. Rămâi neştiutor, nu fi prea înţelept. Nu eticheta, rămâi tăcut, fără să
condamni, fără să justifici. Dacă poţi rămâne tăcut în privinţa lumii, încetul cu încetul
această tăcere va pătrunde în interior. Şi, dacă divizarea nu este prezentă în exterior,
divizarea va dispărea şi din conştiinţa interioară, deoarece ambele pot exista
împreună. 670

Dar acest lucru este periculos pentru societate. De aceea calea nondualista de
transcedere a sexualitatii expusa in VB a fost interzisă. Este periculos! Nimic nu este
imoral, nimic nu este moral; nimic nu este pur, nimic nu este impur. Lucrurile sunt
aşa cum sunt. Un PRACTICANT AL NONDUALISMULUI VERITABIL nu va spune că un hoţ
este rău; va spune că este un hoţ; atâta tot. Dar, când foloseşte cuvântul "hoţ", în
mintea sa nu există nicio condamnare.
Acest "hoţ" este doar un fapt, nu o condamnare.
Dacă cineva spune: "Aici este un om care este un mare sfânt", va spune: "Bine! Este
un sfânt." Dar nu există nicio evaluare în el. Nu va spune: "E bun", va spune: "Bine!
Este un sfânt şi acel om este un hoţ", exact aşa cum acesta este un trandafir, iar
acela nu este un trandafir, acest copac este înalt, iar acel copac este mic, noaptea
este întunecată şi ziua este luminoasă – dar fără comparaţie.
Dar este periculos. Societatea nu poate exista fără a condamna un lucru şi a aprecia
un altul – societatea nu poate exista! Societatea există prin dualitate. De aceea VB a
fost interzisă. A fost considerată ca fiind antisocială, dar nu este. Nu este! Insăşi
atitudinea de nondualitate este transcendentală. Nu este antisocială, este
transcendentală; este dincolo de societate.
Incearcă următorul lucru. Doar mişcă-te în lume, fără să evaluezi, vezi doar ceea ce
este, doar faptul în sine: cineva e asta, cineva e aia. Şi apoi, încetul cu încetul, vei
simţi o nondivizare în tine. Polarităţile tale vor veni la un loc, "răul" tău şi "bunul" tău
vor veni la un loc. Se vor uni într-unul singur şi vor deveni o unitate. Nu va fi nimic pur
şi nimic impur.
Află realitatea.
Puritatea altor învăţături este impuritate pentru noi.
VB spune că: "Ceea ce este esenţial/BENEFIC pentru alţii este otrăvitor/ NOCIV pentru
noi." Există, de pildă, învăţături care se bazează pe nonviolenţă.
Ele spun că violenţa este rea, iar nonviolenţa este bună. VB spune că nonviolenţa
este nonviolenţă, iar violenţa este violenţă; şi nimic nu este bun, şi nimic nu este rău.
Există învăţături ce au la bază castitatea – brahmacharya. Acestea spun că
brahmacharya, castitatea, este bună, iar sexul este rău. VB spune că sexul este sex,
iar brahmacharya este brahmacharya.
Cineva este brahmachari, iar altcineva nu este. VB exprimă faptele, nu evaluează, nu
le ataşează nicio valoare. Şi VB nu va spune niciodată că brahmachari este bun –
castitatea este bună –, iar cel care are o viaţă sexuală este rău.
VB nu spune asta. VB acceptă lucrurile aşa cum sunt. Şi de ce? Doar pentru a crea în
tine unitatea.
Aceasta este o tehnică pentru crearea unităţii în interior, aşa încât în interior
existenţa să fie completă, nedivizată, nonconflictuală, fără opoziţii.
Doar atunci e posibilă liniştea/ RELAXAREA/ DEPASIREA LUPTEI.
O persoană care încearcă să se mute într-un loc ca reacţie de împotrivire la ceva nu
va fi niciodată împăcată. Cum ar putea? Şi o persoană ce este dezbinată în sine,
luptându-se cu sine, cum ar putea câştiga? Este imposibil. Eşti ambele, deci cine o să
câştige? Nimeni nu va câştiga, iar tu vei pierde, deoarece prin luptă îţi vei consuma
energia inutil.
Aceasta este o tehnică pentru a crea unitate în tine.
Permite-le văilor să dispară; nu judeca.
Iisus spune undeva: "Nu judeca, pentru a nu fi judecat." Dar era un lucru imposibil de
înţeles pentru evrei, deoarece întreaga lor concepţie este orientată spre moralitate:
"Asta este bună, asta nu este bună." Iisus, în învăţăturile sale "Nu judeca", vorbeşte
în termeni de VB. Dacă a fost omorât, crucificat, este din această cauză. A avut o
atitudine VB – "Nu judeca."
Deci nu este cazul să spui că o prostituată este rea – cine ştie? – şi nu spune că un
puritan este bun. Cine ştie? Şi, până la urmă, amândoi sunt părţi ale aceluiaşi joc.
Se bazează unul pe celălalt – pe o existenţă mutuală.
Aşa că Iisus spune: "Nu judeca", iar această sutra înseamnă acelaşi lucru: "Nu judeca
pentru ca tu să nu poţi fi judecat."
Dacă nu judeci, dacă nu iei nicio poziţie morală, ci doar observi faptele aşa cum sunt,
fără să le interpretezi în concordanţă cu tine, atunci nu poţi fi judecat. Eşti complet
transformat. Acum nu mai este nevoie ca tu să fii judecat de vreo putere divină – nu
este nevoie!
Ai devenit tu însuţi divin; ai devenit tu însuţi Dumnezeu. SOARELE LUMINEAZA EGAL
PE CEI BUNI SI RAI/ PLOAIA UDA EGAL PLANTELE BUNE SI RELE
Fii un martor, nu un judecător. 671

Deci VB îţi dă numai tehnici, niciodată idealuri.

Prin aceasta diferă de toate învăţăturile morale.
Invăţăturile morale oferă întotdeauna idealuri. Chiar dacă vorbesc despre tehnici,
acele tehnici servesc întotdeauna anumitor idealuri. VB nu îţi dă niciun ideal; tu eşti
idealul, iar viitorul tău este necunoscut.
Niciun ideal din trecut nu poate fi de ajutor, deoarece nimic nu poate fi repetat şi,
dacă este repetat, nu mai are nicio semnificaţie.
Călugării Zen spun să îţi aduci aminte şi să fii vigilent.
Dacă îl întâlneşti pe Buddha în meditaţiile tale, omoară-l imediat; nu îi da voie să stea
acolo. Călugării Zen sunt adepţii lui Buddha, dar totuşi spun să îl ucizi imediat pe
Buddha dacă îl întâlneşti în meditaţia ta, deoarece personalitatea, idealul Buddha ar
putea să devină atât de hipnotizante încât s-ar putea să uiţi de tine însuţi şi, dacă uiţi
de tine însuţi, ai ratat calea
bună. Buddha nu este idealul; tu eşti idealul, viitorul tău necunoscut. Acesta trebuie
descoperit.
VB îţi oferă tehnicile descoperirii. Comoara se află în tine. Aşa că ţine minte cel de-al
doilea lucru: este foarte dificil să crezi că tu eşti idealul; dificil, pentru că toată lumea
te condamnă.
Nimeni nu te acceptă, nici măcar tu însuţi. Tu continui să te condamni. Intotdeauna te
gândeşti că ar trebui să fii la fel ca alţii, te raportezi mereu la alţii, iar acest lucru este
fals, periculos. Dacă vei continua să gândeşti aşa, vei deveni un om fals şi totul va fi
contrafăcut. Ştiţi de unde vine cuvântul "fals" [phony]? Vine de la telefon.
În zilele de început ale telefonului, transmisiunea era atât de falsă, atât de ireală,
încât prin receptor se auzea o voce reală şi totuşi falsă, mecanică. Vocea reală se
pierdea, în acele zile de început ale telefoniei. De acolo vine cuvântul "fals".
Dacă imiţi pe altcineva, vei deveni o reproducere, o copie, nu vei mai fi real. O
unealtă mecanică te va înconjura, iar realitatea, vocea ta reală vor fi pierdute. Aşa că
nu fi fals, fii real.
VB crede în tine. De aceea sunt atât de puţini cei care cred în VB, pentru că nimeni nu
crede în el însuşi. VB crede în tine şi spune că tu eşti idealul, aşa că nu imita pe
nimeni. Imitaţia va crea o pseudopersonalitate, vei crede că eşti tu însuţi, când de
fapt nu eşti tu. Deci al doilea lucru de ţinut minte este acela că nu există un ideal fix.
755
Nu poţi gândi raportându-te la viitor; poţi gândi doar raportându-te la prezent – doar
la viitorul imediat spre care te poţi dezvolta. Nu există viitor fix, şi asta e foarte bine;
altfel nu ar mai fi libertate.
Dacă ar exista un viitor fix, omul ar fi un robot.
Tu nu ai un viitor fix. Tu ai mai multe posibilităţi; tu te poţi dezvolta în mai multe
direcţii. Dar singurul lucru care îţi va da satisfacţia totală este faptul că te vei
dezvolta, că te dezvolţi într-un aşa fel încât fiecare evoluţie produce o nouă evoluţie.
Tehnicile sunt folositoare pentru că sunt ştiinţifice. Tu eşti scutit de întrebări şi de
RATACIRI bâjbâieli inutile. Dacă nu cunoşti nicio tehnică, va dura multe vieţi. Îţi vei
atinge scopul, deoarece energia vitală din tine se va mişca, cu condiţia să
nu ajungă într-un punct în care mişcarea nu mai este posibilă. Va continua să se
mişte până la vârful cel mai înalt şi acesta este motivul pentru care omul se naşte iar
şi iar. Dacă încerci singur, vei atinge scopul, dar va trebui să călătoreşti foarte, foarte
mult, iar călătoria va fi foarte grea şi plictisitoare.
Cu un maestru, prin tehnici ştiinţifice, poţi economisi mult timp, oportunităţi şi
energie. Iar uneori, în câteva secunde, poţi să creşti atât de mult cât nu ai putea să
faci în vieţi întregi.
Dacă se foloseşte o tehnică potrivită, creşterea explodează, iar aceste tehnici au fost
folosite în mii de ani de experimente. Ele nu au fost inventate de un singur om. Au
fost găsite de mulţi căutători, iar aici se dă numai esenţa. In aceste o sută
douăsprezece tehnici au fost incluse toate tehnicile din lume. Nu există nicăieri vreo
tehnică care să nu se regăsească printre aceste o sută douăsprezece; ele sunt o
esenţă a întregii căutări spirituale. Dar nu toate tehnicile sunt pentru oricine, aşa că
va trebui să le încercaţi.
Doar anumite tehnici vă vor fi de folos, şi va trebui să le găsiţi. Sunt două modalităţi
de a face asta: fie prin încercare, până daţi de ceva care începe să funcţioneze şi
începeţi să creşteţi, iar apoi înaintaţi în acea tehnică, pe acea cale; fie vă abandonaţi
unui profesor, iar acesta află ce este potrivit pentru voi. 756

Astfel încât există două drumuri: drumul acţiunii şi cel al meditaţiei. NON-ACTIUNII
Ele sunt diametral opuse. Calea acţiunii se preocupă de tine ca om de acţiune. Ea va
încerca
să îţi schimbe acţiunile; va încerca să îţi schimbe personalitatea, morala, relaţiile, dar
niciodată pe tine.
Calea meditaţiei este diametral opusă. Nu o interesează acţiunile tale; este interesată
în mod direct şi imediat de tine. Ceea ce faci este nesemnificativ. Ceea ce eşti are
însemnătate. Iar acest lucru este fundamental şi principal, pentru că toate acţiunile
ţâşnesc din tine.
Ţine minte, acţiunile tale pot fi schimbate şi modificate, pot fi chiar înlocuite cu
acţiuni diametral opuse, dar ele nu te vor schimba. O schimbare exterioară nu va
aduce o revoluţie interioară, pentru că este afară, este superficială, iar nucleul cel
mai profund rămâne neatins; prin ceea ce faci rămâne neatins. Dar opusul aduce
schimbarea; dacă nucleul profund este diferit, exteriorul se va schimba în mod
automat.
Aşa că pune-ţi o întrebare esenţială; doar atunci poţi accesa aceste tehnici ale
meditaţiei.
Nu te preocupa cu ce faci. Asta poate fi o păcăleală, poate fi o metodă de a fugi de
adevărata problemă.
De exemplu, eşti un om violent. Poţi face orice efort să nu mai fii violent, crezând că
devenind nonviolent vei deveni religios; că devenind nonviolent te vei apropia de
divin. Tu eşti crud şi ai face orice efort să fii plin de compasiune.
Dar nu poţi să o faci şi nimic nu se va schimba, iar tu vei rămâne la fel.
Cruzimea ta va deveni o parte din compasiunea ta, iar asta este şi mai periculos.
Violenţa ta va deveni o parte a nonviolenţei, iar asta este mai subtil.
Vei fi violent într-un mod nonviolent.
Nonviolenţa ta va avea toată nebunia violenţei, iar in compasiunea ta va fi
COLORATA DE CRUZIME.
Poţi chiar să ucizi prin compasiunea ta; unii oameni au ucis.
Există atâtea războaie religioase care sunt purtate prin prisma compasiunii IN
NUMELE IUBIRII.
Poţi să ucizi cu foarte multă compasiune, într-un mod foarte nonviolent; poţi să ucizi
şi să omori cu foarte multă dragoste, pentru că ucizi de dragul persoanei pe care o
ucizi.
Îl ucizi pe el pentru el însuşi, de dragul lui, ca să îl ajuţi. UCIDEREA COPIILOR PRIN
PEDEPSIRE
Îţi poţi schimba acţiunile, iar acest efort de a-ţi schimba acţiunile poate fi doar un
mijloc de a evita
schimbarea esenţială.
Schimbarea esenţială este următoarea: mai întâi trebuie să fii. Trebuie să devii mai
atent,
mai conştient de fiinţa ta, doar atunci devii prezent.
Nu te simţi niciodată tu însuţi, iar dacă uneori te simţi, de fapt este prin alţii, prin
agitaţie, prin stimulare,
prin reacţie. Este nevoie de altcineva, iar prin acel cineva poţi să te simţi tu însuţi.
Acesta este un lucru absurd. Singur, fără agitaţie, fără cineva care să îţi devină o
oglindă, adormi, te plictiseşti.
Nu îţi dai seama că tu eşti acolo. Nu există nici o prezenţă, trăieşti în absenţă.
Această existenţă absentă este mintea nonreligioasă. LIPSITA DE LEGATURA/
RADACINA/
DEZRADACINATA / ALIENATA
A deveni plin de propria prezenţă, de lumina propriei fiinţe LUMINA NECREATA
înseamnă să devii religios.
Aşa că ţine minte următoarele ca pe ceva fundamental: grija mea nu sunt acţiunile
tale.
Ceea ce faci nu contează. Grija mea este ceea ce eşti, absent, prezent, conştient,
inconştient.
Iar următoarele tehnici despre care vom discuta sunt tehnici care să te facă mai
prezent, care să te aducă aici şi acum.
Nimeni altcineva este necesar ca să te simţi tu însuţi, nu este nevoie de trecut; îţi poţi
simţi identitatea prin trecut, prin amintiri. Nu este nevoie de viitor; te poţi proiecta în
visurile tale. Îţi poţi proiecta idealurile, vieţile viitoare, moksha. Nu ai nevoie de
amintiri să simţi ceea ce eşti, nu ai nevoie de o proiecţie viitoare, nici de altă
persoană, singur îţi eşti intotdeauna de ajuns.
Boala este că tu însuţi nu îţi eşti suficient, că tu singur nu îţi eşti îndeajuns, nimic nu
va fi destul pentru tine. După ce tu ai devenit suficient pentru tine, vei fi victorios,
lupta se va termina. MULTUMIREA 783-784
 De acum nu va mai fi suferinţă. Ai ajuns într-un punct de unde nu este întoarcere.
Dincolo de acest punct se află beatitudinea, fericirea eternă. Înainte de acest punct
vei suferi, dar întreaga ta suferinţă, în mod ciudat, este produsă chiar de tine. Nimeni
altcineva nu o creează. Dacă altcineva o creează, atunci este dificil să o depăşeşti.
Dacă lumea o creează, atunci ce poţi face?
Dar, dacă poţi să faci ceva, înseamnă că nimeni altcineva nu îţi creează suferinţa,
este propriul tău coşmar.
Acestea sunt elementele sale de bază.
În primul rând: tu continui să gândeşti că eşti, să îţi închipui că eşti. Aceasta este doar
o părere. Nu te-ai găsit niciodată pe tine, nu ai ajuns faţă în faţă cu tine;
nu te-ai întâlnit niciodată pe tine, nu a existat nici o întâlnire. Tu doar crezi că exişti.
Aruncă această părere.
Trebuie să ştii că mai ai până să fii, că nu eşti, pentru că păstrând această părere
falsă nu vei fi niciodată capabil să te transformi. Cu această credinţă greşită, întreaga
ta viaţă va deveni falsă.
Gurdjieff obişnuia să le spună discipolilor săi: "Nu mă întrebaţi pe mine ce să faceţi.
Nu puteţi face nimic, fiindcă, pentru a face ceva, mai întâi este nevoie de voi. Iar voi
nu sunteţi acolo, nu existaţi, aşadar, cine să facă?
Vă puteţi gândi la a face, dar nu puteţi face nimic."
Aceste tehnici sunt pentru a vă ajuta, pentru a vă aduce înapoi; vă ajută să creaţi o
situaţie în care să vă întâlniţi cu voi înşivă.
Mult va trebui dat la o parte, tot ce este greşit, tot ce este fals.
Înainte să apară realul trebuie să plece falsul; trebuie să îi puneţi capăt.
Iar faptul că eşti este o noţiune falsă. Că eşti un suflet, atma, că eşti brahma, toate
acestea sunt noţiuni false.
Nu că tu nu ai exista deloc, dar aceste noţiuni sunt false.
Gurdjieff a trebuit să insiste că nu există suflet în tine.
În ciuda tuturor tradiţiilor, el a insistat: "Omul nu are suflet. sufletul este doar o
posibilitate, s-ar putea să fie sau nu. Trebuie obţinută. Tu eşti doar o sămânţă."
Iar această accentuare este bună. Posibilitatea este acolo, potenţialul există, dar nu
este încă actualizat. Iar noi continuăm să citim Gita şi UpaniSHadele, şi Biblia, şi
continuăm să credem că suntem sufletul, sămânţa care crede că este copacul.
Copacul este acolo, ascuns, dar nu a fost încă descoperit. ACTUALIZAT
Şi este bine să ţii minte că poţi să rămâi o sămânţă, că poţi să mori ca sămânţă
[ VIERME], căci copacul nu poate veni, nu poate răsări din el însuşi.
Trebuie să faci ceva conştient în acest sens, pentru că el va creşte doar prin
conştienţă.
Există două tipuri de creştere. Una este creşterea inconştientă, naturală: dacă situaţia
există, acel lucru va creşte. Dar sufletul, atma, fiinţa profundă, partea divină din tine,
ea are o creştere complet diferită.
Ea nu poate creşte decât prin conştienţă. Nu este ceva natural, este supranatural.
Lăsată în grija naturii, ea nu va creşte; lăsată doar în seama evoluţiei, ea nu va
evolua. PROSTIA ELIBERARII/ TREZIRII IN MASA
Trebuie să faci ceva în mod conştient, trebuie să faci un efort conştient în acest sens,
pentru că nu creşte decât prin intermediul conştienţei. Odată ce conştienţa se
concentrează în această direcţie, apare creşterea. Aceste tehnici sunt pentru a te
face mai conştient. 785

