Studiu Impact - LEA - Portile de Fier - Anina - Modificat - Draft - 4

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Splaiul Independenţei, nr. 294, sector 6, 060031, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
Tel. (004) 021 305 26 00 / 0372 298 600, Fax (004) 021 3182001,
incdpm@incdpm.ro / www.incdpm.ro
STUDIU DE EVALUARE ŞI RAPORT PRIVIND

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI, FAZA PT
PENTRU PROIECTUL
Linia Electrică Aeriană 400 kV Porţile de Fier - Anina - Reşiţa
Bucureşti
2012
Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, pentru Proiectul LEA 400 kv Porţile de Fier- Anina - Reşiţa
.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Splaiul Independenţei, nr. 294, sector 6, 060031, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
Tel. (004) 021 305 26 00 / 0372 298 600, Fax (004) 021 3182001,
incdpm@incdpm.ro / www.incdpm.ro
STUDIU DE EVALUARE ŞI RAPORT PRIVIND

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI,
PENTRU PROIECTUL
Linia Electrică Aeriană 400 kV Porţile de Fier – Anina - Reşiţa
Director General Dr. ing. DEÁK György

Director Ştiinţific Chim. Magdalena Chiriac
Şef Departament Dr.ing. Dan Cociorva
Responsabili temă Dr.ing. Dan Cociorva

Ecolog Mariana Mincu
Contract nr. 443/2010

Beneficiar : S.C I.S.P.E. S.A. Bucureşti
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 2

Cuprins
1. INFORMAŢII GENERALE.................................................................................................................................................7
1.1. TITULARUL PROIECTULUI:...............................................................................................................................................7
1.2. AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI....................................................7
1.3. PROIECTANTUL LUCRĂRILOR...........................................................................................................................................7
1.4. DENUMIREA PROIECTULUI...............................................................................................................................................8
1.4.1. Scop şi necesitate.....................................................................................................................................................8
1.5. DESCRIEREA OPORTUNITĂŢII PROIECTULUI PROPUS......................................................................................................10
1.5.1. Categoria şi clasa de importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina.............................................................11
1.5.2. Activităţi din perioada de construcţie şi exploatare: lucrări de amenajare, construcţie şi montaj......................11
1.5.3. Activităţi din perioada de exploatare: lucrări de mentenanţă..............................................................................22
1.5.4. Activităţi de dezafectare a LEA.............................................................................................................................23
1.5.5. Coexistenţa LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu obiectivele învecinate..........................................................24
1.5.6. Descrierea amplasamentului.................................................................................................................................27
1.6. DESCRIEREA ETAPELOR PROIECTATE............................................................................................................................28
1.7. DURATA DE FUNCŢIONARE............................................................................................................................................28
1.8. INFORMAŢII DESPRE PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI NECESARUL DE RESURSE.....................................................28
1.9. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE....................................29
1.10. INFORMAŢII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ GENERATĂ DE ACTIVITATE.....................................................30
1.10.1. Surse de radiaţii...................................................................................................................................................30
1.10.2. Surse de zgomot...................................................................................................................................................34
1.10.3. Măsuri de diminuare a impactului......................................................................................................................37
1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE...............................................................................................39
1.11.1.Variante de traseu considerate.............................................................................................................................39
1.11.2. Stabilirea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu ajutorul analizei multicriteriale............................45
1.11.3. Suprafeţe de teren afectate de LEA.....................................................................................................................53
1.12. INFORMAŢII DESPRE PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIULUI...............................................................................54
2. PROCESE TEHNOLOGICE...........................................................................................................................................56
3. DEŞEURI............................................................................................................................................................................57
3.1. ANTICIPAREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI SOLIDE GENERATE (NUME, COD, CANTITATE)..................................................57
3.1.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie.............................................................................................................57
3.1.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare........................................................................................................58
3.2. DEŞEURILE TOXICE ŞI PERICULOASE.............................................................................................................................59
3.3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR......................................................................................................................................60
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA..............................................................................................62
4.1. APA...............................................................................................................................................................................63
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului....................................................................................................63
4.1.2. Apele de suprafaţă.................................................................................................................................................65
4.1.3. Apele subterane....................................................................................................................................................71
4.1.4. Alimentarea cu apă................................................................................................................................................72
4.1.5. Managementul apelor uzate..................................................................................................................................73
4.1.6. Prognozarea impactului asupra apei....................................................................................................................75
4.1.7. Măsuri de diminuare a impactului........................................................................................................................76
4.2. AERUL...........................................................................................................................................................................77
4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament zonă....................................................................................77
În concluzie, elementele liniei nu se vor dimensiona la cutremur...................................................................................82
4.2.2. Calitatea aerului în zonă.......................................................................................................................................83
4.2.3. Surse şi poluanţi generaţi de LEA Porţile de Fier - Anina....................................................................................85
4.2.4. Prognozarea impactului........................................................................................................................................86
4.2.5. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI......................................................................................................................87

4.3. SOLUL............................................................................................................................................................................88
4.3.1. Date generale.........................................................................................................................................................88
4.3.2. Calitatea solului.....................................................................................................................................................89
4.3.3. SURSE DE POLUARE A SOLULUI..................................................................................................................................89
4.3.4. Prognozarea impactului........................................................................................................................................89
4.3.5. Măsuri de reducere a impactului...........................................................................................................................91
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI.................................................................................................................................................92
4.4.1. Condiţi geologice...................................................................................................................................................92
4.4.2. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare..........................................................................................................95
4.5. BIODIVERSITATE............................................................................................................................................................95
4.5.1. Areale protejate.....................................................................................................................................................99
4.5.2. CALITATE, IMPORTANŢĂ ŞI VULNERABILITATE........................................................................................................111
4.5.3. Impactul prognozat..............................................................................................................................................119
4.5.4. Impactul asupra zonelor protejate.......................................................................................................................121
4.6. PEISAJUL......................................................................................................................................................................124
4.6.1. Impactul prognozat..............................................................................................................................................125
4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC.....................................................................................................................................127
4.7.1.Situaţia socială.....................................................................................................................................................127
4.7.2. Situaţia economică...............................................................................................................................................134
4.7.3. Impactul potenţial al activităţii asupra populaţiei..............................................................................................139
4.7.4. Impactul potenţial al activităţii asupra condiţiilor şi activităţilor economice locale.....................................140
4.7.5. Impactul asupra infrastructurilor existente.........................................................................................................141
4.7.6. Măsuri de diminuare a impactului şi de protecţie a factorului uman.................................................................141
4.7.7. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural.....................................142
4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL........................................................................................145
4.9. IMPACTUL TRANSFRONTALIER.....................................................................................................................................145
4.10. PERIOADELE DE CONSTRUCŢIE, FUNCŢIONARE, ÎNCHIDERE A ACTIVITĂŢII DE REFACERE A MEDIULUI ŞI
POSTÎNCHIDERE...................................................................................................................................................................146
4.11. IMPACT DIRECT, INDIRECT, CUMULATIV, PERMANENT, TEMPORAR, REVERSIBIL, IREVERSIBIL, POZITIV SAU NEGATIV
............................................................................................................................................................................................146
5. DESCRIEREA ALTERNATIVEI, PROGNOZAREA IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU, MĂSURI
DE REDUCERE A IMPACTULUI...................................................................................................................................147
6. MONITORIZAREA........................................................................................................................................................147
6.1. PLAN DE MONITORIZARE PENTRU FIECARE FAZĂ.......................................................................................................148
6.2. SCURTĂ DESCRIERE A PLANULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI PENTRU LEA 400 KV PORŢILE DE FIER - ANINA150
7. SITUAŢII DE RISC.........................................................................................................................................................153
7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDAŢII, SECETĂ, ALUNECĂRI DE TEREN, ETC.).................................................153
7.2. ACCIDENTE POTENŢIALE (ANALIZA DE RISC)..............................................................................................................154
7.3. PLANURI PENTRU SITUAŢII DE RISC.............................................................................................................................154
7.4. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR...................................................................................................................154
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.............................................................................................................................154
8.1. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR (TEHNICE SAU PRACTICE) ÎNTÂMPINATE DE TITULAR ÎN TIMPUL EFECTUĂRII
EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.......................................................................................................................154
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC...................................................................................................................155

A. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI PENTRU.......................................................................156
B. MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI...........................................................................................160

Lista cu tabele
Tabel nr. 1 - Emisii acustice din surse mobile – limite................................................................................................34