Psihologia occidentală a devenit recent conştientă de dimensiunea visului. De fapt,

doar odată cu Freud visul a devenit important. Dar la hinduşi acesta este unul dintre
cele mai vechi concepte: că nu poţi cunoaşte cu adevărat un om până nu ştii ce face
el în visurile sale. Pentru că orice face el în orele de trezie este posibil să fie mai mult
sau mai puţin fals, pentru că în starea trează a minţii sale el este forţat să facă multe
lucruri.
Nu este liber. Societatea se află acolo, regulile sunt acolo, moralitatea se află acolo. El
se luptă continuu cu propriile dorinţe: le suprimă, le modifică, le modelează aşa cum
cere societatea. Iar societatea nu îţi permite niciodată să fii fiinţa ta totală; ea alege.
Asta înseamnă cultura, cultura înseamnă alegere.
Orice cultură condiţionează: o alegere a anumitor lucruri este o negare a altora. Fiinţa
ta totală nu este acceptată nicăieri; nu este nicăieri. Anumite aspecte sunt acceptate
aici, altele sunt acceptate acolo, în ţara asta sau în alta, dar fiinţa umană totală,
întreagă nu este acceptată nicăieri.
În consecinţă, conştiinţa trează este silită să fie falsă, artificială, forţată. Tu nu eşti
real acolo, eşti doar un actor; nu eşti spontan, eşti manipulat.
Doar în visuri eşti liber; doar atunci eşti tu însuţi în mod autentic.
Poţi face orice vrei în visurile tale. Nimănui nu îi pasă; eşti singur. Nimeni nu poate
intra, nimeni nu poate vedea în visurile tale. Şi nimeni nu este deranjat; ce faci în
visurile tale este treaba ta, nu îi pasă nimănui.
Ele sunt absolut personale. Pentru că sunt absolut personale şi nu au legătură cu
nimeni, poţi fi liber în ele. Deci, dacă visurile tale nu sunt cumva cunoscute, faţa ta
reală nu poate fi ştiută. Hinduşii sunt conştienţi de acest lucru; visurile trebuie
pătrunse. Dar totuşi ele sunt nori – intimi, desigur, mai liberi, dar totuşi nori, şi trebuie
să treci şi de aceştia.
Acestea sunt cele trei stări: STAREA DE VEGHE , somnul PROFUND şi somnul CU
vise.
Pentru Freud, visatul a devenit starea primordială.
Acum lumea se preocupă de somn. Acum în Occident funcţionează multe laboratoare
în care se studiază fenomenul somnului, aspecte legate de somn, încercând să afle ce
este de fapt somnul, pentru că, oricât ar părea de ciudat, încă nu ştim ce este. Încă
nu este cunoscut ştiinţific; ştiinţa nu ştie ce ţi se întâmplă de fapt în somn.
Iar dacă nu putem şti ce este somnul, va fi dificil să ştim ce este omul, pentru că el îşi
petrece o treime din viaţă dormind. O treime din viaţa ta! Dacă trăieşti şaizeci de ani,
douăzeci îi vei fi dormit. Este o parte atât de importantă.
Ce faci când eşti adormit? TE INTORCI ACASA
Ceva misterios are loc şi este ceva atât de esenţial încât viaţa nu este posibilă fără
acest lucru.
Se întâmplă ceva profund, dar tu nu eşti conştient de asta.
Când te trezeşti eşti o persoană; când dormi eşti o altă persoană.
În somnul profund devii altă persoană. În somnul profund nu îţi poţi aminti nici măcar
numele.
Nu ştii dacă eşti mahomedan, creştin sau hindus. În somnul profund nu poţi spune
cine eşti; bogat sau sărac, nu ai nicio identitate, nicio imagine.În zona de trezire tu
exişti pentru societate. În zona visului tu exişti cu propriile dorinţe. În somnul
profund tu exişti cu natura, adânc în sânul naturii. REALITATII
Iar Yoga şi VB spun că numai dincolo de acestea trei tu exişti în Brahma, întregul
cosmic.
Deci trebuie să treci de ele, să le depăşeşti, să le transcenzi.
Există o singură diferenţă.
Psihologia occidentală este acum interesată de studiul acestor stări.
Căutătorii orientali erau interesaţi de ele, nu de a le studia.
Erau interesaţi doar de cum să le transceandă. Această tehnică este una
transcendentală.
Trezire, somn, visare, te cunoşti ca lumină.
Este foarte dificil. Trebuie să începi cu trezirea. 792-793

Prin impuritate nu vreau să spun orice gând imoral din minte, prin impuritate vreau să
spun toate gândurile – gândirea, aşa cum este, este impură.
Chiar dacă te gândeşti la Dumnezeu, este o impuritate, deoarece norul se mişcă.
Norul este foarte alb, dar norul este acolo, iar puritatea spaţiului nu este acolo. Un cer
senin nu este acolo. Un nor poate fi un nor negru, un gând sexual mişcându-se prin
minte, sau norul poate fi un nor alb, frumos, o rugăciune mişcându-se prin minte, dar,
în ambele cazuri, mintea pură nu este acolo. Este impur, înnorat. Iar, dacă mintea
este înnorată, nu te poţi muta în inimă.
Asta trebuie să fie înţeles, deoarece, cu gândurile, te agăţi de cap. Gândurile sunt
rădăcini, iar dacă acele rădăcini nu sunt tăiate, nu poţi cădea înapoi în inimă.
Copiii rămân în inimă doar până în momentul în care gândurile se cristalizează, în
care gândurile încep să le plutească prin minte. Atunci prind rădăcini; atunci, prin
educaţie, cultură, cultivare, devin înrădăcinaţi; atunci, încetul cu încetul, conştiinţa se
mută de la inimă înspre cap. Conştiinţa poate rămâne în cap doar dacă există
gânduri. Asta este fundamental. Dacă nu există gânduri, conştiinţa cade imediat
înapoi în inocenţa sa originară, în inimă.
De aici, atât de mult accent pe meditaţie, atât de mult accent pe nongândire, pe
starea de conştiinţă lipsită de gânduri, pe starea de conştiinţă lipsită de alegere, sau
pe "înţelegerea corectă" a lui Buddha, care este doar înţelegere, fără niciun gând,
doar a fi conştient. Ce se întâmplă atunci? Se întâmplă un fenomen foarte important
deoarece atunci când rădăcinile sunt tăiate, imediat conştiinţa cade înapoi în inimă,
în locul originar în care a fost. Devii din nou copil. FALS CADE IN CENTRU = OMBILIC
Iisus a spus: "Doar cei care sunt precum copiii vor intra în împărăţia Dumnezeului
meu."
El se referă la acele persoane a căror conştiinţă s-a întors în inimă. ORICE
INTOARCERE IN INIMA= CADERE IN OMBILIC...Au devenit inocenţi, asemenea copiilor.
Dar prima cerinţă de bază este să pui materialul minţii într-o delicateţe
inexprimabilă…
Gândurile pot fiexprimate. Nu există niciun gând care să fie inexprimabil şi nici nu
poate fi . Dacă este inexprimabil, nu îl poţi gândi; dacă îl poţi gândi, este exprimabil.
Nu există niciun gând despre care să poţi spune că este inexprimabil. În momentul în
care îl poţi gândi, a devenit exprimabil – ţi l-ai exprimat deja ţie.
Conştiinţa, conştiinţa pură este inexprimabilă. De aceea misticii continuă să spună că
nu pot exprima ceea ce ştiu. Logicienii ridică întotdeauna problema că, dacă ştii,
atunci de ce nu o poţi spune? Şi argumentul lor are sens şi importanţă. Dacă spui într-
adevăr că ştii, atunci de ce nu poţi exprima?
Pentru un logician, cunoaşterea trebuie să fie exprimabilă – ceea ce poate fi cunoscut
poate fi făcut cunoscut şi altora, nu este nicio problemă. Dacă l-ai cunoscut, atunci
unde este problema?
Îl poţi face cunoscut şi altora. Dar cunoaşterea misticilor nu stă în gânduri.
Nu este cunoaştere sub formă de gând UMBRE , este cunoaştere sub formă de
sentiment, prin trăire.
Aşa că, în realitate, nu este bine să spui: "Îl cunosc pe Dumnezeu." Este mai bine să
spui: "Simt." Nu este bine să spui: "L-am cunoscut pe Dumnezeu." Este mai bine să
spui: "L-am simţit." Este o descriere mai adecvată a fenomenului, deoarece
"cunoaşterea" este prin inimă, este asemenea unui sentiment, nu este asemenea
unei cunoştinţe.
Pune CHITTA (materialul minţii;TRAFICUL DE GANDURI; PROCES IN STARE NE-
EXPRIMATA = POTENTIAL) într-o delicateţe inexprimabilă…materialul minţii,
conştiinţa, chitta, este inexprimabil.
Dacă un singur gând se mişcă, devine exprimabil.
Deci, a pune materialul minţii într-o delicateţe inexprimabilă înseamnă a ajunge la un
punct unde eşti conştient, dar nu eşti conştient de niciun gând; unde eşti alert, dar nu
este niciun gând mişcându-se prin minte. Acesta este un punct delicat şi foarte dificil
– îl poţi rata foarte uşor.
Cunoaştem două stări ale minţii. Una este atunci când există gândurile. Atunci când
gândurile sunt acolo, nu te poţi muta în inimă. Apoi ştim o altă stare a minţii – atunci
când gândurile nu sunt acolo.
Atunci când gândurile nu sunt acolo, adormi. Nici atunci nu te poţi muta în inimă. In
fiecare noapte, pentru câteva momente, pentru câteva ore, ieşi din gândire.
Gândurile încetează, dar nu ajungi la inimă, deoarece eşti inconştient. ABSENT
Aşa că este necesar un echilibru foarte sensibil. Gândurile trebuie să înceteze aşa
cum încetează în timpul somnului profund, atunci când nu există niciun vis – şi
trebuie să fii la fel de alert ca atunci când eşti treaz. Aceste două puncte trebuie să se
întâlnească.
Mintea trebuie să fie la fel de lipsită de gânduri cum este în somn, dar nu trebuie să fii
adormit, trebuie să fii total alert, conştient. TURIYA= STARE PARADOXALA=
SOMN+VEGHE SIMULTAN
Atunci când starea de conştienţă şi lipsa gândurilor se întâlnesc, este meditaţie.
De aceea Patanjali spune că samadhi este asemenea lui sushupti (somnului profund).
Cel mai înalt extaz, samadhi, este asemenea celui mai profund somn, cu o singură
diferenţă: în el, nu eşti adormit. ABSENT- ESTI PREZENT
Dar calitatea este aceeaşi – lipsa gândurilor, lipsa viselor, nederanjat, fără nicio undă,
complet calm şi liniştit, dar alert. Atunci când eşti conştient că nu există niciun gând,
vei simţi o transformare bruscă în conştiinţa ta.
Centrul se schimbă. Eşti aruncat înapoi. Eşti aruncat în inimă. BURIC=CENTRUL
EXISTENTIAL
Şi din inimă, atunci când priveşti lumea, nu există lume, există numai Dumnezeu.
Din cap, cand priveşti înspre existenţă, nu există niciun Dumnezeu, există numai
existenţa materială.
Materia, existenţa materială, lumea, şi Dumnezeu nu sunt două lucruri, ci două
viziuni, două perspective. Sunt acelaşi fenomen privit din doi centri ai fiinţei.
Pune materialul minţii într-o delicateţe ai inexprimabilă deasupra, dedesubtul şi în
inima ta. Fii complet în ea, îmbinat, afundat. Fii pur şi simplu conştient, deasupra,
dedesubt, în inimă; întreaga inimă înconjurată doar de conştiinţă; fără gând spre
nimic anume, doar conştient, fără niciun cuvânt, fără nicio verbalizare, fără niciun
gând, doar fiind.
Pune lucrurile minţii deasupra, dedesubt şi în inima ta şi totul va deveni posibil pentru
tine. Toate uşile percepţiei vor fi curăţate şi toate uşile misterelor vor fi deschise.
Dintr-odată nu va mai fi nicio problemă şi, dintr-odată, nu va mai fi nicio nefericire – e
ca şi cum întunericul ar fi dispărut în totalitate. Odată ce ştii asta, te poţi muta înapoi
la instrument. Acum poţi folosi capul ca pe un instrument. Îl poţi folosi, dar acum nu
te identifici cu el şi, chiar în timp ce îl foloseşti şi priveşti lumea prin el, vei şti că orice
vezi este din cauza intelectului. Acum eşti familiarizat cu un punct de vedere
superior, cu o viziune mai profundă – şi, în orice moment vrei, poţi cădea înapoi.
Odată ce ştii trecerea şi felul în care conştiinţa cade înapoi; cum vârsta ta, trecutul
tău, memoria ta şi cunoaşterea ta dispar şi tu devii un nou-născut din nou – odată ce
ştii acest secret, această trecere, poţi merge până la acel punct de câte ori doreşti şi
poţi fi revigorat iar şi iar. Dacă trebuie să te muţi înspre cap, îl poţi folosi; te poţi
mişca în lumea obişnuită, folosind-o, dar neimplicându-te în ea, deoarece în adânc ştii
că ceea ce este cunoscut de intelect este parţial. Nu este întregul adevăr.
Şi un adevăr parţial este mai periculos decât o minciună, deoarece pare a fi adevărat
şi poţi fi amăgit de el.
Alte câteva puncte. Când te muţi în inimă, priveşti existenţa ca o fiinţă totală. Inima
nu este departamentală, nu este un fragment din tine, inima eşti tu în totalitatea ta.
Mintea este un fragment, mâna este un fragment, piciorul este un fragment, stomacul
este un fragment, întregul trup luat pe bucăţi este fragmentat.
Inima nu este un fragment. De aceea mâna mea poate fi tăiată, iar eu voi fi viu. Chiar
şi creierul meu poate fi scos şi eu voi fi viu, dar, dacă inima dispare, dispar şi eu.
In realitate, întregul meu trup poate fi îndepărtat, dar, dacă inima mea bate, sunt viu.
Inima înseamnă întregul, aşa că, atunci când inima cedează, nu mai eşti acolo.
Toate celelalte lucruri sunt doar părţi de care te poţi lipsi. Dacă inima bate, vei
rămâne intact. Centrul inimii este însăşi esenţa existenţei tale. Te pot atinge cu
mâna. Acea atingere îmi va da o anumită cunoaştere despre tine, despre pielea ta,
dacă este fină sau nu. Mâna îmi va oferi o anumită cunoaştere, dar acea cunoaştere
va fi parţială, deoarece mâna nu este întregul meu. Te pot vedea. Ochii mei îmi vor
oferi o anumită cunoaştere dintr-un punct de vedere diferit. Dar nu va fi întregul.
Mă pot gândi la tine – din nou, acelaşi lucru. Dar nu te pot simţi parţial. Dacă te pot
simţi puţin, te pot simţi cu totul. De aceea, dacă nu cunoşti prin iubire, nu cunoşti
niciodată în întregime o persoană.
Doar iubirea poate să descopere întreaga personalitate în faţa ta, întreaga fiinţă,
esenţialul, totalul. Deoarece iubirea înseamnă a cunoaşte prin inimă, a simţi prin
inimă. Aşa că pentru mine simţirea şi cunoaşterea nu sunt două fragmente ale fiinţei
tale. Simţirea este întreaga ta fiinţă şi cunoaşterea este doar o parte din ea.
Pentru religie, iubirea este cea mai înaltă cunoaştere.
De aceea religia este exprimată mai mult în termeni poetici, decât ştiinţifici. Termenii
ştiinţifici nu pot fi folosiţi, ei aparţin tărâmului cunoaşterii. Poezia poate fi folosită. Şi
aceia care au ajuns să cunoască realitatea prin iubire, orice spun, devine poezie.
Upanişadele, Vedele, spusele lui Iisus sau ale lui Buddha sau ale lui Krishna, toate
sunt afirmaţii poetice.
Nu este doar o coincidenţă că toate scripturile vechilor religii sunt scrise sub formă de
poezie. Există o semnificaţie. Arată că există o afinitate între lumea poetului şi lumea
misticului. Misticul foloseşte tot limbajul inimii.
Şi poetul este un mistic în anumite momente de zbor, aşa cum, atunci când sari, te
poţi îndepărta de gravitaţia pământului, dar te întorci din nou la ea. Un poet este o
persoană care a fost pentru câteva secunde într-un zbor în lumea misticilor. A avut
anumite străfulgerări.
Un mistic este cineva care a mers în totalitate dincolo de gravitaţie, care trăieşte în
lumea iubirii, care trăieşte prin inimă. Aceasta a devenit propriul său cămin. Pentru
persoana poetică este doar o străfulgerare: câteodată coboară de la cap înspre inimă.
Dar asta este doar pentru un anumit timp – se întoarce din nou la cap. Aşa că, dacă
vezi un poem frumos, nu încerca să vezi poetul care l-a scris, deoarece nu vei întâlni
aceeaşi persoană. Vei fi dezamăgit, deoarece vei întâlni un om foarte obişnuit.1027-
1031

Omul dă importanţă sexului nu pentru că este imoral şi păcătos, nu pentru că lumea

modernă este o lume neruşinată şi libertină, nu din cauza filmelor şi a literaturii
pornografice – nu, rădăcinile sunt foarte adânci, sunt cosmice.
Atracţia fizică porneşte de la faptul că atât bărbatul, cât şi femeia alcătuiesc numai o
jumătate de circuit şi există o pornire intrinsecă de a transcende tot ceea ce este
incomplet pentru a realiza ceva complet. De fiecare dată când vă lipseşte ceva,
simţiţi pornirea de a completa, de a umple golul. Natura urăşte lucrurile incomplete.
Bărbatul este incomplet, femeia este incompletă şi nu se pot completa, nu pot fi un
tot decât pentru un singur moment, momentul în care circuitele lor se unesc,
momentul în care cei doi se topesc. 1064

SINGURATATEA SI CUNOASTEREA DE SINE

Omul se naşte singur şi moare singur, dar, între momentul naşterii şi cel al morţii, el
trăieşte în societate, trăieşte printre oameni. Singurătatea este o realitate; existenţa
societăţii este un accident. Şi, dacă omul nu trăieşte singur, dacă nu poate cunoaşte
singurătatea în profunzimea ei, atunci nu se poate cunoaşte pe el însuşi. Tot ceea ce
se întâmplă în societate este periferic; nu sunteţi, de fapt, voi; este relaţia voastră cu
alţii. Rămâneţi, pentru voi înşivă, nişte necunoscuţi. CAPTIVI IN REALITATE SECUNDA
Din afară, nu puteţi fi dezvăluiţi aşa cum sunteţi.
Dar noi trăim împreună cu alţi oameni. Din această cauză, cunoaşterea de sine a
rămas în uitare. Ştiţi câte ceva despre voi înşivă, dar indirect: ştiţi ce spun alţii despre
voi. Este ciudat şi este absurd ca alţii să vă spună despre voi înşivă. Identitatea
voastră, indiferent care este aceea, vă este dată de ceilalţi; nu este reală, este numai
o etichetare. Vi se dă un nume. Acel nume este o etichetă: societăţii i-ar fi greu să
intre în relaţie cu o persoană fără nume.
Vi se dă mai mult decât un nume: societatea vă dă imaginea voastră despre voi
înşivă, vă cataloghează drept buni sau răi, frumoşi, inteligenţi, morali, sfinţi sau orice
altceva. Dacă societatea este cea care vă dă imaginea despre voi înşivă, atunci voi nu
ştiţi cine sunteţi.
Nici numele, nici imaginea pe care v-o dă societatea nu vă arată aşa cum sunteţi.
Rămâneţi, pentru voi înşivă, nişte necunoscuţi.
De aici şi teama. Existaţi, dar nu vă cunoaşteţi pe voi înşivă. Ignoranţa nu este
altceva decât această lipsă a cunoştinţelor despre voi înşivă; ea nu poate fi distrusă
de nimic din ceea ce vă spun ceilalţi despre voi. Ei vă pot spune că nu sunteţi cel care
răspunde la acel nume, nu sunteţi cel care a îmbrăcat această formă, că sunteţi, de
fapt, "sufletul etern", dar şi acestea sunt date furnizate tot de alţii. Dacă nu ajungeţi
la voi înşivă fără intermediari, PRIN CUNOASTERE NEMIJLOCITA veţi continua să
ignoraţi cine şi ce sunteţi cu adevărat. Iar necunoaşterea duce la anxietate.
Vă temeţi nu numai de ceilalţi, dar vă temeţi şi de voi înşivă, tocmai pentru că nu ştiţi
cine sunteţi şi ce anume se ascunde în interiorul vostru. Nu ştim de ce anume suntem
capabili şi ce anume poate să erupă din noi în orice moment. Vă trăiţi viaţa într-o
permanentă şi adâncă anxietate. Sunt multe probleme care creează anxietate, dar
ele sunt secundare. Dacă pătrundeţi în adâncul vostru, fiecare anxietate care vă
încearcă arată că, în realitate, angoasa provine din faptul că nu vă cunoaşteţi, că nu
ştiţi de unde veniţi, nu ştiţi încotro vă îndreptaţi şi nu ştiţi nici cine sunteţi acum.
De aceea toate religiile recomandă retragerea din lume, singurătatea, părăsirea
pentru un timp a societăţii şi a tot ceea ce v-a dat societatea, pentru a ajunge să vă
cunoaşteţi pe voi înşivă direct. 1087