Tabel nr. 2 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din........................................35
Tabel nr. 3 – Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate...................................................37
Tabel nr. 4 - Analiza multicriterială a variantelor de traseu pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina................43
Tabel nr. 5 - Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane....................................................................................44
Tabel nr. 6 - Ierarhizarea variantelor de traseu.........................................................................................................44
Tabel nr. 7 - Alternative...............................................................................................................................................45
Tabel nr. 8 - Efecte asupra mediului corelate cu elementele cheie ale PATZ-IC, relevante pentru compararea
alternativelor................................................................................................................................................................46
Tabel nr. 9 -Compararea alternativelor.......................................................................................................................46
Tabel nr. 10 - Caracterisicile pentru varianta aleasă.................................................................................................51
Tabel nr. 11 - Suprafeţe de teren estimate pentru construcţia LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina..........................52
Tabel nr. 12- Managementul deşeurilor.......................................................................................................................57
Tabel nr. 13 – Surse majore de poluare în judeţul Caraş Severin..............................................................................68
Tabel nr. 14 – Surse majore de poluare în judeţul Mehedinţi....................................................................................69
Tabel nr. 15 -Valorile temperaturii aerului................................................................................................................75
Tabel nr. 16– Statistica calităţii aerului în anul 2010.................................................................................................78
Tabel nr. 17 – Statistica calităţii aerului în februarie 2010 – reţeaua automată (date validate)...............................78
Tabel nr. 18 – Descrierea sitului..................................................................................................................................93
Tabel nr. 19 - Coordonate STEREO............................................................................................................................95
Tabel nr. 20– Descrierea sitului...................................................................................................................................96
Tabel nr. 21 – Descrierea sitului..................................................................................................................................98
Tabel nr. 22 - Coordonate STEREO............................................................................................................................98
Tabel nr. 23 – Descrierea sitului................................................................................................................................100
Tabel nr. 24 – Coordonate STEREO..........................................................................................................................101
Tabel nr. 25 – Descrierea sitului................................................................................................................................102
Tabel nr. 26- Coordonate STEREO...........................................................................................................................103
Tabel nr. 27 – Bilanţ territorial..................................................................................................................................120
Tabel nr. 28 - Evoluţia populaţiei pe etape şi indici de creştere 1992 – 2008, pe total zonă şi categorii de unităţi
administrativ teritoriale.............................................................................................................................................123
Tabel nr. 29 - Evoluţia populaţiei 1992 – 2008 pe total zonă şi reţea de localităţi.................................................123
Tabel nr. 30 - Structura populaţiei pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale (conform
recensământ 2002).....................................................................................................................................................124
Tabel nr. 31 - Structura populaţiei şi a reţelei de localităţi (conform recensământului din 2002)...........................125
Tabel nr. 32 - Densitatea populaţiei..........................................................................................................................125
Tabel nr. 33 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale.........126
Tabel nr. 34 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi reţea de localităţi...................................................126
Tabel nr. 35 - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale.....................................................................134
Tabel nr. 36- Rezervaţii şi monumente ale naturii.....................................................................................................134
Tabel nr. 37 - Valori de patrimoniu cultural de interes naţional Monumente şi ansambluri de arhitectură............135
Tabel nr. 38 - Rezervaţii naturale..............................................................................................................................135
Tabel nr. 39 - Situri Natura 2000..............................................................................................................................136
Tabel nr. 40 - Impact cumulativ.................................................................................................................................137
Tabel nr. 41 - Planul de monitorizare al LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina.........................................................139
Tabel nr. 42 - Planul managementului mediului pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina..................................141
Lista cu figuri
Figura nr. 1 - Harta reţelei de transport a energiei electrice din România...........................................................................9

Figura nr. 2 - Elemente de impact asupra mediului al unei LEA..........................................................................................62
Figura nr. 3 – Numărul mediu de salariatţ la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate
...............................................................................................................................................................................................138
Figura nr. 4 – Numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate..............138
Lista de Anexe
Anexa 1 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Plan de încadrare în zona

Anexa 2 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Subvariantele de traseu 1.1, 1.2, 1.3
Anexa 3 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Rezervatii şi monumente ale naturii
Anexa 4 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Rezervatii naţionale/naturale
Anexa 5 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Arii de protecţie specială avifaunistică
Anexa 6 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Situri de importanţă comunitară
Anexa 7 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa – Plan de incadrare Domoglet Valea-Cernei
Anexa 8- LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa – Listă situri arheologice