Lao Tzu spune că în trecutul acela îndepărtat totul era deosebit de frumos. Atunci
domnea Tao, atunci nu exista nimic rău şi, deoarece nu exista răul, nu existau nici
predicatori. Nu exista răul, deci nimic nu trebuia schimbat, transformat, nu existau
preoţi, nici predicatori, nici arbitri ai moralităţii, pentru că nu exista decât binele.
Lao Tzu spune că în zilele acelea nu exista religie. Şi asta deoarece nu se simţea
nevoia.
Nu existau sfinţi, deoarece, nu existau nici păcătoşi. Cu toţii erau sfinţi, dar nu ştiau
acest lucru, deoarece dacă nu existau păcătoşi, nu aveau termen de comparaţie şi nu
puteau spune cine este sfântul şi cine este păcătosul.
Psihologii spun că această epocă nu a existat. Că, de fapt, este vorba numai despre
amintirile pe care le păstrăm din perioada petrecută în pântece. Această perioadă
chiar a existat.
Perioada Tao Epocă de Aur a fost perioada petrecută în pântece, şi a fost o perioadă
minunată, o perioadă în care totul era aşa cum trebuie să fie.
Fără să aibă habar de lumea de afară, copilul a trăit în fericire.
Situaţia copilului în pântece seamănă cu cea a lui Vishnu pe sheshnaga lui. Hinduşii
cred că Vishnu stă pe o canapea în formă de şarpe încolăcit şi pluteşte pe un ocean
de fericire. El stă în aceeaşi poziţie în care stă şi fătul în pântecele mamei. Copilul
pluteşte. Pântecele mamei este aidoma unui ocean. Şi veţi fi surprinşi să aflaţi că
lichidul în care pluteşte fătul în pântecele mamei are aceeaşi compoziţie şi aceeaşi
salinitate ca apa oceanelor. TRANSFUZIE CU APA DIN OCEAN FILTRATA 1091

In mitologia greacă, există doi zei care se află la poli opuşi: Apollo şi Dionysos.
Apollo este zeul ordinii, al disciplinei, al virtuţii, al moralităţii, al culturii, în vreme ce
Dionysos este zeul dezordinii, al haosului, al libertăţii, al naturii. Cei doi sunt poli
opuşi. Majoritatea religiilor au la bază, într-o măsură mai mică sau mai mare, punctul
de vedere apolinic. Ele cred în raţiune, cred în ordine, cred în virtute, cred în
disciplină, control… de fapt, ele cred în ego.
VB este fundamental diferită: ea le conţine pe amândouă. In ea se regăseşte şi
punctul de vedere dionisiac.
Ea crede în natură, în haos, ea crede că trebuie să râzi, să cânţi şi să dansezi. VB nu
este doar gravă, serioasă, ea este şi veselă; le conţine pe amândouă. Este şi serioasă,
dar şi nonserioasă. Nietzsche scria într-una din scrisori: "Eu nu pot crede decât într-un
zeu care dansează."
Dar nu a găsit niciun zeu care dansează.
Dacă ar fi aflat de Shiva, sigur viaţa sa ar fi fost cu totul alta – Shiva este zeul care
dansează. Nietzsche nu cunoştea decât îndumnezeirea creştină. Iar acest punct de
vedere este singurul foarte serios. Uneori, această seriozitate a dumnezeirii creştine
pare prostească, infantilă chiar, pentru că îi lipseşte cu desăvârşire orice contrariu.
1183

Acum să revedem întrebarea: Nu este adevărat că o viaţă imorală creează bariere în

meditaţie? In realitate, opusul este adevărul. O viaţă meditativă creează bariere
într-o viaţă imorală. Viaţa imorală nu poate crea nicio barieră. Viaţa imorală
înseamnă că eşti nonmeditativ – nimic altceva; tu dormi profund. 676

Eroarea punerii poruncilor morale inaintea poruncii care elimină singurul păcat =
lipsa conştienţei 266

Morala culpabilizeaza iubirea de sine

Fii mai iubitor cu tine însuţi. Primul lucru pe care trebuie să ţi-l aminteşti este să fii
mai iubitor cu tine însuţi.
Moraliştii au otrăvit întreaga lume. Ei spun: "Nu te iubi! Acesta este egoism!"
Spun: "Iubeşte-i pe ceilalţi, nu te iubi pe tine! Iubirea de sine este păcat!"
Şi eu îţi spun că aceasta este o mare prostie – şi nu doar o prostie; este o prostie
periculoasă. Dacă nu te iubeşti pe tine, nu poţi iubi pe nimeni, este imposibil,
deoarece un om care nu este îndrăgostit de sine nu poate fi îndrăgostit de nimeni.
Numai dacă eşti îndrăgostit de tine, numai atunci iubirea ta ce se revarsă poate
ajunge la altcineva.
Iisus ne cere "sa iubesti pe ceilalti ca pe tine însuţi:
"Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu
tot cugetul tău. 39 Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă. 39 Iar a doua,
asemenea ei, este: 'Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. 40 În aceste două
porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii. [Matei 22:37-40] 1021
Nimeni nu este gata să se accepte pe sine. Tu eşti propriul tău duşman. Nu te-ai iubit
niciodată, nu te-ai simţit niciodată în largul tău cu tine însuţi. 623

Iar în tine trebuie să reprimi realul, pentru că nu poţi impune irealul decât dacă realul
este reprimat. Prin urmare, realitatea coboară tot mai mult în subconştient, iar irealul
devine conştientul tău. Partea ireală devine dominantă, în timp ce partea reală se
retrage. Eşti divizat, şi, cu cât te prefaci mai mult, cu atât mai mare va fi distanţa ce
desparte cele două fragmente din tine. Copilul se naşte ca un tot unitar. De aceea
orice copil este aşa de frumos. Frumuseţea vine din întreg. Copilul nu are nicio
lacună, nicio ruptură, nicio divizare, nicio fragmentare. Copilul este unul, un tot. In el
nu există real şi ireal. Copilul este real, autentic. Nu poţi spune că acel copil este
moral. 546

[Egou] poate deveni superior, mai rafinat, mai cult, dar va rămâne ego. Dacă devine
mai cult, atunci devine şi mai otrăvitor. Cu cât va fi mai subtil, cu atât veţi fi mai mult
sub dominaţia lui, deoarece nu veţi putea să fiţi conştienţi de el. Nu sunteţi conştienţi
nici măcar de un ego evident MANIFESTAT. Atunci când devine subtil, nu veţi fi
conştienţi de el; nu veţi avea cum. Există căi prin care ego-ul poate fi rafinat, dar
aceste căi nu sunt cele ale spiritualităţii.
Moralitatea există pe baza acelor metode. PRACTICA ALTRUISMULUI
Şi aceasta este diferenţa dintre moralitate şi religie. Existenţa moralităţii se bazează
pe metode de rafinare a ego-ului; moralitatea se bazează pe respectabilitate.
LUCREAZA LA IMAGINE EFECTE Deci, spunem unei persoane: "Nu face acest lucru.
Dacă faci acest lucru, vei pierde respectul de care te bucuri. Nu face asta. Ce vor
crede ceilalţi despre tine? Nu face asta. Nu vei mai fi respectat. Fă asta, şi-atunci toţi
te vor respecta." Toată moralitatea depinde de ego-ul tău, un ego subtil. Religia nu
este o transformare a ego-ului, este transcenderea lui. Pur şi simplu, părăsiţi ego-ul.
Şi nu pentru că este greşit. Reţineţi diferenţa. Moralitatea spune mereu: "Lăsaţi ceea
ce este rău şi faceţi numai ce este corect."
Religia spune: "Lăsaţi ceea ce este fals IREAL – nu greşit, ci fals.[ o umbra]
Lăsaţi ceea ce este ireal şi pătrundeţi în real." 894
3. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui
Lao Tzu (Lao zi)

Lao Tzu (Lao zi) prezinta in capitolele 17, 18 şi 38 succesiunea instrainarii fiintei
umane de sine insasi si caderea in realitatea secunda in care am inceput sa pretuim
efectele (virtutile morale, fructele ) in locul ancorarii in izvorul sau pomul vietii (Tao)
si al tuturor acestor daruri si haruri.

1. Cele patru trepte ale Instrăinării şi degradării omului

Seria care indică degradarea/degenerarea individuală şi
socială/pierderea/indepărtarea de Tao apare in capitolul 17, 18 şi 38[ vedeţi detalii in
partea a III-a dedicată comentariilor]
http: //laotzulaozi.wordpress.com/2008/06/15/cele-patru-trepte-ale-instrainarii-omului/

Căderea din Cer sau pierderea contactului cu Adevărata realitate ( realitatea sursa
omniprezenta :Tao) nu s-a produs instantaneu, ci progresiv şi a condus la "Căderea in
multiplicitate sau la spargerea unităţii"
Separarea in "eu şi tu"( dualitate) si "căderea in iluzia existenţei separate" este
efectul pierderii vederii nemijlocite sau a ancorării in Tao.
Tradiţia hindusă folosea o scară similară pt. a ilustra cele patru trepte de instrăinare a
omului, trepte de degradare care sunt insoţite de modificări ale ierarhiei valorice, ale
idealurilor de viaţă şi in final conduc la menţinerea in prizonieratul cercului vicios al
autodistrugeri, al autoanihilării unui individ sau a unei civilizaţii; analizaţi
caracteristicile celor patru ere (yuga), caracteristicile alimentaţiei in diferite ere şi la
diferite caste, motivaţiile şi cele patru obiective de viaţă ale fiecăreia dintre cele
patru caste (vedeţi imaginea in situl: "CUNOASTEREA ASCUNSA /HIDDEN
KNOWLEDGE" la adresa: http://www.danmirahorian.ro/hiddenknowledge.html)

2. Fazele degradarii ancorarii in TAO

-ancorare in Tao[maestrul eminent din vechime conducea discret poporul prin Tao şi
era cu desăvârşire ignorat de popor iar poporul de abia ştia de existenţa suveranului]
-ancorare in iubire[apoi au venit cei ce au guvernat prin iubire (仁 rén: omenie şi
bunătate), pe care poporul ii iubea şi cinstea]; guvernarea şi educaţia Yin (maternă,
feminină); matriarhatul
-ancorare in frică [au urmat apoi cei ce au guvernat poporul ancoraţi in 義 yì (justiţie;
dreptate; dreaptă judecată; echitate) şi morală impunând legi, norme, restricţii
(păcate, culpabilizări) şi pedepse exemplare, intemeindu-se pe 智 zhì (erudiţie,
cunoaştere; inteligenţă, experienţă, prudenţă, inţelepciune), de care poporul se
temea şi pe care ii ura]; guvernarea si educaţia Yang (paternă; masculină);
patriarhatul
-ancorarea in câştigul material [in final au venit cei ce au guvernat mânaţi de dorinţa
de "a avea" profit (câştig, folos) şi de ambiţie (dibăcie, abilitate, viclenie, sârguinţă),
pe care poporul ii dispreţuia din cauza incorectitudinii, corupţiei şi egoismului lor;
dispreţul provine din faptul că printr-o guvernare care a ajuns in mâna celor ce caută
profitul, la putere a venit comerţul, care a transformat totul in marfă, totul se vinde şi
se cumpără ("totul are un preţ/everything has a prize"). Astfel după ce zeul
comerţului şi al imbogăţirii a ajuns să domnească pe planetă au inceput un sir de
catastrofe: s-au pierdut tradiţiile care divinizau fiinţa umană, munţii, pădurile şi apele
planetei şi s-a accelerat distrugerea acestora ( care au devenit resurse) şi a
ecosistemului planetar, care susţine viaţa, prin exploatare şi poluare (materială,
energetică şi informaţională), o orientare conceptuală eronată care conduce la
alterarea intr-un ritm fără precedent a condiţiilor de viaţă şi la anihilarea civilizaţiei
prezente de pe Terra.

"Confucius nu a ştiut sa dea nimic discipolilor săi, drept compensaţie pentru

privaţiunile şi constrângerile morale pe care le solicita de la ei. In timp ce noi taoistii,
oferim discipolilor noştri bucuria interioară perfectă( preafericirea; fericirea
neconditionata; ananda) trăirea în univers [ starea in care nu esti trait de altceva
( norme, reguli, regrete, vinovatie ), ci doar de tine insuti], jocul în imensitate,
atingerea sublimei stari divine de comuniune cu unitatea supremă, zborul între cer şi
pământ. Cine paticipa astfel la imensitate, nu mai are nimic de dorit.
Confucius ne sut rien donner à ses disciples, comme compensation des privations et
des contraintes morales qu’il exigea d’eux. Tandis que nous Taoïstes, nous offrons à
nos disciples la joie intérieure parfaite, habiter dans l’univers, se jouer dans
l’immensité, atteindre la majesté sublime, frayer avec l’unité suprême, s’ébattre
entre le ciel et la terre. Qui a ainsi l’immensité en partage, n’a plus rien à désirer.
Hoai-nan-tzeu, Chap. 7.(p 288-289)

Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a

capitolului 17
17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhāng

Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Cele patru trepte ale Instrăinării şi
degradării omului; Degradarea ancorării în Tao
Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/
Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/
淳風 The Unadulterated Influence/ Simplicity In Habits/ Simplicity of Habit
（淳風）Virtuti False/Maniere Autentice
淳 chún chun2 zhun1 zhun3 genuine, pure, honest honest, simple,
unsophisticated; cyanogen; ethane dinitrile
風 [风] fēng feng1 feng3 feng4 wind, news, style, custom, manner wind; air;
manners, atmosphere 颱風 taí fēng hurricane, typhoon
Titluri date de alţi traducători şi comentatori :
Guvernarea înţeleaptă/Considerate Leadership / Bedachtsame Herrschaft (Hilmar
Klaus)

Conexiuni: 18 şi 38

Text in lb. chineză Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn

17.（第十七章） (di4 shi2 qi1 zhang1 )

太上,下知有之; tai4 shang4 , xia4 zhi1 you3 zhi1 ;

其次,親而譽之； qi2 ci4, qin1 er2 yu4 zhi1 ;
其次,畏之;其次,侮之. qi2 ci4, wei4 zhi1 ; qi2 ci4 , wu3 zhi1.
信不足,焉有不信焉. xin4 bu4 zu2, yan1 you3 bu4 xin4 yan1 .
悠兮其貴言,功成 you1 xi1 qi2 gui4 yan2 , gong1 cheng2
事遂,百姓皆謂: 我自然. shi4 sui4 , bai3 xing4 jie1 wei4: wo3 zi4 ran2 .

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo

versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni

2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Bi (王弼) (226 – 249 e.n) :
WB: 太上，下知有之。其次親而譽之。 其次畏之。其次侮之。信不足焉，
有不信焉。悠兮其貴言，功成事遂，百姓皆謂我自然。
2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong (河上公) (202-157
i.e.n.):
太上，下知有之。其次，親之譽之。其次畏之。其次侮之。
信不足焉，﹝有不信焉﹞。猶兮其貴言。功成事遂，百姓皆謂我自然。
2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅奕) (555 - 639 e.n.)
下知有之。其次親之。其次譽之。其次畏之。其次侮之。
故信不足焉，有不信。猶兮其貴言哉。功成事遂，百姓皆曰我自然。
2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui (馬王堆 Mǎ wángduī ) din
anul 168 i.e.n..
Mawangdui A [versiunea A]
A: 大上下知有之其次親譽之其次畏之其下母之信不足案有不信□□其貴言也成功
遂事‧而百省胃我自然
Mawangdui B[versiunea B]
B: 大上下知又□亓□親譽之亓次畏之亓下母之信不足安有不信猷呵亓貴言也成功
遂事而百姓胃我自然
2.5. Textul in versiunea Kuo Tian (郭店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n.
GD: 大上，下知又之。其即新譽之，其即畏之，其即母之。信不足，安又不信。
猷乎其貴言也。成事述功，而百省（姓）曰我自然也。[郭店 Guōdiàn C1 = 17
(1–8)]
vedeţi semnificaţia fiecărui caracter in dicţionarul situat după note

3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical (convergent) translation/

Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten)
Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici
(convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and
processes information in an analytical and sequential way

17.01. 太上, 下知有之!

tài shàng xià zhī yǒu zhī!
tai4 shang4 , xia4 zhi1 you3 zhi1 ;
In epoca cea mai inalta [太上 tai4 shang4] , jos [下 xia4] (jos; referire la: pamanteni;
subiecti; oameni; popor) se stia [知 ] ceea ce este [有之] [oamenii vedeau; aveau
comunicare directa si perceptie nemijlocita];
In epoca cea mai inalta [in vechime maestrul conducea discret poporul prin Tao] aici
jos (poporul) ştia [simplu sa fie unul cu] existenta [ de abia ştia de existenta unui
suveran care era cu desăvârşire ignorat de popor ].
« Dans la plus haute antiquité, en bas, on savait (simplement) qu’il y en avait. »
From the best at the top ...down here you know … they exist!
Von den Größten oben ...unten weiß man bloß … es gibt sie!

17.02. 其次, 親而譽之,

qí cì , qīn ér yù zhī,
qi2 ci4 , qin1 er2 yu4 zhi1 ;
In epoca urmatoare/mai târziu [其次 qi² ci4] [pierzandu-se ancorarea in Tao] au venit
cei pe care poporul ii iubea [親 qin1: iubire; care inspirau iubirea, ataşarea] si venera
[譽 yu4: a lauda, a elogia; glorifica, cinstea, a slavi].
[Ei au condus poporul prin bunatate/omenie şi dreptate iar poporul îi iubea şi
venera[îi asculta şi îi slujea].
Dans l’âge suivant, on les aimait et les louait.
The following ones are loved and praised,
Die danach sind geliebt und gepriesen,

17.03. 其次, 畏之,

qí cì, wèi zhī,
qi2 ci4, wei4 zhi1 ;
Dupa aceea[其次 qi² ci4], au venit cei de care poporul s-a temut [畏 wei4: groaza;
teama, frica; spaima; care inspirau ura] (şi pe care i-a urât) (Ei au condus poporul
prin cugetare (inteligenta, prudenta) şi cunoaştere (erudiţie, experienţa,
inţelepciune); acestia au guvernat prin dreptate, justiţie si morala impunând legi,
norme, restricţii (pacate, culpabilizari) şi pedepse; pe care poporul i-a urat].
Dans l’âge suivant, on les craignait.
the following ones are feared,
die danach gefürchtet,

17.04. 其次侮之。
qí cì, wǔ zhī .
qi2 ci4 , wu3 zhi1.
Dupa aceea[其次 qi² ci4] au venit cei dispretuiti [侮 wu³: desconsiderati, dispreţuiti;
insultati];
[In final au venit cei pe care poporul i-a dispretuit din cauza incorectitudinii, coruptiei
si egoismului lor; ei au guvernat mânati de ambitie (dibăcie, abilitate, sârguintă) şi de
dorinta de "a avea" profit (câştig, folos)].
Dans l’âge suivant, on les méprisait.
the following ones are despised.
die danach verachtet.

17.05. 信不足焉,
xìn bù zú yán
xin4 bu4 zu2,
Daca suveranul nu este capabil de [足 zu²] incredere [信 xin4 : credinta
fidelitate,loialitate] [Dacă suveranul nu are încredere suficientă în poporul său; dacă
nu actionează dezinteresat şi nu-şi însoteşte cuvintele frumoase (promisiunile) de
fapte],
Lorsque la bonne foi (du prince envers le peuple) n’est pas suffisante,
Trust not enough, eh?
Vertraut man nicht genug, wie?

17.06. 有不信焉。
yǒu bù xìn yān
you3 bu4 xin4 yan1
De unde [焉 yan¹ : cum?de ce? unde?; nu se poate astepta ] sa trezeasca [有 you³ a
avea; a exista; a se manifesta] increderea [ 信 xin4 : credinta fidelitatea, loialitatea]
[poporului in suveran; sa obtina ordinea si pacea sociala].
[Nu se poate aştepta] să trezească încrederea poporului în el [să obtină ordinea şi
pacea socială].
y il a manque de bonne foi (du peuple envers le prince).
you get no trust, eh?
Erfährt man kein Vertrauen, was?

17.07. 悠兮 其貴言:
yōu xí qí guì yán:
you1 xi1 qi2 gui4 yan2 ,
De aceea maestrul eminent din vechime [antichitate] aprecia[貴 gui4 scump; aprecia;
onora] masura [悠 you¹: chibzuit; prevazator, cuprinzator; vast tăcut; a (se) gândi, a
fi meditativ] la vorba [言 yán² : vorbire, cuvânt, limbaj; limbă; comunicare verbală]
[era măsurat la vorbă se abtinea sa vorbeasca si sa se manifeste; era grav si
rezervat].
Comme (les princes sages) étaient pensifs et prisaient leurs mots !
Careful, oh, their precious words:
Besonnen, ach, ihre geschätzten Worte:
17.08. 功成 事遂,
gōng chéng shì suì
gong1 cheng2 shi4 sui4 ,
Iar cand opera sa [功 gong¹ ] era implinită [成 cheng² : completă, terminată,
desăvârşită; dusă la capăt; gata; perfectă, întreagă) si sarcina sa [事 shi4: afacerea;
treaba; desfasurarea activitătii; progresul] era încheiată [遂 sui4]
Quand le travail était accompli et que tout marchait bien,
Quand son œuvre est accomplie Et sa tâche remplie.
the tasks accomplished, the affairs finished –
die Aufgaben vollbracht, die Angelegenheiten erledigt –

17.09. 百姓皆謂: 我自然!

bǎi xìng jiē wèi: wǒ zì rán!
bai3 xing4 jie1 wei4: wo3 zi4 ran2 .
[In consecinţă] poporul[百姓. bai³ xing4 mulţimea familiilor] împreună[皆 jie¹]
spunea/gândea [謂 wei4]: "Noi[我 wo³] insine am făptuit asta firesc" [自 然 zì rán tzu-
jen tzu jan R: "natura in ea insăşi"; natural; firesc; spontan; vedeţi: 17.43-17.44;
[In consecintă] poporul gândea: "aceasta vine natural, de la sine" [supuşii imperiului
câştigau merite şi foloase (satisfacţii) imaginându-şi că ei au făptuit totul, din propria
lor voinţă, in mod natural, firesc, de la sine; acum câştigă frustări]
[en consequence] le peuple disait : « Nous l’avons fait de nous-mêmes ! »
Le peuple dit : « Cela vient de moi-même. »
the other people, all of them say: we are self-determined!
die anderen Leute, sie alle sagen: wir sind selbst-bestimmt!

Note/Notes /Noten 17

5. 信不足焉, 有不信焉 comp. 23.18+19!;

焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde?
vedeţi: 2.64;
7 功成 gōng chéng R: a termina munca sa, a termina lucrarea, fapte implinite; a
atinge (a realiza; a implini) performanţe (merite); E: to finish one's work, to achieve
(accomplish) performances (merits); F: terminer son travail, à atteindre (accomplir);
service accompli; performance (le mérite); G: die Arbeit beenden, Leistungen
vollbringen; 2.77-78;
8. 百姓 "hundreds of clans" = (all) other (people) / "aberhundert Sippen" = (alle)
anderen (Leute).

17. Lista caracterelor din capitolul 17 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te
King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie

第 dì di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi:
capitolul 1
十七 shi2 qi1: R: şaptesprezece;
章 zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi:
Dicţionarul capitolului 1

17.1: 太 tài tai4 t'ai cantoneză: taai3 R: foarte mare, suprem, eminent; extrem,
excesiv,prea mult, prea;caracter pentru: 泰 [tai4tai sigur;paşnic;cel mai
(mult);extrem de; Tailanda; principal, cel mai însemnat; grandios, magnific; splendid]
şi 大 da4 ta mare; uriaş;larg; mai mare, mai însemnat; major..] ; E: highest,
greatest, remotest, excessively, too, over, extremly, in negative sentences: very; F:
trop; très; suprême Le tàijí 太極 ( pinyin : tài jí, Wade-Giles: t'ai-chi; japonais :
taikyoku,), que l'on pourrait traduire en français par « faîte suprême » représente
aussi la poutre faîtière d'une habitation et l'idée d'ultime. C'est un des principaux
symboles taoïstes. Il est représenté graphiquement par le diagramme de taiji ou
taijitu, et est dans la philosophie taoïste très lié au symbole du vide ou non-existant
(无, pinyin : wú), un cercle vide, et au symbole du tao (道 dào); Le taiji est aussi le
nom donné au symbole du yin-yang. G: größte, höchste,Ur-,sehr, äußerst, zu sehr,
zu, erhaben, Vorwort vieler Titel und Höflichkeitsbezeichnungen, gebraucht ; große
für RS5902 泰 tai, erhaben und rt37 = RS5827 大 ta groß; Tàijí oder Tai Chi (chin. 太
極 / 太极, Tàijí, W.-G. T’ai-chi „Das sehr große Äußerste", auch Die großen
Gegensätze) bezeichnet das höchste Prinzip des Kosmos. Der Terminus findet sowohl
im Daoismus als auch im Konfuzianismus Verwendung. 17.1;
17.2: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1;
17.3: 下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; coborâre; dedesubt; mic; a coborî; a
micşora; vedeţi: 2.2;
17.4: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedeţi: 2.19;
知 zhi¹ a cunoaşte ;a întelege;a percepe ;
17.5: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
17.6: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
17.7: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
17.8: 次 ci4 tse : R: secunda;clipă, moment; (numeral ordinal) al doilea;inferior;unul
după celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )
şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva; E: order,
sequence, second, next, second-rate, inferior, -times; G: der zweite,nächste,
folgende, zweitens, geringer, zweitklassig, folgen, alsdann, ferner, Reihe, Reihenfolge,
der Reihe nach, Grad, Rang, Mal, Dauer, Zwischenraum, Strecke, während, Ort, Platz,
wohnen, sich aufhalten, erreichen;
17.9: 親[亲] qīn qin1 qìng qing4 tsin R: părinţi; rude; inrudit; a fi intim cu;
relaţii de rudenie; drag; intim; ataşat de, iubire; mai apropiat de inima cuiva; se
apropia de; atingere; contact; sărut; acces; avansuri; propuneri; abordare (a unui
subiect); a rude, al său, personal, sine; 六親 liù qīn: cele şase rude: tatăl, mama,
fratele mai mare, fratele mai mic, soţ, soţie(18); E: closely related relatives, parents;
parent, relatives; related by blood, intimate, close, nearer (closer), dearer, more
important; nearer to one's heart / approach; marriage; dear, relation, be intimate
with, attached to, love; approach, touch, kiss; one’s own, personal, self; 六親 liù qīn:
six relatives: father, mother, older brother, younger brother, husband, wife; F:
parents; intime, proches, l'amour, embrasser; le mariage, chère, approche; 六親 liù
qīn: six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, mari, femme; G:
blutsverwandt, Eltern, selbst, persönlich, Heirat, lieben, nahe, nähern; wichtiger;
näher am Herzen; gern haben, lieb, vertraut, innig,六親 liù qīn: sechs Verwandte:
Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 17.9;
17.10: 而 ér ör erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
17.11: 譽 yu4 yü : R: a lauda, a elogia; a glorifica, a slavi, a flata, a celebra; caracter
format din: 與[与] yǔ/yú/yù yü yu R: a da cuiva; a dărui; a participa la; împreună cu,
asociat cu; vedeţi: 8.29;
E: reputation, fame, praise, eulogy; G: bewundern, loben, feiern, schmeicheln;
RS8992 yü, 與 geben;
17.12: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
17.13: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
17.14: 次 ci4 secunda;clipă, moment; (numeral ordinal) al doilea;inferior;unul după
celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )şedere;loc de
şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva;.
17.15: 畏 wei4 groaza îmbinata cu respect; a inspira veneratie (cuiva); a îngrozi, a se
teme, a-i fi frica; spaima, groaza; a-i fi groaza de; temut, înspaimântator,
înfiorator;respect.
17.16: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
17.17: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
17.18: 次 ci4 secunda;clipă, moment; (numeral ordinal) al doilea;inferior;unul după
celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )şedere;loc de
şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva;.
17.19: 侮 wu³ wu : R: insultă;a desconsidera,a dispretui;a
zeflemi,neglija;superficial,vag; E: insult, bully, picture: human being inside of the
sea; G: beschimpfen, verhöhnen, sich lustig machen, verspotten Bild: ein Mensch der
im Meer ist;
17.20: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
17.21: 信 xìn hsin hin R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate;
vedeţi: 8.34;
17.22: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-;
non-; vedeţi: 2.19;
17.23: 足 zú zu2tsu ju4: R: picior; pas; a atinge, a satisface, suficient; destul;
complet; 知足 zhī zú multumit cu situatia; a cunoaste multumirea (de aici fericirea) a fi
satisfacut; in lb. skrt.: "santosha"; 富足 fù zú: bogat; indestulat; capabil de, care
merită (să), care e demn(de); (metal) de puritate standard; trebuie să îndeplinească;
不足 : inadecvat, deficient; E: foot, step; attain, satisfy, enough; satisfy, enough
ample, sufficient; complete; 知足 zhī zú content with one's situation; to know
contentment (hence happiness); 富足 fù zú rich, plentiful; 不足: in-adequate, de-
ficient; F: pied; pas; suffisante; 知足 zhī zú se contenter de; être satisfait; G: Fuß,
Bein, (eines Tisches usw.),Schritt, Stufe,Grad,genug, reichlich, befriedigen, zufrieden,
geeignet, dazu angetan,daß -; genügend, um zu (veranlassen, daß-); vollständig,
durchaus; unverfälscht, vollwertig; 不足: un-genügend, un-zulänglich; apare prima
data in: 17.23;
17.24: 焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde?
vedeţi: 2.64;
17.25: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
17.26: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedeţi: 2.19;
17.27: 信 xìn hsin hin R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate;
vedeţi: 8.34;
17.22: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedeţi: 2.19;
17.28: 焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde?
vedeţi: 2.64;
17.29: 悠 you¹ yu: R: trist; tăcut;a (se) gândi, a medita,a chibzui;a crede;a prevedea,
a întrezari,cuprinzator; vast; departe; îndepartat; E: distressed, saddened, quiet, far,
remote in time, leisurely; G: betrübt, leise, weit, entfernt, geruhsam, vor langer Zeit;
17.30: 兮 xī xi1 hi : R: indică o pauză; particulă finală; interjectie de admiratie;
vedeţi: 4.10;
17.31: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
17.32: 貴[贵] guì kuei koue R: scump, valoros, a preţui, drag; numele tău; onoruri;
vedeţi: 3.9;
17.33: 言 yán yan2 yen jen; R: cuvânt, limbă; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedeţi:
2.58;
17.34: 功 gōng gong1 kung R: merit; realizare; abilitate;activitate, muncă; faptă;
efort;v.: 2.76;
17.35: 成 chéng tscheng: R: complet, perfect, întreg; a împlini, a desăvârşi; a
reuşi; v.: 2.30;
17.36: 事 shì shih che R: afacere, treabă; lucru; ceva;
materie,circumstanţă,activitate;vedeţi: 2.55;
17.37: 遂 suì suí sui souei R: a împlini; a îndeplini; a reuşi; a urma; a se conforma;
vedeţi: 9.34;
17.38: 百 baǐ bai3 pai: R: o sută; sute, mulţi, numeroşi, tot; toţi; toate felurile de;
vedeţi: 5.16;
17.39: 姓 xìng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; clan; trib, oameni;
vedeţi: 5.17;
17.40: 皆 jiē kie : R: toţi; toate, fiecare, toată lumea; în toate cazurile; integral;
vedeţi: 2.3;
17.41: 謂[谓] wèi wei4 wei: R: a se adresa, a spune, a zice; a se chema; chemare
v.: 1.49;
17.42: 我 wǒ wo3 R: eu, mea, mine, sine,noi;nouă ;al nostru; E: I, me, my, self; we,
us; F: je; moi; me ; soi ; nous;G: ich, mein, wir, unser; 17.42;
17.43: 自 zì zi4 tzu tse : R: sine; personal; însuşi, propria persoană; natural;
vedeţi: 7.17;
17.44: 然 rán ran2 jen jan: R: da (este aşa); corect; drept, aşa, astfel; de aceea;
aşa ca; ca şi; la fel; egal; cu siguranţă; a pleda; a promite; şi mai; şi încă; a coace; a
prăji; a calcina; a frige, fript; a ridiculiza, a persifla; a arde; sufix adverbial; o stare;
natură; in acelaşi timp;自 然 zì rán zi4 ran2: natural; firesc; spontan; de la sine insusi;
propria natură; rest; şpan; bucată, piesă de/din; E: yes, correct; right; so; thus; like
this/that, an adversative particle suffix indicating the state of affairs; is used as a
suffix "-ran" marking adjectives or adverbs , roughly corresponding to English: -ly;
certainly; pledge, promise , but, however, nevertheless, to burn, to blaze; certainly,
really, still, although, on the other hand; at the same time; scrap or rest, piece of; F:
oui, ainsi, mettre à feu, brûler, préparer, cuisiner, se comportent, de sorte que, - de
même, certes, tout à fait raison, autoriser, admettre, promettent-objet, d'adverbes,
mais seul, mais, cependant, pourtant, mais à cet égard, et puis, bien que, d'autre
part; mais; cependant; juste; correct; être ainsi, agir ainsi ,mettre le feu, allumer,
brûler, repondre par l'affirmative, approprié, conforme au movement naturel , voir les
choses comme elles sont, connaître réellement accorder; 自然 zì rán zi4 ran2:
naturel ; aisé; de par son être propre, de soi même, naturellement, spontanément;
G: ja, gewiß, ganz recht, allerdings, so, so sein, so sein wie, bejahen, anzünden,
brennen, zubereiten, kochen ,sich so verhalten, - gleich, -artig, bewilligen,
zugestehen, versprechen, bildet Adverbien, aber allein, jedoch, indessen, dennoch,
und doch, und dabei, und dann, obgleich, andererseits; zugleich; Abfall; Rest, Stück;
17.44
17.43-17.44: 自 然 zì rán zi4 ran2 ; tzu-jen; tzu jan R: lit.: "natura in ea insăşi;
propria fire"; natural; firesc; spontan; de la sine; auto-devenire; instinctiv; automat;
autodeterminat; necondiţionat; din propria lor voinţa; in mod natural, propria natură;
in armonie cu sine; forţa imanentă spontană (Akira Ohama); el işi urmează propria sa
natură (Tzu Jan; Ziran) "Tao nu are alt model decât pe el insuşi" (cap.25); termen ce
indică în taoism (道家 dào jiā tao-chia : taoism filosofic; 道教 dào jiào dao4 jiao4 tao-
chiao : taoism religios) tot ce se produce spontan, in afara oricărei voinţe umane şi a
tuturor influenţelor exterioare; ziran este un concept central in taoism, intim legat de
practica wuwei a non-acţiunii, nefăptuirii ori a acţiunii fără efort /effortless action; E:
self-evident; by itself so; spontaneous (-ly) spontaneity; "naturalness"; naturally, (to)
its own nature; self-becoming; of their own volition. self-determined; A Taoist term for
spontaneous and therefore natural or Heavenly inclinations; unconditioned and totally
itself. Tao is characterized by 自然 zìrán tzu-jan and is a key concept in taoism that
literally means "self so; self-like; so of its own; so of itself" and thus "naturally;
natural; spontaneously; freely; in the course of events; of course; doubtlessly"
(Slingerland 2003, p. 97; Lai, p. 96). The word 'ziran' first occurs in the Tao Te Ching
(17, 23, 25, 51); http: //en.wikipedia.org/wiki/Ziran; F: naturel; naturellement,
spontanément; aisé; de par son être propre, de soi même; fait de nous-mêmes; Le
naturel (ziran) ou dynamisme naturel, l'innocence et la simplicité (chun), le sans
savoir et le sans désirs; Les mouvements doivent être simples. Puisque mon esprit
logique est hors d'état d'agir, le naturel du mouvement joue un rôle crucial. En fin de
compte, rien ne peut fonctionner sans équilibre (zhong). G: selbst-verständlich; sich
selbst gleich; nach seiner eigenen Natur; selbst-bestimmt; von selbst so"; spontan (-
erweise); Selbst-Werdung; vedeti 17.43-17.44; apare in capitolele: 17; 23; 25;
51; 64;

Traducerea analitica ( convergenta) si analogică (divergentă) a

capitolului 18

18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhāng

Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Căderea - etapele şi efectele
dezrădăcinării din Tao

Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/
Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/
俗薄 sú bó The Decay of Manners The Palliation of Vulgarity The Palliation of the
Inferior

Titluri date de alţi traducători şi comentatori :

The Omen of Decay/Zeichen des Verfalls (Hilmar Klaus)
俗 sú su2 social customs; vulgar, unrefined 俗話 sú huà common saying, proverb
薄 bó bo2 bao2 bo4 bu4 mean, slight, thin, slight, weak; poor, stingy

Text in lb. chineza Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn

18.（第十八章） (dì shí bā zhāng di4 shi2 ba1 zhang1 )

大道廢,有仁義； da4 dao4 fei4, you3 ren2 yi4 ;

慧智出,有大偽; hui4 zhi4 chu1 , you3 da4 wei3 ;
六親不和,有孝慈; liu4 qin1 bu4 he2 , you3 xiao4 ci2 ;
國家昏亂,有忠臣. guo2 jia1 hun1 luan4 , you3 zhong1 chen2.