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT

pentru Proiectul LEA 400 kv Porţile de Fier – Anina - Reşiţa
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului:
 C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. - Sucursala de Transport Timişoara

Strada Piaţa Romanilor nr. 11 Timişoara, cod 300100
Tel: 0256 2945 50, fax 0256 21 99 63, Timişoara@transelectrica.ro,
 Persoane de contact:
- Ing. Luca IACOBICI – Director Proiect, luca.iacobici@transelectrica.ro
- Ing. Doru Macaveiu – Şef seviciul investiţii, doru.macaveiu@transelectrica.ro
1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului
 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI cu sediul în Bucureşti, Spl. Independenţei nr. 294, Sector 6,
tel 021 318 2057, fax 021 318 2001; www.incdpm.ro
 Persoane de contact
- Dr.ing. Dan Cociorva, dan.cociorva@incdpm.ro

- Ecolog Mariana Mincu, mariana.mincu@incdpm.ro
1.3. Proiectantul lucrărilor
 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice S.A. ISPE

B-dul Lacul Tei nr. 1- 3, Bucureşti 020371 România
Tel: 021 210 70 80, fax: 021 210 36 20, office@ispe.ro, www.ispe.ro
 Persoane de contact:
- Viorel Popescu – Şef proiect, viorel.popescu@ispe.ro
- Liviu Cinca, liviu.cinca@ispe.ro
- Nicolae Matei - Şef colectiv, nicolae.matei@ispe.ro
- Constantin Stanciuc - Colectiv Exproprieri, expro@ispe.ro
1.4. Denumirea proiectului
„Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Anina - Reşiţa ".

1.4.1. Scop şi necesitate
Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Anina este prevăzută a se realiza în
strategia energetică a României în perioada 2010-2020 pentru creşterea siguranţei în funcţionare a
Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) în condiţiile apariţiei de noi investiţii ce încurajează
utilizarea eficientă a resurselor de energie primară şi de noi consumatori de energie electrică.
Reţeaua Electrică de Transport (RET) reprezintă coloana vertebrală a Sistemului
Electroenergetic Naţional (SEN) realizând interconectarea producătorilor de energie electrică cu
reţelele electrice de distribuţie (RED).
Din acest punct de vedere, funcţionarea stabilă a RET are un rol fundamental în
alimentarea continuă, în condiţii de siguranţă a consumatorilor.
În conformitate cu competenţele şi atribuţiile stabilite prin Legea Energiei Electrice nr.
13/2007, Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport (RET) şi Licenţa pentru transportul de
energie electrică, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A.,
realizează activitatea de planificare privind dezvoltarea RET, ţinând seama de stadiul actual şi
evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de
energie şi răspunde de funcţionarea RET în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi
protecţie a mediului înconjurător.
În figura nr. 1 se prezintă harta reţelei de transport a energiei electrice din România
Figura nr. 1 - Harta reţelei de transport a energiei electrice din România

Lucrările propuse promovează un obiectiv de utilitate publică având drept ţintă
„satisfacerea necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut,
adecvat unei economii moderne de piaţă, unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate,
siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile“ în concordanţă cu
obiectivul general al Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020.
Zona de vest a ţării este o zona deficitară din punct de vedere al producerii de energie
electrică, sursele principale de alimentare aflate în proximitatea zonei fiind CHE Porţile de Fier 1
şi CTE Mintia. Ieşirea din funcţiune a uneia din liniile electrice de transport a energiei electrice
din cele două surse de alimentare poate conduce la nealimentarea unei zone de consum de peste
1000 MW cu daune posibile de ordinul a milioane de Euro/incident.
Realizarea trecerii la 400 kV a arterei de Vest generează o serie de avantaje pentru
funcţionarea reţelelor interne de transport ale SEN:
 întărirea sectorului energetic Banat, ceea ce contribuie la creşterea stabilităţii
tensiunilor în zonă şi la reducerea pierderilor de energie;
 îmbunătăţirea siguranţei în funcţionare şi creşterea calităţii serviciului de transport în
SEN;
 noua linie de 400 kV Porţile de Fier – Anina rezervează LEA 220 kV existentă Porţile
de Fier – Reşiţa (singura linie care evacuează energia electrică produsă la Porţile de
Fier în zona Banatului), ceea ce măreşte siguranţa în alimentare a zonei deficitare
Banat;
 poate fi utilizată pentru racordarea la SEN (Sistemul Energetic Naţional) a unor noi
producători de energie electrică, cu precădere a energiei produse din surse
regenerabile, în zona Banatului fiind în derulare proiecte de realizare a unor
centrale/parcuri electrice eoliene;
 creşte flexibilitatea în exploatare;
 conduce la reducerea pierderilor de energie electrică în SEN;
 ca beneficii indirecte pentru factorii de mediu, se menţionează faptul că, prin scăderea
pierderilor de energie electrică în SEN, se reduce cantitatea de energie necesar a fi
produsă din surse cu impact negativ asupra mediului;
 din punct de vedere al beneficiilor realizării proiectului pentru populaţie, prin mărirea
siguranţei în funcţionare a SEN se optimizează asigurarea cu energia necesară
dezvoltării activităţilor de bază, care condiţionează evoluţia progresivă a nivelului de
trai al populaţiei.

1.5. Descrierea oportunităţii proiectului propus
LEA sunt instalaţii care asigură transportul energiei electrice de la sursele de producere a
acesteia (centrale electrice de termoficare, hidrocentrale, centrale nucleare, etc.) la consumatori
în condiţii de siguranţă şi eficienţă (pierderi cât mai mici).
În timpul exploatării LEA, se intervine numai în caz de avarii şi accidente şi la inspecţiile
şi reviziile periodice.
Utilizarea tensiunilor din ce în ce mai înalte în reţelele electrice este determinată de
raţiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri electrice pe distante din ce în ce mai
mari.
Avantajele pe care această investiţie le aduce pentru Sistemul Energetic Naţional (SEN)
sunt următoarele:
- finalizarea unei etape importante pentru realizarea inelului naţional de 400 kV al SEN;
- creşterea siguranţei în alimentare a consumatorilor din partea de nord a României;
- reducerea pierderilor la nivelul SEN pe liniile trecute de la 220 kV la 400 kV cu
aproximativ 2 MW, ceea ce conduce la un beneficiu anual de aproximativ 0,24 milioane Euro.
1.5.1. Categoria şi clasa de importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina
Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la bază criterii

specifice. Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către proiectant, la
construcţiile noi, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calităţii.
Astfel, în conformitate cu H.G. nr. 766/1997 (Anexa 3 – Regulament privind stabilirea
categoriei de importanţă a construcţiilor) şi cu metodologia aprobată de M.L.P.A.T., categoria de
importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este „B” (importanţă deosebită), iar clasa de
importanţă este II, în conformitate cu STAS 4273-83 şi cu P100-01 (2006).
.
1.5.2. Activităţi din perioada de construcţie şi exploatare: lucrări de amenajare,

construcţie şi montaj
Implementarea proiectului propus presupune construirea unei instalaţii tehnologice fixe

montată pe amplasament, respectiv linia electrică aeriană de 400 kV, prin care se realizează un
flux tehnologic specific de transport a energiei electrice în SEN. Implementarea proiectului
presupune parcurgerea mai multor etape, în care pe amplasament se desfăşoară fluxuri
tehnologice specifice, care vor fi descrise în continuare.
În etapa pregătitoare, în amplasamentul proiectului propus, pe zonele împădurite se va