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo

versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni
2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Bi (王弼) (226 – 249 e.n) :
WB: 大道廢有仁義；慧智出有大偽；六親不和有孝慈；國家昏亂有忠臣。
2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong (河上公) (202-157
i.e.n.):
大道廢，有仁義。智慧出，有大偽。六親不和，有孝慈。國家昏亂，有忠臣。
2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅奕) (555 - 639 e.n.)
大道廢焉有仁義。智慧出焉有大僞。六親不和有孝慈。國家昏亂有貞臣。
2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui (馬王堆 Mǎwángduī ) din
anul 168 i.e.n..
Mawangdui A [versiunea A]
A: 故大道廢‧案有仁義知快出∠案有大偽六親不和案有畜茲邦家昏亂∠案有貞臣
Mawangdui B[versiunea B]
B: 故大道廢安有仁義知慧出安有□□六親不和安又孝茲國家昏亂安有貞臣
2.5. Textul in lb. chineza in versiunea Kuo Tian (郭店 Guodian) datat inainte
de 300 i.e.n.
GB: 古大道廢，安有仁義？六新不和，安有孝慈？邦家昏亂，安又正臣？
郭店 Guōdiàn C1*=18 (9–11)
vedeţi semnificaţia fiecărui caracter in dicţionarul situat după note

3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical (convergent) translation/

Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten)
Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici
(convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and
processes information in an analytical and sequential way

a 01-04 Righteousness, Hypocrisy, Obedience, Patriotism/ Rechtschaffenheit,

Heuchelei, Gehorsam, Patriotismus

18.01. 大道廢 dà dào fèi

Când marele Tao a fost părăsit[când omenirea a căzut în realitatea secundă s-a
pierdut ancorarea in Tao şi a pierit acţiunea directă (virtutea; puterea adevărată)],
When the Great Dào is abandoned,
Wird das große Dào verlassen,
Là où le grand Tao est en ruine

18.2. 有仁義; yǒu rén yì;

Atunci s-au născut (virtuţile) omeniei şi dreptăţii [ca să înlocuiască această pierdere
oamenii au inceput să preţuiască 仁 rén (iubirea; omenia; bunătatea) şi 義 yì
(dreptatea; justiţia; dreapta judecată)];
there are humanity and righteousness;
gibt es Menschlichkeit und Rechtschaffenheit;
Là se présente l'humanité et la justice

18.03. 慧智出 huì zhì chū

[Ulterior după ce] au ieşit la suprafaţă 慧 huì (cugetarea; inteligenţa; prudenţa;
isteţimea) şi
智 zhì (cunoaşterea; experienţa; înţelepciunea; erudiţia; ascuţimea de minte)
when shrewdness and sophistry arise,
wenn Scharfsinn und Spitzfindigkeit aufkommen,
Là où l’intelligence éclairante surgit,
18.4. 有大偽。 yǒu dà wěi.
A început artificialul 偽 wěi (falsul, contrafacerea, ipocrizia; ruperea de realitate;
făţărnicia; viclenia; inşelătoria; viciile];
there is great hypocrisy.
gibt es große Heuchelei.
Là se présente le grand artifice.

18.5. 六親 不和 liù qīn bù hé

Când [după aceea] între cele şase înrudiri[ 六親 liù qīn: "şase părinţi/rude": tată,
mamă, frate mai mare, frate mai mic, soţ, soţie] a domnit discordia [不和 bù hé:
lipsa armoniei]
When the six blood relatives are not at one [with each other],
Sind die sechs Blutsverwandten nicht einig,
Là où les six parents ne s’entendent plus,

18.6.有孝慈; yǒu xiào cí;

Au devenit virtuţi apreciate 孝 xiào (pietatea filială; dragostea şi ascultarea, respectul
copiilor faţă de părinţi) şi 慈 cí (dragostea maternă/autoritatea paternă)]**
there are filiality and parental authority;
gibt es Kindesgehorsam und Elternautorität;
Là se présente la piété filiale Et l’amour paternel.

18.07. 國家 昏亂 。 guó jiā hūn luàn

Când în imperiu[國家 guó jiā: ţară si oameni] s-a instalat [ a bântuit] întunericul şi
dezordinea [昏亂 hūn luàn: confuzia si haosul; întunericul şi dezordinea (anarhia)],
 when realm and people are in confusion and chaos,
sind Land und Leute in Verwirrung und Chaos,
Là où la famille du prince Est dans la nuit et le désordre,

18.08. 有忠臣 yǒu zhōng chén.

Apar şi loialii supuşi
there are loyal patriots.
gibt es gesetzestreue Patrioten.
Là se présentent des ministres fidèles.

3.2. Traducerea analogică (divergentă) / Analogic (divergent) Translation/La

traduction analogique (divergente)/ Analogisch
(divergent)Übersetzung/Traducción analógica (divergente) /Traduzione
analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, non-
linear, creative, simultaneous and intuitive;

18.1. Când marele Tao a fost părăsit [când omenirea a căzut în realitatea secundă s-a
pierdut ancorarea in Tao şi a pierit acţiunea directă (virtutea; puterea adevărată)],
18.2. Atunci s-au născut (virtuţile) omeniei şi dreptăţii [ca să înlocuiască această
pierdere oamenii au inceput să preţuiască 仁 rén (iubirea; omenia; bunătatea) şi 義 yì
(dreptatea; justiţia; dreapta judecată)];
18.3. [Ulterior după ce] au ieşit la suprafaţă 慧 huì (cugetarea; inteligenţa; prudenţa;
isteţimea) şi 智 zhì (cunoaşterea; experienţa; înţelepciunea; erudiţia; ascuţimea de
minte)
18.4. A început artificialul 偽 wěi (falsul, contrafacerea, ipocrizia; ruperea de realitate;
făţărnicia; viclenia; inşelătoria; viciile];
18.5. Când [după aceea] discordia[不和 bù hé: fără armonie] a domnit oameni [între
cele şase înrudiri: 六親 liu4 qin1: "şase părinţi/rude": tată, mamă, frate mai mare,
frate mai mic, soţ, soţie]*
18.6. Au devenit virtuţi apreciate 孝 xiào (pietatea filială; ascultarea copiilor faţă de
părinţi) şi 慈 cí (dragostea maternă/autoritatea paternă)]**
18.7. Când în imperiu[國家 guó jiā: ţară si oameni] s-a instalat [ a bântuit] întunericul
şi dezordinea [昏亂 hūn luàn: confuzia si haosul; întunericul şi dezordinea (anarhia)],
18.8. Au apărut şi supuşii credincioşi (loiali) [a devenit o virtute preţuită 忠 zhōng
(loialitatea) şi 臣 chén (supuşi; miniştri; vasali;)]***

analogous 18 The Omen of Decay

As soon as one gives up the big Dào, humaneness and righteousness emerge; when
shrewdness and sophistry appear, there is big hypocrisy. Because the relatives do not
harmonise spontaneously, they need obedience and parental duty. When country and
people are in a mess, there will be loyal patriots.

Note/Notes /Noten
vedeţi comentariul capitolului 17 despre fazele căderii si instrăinării omului
de adevărata sa identitate

4. referire la 太上 tài shàng

5. In această afirmaţie (六親 liù qīn: şase rude/părinţi: tatăl, mama, fratele mai mare,
fratele mai mic, soţ, soţie) se face simultan referire la dezordinile psihosomatice,
sociale şi cosmice datorită faptului că în I Ching "cei şase părinţi" desemnează şi
nivelele energetice ori informaţionale ce guvernează echilibrul psihosomatic, social şi
cosmic.
六亲 liù qīn: six close relatives, namely: father 父 [fu4], mother 母[mu3], older
brothers 兄[xiong1], younger brothers 弟 [di4], wife 妻 [qi1], male children 子 / [zi3]
六亲 liù qīn les six relations de parenté (père, mère, frères plus âgés, frères moins
âgés, femme, et enfants)
** Atunci a început să fie apreciat echilibrul, sănătatea şi viaţa (să fie urâtă moartea
şi temută boala) ceea ce nu a contribuit la păstrarea acestora, ci la agravarea
dezechilibrului: "la pierderea sănătăţii şi a vieţii" (vedeti cap. 22, 50, 75)
*** Atunci ordinea a fost impusă din exterior prin porunci (cap. 51) şi legi (cap. 32,
57) adică prin constrângere (cap.38); ineficienţa guvernării şi neputinţa controlului
activ este pe larg evocată de către Lao Tseu (cap. 36, 48, 79), care susţine calea
acţiunii paradoxale de dincolo de acţiune si inacţiune etichetată drept nonacţiune
(cap. 36, 37) a vechii căi a acţiunii nemijlocite din mijlocul repausului ori a pasivităţii
feminine (Yin) [cap. 59, 64, 66, 73, 75, 78], care întotdeauna controlează şi triumfă
asupra activităţii şi masculinului (Yang) şi forţei (la fel cum valea comandă curgerea
apei) [26] (Principiul drumului minim).

18. Lista caracterelor din capitolul 18 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te
King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie
第 dì di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi:
capitolul 1
十八 shi2 ba1: R: optsprezece;
章 zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi:
Dicţionarul capitolului 1

18.1: 大 dà daì dài taì da4 ta ta A. mare ; larg, masiv; înalt, adânc; foarte mare;
vedeţi: 13.6;
18.2: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea
verticală);vedeti: 1.1;
18.3: 廢[废] feì fei4 fei R: a abandona; a înceta; a pieri; a pierde; a părăsi; a
renunţa la, a aboli, a anula, a desfiinta, a se opri; a elimina; a respinge; a suspenda, a
întrerupe; a lua sfârşit; a neglija; a se lăsa în voia; a uita; lipsă de atenţie; a trata cu
indiferenţă; a nu băga în seamă; a renunţa; a degrada; a ruina; distrus; uzură;
nefolositor, inutil, zadarnic; abătut, deprimat; a risipi, cheltui; ruină; dezmembrare,
dezintegrare (radioactivă); pierderea fermităţii, tăierea (maionezei); spargerea
coagulării (imprăştiere; dezintegrare); E: give up, abolish, abrogate, waste,
terminate, discard; expire; useless, disused; to end; to stop; ruins; (nuclear)
desintegration; crippled; F: abandonner; perdre; périr; périssent; depérissement;
gaspiller retirer; suspendre; interrompre; usure, expirer; , dépenser, vide, anuller;
éliminer; inutile,cesser, arrêter; abolition; stop, abolir; G: beseitigen, aufgeben,
aufheben, absetzen, abnutzen, verbrauchen, verfallen; vergeuden, verschwenden,
verausgaben, nichtig, unbrauchbar, ungültig, anhalten, abschaffen; 18.3;
18.4: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
18.5: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă;
vedeţi: 5.4;
18.6: 義[义] yì yi4 i : R: just(iţie), drept(ate); datorie către ceilalţi; justiţia
[dreptatea] este virtutea morală pusă pe primul loc de Meng Zi/Mencius, 372-289
i.e.n) si este alături de 仁 ren2 [omenie] o normă fundamentală de conduită în
cofucianism; bun; patriot; loialitate faţă de binele comun; public; simţul corectitudinii,
semnificaţie; ideograma yi4 義 include 我 [wo3 eu; noi; mine; nouă; al nostru]; F:
justice; justesse, équité; droiture; vérité; devoir; l'esprit de loyauté envers les amis; 义
理 yi4 li3; La vérité de la vie : la philosophie et la science; la pudeur (l’origine de
l’équité); Faute de se régler sur le rituel li , la politesse devient la droiture intolérante.
E: justice, righteousness, right conduct, duty, sense of duty; 义务 yì wù volunteer,
voluntary, obligation, human relationship, meaning, significance, adopted, adoptive;
G: Kardinaltugend des Konfuzius: Pflicht, Pflichtgefühl, Rechtschaffenheit,
Gerechtigkeit, gerechte Sache, Gemeinsinn, vaterlandstreu, treu, redlich, folgsam, für
das öffentliche Wohl, öffentlich, allgmein, frei Adoptiv-, Stief-, Bedeutung, Sinn; 18.6;
18.7: 慧 huì hui4 hui : R: inteligent, deştept, înţelept; caracterul 慧 include: 豐[丰]
fēng feng1 abundent; îmbelşugat; mare; important gratios; frumos/abundant, lush,
bountiful, plenty]+ 心 xīn xin1 hsin hin R: sân; inimă; minte; entitatea minte-inimă
(psiho-afectivă); vedeţi: 3.25; E: intelligent; bright; intelligence; G: scharfsinnig,
weise, klug, Einsicht, Erkenntnis RS227 feng 丰 schön, anmutig, gebraucht für RS223
feng 豐 reiche Ernte;
18.8: 智 zhì zhī zhi4 tschi tchi R: a cunoaşte; a percepe; a şti; a inţelege;
prezenţă vedeţi: 3.55;
18.9: 出 chū chu1 ch’u; tschu R: a ieşi; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; vedeţi:
1.44;
18.10: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
18.11: 大 da4 ta ta vedeti 18.1;
18.12: 偽[伪] weǐ wei3 wei R: fals; a se preface; a simula; inşelătorie; artificial; a
contraface; rupt de realitate; a imita; ipocrizia; făţărnicia; viclenia; viciile; vedeţi:
11.30;
18.13: 六 liù liu4 liu: R: şase; 6; al şaselea; 六親 liù qīn: cele şase rude: tatăl,
mama, fratele mai mare, fratele mai mic, soţ, soţie(18); 六欲 liù yù: cele şase dorinţe;
cele şase dorinţele sunt declanşate de cele şase plăceri senzoriale provenite de la
ochi, urechi, nas, limba, trup şi minte; 六氣 liù qì: cele şase sufluri, energii sau cei
şase factori climatici (Zhuangzi 1: 10; vedeţi note cap 15) In Medicina Tradiţională
Chineză[ TCM; in chineza: 中醫[中医] zhōng yī] maladiile sunt provocate de 六氣 liù qì
(cele şase energii/sufluri/cei şase factori climatici ) numite şi 六淫 liù yín (cei şase
factori patogeni/cele şase excese) , 六邪 liù xié (cele şase influenţe nesănătoase): 1.
vânt excesiv 風|风 fēng feng1 (rapid onset of symptoms, wandering location of
symptoms, itching, nasal congestion, "floating" pulse; tremor, paralysis, convulsion);
2. rece 寒 hàn han2 (cold sensations, aversion to cold, relief of symptoms by
warmth, watery/clear excreta, severe pain, abdominal pain, contracture/hypertonicity
of muscles, (slimy) white tongue fur, "deep"/"hidden" or "string-like" pulse, or slow
pulse), 3. căldură 暑[shǔ shu3 (summerheat; either heat or mixed damp-heat
symptoms), 4. umezeală 濕|湿 shī shi1 (sensation of heaviness, sensation of
fullness, symptoms of Spleen dysfunction, greasy tongue fur, "slippery" pulse), 5.
uscăciune 燥 zaò zao4 (dry cough, dry mouth, dry throat, dry lips, nosebleeds, dry
skin, dry stools) şi 6. foc 火 huǒ huo3 (aversion to heat, high fever, thirst,
concentrated urine, red face, red tongue, yellow tongue fur, rapid pulse; Fire and heat
are basically seen to be the same); E: six; 六親 liù qīn: six relatives: father, mother,
older brother, younger brother, husband, wife; 六氣 liù qì: six breaths or six energies;
F: six, 六親 liù qīn: six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, mari, femme;
G: sechs; 六親 liù qīn: sechs Verwandte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer
Bruder, Gatte, Gattin;
18.14: 親[亲] qīn qin1 tsin R: părinţi; rude; ataşat de, drag; contact; al său; sine;
vedeţi: 17.9;
18.13-14: 六親 liù qīn liu4 qin1 R: cele şase rude: tatăl, mama, fratele mai mare,
fratele mai mic, soţ, soţie (18); E: six relatives: father, mother, older brother,
younger brother, husband, wife; F: : six proches: père, mère, frère aîné, le frère
cadet, mari, femme; G: sechs Verwandte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer
Bruder, Gatte, Gattin;
18.15: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedeţi:2.19;
18.16: 和 hé; hè; he2;4; ho hounn: R: armonie; uniune; coerenţă; impăcare;
paşnic;vedeţi: 2.42;
18.17: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
18.18: 孝 xiào xiao4 hiao R: pietatea filială; ascultarea de părinţi; îndeplinirea
obligaţiilor filiale; respectul copiilor faţă de părinţi; supunere; obedienţă; respect;
încredere; doliu; E: filial piety; obedience to parents; fulfill filial duty; obedience;
esteem; respect; deep respect; confidence; mourning, F: piété filiale; l'obéissance aux
parents; le devoir filial à remplir; deuil; G: Gehorsam gegen die Eltern, Kindespflicht
erfüllen, Hochachtung, Trauerkleidung, trauern, Zutrauen; 18.18;
18.19: 慈 cí ci2 tse R: afecţiune maternă; empatie; compasiune; binevoitor,
îngăduinţă; amabil, bun; milă; caritate; iubire părintească; blândeţe; blajin;
flexibilitatea; vidul; iubirea aproapelui; omenia; nonagresivitatea; indulgent,
dragostea maternă ( complementară la autoritatea paternă); pozitivă in 19.16.
(reintoarcere) şi 67.36; negativă in 18.19 (cădere; fază de degradare); 慈 cí este
prima din cele trei comori 三寶 sān bǎo (in capitolul 67); caracter omofon cu 氣 [气] qì
(respiraţie, suflu, energia vitală; mană cerească; vedeţi: 10.11) prima din "Cele trei
comori umane" (三寶 sān bǎo): energia (氣 qì), esenţa fiinţei (精 jing) şi spiritul (神
shen); E: kind, charitable, (maternal) love, care, goodness, mercy; charity, empathy
(compassion); benevolent; compassionate; gentle; merciful; humane; loving as
power, which completes in any case compassion, to open one's heart to; F: bon;
indulgent; compatissant; pieux; G: mütterliche Liebe, Güte, Mitgefühl, Liebe, (Besitz
der in jedem Fall ergänzenden Kraft), Barmherzigkeit, Mitleid, herzlich lieben, ein
Herz haben für, -, gütig, sanft, nachsichtig, Mutter; Fürsorglichkeit, Barmherzigkeit;
Nächstenliebe;18.19;
18.20: 國[国囯] guó guo2 kuo R: ţară; stat; regat; imperiu; naţiune; dinastie;
vedeţi: 10.29;
18.21: 家 jiā jia1 chia kia ; R: familie; casă; locuinţă, domiciliu; acasă; toată casa; toţi
locatarii; domestic; clan, clasă (de oameni); categorie; educaţie; a dresa; a îmblânzi;
construcţie comercială, formarea substantivelor terminate in: "-er"; nume de familie;
îmblânzit; expresie curentă, cunoscută de toată lumea; specialist; om de ştiintă;
învăţat, savant, erudit; şcoală de gândire; 道家 dào jiā tao-chia: taoism filosofic; 國家
guó jiā: ţara şi poporul; naţiune; naţional; 家族 jiā zú: o familie; 全家 quán jiā: toată
familia; E: family; home; house; household, residence; clan; class (of people), education;
to tame; commercial building; formation of nouns ending in: -er; surname; a person or
family engaged in a certain profession; a specialist in a certain field; a school of
thought; school; 道家 dào jiā tao-chia: philosophical Taoism; 國家 guó jiā: realm and
people; nation; national; F: famille, accueil, maison, domicile; clan; classe (de personnes),
éducation; dompter; apprivoiser; bâtiment commercial; formation des noms se terminant par:
-er; nom de famille; école; école philosophique; 道家 tao kia: taoïsme philosophique;
"famille de la Voie" ou "enseignement de la Voie"; http: //fr.ekopedia.org/Tao
%C3%AFsme; G: Familie. Heim, Heimat, Haus, Verwandte, sippe, Klasse (von
Menschen), Hauptwörterbildung Endung -er, Geschäftshaus, zahm, Familienname; 國
家 guó jiā: Land und Leute; 18.21;
18.22: 昏 hūn hun1 hun : R: a. a pierde cunostinta; a lesina; sumbru; obscur; amurg,
crepuscul; crepuscular; a se însera, amurg, zorii zilei; lumina slaba, umbra; întuneric;
tulbure; confuz, prost, tont; insensibil; stupid; B. a lua în casatorie; o sotie; E: dusk,
dark, dim, confused, muddled, lose consciousness, faint; F: perdre connaissance;
s'évanouir; sombre; obscur; troublé; G: Abenddämmerung, dunkel, unklar, trübe,
dumm, verwirrt, betäubt, bewußtlos, schwindlig; 18.22;
18.23: 亂 luan4 a descătuşa; a lămuri;a aduce ordinea;confuzie, încâlcit; rebeliune;
implicat, încurcat; amestecat.
18.24: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
18.25a: 忠 zhōng zhong1 tschung R: loial; fidel; sincer; deschis; onest;
credincios; bună credinţă; loialitate; devotament; credinţă; sincer, deschis; cinstit;
integru; patriot; generos; caracter format din: 中 zhōng: mijloc; centru; interior;
just, drept; exact; vedeţi: 5.45+ 心 xīn: sân; inimă; minte; entitatea minte-inimă
(psiho-afectivă); vedeţi: 3.25; E: loyal, devoted; loyalty, devotion, fidelity; F: loyal;
fidèle; la loyauté; fidélité; loyaux envers l'Etat, juste; honnête, franc, ouvert; I: la
lealtà; G: treu, gesetzestreue; staatstreu, rechtschaffen, bieder, offenherzig, offen;
18.25b: in MWD: 貞 [贞] zhēn zhen1 chen tchen tschen: R: bun, pur; loial;
credincios; fidel; curat, nepătat; virtuos; cast, virgin; solid, compact; stabil, fix,
neclintit; a conduce; a guverna; a sonda viitorul folosind prezicerea, prorocirea,
ghicirea, divinaţia; divin; de bun augur; favorabil, propice; E: to rule, to govern;
virtuous, chaste, pure; loyal; chastity or virginity of women, loyal, faithful, divination
in ancient times; "divination, divine; test; verify; faithful; loyal". Zhēn. invariable and
determination of Qì; primal force; loyal; faithful; F: fidèle, loyal, chaste; droit, honnête;
gouverner; G: keusch, tugendhaft, unbefleckt, rein, feststehend, unerschütterlich,
glückverheißend, weissagen, der Letzte einer Reihe von vieren; vedeţi: 18.25; 39.40;
18.26: 臣 chén chen2 tschen ; R: (om umilit, înjosit: ) supus; servitor al unui prinţ;
vasal, dependent, inrobit, subjugat; supus; om de stat, ministru; preot, pastor;
executor (al voinţei, al ordinelor, etc.) cuiva; a sluji (la); a se supune; a asculta; E:
subject, servant of a prince, vassal, enslaved, subjugated, submitted, a statesman, minister,
priest, pastor, executors (of the will, orders, etc); to serve someone; to obey; patriots;
statesman, courtier; official under a feudal ruler; F: serviteur d'un prince, vassal; asservi,
subjugué, soumis, ministre, un homme d'Etat, prêtre, pasteur, exécuteurs (de la volonté,
commandes, etc) ; servir à quelqu'un; obéir; (clé 131); G: unterliegen; Diener; Diener
eines Fürsten, Vasall, abhängig, versklavt, unterjocht, eingereicht, ein Staatsmann, Minister,
Beamter, Untertan, Priester, Pfarrer; vollstrecker (des Willens, der Bestellungen, etc.) jemand,
um zu dienen (to), gehorchen; Patrioten; 18.26;

Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a

capitolului 38
38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sān shí bā zhāng
Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Omul cu adevărat virtuos nu caută să
facă fapte bune;

Titlul chinezesc/Titlul lui /Titlul lui Legge /Titlul lui Goddard/

論德 lún dé Despre caracteristicile lui Tao/Discurs despre putere(virtute)/O discutie
despre putere(virtute)/

Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/

論德 lún dé About the Attributes of the Tao/ Discourse on Power(Virtue)/ A Discussion
About Power(Virtue)
論 [论] lún lun4 lun2 dezbatere; discurs; discutie; Analectele (lui Confucius)
/debate; discuss; discourse; the Analects (of Confucius)
德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69;

Titluri date de alţi traducători şi comentatori :

Puterea non-intentionalitatii/ The Power of Unintentionality/Kraft der Absichtslosigkeit
(Hilmar Klaus)

Text in lb. chineza Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn

38.（第三十八章） (dì sān shí bā zhāng/di4 san1 shi2 ba1 zhang1) *

上德不德,是以有德。 shang4 de2 bu4 de2 , shi4 yi3 you3 de2 .

下德不失德,是以無德。 xia4 de2 bu4 shi1 de2 , shi4 yi3 wu2 de2 .
上德無為,而無以為。 shang4 de2 wu2 wei2 , er2 wu2 yi3 wei2 .
下德無為之,而有以為。 xia4 de2 wu2 wei2 zhi1 , er2 you3 yi3 wei2 .
上仁為之,而無以為。 shang4 ren2 wei2 zhi1 , er2 wu2 yi3 wei2 .
上義為之,而有以為。 shang4 yi4 wei2 zhi1 , er2 you3 yi3 wei2 .
上禮為之,而莫之應， shang4 li3 wei2 zhi1 , er2 mo4 zhi1 ying1 ,
則攘臂而扔之。 ze2 rang3 bi4 er2 reng1 zhi1 .
故失道而後德， gu4 shi1 dao4 er2 hou4 de2 ,
失德而後仁， shi1 de2 er2 hou4 ren2 ,
失仁而後義, shi1 ren2 er2 hou4 yi4 ,
失義而後禮。 shi1 yi4 er2 hou4 li3 .
夫禮者,忠信之薄, fu1 li3 zhe3 , zhong1 xin4 zhi1 bo2,
而亂之首[滿]。 er2 luan4 zhi1 shou3[man3] .
前識者， qian2 shi2 zhe3 ,
道之華,而愚之始。 dao4 zhi1 hua2 , er2 yu2 zhi1 shi3 .
是以大丈夫處其厚， shi4 yi3 da4 zhang4 fu1 chu4 qi2 hou4 ,
不居 其薄； bu4 ju1 qi2 bo2 ;
處其實[瞗],不居其華。 chu4 qi2 shi2 , bu4 ju1 qi2 hua2 .
故去彼取此。 gu4 qu4 bi3 qu3 ci3 .
*Numerele folosite după termenii transliterati în pinyin au rol de tonuri:
a1=ā ; a2= á; a3=ă; a4=à;a0=a5=a[ton neutral]
E:Pinyin tones should be indicated by numbers 1-5, as follows:
1=level tone, 2=rising tone, 3=mid-rising tone, 4=falling tone, 5=neutral tone

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo

versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni
2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi Wang Bi (王弼)(226 – 249
e.n):
上德不德是以有德。下德不失德是以無德。上德無為而無以為。
下德無為而有以為。上仁為之而無以為。上義為之而有以為。
上禮為之而莫之以應，則攘臂而扔之。故失道而後德。
失德而後仁。失仁而後義。失義而後禮。夫禮者忠信之薄而亂之首。
前識者，道之華而愚之始。是以大丈夫，處其厚，不居其薄。
處其實，不居其華。故去彼取此。
2.2. Versiunea lui Ho-shang Kung Heshang Gong (河上公)(202-157 i.e.n.):
HSG: 上德不德，是以有德。下德不失德，是以無德。上德無為 而無以為，
下德為之 而有以為。上仁為之 而無以為，上義為之 而有以為。上禮為之 而莫之應，則攘臂
而扔之。故失道而後德，失德而後仁，失仁而後義，
失義而後禮。夫禮者，忠信之薄 而亂之首。前識者，道之華 而愚之始。
是以大丈夫處其厚，不居其薄，處其實，不居其華。故去彼取此。
2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅奕)(555 - 639 e.n.)
上徳不徳，是以有徳。下徳不失徳，是以無徳。上徳無爲，而無不爲。
下徳爲之，而無以爲。上仁爲之，而無以爲。上義爲之，而有以爲。
上禮爲之，而莫之應，則攘臂而仍之。故失道而後徳，
失徳而後仁，失仁而後義，失義而後禮。夫禮者忠信之薄，而亂之首。
前識者道之華，而愚之始也。是以大丈夫處其厚，不處其薄。
處其實，不處其華。故去彼取此。
2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui (馬王堆 Mǎwángduī ) din anul 168
i.e.n..
MWD A 馬王堆 Mǎwángduī version A (= "Jiaben" 甲本)
□□□□□□□□□□□□□□□□德上德無□□無以為也上仁為之□□以為也上義為之而有以為也上禮□
□□
□□□□□攘臂而乃之故失﹦道﹦矣而后德失德而后仁失仁而后義□義而□□□□□□□□□□
而亂之首也□
□□道之華也而愚之首也是以大丈夫居亓厚而不居亓泊居亓實不居亓華故去皮取此
MWD B 馬王堆 Mǎwángduī version B (= "Yiben" 已本)
上德不德是以有德下德不失德是以無德上德無為而無以為也上仁為之而無以為也上○為
之而有以為也上禮為之而莫之應也則攘臂而乃之故失道而后德失德而句仁失仁而句義∠
失義而句禮夫禮者忠信之泊也而亂之首也前識者道之華也而愚之首也是以大丈夫居□□□
居亓泊居亓實而不居亓華故去罷而取此‧
2.5. Textul in versiunea Kuo Tian (郭店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n.
Capitolul 38 nu există in versiunea pe fâşii de bambus descoperită la Guodian /
Chapter 38 is not present in the bamboo slips version discoveded at Guodian/ Le
chapitre 38 n'est pas présent dans la version sur les fiches lamelles de bambou
découvertes à Guodian / Kapitel nicht vorhanden
vedeţi semnificaţia fiecărui caracter in dicţionarul situat după note
3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical (convergent) translation/
Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten)
Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici
(convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and
processes information in an analytical and sequential way

A. Inner Power, Humanity, Justice, Morality

38.1. 上德: 不德, shàng dé: bù dé,

Virtutea/Puterea(Te) superioară: pare fără Virtute/Putere (lumească) [Cine are inalta
Putere se arată fără Putere; omul cu adevărat virtuos nu caută să facă fapte bune]1
Highest Virtue/Power(Te): like not Virtue/Power(Te),

38.2. 是以有德。shì yǐ yǒu dé.

Din această cauză ea este Virtute/Putere [de aceea are finantare din izvorul
omniprezent (nediferentiat; profund) de Virtute/Putere].
therefore it is/has Virtue/Power(Te);

38.3. 下德 不失德, xià dé bù shī dé,

Virtutea/Puterea(Te) inferioară nu dă drumul la Virtute/Putere [omul inferior este
ataşat de faptele bune; Cine are mica Putere nu-şi pierde din vedere Puterea]
Lower Virtue/Power(Te) cannot let go of its Virtue/Power(Te),

38.4.是以無德。shì yǐ wú dé.
Din această cauză ea este fără Virtute/ Putere [de aceea nu este cu adevărat
virtuos/puternic; şi astfel nu are Putere] 2
therefore it is without Virtue/Power(Te)

38.5.上德: 無為 而無以為; shàng dé wú wéi ér wú yǐ wéi;

Virtutea/Puterea(Te) superioară practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; non-
intervenţia; non-interferenţa] dar nu are un scop [acţionează fără intenţie; motivaţie
subiectivă; fără gând de făptuire; fără efort, fiindcă nu întâmpină opoziţii; marea
putere nu faptuieşte şi nimeni nu-i vede puterea] 3
Highest Virtue/Power(Te): non-interfering action, and without [intentional] doing;

38.6. 下德: 無為 而有以為。 xià dé wú wéi, ér yǒu yǐ wéi.

Virtutea inferioară: practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; non-intervenţia; non-
interferenţa] dar are incă acţiune[intenţionalitate; scop; acţionează cu motivaţie
subiectivă, gând de făptuire; acţionează cu efort fiindcă este localizată, in loc să fie
delocalizată şi atunci intâmpină rezistenţă, reacţii inverse]; 4
lower Virtue/Power(Te): non-interfering action, yet with [intentional] doing.
38.7. 上仁: 為之而無以為; shàng rén: wéi zhī, ér wú yǐ wéi;
Omenia [bunătatea] superioară: acţionează [făptuieşte], dar fără acţiune
intenţională [nu are scop, intenţie; motivaţie subiectivă; gând de făptuire; este fără
efort]
Highest humanity: action, yet without [intentional; subjective] doing;

38.8. 上義: 為之 而有以為。shàng yì : wéi zhī ér yǒu yǐ wéi.

Justiţia[echitatea; dreptatea; dreapta judecată] superioară: acţionează [făptuieşte]
căci are o acţiune [intenţională; cu scop motivaţie subiectivă; cu gând de făptuire;
acţionează cu efort fiindcă întâmpină opoziţii]
highest justice: action, yet with [intentional; subjective] doing.

38.9. 上禮: 為之 而莫之以應 – shàng lǐ: wéi zhī, ér mò zhī yǐ yīng –

Moralitatea [normele; riturile; regulile de politeţe sau de bună purtare; buna-cuviinţă]
superioară: acţionează [făptuieşte] dar dacă nimeni nu răspunde [respectă; ascultă;
există întotdeauna inerţie, rezistenţă; nesupunere, declin, decădere)]; 5
Highest morality: action, yet if no one responds
應[应 ] yīng ought to, should, must; 應 yìng (surname), to answer, to respond

38.10. 則攘臂 而扔之。zé rǎng bì ér réng zhī.

Atunci îşi suflecă mânecile şi o impune prin forţă[ respectarea, conformarea sau
ascultarea oamenilor, ca o necesitate, regulă/lege/cerinţă obligatorie; apelează la
silire, constrângere, forţă; luptă cu greşelile oamenilor şi sfârşeşte în acţiuni violente;
impunerea prin luptă nu este eficientă fiindcă intăreşte sau finanţează atitudinea pe
care dorim să o eliminăm)] 6
then they raise their arms and enforce it.

Tao, Te- Power, Justice, Morality, Prophecies

38.11. 故:失道, 而後德, gù shī dào ér hòu dé,

De aceea [după]: pierderea lui Tao, [vine] umbra/masca Virtuţii/Puterii[Te] [după
uitarea propriei naturi cu instincte naturale, sănătoase, vine 後德 hòu dé -virtutea
simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii]; principiile artificiale; se cultiva masca,
imaginea, efectul in loc de cauza virtuţilor autentice; se aleg soluţii de moment,
provizorii de circumstanţă; preţuirea virtuţilor morale a aparut dupa pierderea celor
autentice si este prima etapă de exteriorizare şi de decădere]. 7
Hence: lose Tao, and it's followed by Virtue/Power(Te)
後德 hòu dé (38) [virtutea simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii]
textul mai poate fi tradus: după pierderea lui tao urmează virtutea (fiindcă fără
rădăcină virtutea e moartă, falsă simulată)

38.12. 失德 , 而後仁, shī dé, ér hòu rén,

[După] pierderea Virtutii /Puterii [Te] a urmat omenia [ a fost preţuită 仁 rén omenia;
bunătatea, iubirea aproapelui; a doua etapă de exteriorizare şi decădere; se pierde
unitatea primordială în favoarea multiplicităţii; se preţuiesc efectele in locul
izvorului/cauzei].
lose Virtue/Power(Te), and it's followed by humanity,

38.13. 失仁, 而後義, shī rén, ér hòu yì,

[După] pierderea omeniei [bunătăţii; iubirii aproapelui] a venit justiţia [a fost preţuită
義 yì justiţia, dreptatea; echitatea; dreapta judecată]
lose humanity, and it's followed by justice,

38.14. 失義, 而後禮。 shī yì, ér hòu lǐ.

[După] pierderea justiţiei [echităţii; dreptăţii; dreptei judecăţi] a venit moralitatea
[au fost preţuite 禮 lǐ riturile, legile, normele morale, buna-cuviinţă ]
lose justice, and it's followed by morality.

38.15.夫:禮, 者忠信之薄 fū: lǐ , zhě zhōng xìn zhī bó

Cu adevărat: moralitatea(ritul; buna-cuviinţă) este doar o scoarţa subţire 8 a loialităţii
(忠 zhōng loialitate, devotament, fidelitate; credinţă ) şi sincerităţii (信 xìn: sinceritate
încredere mutuală) 9
Truly: morality, lets faith and sincerity thin out

38.16. 而亂之首。ér luàn zhī shǒu.

Dar şi începutul dezordinii [confuziei; tulburărilor]
and confusion will begin.

38.17. 前識者道之華 qián shí zhě dào zhī huá

Cel ce caută trecutul/viitorul [in locul prezentului si al cauzei] priveste
floarea/ornamentul/periferia/efectul lui Tao 10
the one who looks/knows in front: Dào's flower/adornment,

38.18. 而愚之始。 ér yú zhī shǐ.

Dar şi începutul prostiei [nebuniei; rătăcirii; ignoranţei; întunericului]
yet the beginning of folly.

Alege profunzimea iar nu suprafata; Alege miezul(centru, cauza) iar nu

decoraţia(periferia, efectul, proiecţia)/Depth, not Surface; Core, not Decoration

38.19. 是以: 大丈夫 shì yǐ: dà zhàng fū

De aceea: marii şi respectaţii maeştrii
Therefore: great and respected masters

38.20. 處其厚，chù qí hòu,

Se ţin în profunzime [preţuiesc miezul (esenţa, profunzimea, centrul, cauza,
prezentul)] 11
dwell in its depth,

38.21. 不居 其薄。bù jū qí bó.

şi nu stau la suprafaţă sa [ nu aleg floarea ( superficialul, periferia, efectele, iluzoriul,
neînsemnatul; trecătorul, viitorul)];
not staying on its surface(flower);

38.22. 處其實, chù qí shí,

Ei se ţin în miezul lor [sâmbure; nucleu; mijloc; centru; in cauză; în prezent; preţuiesc
firescul, naturalul, spontanul şi adevărata natură şi dispreţuiesc principiile artificiale]
they dwell in their cores [seed, nucleus, middle, center, in the cause, in now]

38.23. 不居 其華。bù jū qí huá.

not staying in its blossoms.
[Şi ] nu stau in floare (in lumea efectelor, in viitor, dorinţe, expectaţii)

38.24. 故去彼 取此! gù qù bǐ qǔ cǐ!

De aceea el părăseşte/refuză aceasta [floarea; aparenţa; periferia; exteriorizarea] şi
îmbrăţişează pe acela [Tao; centrul; mijlocul; miezul roditor; lumea cauzală] 12
Hence they avoid the one and choose the other.