desfăşura fluxul tehnologic specific exploatărilor forestiere, respectiv: doborârea arborilor,
fasonarea şi secţionarea trunchiurilor, scosul materialului lemnos fasonat în afara
amplasamentului, adunarea şi stivuirea în grămezi a crăcilor nevalorificabile, pe zone din afara
culoarului de lucru. În etapa pregătitoare se va defrişa un culoar de lucru cu lăţimea de 3 m, aşa
cum se precizează în SF, urmând ca defrişările pentru restul culoarului LEA să se efectueze după
montarea conductorilor. Utilajeje utilizate sunt cele specifice procesului tehnologic din
exploatări forestiere, respectiv: motofierăstraie, TAF, tractor echipat cu troliu, remorcă pentru
transport.
În etapa de construcţie a LEA, fluxul tehnologic ce se va desfăşura pe amplasament este
cel specific construcţiilor civile realizate din confecţii metalice industrializate, montate pe
fundaţii din beton simplu turnat „in situ”, care se vor executa conform documetaţiei tehnice de
execuţie realizată în faza „proiect tehnic”, respectiv: realizarea fundaţiilor din beton simplu,
aducerea în şanţier şi montarea stâlpilor din elemente de construcţii metalice prefabricate,
montarea elementelor de susţinere a conductorilor, aducerea în şantier a conductorilor, întinderea
şi montarea acestora pe stâlpi. După montarea conductorilor pe stâlpi, pe zona împădurită, pe
tronsoanele unde vegetaţia forestieră pune în pericol funcţionarea LEA se va proceda la
defrişarea acesteia, fluxul tehnologic fiind acelaşi din etapa pregătitoare. utilaje tehnologice
mobile (buldozer, excavator, automacara, motofierăstraie, TAF etc.) şi mijloace de transport
auto.
În etapa de exploatare a LEA, fluxul tehnologic din amplasament este cel de transport al
energiei electrice prin intermediul conductorilor, care se desfăşoară automatizat, prin intermediul
dispeceratelor SEN. În amplasament, intervenţiile umane se referă numai la intreţinerea şi
reparaţia periodică a reţelei electrice, care se va desfăşura, punctual şi cu mijloace neinvazive,
fără impact asupra habitatelor şi speciilor protejate din cuprinsul ariilor naturale protejate.
 Organizări de şantier (OS)
Organizările de şantier vor fi amplasate pe suprafeţe de teren închiriate de contractorul

lucrării în zone cât mai apropiate de traseul liniei.Acestea vor cuprinde:
- zonă de parcare maşini şi utilaje tehnologice;
- zonă de amplasare a unor barăci de şantier necesare pentru depozitarea materialelor şi
sculelor;
- zonă de depozitare a materialelor până la punerea în operă (stâlpi paletizaţi, lăzi cu
organe de asamblare, lăzi cu cleme şi armături, lăzi cu izolatoare, tamburi
conductoare);Aceste materiale sunt aduse în OS pe baza unui grafic de execuţie detaliat

pentru a nu bloca suprafaţa OS;
- zonă de confecţionare subansamble pentru fundaţii.
Fiecare bornă (amplasament viitor de stâlp) reprezintă un punct de lucru aprovizionat din OS.
Numărul şi poziţionarea exactă a acestor OS va fi stabilit de contractor în funcţie de
graficele de timp asumate, pe baza procesului tehnologic propriu evitându-se zonele sensibile.
Pentru faza de construcţie a LEA s-au identificat o serie de posibile sedii pentru
organizările de şantier şi de lot în localităţile: Gura Văii, Jidoştiţa, Bahna, Iloviţa, Topleţ,
Mehadia, Iablaniţa, Petnic, Lăpuşnicel, Borlovenii Noi, Prigor, Prilipeţ, Bozovici.
Acestea sunt situate pe teritoriile unor firme care au ca obiect de activitate exploatarea şi
prelucrarea lemnului care sunt foarte răspândite în zonă datorită prezenţei unor importante zone
împădurite.
Menţionăm ca măsuri minime de protecţia mediului necesare a fi îndeplinite de
contractor în cadrul OS:
- maşinile şi utilajele vor fi verificate tehnic periodic conform reglementărilor
legale, pentru a nu cauza poluări ale aerului sau solului. Verificările şi reparaţiile
acestora se vor face în unităţi specializate sau la sediul contractorului, fiind
interzisă această activitate în OS sau la punctele de lucru;
- se va evita pe cât posibil generarea de factori poluanţi care să afecteze mediul
înconjurător din zona organizărilor de şantier;
- în OS se vor crea condiţii igienico-sanitare civilizate pentru muncitori
(spălătoare, toalete ecologice, etc.) în acest sens încheindu-se contracte cu
unităţile de salubrizare;
- la terminarea investiţiei, zonele pe care au fost amenajate organizările de şantier
ale contractorului se refac iar terenul va fi adus la starea iniţială.
 Căi de acces
Înainte de începea lucrărilor se vor notifica proprietarii de terenuri afectate. Căile de