3.2. Traducerea analogică(divergentă) / Analogic (divergent) Translation/La

traduction analogique(divergente)/ Analogisch
(divergent)Übersetzung/Traducción analógica (divergente) /Traduzione
analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, non-
linear, creative, simultaneous and intuitive;

1. Virtutea/Puterea(Te) superioară: pare fără Virtute/Putere (lumească) [Cine are

inalta Putere se arată fără Putere; omul cu adevărat virtuos nu caută să facă fapte
bune]1
2. Din această cauză ea este Virtute/Putere [de aceea are finantare din izvorul
omniprezent (nediferentiat; profund) de Virtute/Putere].
3. Virtutea/Puterea(Te) inferioară nu dă drumul la Virtute/Putere [omul inferior este
ataşat de faptele bune; Cine are mica Putere nu-şi pierde din vedere Puterea]
4. Din această cauză ea este fără Virtute/ Putere [de aceea nu este cu adevărat
virtuos/puternic; şi astfel nu are Putere] 2
5. Virtutea/Puterea(Te) superioară practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; non-
intervenţia; non-interferenţa] dar nu are un scop [actionează fara intenţie; motivaţie
subiectivă; fără gând de făptuire; fără efort, fiindcă nu întâmpină opoziţii; marea
putere nu faptuieste si nimeni nu-i vede puterea] 3
6. Virtutea inferioară: practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; non-intervenţia;
non-interferenţa] dar are incă acţiune[intenţionalitate; scop; acţionează cu motivaţie
subiectivă, gând de făptuire; acţionează cu efort fiindcă este localizată, in loc să fie
delocalizată şi atunci intâmpină rezistenţă, reacţii inverse]; 4
7. Omenia [bunătatea] superioară: acţionează [făptuieşte], dar fără acţiune
intenţională [nu are scop, intenţie; motivaţie subiectivă; gând de făptuire; este fără
efort]
8. Justiţia[echitatea; dreptatea; dreapta judecată] superioară: acţionează [făptuieşte]
căci are o acţiune [intenţională; cu scop motivaţie subiectivă; cu gând de făptuire;
acţionează cu efort fiindcă întâmpină opoziţii]
9. Moralitatea [normele; riturile; regulile de politeţe sau de bună purtare; buna-
cuviinţă] superioară: acţionează [făptuieşte] dar dacă nimeni nu răspunde [respectă;
ascultă; există întotdeauna inerţie, rezistenţă; nesupunere, declin, decădere)]; 5
10. Atunci îşi suflecă mânecile şi o impune prin forţă[ respectarea, conformarea sau
ascultarea oamenilor, ca o necesitate, regulă/lege/cerinţă obligatorie; apelează la
silire, constrângere, forţă; luptă cu greşelile oamenilor şi sfârşeşte în acţiuni violente;
impunerea prin luptă nu este eficientă fiindcă intăreşte sau finanţează atitudinea pe
care dorim să o eliminăm)] 6
11. De aceea [după]: pierderea lui Tao, vine masca Virtuţii/Puterii[Te] [după uitarea
propriei naturi cu instincte naturale, sănătoase, vine 後德 hòu dé -virtutea
simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii]; principiile artificiale; se cultivă masca,
imaginea, efectul in loc de cauza virtuţilor autentice; se aleg soluţii de moment,
provizorii de circumstanţă; preţuirea virtuţilor morale a aparut după pierderea celor
autentice si este prima etapă de exteriorizare şi de decădere]. 7
12. [După] pierderea Virtutii /Puterii [Te] a urmat omenia [ a fost preţuită
omenia[Bunătatea, iubirea aproapelui; a doua etapă de exteriorizare şi decădere; se
pierde unitatea primordială în favoarea multiplicităţii; se preţuiesc efectele in locul
izvorului/cauzei].
13. [După] pierderea omeniei [bunătăţii; iubirii aproapelui] a venit justiţia [a fost
preţuită dreptatea; echitatea; dreapta judecată]
14. [După] pierderea justiţiei [echităţii; dreptăţii; dreptei judecăţi] a venit
moralitatea [au fost preţuite riturile, legile, normele morale, buna-cuviinţă ]
15. Cu adevărat: moralitatea(ritul; buna- cuviinţă) este doar o scoarţa subţire 8 a
loialităţii (fidelităţii; credinţei ) şi sincerităţii (încrederii mutuale) 9
16. Dar şi începutul dezordinii [confuziei; tulburărilor]
17. Cel ce caută viitorul [in locul prezentului si al cauzei] contactează
floarea/ornamentul/periferia/efectul lui Tao 10
18. Dar şi începutul prostiei [nebuniei; rătăcirii; ignoranţei; întunericului]
yet the beginning of folly.
19. De aceea: marii şi respectaţii maeştrii
20. Se ţin în profunzime [preţuiesc miezul (esenţa, profunzimea, centrul, cauza,
prezentul)] 11
21. şi nu stau la suprafaţă sa [ nu aleg floarea( superficialul, efectele, iluzoriul,
neînsemnatul; trecătorul, viitorul; preţuiesc firescul, naturalul, spontanul şi adevărata
natură şi dispreţuiesc principiile artificiale]
22. Ei se ţin în miezul lor [sâmbure; nucleu; mijloc; centru; in cauză; în prezent]
they dwell in their cores [seed, nucleus, middle, center, in the cause, in now]
23. [Şi ] nu stau in floare (in lumea efectelor, in viitor, dorinţe, expectaţii)
24. De aceea el refuză aceasta [floarea; aparenţa; periferia; exteriorizarea] şi
îmbrăţişează pe acela [Tao; centrul; mijlocul; miezul roditor; lumea cauzală] 12

Note/Notes /Noten
Cu acest capitol incepe partea a doua a cărţii intitulată cartea despre putere ( Te
Ching; Te King; De Jing)
1. Heshang gong puterea superioară a suveranilor din vechime era unită cu cerul şi
pămantul şi nevăzută (nu era folosita pt instruirea poporului, ci pt hrani natura
originară a fiinţelor umane, pt ca oamenii sa rămana intregi, necompartimentaţi,
nepărtinitori; pt a susţine curgerea firească a lucrurilor)
2. shi4: a pierde;
3. potrivit textului vechi găsit de Han Fei Zi şi a comentariului sau avem următoarea
lectură: cine are mare putere nu acţionează, dar nu există (ceva asupra căruia ) să nu
acţioneze[ adică structura din capitolul 48]
4. lectura in care lipseşte caracterul wu: cine are puţină Putere făptuieşte căci are şi
gând de făptuire;
5 Prin moralitate am tradus caracterul 禮[礼]lǐ obiceiuri/norme sociale de
etica/comportament; maniere; politeţe; buna-cuviinţă; ce se cade; ce este cuvenit;
rituri; ritualuri; obiceiuri sociale; social custom; manners; courtesy; rites
6. ridicarea braţelor /dezgolirea braţelor/suflecarea manecilor urmata de
acţiune(trage; arunca; apel la forţă); 則[则]攘臂 而扔之。zé rǎng bì ér réng zhī.
then they raise their arms and enforce it.
apoi îşi ridică bratele şi se slujeşte de forţă[arunca cu pietre]
則[则] zé ze2 tse R: atunci, deci; de aceea; lege; regulă, tipar; model; vedeţi:
3.64;
攘 rǎng apuca; a lua cu forta; a respinge; anima(bratele); to seize, take by force;
repel; throw into confusion; 臂 bì brat; arm; 扔 réng arunca; throw, hurl; throw away,
cast
7. seria care indică degradarea/degenerarea individuală şi
socială/pierderea/indepărtarea de Tao apare şi in capitolul 17
8. am tradus coajă/pojghită subtire; 薄 bó subţire, putin, slab, thin, slight, weak; poor,
stingy
9. 信 xìn xin4 sin: R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic;
fidelitate; vedeţi: 8.34;
信 xìn xin4 sin: R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate;
vedeţi: 8.34;
unii au tradus credinta, dar aceasta e altceva decat loialitatea ori devotamentul unui
slujitor fata de stapan; 忠 zhōng loialitatea, fidelitatea, credinta, devotiunea fata de
stapan, suveran loyalty, devotion, fidelity, faithful sinceritatea ca respect fata de
adevar (in lb. sanskrita satya) e diferita de increderea mutuala din confucianism; 信
xìn sinceritatea, increderea, trust, believe; letter; 信服 xìn fú : to convince; confide,
trust; 自信心 zì xìn xīn : incredere in sine/ self-confidence respectul impus din exterior
prin norme este semnul lipsei de devotament şi de încredere; riturile nu sunt decât
mijloace (măsuri) neputincioase pentru a suplini pierderea dreptătii şi a sinceritătii
(libertatii; spontaneitatii; independentei; invulnerabilitătii) originare; riturile sunt cel
mai adesea o sursă de dezordini şi de tulburări, decât de ordine (se cultiva efectele
in locul cauzei lor; apare preocuparea pt etichete, imagine; este incurajat
mimetismul, falsitatea, simularea, viclenia).
10. Desi mulţi comentatori considera ca aici este vorba despre o condamnare a
capacitaţii de premoniţie[ ceea ce este eronat fiindca predicţia este utila individual si
social, dar nu aduce eliberarea de orbire(trecerea la cunoastere directa) si de
neputinţa( depasirea stadiului puterii mijlocite sau magice si trecerea la puterea
directa sau divina)] in realitate este vorba de ancorarea in acum si despre eroarea de
a cauta efecte [viitorul] in locul cauzei [realitatea sursa atemporala, care este
accesibila doar utilizand poarta prezentului; ancorarea in acum]; a cauta in viitor, in
loc de prezent, inseamna a privi efectele (periferia, floarea, proiecţia si a neglija
cauza) si este inceputul instrainarii, nebuniei si prostiei. De aceea omul cu-adevarat
mareţ cauta centrul (profunzimea; cauza) iar nu periferia(suprafaţa; proiecţia; efectul)
lui Tao;
Cel care [者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi:
1.42] cunoaşte [識[识] shí shi2 schi :R: a recunoaşte, priveşte, cunoaşte, ştie, a
înţelege; intuiţie; conştienţă; vedeţi: 15.14] in faţă [前 qián qian2 tsien R: înainte
(in timp şi spaţiu); dinainte; în faţă; anterior; precedent; trecutul/viitorul; vedeţi:
2.43 ] contactează floarea [華 hua 2,1,4 lumea efectelor, înflorirea; ornamentul;
aparenţa; periferia] lui Tao.
In cazul in care se relateaza despre puterea de a şti dinainte[capacitatea de
premonitie dobandita prin practici divinatorii si samanice ( vedeti unificarea inimii in
Lie Zi capitolul 2.6 si postul inimii in Zhuang Zi capitolul 4.1-2) ori prin cultivarea
virtutilor confucianiste “urmand calea sinceritatii absolute poti obtine capacitati de
premonitie” se afirma in canonul confucianist Si Shu(Cele Patru Carti) , in Zhongyong
(Mijlocul) 24] se pastreaza semnificatia anterioara fiindca aceasta capacitate de
cunoastere este orientata catre lumea efectelor, iar nu a cauzelor(prezent), asa ca
mentine starea de ignoranta, orbire si neputinta.
11. floarea(vorbele, proiectiile) care simbolizeaza aici periferia (suprafata, trecatorul,
iluzoriul, superficialul) este pusa in opozitie cu miezul sau fructul( care are
consistenta), cu centrul real, cu miezul realitatii(esenta, samburele lui Tao este
ancorarea in cauza iar nu in efecte, in virtuti morale: loialitate/credinta si incredere
mutuala/sinceritate )
12. fraza finala “De aceea pe una o lasa si-o ia pe cealalta” apare in capitolele 12 si
72
1. 上 or: high(-er, -est); superior, supreme / oder: hoh[e], höher[e], höchst[e];
souverän (= überlegen), oberst(e).
5. 以: in Hánfēizĭ 不 bù instead of 以 yǐ / im Hánfēizĭ 不 bù statt 以 yǐ [Gāo Míng 1996 S.
4; Jacobs S. 118].
9. 禮 (morality / Moralität) or: propriety, rituals, rules of behavior / oder: Anstand,
Rituale, Verhaltensregeln.
10. 攘臂 or: they roll up their sleeves / oder: krempeln sie die Ärmel auf.
15. 薄 or: ruin / oder: Verderben.
16. 亂之首 lit.: confusion's beginning / Verwirrungs-Beginn.
17. 前識 or: prophecy, foretelling, fortune-telling / oder: Prophezeihung, Weissagung,
Wahrsagung.
17.+18. 前識者道之華 and not / und nicht:: second (missrouted) interpretation: “Early
insight is Dào's blossom [and hence simplicity's origin]”(!) / zweite (fehlgeleitete)
Deutung: „frühe Einsicht ist des Dào's Blüte [und so der Schlichtheit Ursprung]“; but
華 negative pole in w)! („formal knowledge“) / aber 華 negativer Pol in 23.)!
(„äußerliches Wissen“) [V. von Strauß].
20.+21. 其 = its (of Dào) / seinen (des Dào) [道之華 in 17.];
厚 + 薄 or: = “(inner) being and (outer) appearance” / oder: „(inneres) Sein und
(äußerer). Schein“; lit.: thick(-ness) vs. thin(-ness) / Dicke vs. Dünnheit.

Ilustrare in Zhuang Zi cap 13 Calea Cerului(notat pe carte 38 p 144-146)

traducerea Liou Kia-hway, Tao-tö King, Gallimard, 1969

La vertu supérieure est sans vertu,
c'est pourquoi elle est la vertu.
La vertu inférieure ne s'écarte pas des vertus,
c'est pourquoi elle n'est pas la vertu.
La vertu supérieure n'agit pas et n'a pas de but.
La vertu inférieure agit et a un but.
L'humanité supérieure agit mais n'a pas de but.
La justice supérieure agit et a un but.
la politesse supérieure agit et exige qu'on y réponde,
sinon elle retrousse ses manches et insiste.

Ainsi, après la perte du Tao vient la vertu;

après la perte de la vertu vient l'humanité;
après la perte de l'humanité vient la justice;
après la perte de la justice vient la politesse;
la politesse est l'écorce de la loyauté et de la confiance,
mais aussi le commencement de la bêtise.
Aussi le grand homme s'en tient au fond et non à la surface.
Il s'en tient au noyau et non à la fleur.
Il rejette ceci et accepte cela

Compoziţia caracterului 德 dé de2 te 10.69;

De "power; virtue" is written with the Chinese character 德 in both Traditional Chinese
and Simplified Chinese. This character 德 combines the chi 彳 "footstep; go" radical
for 行 xíng (recurring graphic elements that suggest meaning) with zhi 直 "straight;
vertical" and xin 心 "heart; mind". De 德 has rare variant characters of 徳 (without the
horizontal 一 line) and 悳 or 惪 (without the 彳 "footstep" radical). The earliest written
forms of de 德 are oracle script from the Shang Dynasty (ca. 1600-1046 BCE) and
bronzeware script and seal script from the Zhou Dynasty (1045-256 BCE). Oracle
characters wrote de 德 with 彳"footstep; go" and 直 "straight", later bronze characters
added the 心 "heart; mind" element. The oracle script for zhi 直 "straight; vertical"
ideographically depicted shu 丨"vertical line (in a character)" above mu 目 "eye", the
bronze script elaborated the line into shi 十 "ten"', and the seal script separated the
eye and heart with a horizontal line.

Etimologiile caracterului 德 dé de2 te 10.69;

Boodberg (1979:33-4) undertook a "graphophonetic analysis" of de. Based on the
phonetic element zhi 直 "upright; erect" and the radical 行 xíng suggesting
movement, he translates de as English arrect "set upright; direct upward" (from Latin
ad- "to") or insititious "ingrafted; inserted" potency (from Latin insitio "to implant; to
graft"). Interpreting the 心 "heart; mind" to connote "innerness", he takes the prefix
from Latin indoles "innate quality; natural disposition" to further neologize indarrect.
Boodberg concludes that the noun de is best translated enrective in the passive
sense of power, or arrective in the active sense of influencing others. He says the
Chinese understood de as potent but not coercive, and as arrective rather than
corrective. Since early texts describe de 德 as an acquired quality, he proposes it is a
paronym of de 得 "to acquire; to obtain", which is a common definition of de "power;
virtue". Lastly, he notes a possible etymology of "see straight; looking straight at
things; intuition" because early zhi 直 graphs depicted a straight line over an 目 "eye"
(horizontally written 罒 in 德).

Victor H. Mair proposes a Proto-Indo-European etymology for de.

Te was pronounced approximately dugh during the early Chou period (about 1100 to
600 B.C.). The meanings it conveys in texts from that era are "character," "[good or
bad] intentions," "quality," "disposition," "personality," "personhood," "personal
strength," and "worth." There is a very close correlation between these meanings and
words deriving from Proto-Indo-European dugh (to be fit, of use, proper; acceptable;
achieve). And there is a whole series of words derived from the related Teutonic
verbal root dugan. There are Old High German tugan, Middle High German tugen, and
modern German taugen, all of which mean "to be good, fit, of use." There is another
cognate group of words relating to modern English "doughty" (meaning worthy,
valiant, stouthearted) that also contribute to our understanding of te. They are Middle
English douhti, dohti, of dühti ("valiant"). (1990:134)

According to Axel Schuessler's new etymological dictionary of Old Chinese

(2007:208), de < *tək 德 "moral force, virtue, character; quality, nature" is probably in
the same word family as de < *tək 得 "to get" and perhaps zhi < *drək 直 "straight;
right". It quotes the proposal of Edwin G. Pulleyblank that de 德 and de 得 are cognate
with Tibetan language thub "a mighty one, one having power and authority".

Translating de into English is problematic and controversial. Arthur Waley believed

that de was better translated "power" than "virtue", and explained with a "bank of
fortune" metaphor.

It is usually translated 'virtue', and this often seems to work quite well; though where
the word occurs in early, pre-moralistic texts such a translation is in reality quite
false. But if we study the usage of the word carefully we find that de can be bad as
well as good. What is a 'bad virtue'? Clearly 'virtue' is not a satisfactory equivalent.
Indeed on examining the history of the word we find that it means something much
more like the Indian karma, save that the fruits of te are generally manifested here
and now; whereas karma is bound up with a theory of transmigration, and its effects
are usually not seen in this life, but in a subsequent incarnation. Te is anything that
happens to one or that one does of a kind indicating that, as a consequence, one is
going to meet with good or bad luck. It means, so to speak, the stock of credit (or the
deficit) that at any given moment a man has at the bank of fortune. Such a stock is of
course built up partly by the correct carrying out of ritual; but primarily by securing
favourable omens; for unless the omens are favourable, no rite can be carried out at
all. (1958:31)

Based on the cognate relation between de and zhi "to plant", Waley further noted the
early Chinese regarded planting seeds as a de, hence it "means a latent power, a
'virtue' inherent in something."

Victor Mair explains that the difficulty of accurately translating de,

…is evident from the astonishing sweep of thoughtful renderings of its meaning:
power, action, life, inner potency, inner rectitude (inner uprightness), charisma, mana
(impersonal supernatural force inherent in gods and sacred objects), sinderesis
(conscience as the directive force of one's actions), and virtue, to name only a few of
the brave attempts to convey the meaning of te in English. Of these, the last is by far
the most frequently encountered. Unfortunately, it is also probably the least
appropriate of all to serve as an accurate translation of te in the Tao Te Ching.
(1990:133-4)
Mair (1990:135) concludes that Daoist de is best translated "integrity", which "means
no more than the wholeness or completeness of a given entity," and like de, "it
represents the selfhood of every being in the universe."

The linguist Peter A. Boodberg investigated the semantics and etymology of de 德,

which he called "perhaps the most significant word, next to tao 道, in ancient Chinese
macro- and microcosmology."

The standard translation for it is "virtue," both in the sense of inherent quality and in
that of moral excellence, but with the validity of the traditional rendering somewhat
shaken by Arthur Waley's insistence on interpreting it as "power." Indeed, it is
believed by many scholars that the term originated in the mytho-magical period of
Chinese speculation when tê was conceived as a kind of mana-like potency inherent
in substances, things, and human beings, a potency which, on the one hand, made
them true to their essence, and on the other, made possible their influencing of other
entities. It appears often as if it had been imagined as a kind of electric charge
permeating the thing in question, waxing or waning in accordance with some
mysterious law, and capable of being transmitted, in the case of living beings, from
one generation to another. Contrary-minded students of ancient Chinese philosophy
dispute this interpretation as rather narrow and possibly anachronistic, and point to
the fact that tê had early acquired, at least in Confucian literature, ethical
connotations close to our "virtue," that is, as moral, and only rarely amoral or
immoral, efficacy. They find, therefore, no quarrel with rendering tê, almost
invariably, as "virtue." Philologists are, however, troubled by the absence in the
Chinese term of any connotations reminiscent of the Latin etymon vir, such as
manliness and virility. They remind us that tê is free from any contamination with
sexual associations and differs in that from its great counterpart, tao, the Way, which,
in one or two expressions, such as jên tao 人道, "the way of men and women," is
suggestive of sexual activity. Other recommended translation, such as "energy" and
essential quality," seem also inadequate from the etymological point of view.
(1979:32)
The Zhuangzi is famous for wordplay and witticism. Several passages make puns
between 得 dé "obtain" and 德 dé "integrity; virtue" (see Watson 1968:183, 214). The
"Autumn Floods" chapter quotes a "perfect de does not de" (至德不得 zhì dé bù dé)
proverb("the highest virtue wins no gain") from: "I have heard it said, 'The Man of the
Way wins no fame, the highest virtue wins no gain, the Great Man has no self.' To the
most perfect degree, he goes along with what has been allotted to him." (17, tr.
Watson 1968:178-9). De derogatorily means "virtue; morality" in some contexts
mocking the Confucians, Mohists, and School of Names. For instance, this derision of
their sophistry: "There is left, there is right, there are theories, there are debates,
there are divisions, there are discriminations, there are emulations, and there are
contentions. These are called the Eight Virtues." (2, tr. Watson 1968:44). Translating
the witty words of Zhuangzi can be highly complex. A final instance mentions five
types of xiongde (凶德 "bad/fiendish/terrible de"), but only lists the first one zhongde
(中德 "center/middle de"). Compare these de translations by Watson ("virtue") and
Mair ("integrity").

Ti and yong (literally 'body' or 'substance' and 'use' or 'function') are technical terms
in Chinese philosophy. Ti often is used to denote the essence or fundamental nature
of a given thing, for example, 'the substance/true essence of the Way'. As a verb, it
can also mean to 'embody' or 'instantiate' a given characteristic or virtue, for
example 'to embody/fully realize humanity'. A thing's yong is its characteristic activity
in accordance with its nature.
"Ti " is the opposite of "yong" in traditional Chinese philosophy. It also has a lot of
implications; it implies not only "substance" and "support" but also "whole" and
"abstract." The multiplex and mutually related implications embodied in one concept
give expression to the special features of traditional Chinese philosophy and its level
of development
The first occurrence of ti and yong as a conceptual pair occurs in Wang Bi's
commentary on the thirty-eighth chapter of the Daodejing, where he uses it to
discuss the ti (essence) of things and their yong (characteristic functions). Here, and
in other passages, the yong of a thing is not simply what a given thing happens to be
doing; there is a normative aspect to the notion. It is thus not wholly unlike Aristotle's
use of the term ergon (see Aristotle §22). It is what that thing will do according to its
particular ti (essence) when allowed to operate freely in an environment conducive to
its natural functioning. Thus, in the passage from the Platform Sutra quoted above,
the yong of a lighted lamp is to emit light; or as Chen Chun says, 'That which is one
whole within is the substance; its response when stimulated is the function' (Graham
1992: 40).
http://www.texttribe.com/routledge/T/Ti%20and%20yong.html
The craft of a Chinese commentator: Wang Bi on the Laozi, Volume 1 By Rudolf G.
Wagner
http://books.google.com/books?
id=3DvtkuXRfBsC&pg=PA241&lpg=PA241&dq=li+and+yong+in+
+laozi11&source=bl&ots=pD-
vAjDzK4&sig=aK5gmzMth5bPkLVIIjN0qYel2H0&hl=en&ei=a_ZATqGcNYjbsga2p4XhBw
&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CBcQ6AEwAA#v=onepa
ge&q&f=false

38. Lista caracterelor din capitolul 38 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te
King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie
R:în lb.română;E:în lb.engleză;G:în lb.germană;

第 dì di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi:
capitolul 1
三十八 san¹ shi2 ba¹:R: treizeci şi opt;
章 zhāng zhang1 tschang:R:capitol; secţiune;paragraf; vedeţi: capitolul 1

38.1: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1;
38.2: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.3: 不 bù bu4 pu p’u: R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedeţi: 2.19;
38.4: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.5: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì yǐ: de aceea; 是
謂 shì wèi aceasta se cheamă; asta e numită; vedeţi: 2.47;
38.6: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la;
v.: 1.29;
38.7: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
38.8: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.9: 下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; coborâre; dedesubt; mic; a coborî; a micşora;
vedeţi: 2.2;
38.10: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.11: 不 bù bu4 pu p’u: R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
v.: 2.19;
38.12: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija;
vedeţi: 13.23;
38.13: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.14: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì yǐ: de aceea;
是謂 shì wèi aceasta se cheamă; asta e numită; vedeţi: 2.47;
38.15: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de
la; v.: 1.29;
38.16: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi:
1.13;
38.17: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.18: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1;
38.19: 德 de² te te :virtute;calitate;merite;abilitate;putere;succes;comportare;a
aprecia;
38.20: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi:
1.13;
38.21: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.22: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.23: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi:
1.13;
38.24: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de
la; v.: 1.29;
38.25: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.26:下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; coborâre; dedesubt; mic; a coborî; a micşora;
vedeţi: 2.2;
38.27: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.28: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi:
1.13;
38.29: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; v.: 1.17;
38.30: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.31: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
38.32: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de
la; v.: 1.29;
38.33: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.34: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1;
38.35: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă;
vedeţi: 5.4;
38.36: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.37: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv;v.: 1.17;
38.38: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs;
sufix;vedeţi: 1.45;
38.39: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi:
1.13;
38.40:以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de
la;v.: 1.29;
38.41: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.42: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1;
38.43: 義[义] yì yi4 i :R: just(iţie), drept(ate); normă de conduită în cofucianism;
vedeţi: 18.6;
38.44: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.45: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.46: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.47: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19;
38.48: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de
la; vedeţi: 1.29;
38.49: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.50: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1;
38.51: 禮[礼] lǐ li3 li :R: ritual, etichetă, norme morale, modestie; politeţe; vedeţi:
31.99;
38.52: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv;
vedeţi: 2.7;
38.53: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.54: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.55: 莫 mò mo mo R: A. nu există, nu, nimic; nici un; nimeni; B. seară, târziu;
vedeţi: 9.21;
38.56: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.57: 應 ying1,4 ying A.dispus să ;a consimti la;acceptabil;convenabil;potrivit (cu,
pentru)corespunzãtor; oportun; ar trebui, s-ar uveni;, trebuie;a fi dator;B.a rãspunde;a
deschide;ecou;a rãsuna;a acorda;o garniturã;
E:answer, respond, agree, promise, accept, should, ought; müssen, sollen,
erforderlich, sich schicken, passen, passend, recht, gehörig, zutreffend,
zweckentsprechend, demgemäß, entsprechen, Folge leisten, erfüllen, erhören,
erwidern, vergelten, Erwiderung, Antwort, Echo, Familienname;
38.58: 則[则] zé ze2 tse R: atunci, deci; de aceea; lege; regulă, tipar; model;
vedeţi: 3.64;
38.59: 攘 rang3 jang a arunca în confuzie; a apuca, a lua,a fura;a(-şi) scoate;a obtine
(un premiu);a câştiga; a pierde;a respinge; rs5445 襄 xiang¹ a asista E: ( wu jingrong):
reject, resist, seize, grab;throw into confusion; stehlen, entwenden, fortnehmen,
entfernen, entblößen, abweisen, abwenden, vertreiben ablehnen, widerstehen
verwirren;
38.60: 臂 bi4 pei antebrat, brat; rs4629 辟 pì bì bi4: a opri; a evita; a împrãştia, a risipi
deschis, sincer; pe fată; a desteleni (un teren); 辟穀 [辟谷] pì gǔ bì gǔ pi ku: a se abţ ine
de la consumul de cereale (practică taoistă); a posti; inedia; E: king / monarch / to
enlist / to repel / to avoid arm wu jingrong: monarch, sovereign, ward off, keep away;
辟穀 [辟谷] pì gǔ to abstain from eating cereals (Taoist practice); to fast Inedia Arm,
Herrscher, Souverän, bestrafen;
38.61: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.62: 扔 reng¹ jeng a arunca;a se scurge alene; a lâncezi,a decurge monoton; a fi
interpretatã în mod monoton, plictisitor; a se tãrãgãna; a(se)târî; (d.o ancorã)a se târî
pe fundul apei;a împinge, a îmbrânci; impuls;lovitură;a îndemna,a sfãtui;a instiga;a
arunca,a azvârli;(d. şarpe)a(-şi) lepãda (pielea);(d.iepuri)a face (pui);a pierde; rs4003
乃 nǎi nai3 nai: R: conduce la; a fi; aşa; prin urmare; atunci,îndată; tu; al tău;
vedeţi:16.50;
38.63: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.64: 故 gù gu4 ku koù ku R: bază, temelie, cauză, motiv, deci, prin urmare;
aşadar; vedeţi: 1.25;
38.65: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija;
vedeţi: 13.23;
38.66: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea
verticală);vedeti: 1.1;
38.67: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.68: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp şi spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior;
vedeţi: 2.44;
38.69: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.68-69:後德 hòu dé -virtutea simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii;
38.70: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija;
vedeţi: 13.23;
38.71: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti:
10.69;
38.72: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.73: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp si spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior;
vedeţi: 2.44;
38.74: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă;
vedeţi: 5.4;
38.75: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija;
vedeţi: 13.23;
38.76: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă;
vedeţi: 5.4;
38.77: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.78: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp si spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior;
vedeţi: 2.44;
38.79: 義[义] yì yi4 i :R: just(iţie), drept(ate); normă de conduită în cofucianism;
vedeţi: 18.6;
38.80: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija;
vedeţi: 13.23;
38.81: 義[义] yì yi4 i :R: just(iţie), drept(ate); normă de conduită în cofucianism;
vedeţi: 18.6;
38.82: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.83: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp si spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior;
vedeţi: 2.44;
38.84: 禮[礼] lǐ li3 li :R: ritual, etichetă, norme morale, modestie; politeţe; vedeţi:
31.99;
38.85: 夫 fū fú fu1,2 fu fou R: bărbat, soţ; masculin; acela; aceia; pentru că; fiindcă;
vedeţi: 2.81;
38.86: 禮[礼] lǐ li3 li :R: ritual, etichetă, norme morale, modestie; politeţe; vedeţi:
31.99;
38.87: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42;
38.88: 忠 zhōng zhong1 tschung R: loial; fidel; sincer; deschis; onest; credincios;
vedeţi: 18.25;
38.89: 信 xìn hsin hin R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate;
vedeţi: 8.34;
38.90: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.91:薄 bo² po subtire;fin,delicat;sensibil;slab,(pãr)rar;( salã) goalã;( lichid) diluat;
( gaz) rarefiat; (d.scuze) strâmt;mic,neînsemnat;mediocru,zgârcit, inferior;a considera
mic:)a neglija;a nepãsãtor; E: slight, meagre, small, ungenerous, unkind, mean,
frivolous surname; dünn, spärlich, gering, mäßig, leicht, knapp, wenig, ein wenig,
ärmlich, schlecht, verächtlich, geizig, nachlässig, achtlos, verachten, geringschätzen,
Pfefferminz, Familienname;
38.92: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.93: 亂 luan4 a descătuşa;a lămuri;a aduce
ordinea;confuzie,încâlcit;rebeliune;încurcat;amestecat;
38.94: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.95: 首 shou³ cap;lider;un şef; origine, început, primul dintre...
38.96: 前 qián qian2 tsien R: înainte; în faţă; anterior; precedent; trecut; vedeţi:
2.43;
38.97: 識[识] shí shi2 schi :R: a recunoaşte, ştie, a înţelege; intuiţie; conştienţă;
vedeţi: 15.14;
38.98: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi:
1.42;
38.99: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea
verticală);vedeti: 1.1;
38.100: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.101: 華 hua2 huaînflorit;(stil)împodobit,frumos,briliant;scânteietor ; (d. oameni,
idei) strălucit;China; floare; E:flower, blossom, bloom, pattern, design, multicoloured,
variegated, blurred, dim , fancy; Blume, blumig, Figuren, Verzierungen, bunt, schön,
prächtig, lebhaft, Glanz, Gedeihen, Ruhm, berühmt, China, chinesisch, Sie, Ihr
38.102: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;
vedeţi: 1.45;
38.103: 愚 yu2 simplu, stupid, prost; greu de cap, încet de minte; ignorant.
38.104: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi
atributiv; vedeţi: 1.17;
38.105: 始 shǐ shi3 schi shih R: a începe; început; origine; vedeţi: 1.18;
38.106: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì yǐ: de aceea;
是謂 shì wèi aceasta se cheamă; asta e numită; vedeţi: 2.47;
38.107: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către;
vedeţi: 1.29;
38.108: 大 dà daì dài taì da4 ta ta A. mare ; larg, masiv; înalt, adânc; foarte mare;
vedeţi: 13.6;
38.109: 丈 zhang4 tschang o mãsurã;mãsurã de10;om în vârstă,senior;om
respectabil,Domnule;a mãsura,a sonda (adâncimile);a pãtrunde cu mintea; E:unit of
length(=3,5 m) a form of address for certain male relatives; Maß von zehn Fuß,
Klafter, vermessen, alt, ehrwürdig, angesehen;
38.110: 夫 fū fú fu1,2 fu fou R: bărbat, soţ; masculin; acela; aceia; pentru că;
fiindcă; vedeţi: 2.81;
38.111: 處[处] chǔ chù ch'u tch'ou R: a sta; a locui; reşedinţă; loc de şedere; loc;
vedeţi: 2.51;
38.112: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
38.113: 厚 hou4 hougros;des,stufos;dens,vâscos;mijloc,parte
densă;consistent,substantial;generos;sincer; E:thick, deep, profound, kind,
magnanimous, large, generous, rich or strong in flavour, favour, stress; dick,
reichlich, kräftig, fruchtbar, großmütig, aufrichtig, treu, tugendhaft, gütig;
38.114: 不 bù4 nu ;non;fără; negatie;
38.115: 居 jū ju1 chu kiu R: a locui; a ocupa; a sta; a se aşeza; a se ataşa; a ţine;
vedeţi: 2.80;
38.116 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
38.117: 薄 bo² subtire;fin,delicat;sensibil;slab,(pãr)rar;( salã) goalã;( lichid) diluat;
( gaz) rarefiat; (d.scuze) strâmt;mic,neînsemnat;mediocru,zgârcit, inferior;a considera
mic:)a neglija;a nepãsãtor;
38.118: 處[处] chǔ chù ch'u tch'ou R: a sta; a locui; reşedinţă; loc de şedere; loc;
vedeţi: 2.51;
38.119: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
38.120: 實[实] shí shi2 shih che R: plin; umplere; complet, substanţial; solid; real;
vedeţi:, 3.37;
38.121: 不 bù4 nu ;non;fără; negatie;
38.122: 居 jū ju1 chu kiu R: a locui; a ocupa; a sta; a se aşeza; a se ataşa; a ţine;
vedeţi: 2.80;
38.123: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;
38.124: 華 hua2 A.înflorit;împodobit, frumos,briliant;scânteietor;(d.oameni,
idei)strãlucit; China; B.floare;
38.125: 故 gù gu4 ku koù ku R: bază, cauză, motiv, deci, prin urmare; aşadar;
vedeţi: 1.25;
38.126: 去 qù qu4 kü : R: a pleca, a părăsi; a pierde; a dispare; a fi luată(furată);
vedeţi: 2.88;
38.127: 彼 bi3acela;
38.128: 取 qǔ qu3 tsü :R: a apuca; a lua; a obţine; a îmbrăţişa; a accepta; nevoie;
vedeţi: 12.48;
vedeti: 奪 duo
38.129: 此 cǐ ci3 tz’u tse R: acesta; acestea; aci; acum; a opri; stop; în acest loc;
vedeţi: 1.40;

Bibliografie

Lista documentelor privind traditia taoista de trecere la functionarea

directa
(REGIMUL HOLOGRAFIC SAU DIVIN DE FUNCTIONARE)
http://reteaualiterara.ning.com/group/tao/page/lista-documentelor

Lista documentelor pt instruire online

Calea Trezirii/ The Way of Awakening
http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html
http://www.psi-sciences.com/ListaDocumente.html
http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/page/lista-documentelor

Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra

( Vigyan Bhairav Tantra)]

1. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho), The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana

Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra), Poona: Rajneesh Foundation, 1974
http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec-comp.html
PDF format Complete English text
http://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdf
Audio mp3's – Discourses complete from The Book of Secrets (BOS)
http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec1.html
Vigyan Bhairav Tantra : An introduction by Osho
http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/introdu
ction.htm
Index of 112 Meditation techniques of Vigyan Bhairav Tantra
http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/Meditat
ion_techniques_index.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Vigyan_Bhairav_Tantra
http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?cat=All
Vigyan Bhairav Tantra Vol 1 01-40
http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=38
Vigyan Bhairav Tantra Vol 2 01-40
http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=39
[http://www.bergfiles.com/i/bf4b704e72h32i0']vigyan_bhairav_tantra_2_07.mp3
Vigyan_Bhairav_Tantra_2_06.mp3

2. Bhagwan Shree Rajneesh, "Le livre des secrets" par, Editions Albin Michel S.A.,
1983, tradusa din lb. engleza de Swami Shantideva et Martine Witnitzer

3. Osho Vijnana Bhairava Tantra, Cartea secreta esentiala a caii tantrice, Editura
RAM, 1997 traducere realizata de Sorin Voinea ( adaptarea textului Angela Mayer si
Marius Petre); Titlu original: "Le livre des secrets" (par Bhagwan Shree Rajneesh,
Editions Albin Michel S.A., 1983),

4. Cartea secretelor- o abordare contemporană a celor 112 meditaţii descrise în

Vigyan Bhairav Tantra de Osho; Editura Pro-Editura, Colecţia Osho, octombrie 2011,
traducător: Laura Kivu; Alice Haţegan;Titlu original: The Book of Secrets (Rajnesh
Foundation, Poona, India,1974).1296 pagini ; http://www.eusunt.ro/carte-Cartea-
secretelor~2251/

5. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen Flesh, Zen Bones: A Collection of Zen and Pre-Zen
Writings, Turtle Publishing, 1957, 1985, 1998; Doubleday, 1989; (Centering, a 4,000
year-old teaching from India that some consider to be the roots of Zen)
http://www.spiritual-learning.com/centering-reps.html
http://www.isalovearagon.com/writings/shiva-yoga.html
6. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Le Zen en chair et en os. Textes rassemblés par Paul
Reps. Traduit de l'anglais par C. Mallerin et P.-A. Dujat. Chez Albin Michel - Espaces
libres, 1993
Pages 181-197: 'L'atteinte du centre'. Il s'agit pratiquement d'une méditation guidée,
pas à pas. En voici quelques extraits:
http://www.ex-premie.org/papers-fr/biblio-fr.htm
http://shivadevi.blogspot.com/

7. 101 povestiri Zen Traducere de Liviu Radu. Editură: Concept Publishing, Colectia:
Cogito, Bucureşti,1992, ISBN: 973-95684-0-8.

8. Zen - cele mai frumoase scrieri de Paul Reps, Nyogen Senzaki, traducere din lb.
engleză de Dana Ligia Ilin, Bucureşti : Humanitas, 2009. 198 p.
http://www.eusunt.ro/carte-Zen---cele-mai-frumoase-scrieri~1654/

9. La adresa de mai jos se atribuie eronat calugarului Zen numit C.M. Chen scrierea
unor precepte pentru intelegerea starilor spirituale incercate de discipolii ce practica
contemplarea
( vedeti diferenta intre contemplatie, meditatie si concentrare in capitolul 10)
In textul de mai sus se foloseste culoarea albastru pt aceste precepte, care sunt
traduceri ale Vijnana Bhairava; http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?409-
Esoteric/page38

10. Lilian Silburn , Le Vijnana Bhairava Tantra, texte traduit et commenté par Lilian
Silburn Directrice de recherche au CNRS, Editeur College de France, Publications de
l’Institut de Civilisation Indienne, serie in 8, fascicule 15, Paris, 1961, Editions E. de
Boccard, 1983.

11. Jaideva Singh (Swami Lakshmana Joo's disciple) – Vijnana Bhairava or Divine
Consciousness, A Treasury of 112 Types of yoga, Sanskrit text with English
Translation, Expository Note, Introduction and Glossary of technical Terms Printed in
India, Motilal Banarsidass, 173 pages First Edition: Delhi, 1979 Reprint: Delhi, 1981,
1991, 1993, 1998, 1999, 2001, 2003, 2006
http://www.abhidharma.ru/A/Simvol/Indyizm/Cadxy/Jaideva%20Singh/0004.pdf
http://mandhataglobal.com/wp-content/custom/articles/Vijnanabhairava.pdf
http://www.scribd.com/doc/91944000/Vijnanabhairava

12. Swami Lakshmanjoo, Vijnana Bhairava Tantra, The Manual for Self Realization
revealed by Swami Lakshmajoo; introduction by John Hughes; 112 different spiritual
practices for entering in the transcendental state of consciousness; First India (Third
Revised) Munshiram Manoharlal Publishers, Edition, 2011, 2012;
http://universalshaivafellowship.org/usf/vijnana_bhairava0.html
Swami Lakshman Joo, Vijnana Bhairava: The Practice of Centring Awareness
by Commentary By: Swami Lakshman Joo, Paperback (Edition: 2002), Indica Books
ISBN 8186569359, Pages: 222

13. Swami Saraswati Satyasangananda – Sri Vijnana Bhairava Tantra: The

Ascent, Yoga Publications Trust: Bihar School of Yoga, India, 2003, "You do not have
to bring the light from outside.Work hard and purify yourself:the light will unfold from
within."

14. Dmitri Semenov, Vijnanabhairava or Techniques for Entering Liminal

Consciousness ,
Sattarka Publications, 2010 , 198 pagini [ This book gives 112 recipes for attaining
special, liminal state of consciousness. It is a translation of an ancient text -Vijnana
Bhairava]