acces utilizate pentru efectuarea lucrărilor necesită doar scoaterea temporară a terenurilor din
circuitul agricol. Se vor utiliza numai căile de acces aprobate. Pentru accesul utilajelor la lucrare
se vor utiliza drumurile existente din zonă. Ulterior, în perioada de exploatare a LEA drumurile
de acces pentru execuţia liniei vor fi utilizate pentru mentenanţă. Lungimile exacte pentru
reamenajarea drumurilor de acces şi localizarea lor pe fiecare unitate teritorial administrativă vor

fi stabilite de Contractor în conformitate cu tehnologia de lucru adoptată şi cu încadrarea în

lungimile totale estimate în proiect
Se va evita distrugerea terenului, proprietăţilor, culturilor etc. Lucrările vor fi
supravegheate adecvat pentru ca daunele să fie minime. Toate materialele rămase vor fi
înlăturate după montaj, iar terenul va fi lăsat curat. Orice distrugere a terenului va fi reparată
astfel încât să nu existe nemulţumiri din partea proprietarului.
În zonele greu accesibile utilajelor, precum şi în zonele de rezervaţii naturale cu restricţii
din partea autorităţilor, transportul materialelor, echipamentelor şi utilajelor se va face utilizând
elicopterul. Porţiunea de LEA în care s-a prevăzut transportul materialelor, echipamentelor şi
utilajelor cu elicopterul este cuprinsă între stâlpii 38-43.
 Eliberare teren şi amenajare platformă de montaj stâlpi
Pentru construcţia liniei sunt necesare lucrări de eliberare şi amenajare amplasamente

pentru realizarea fundaţiilor, ridicarea stâlpilor şi montarea conductoarelor. Aceste lucrări
constau din:
- eliberarea platformelor de lucru de vegetaţia ce poate împiedica accesul utilajelor;
- eventuale nivelări ale platformelor;
- montarea unor eşafodaje din lemn refolosibile pentru asamblarea la sol a stâlpilor.
Lucrările executate pe un amplasament nu vor dura mai mult de 30 de zile şi vor fi făcute în
zonele agricole cu predilecţie după strângerea culturilor. După terminarea lucrărilor pe un
amplasament terenul va fi adus la starea iniţială prin nivelarea terenului şi refacerea stratului
vegetal. Pentru suprafeţele de teren scoase din circuitul forestier, se vor aplica măsurile
prevăzute în legislaţia în vigoare.
 Asigurarea culoarului de siguranţă
În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt
normate lăţimile culoarelor de trecere (75 m dispuşi 37,5 m stânga-dreapta axului) prin terenuri
agricole şi de 54 m (dispuşi 27 m stânga-dreapta) prin terenuri forestiere.
În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii fără înştiinţarea în
prealabil a operatorului de transport (ST Timişoara). Menţionăm că – pe baza unui studiu de
coexistenţă se determină tipul construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie îndeplinite
de noile construcţii.
Pentru realizarea investiţiei este necesară suprafaţa totală de 183.48 ha teren din care:
- 2.29 ha, definitiv: 1.22 ha agricol şi 1.07 ha forestier;
- 181.19 ha, temporar: 31.57 ha agricol şi 149.62 ha forestier;

Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la
traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m
pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful arborilor
(inclusiv o cerştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a
liniei), este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m centrat pe axul liniei. Suprafaţa
maximă necesară a fi defrişată este de cca. 148.5 ha.
Terenurile necesare LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina – Reşiţa sunt proprietate privată
a unor persoane fizice şi juridice, iar circulaţia juridică a acestora se va realiza prin expropriere
pentru cauză de utilitate publică, conform prevederilor Legii nr. 33 /1994 – lege privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi a Legii nr. 13/2007 – legea energiei electrice.
Scoaterea definitivă şi temporară din circuitul agricol şi din fondul forestier a suprafeţelor
de teren necesare realizării LEA 400 kV se va realiza conform prevederilor Legii nr. 18/1991 –
legea fondului funciar şi a Ordinului comun Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor nr. 897/2005 respectiv 798/2005. Pentru
terenurile ocupate temporar în perioada construirii liniei, beneficiarul investiţiei va depune în
conturile Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii şi al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară o garanţie care este egală cu taxa prevăzută pentru terenurile ce se scot
definitiv din circuitul agricol. Aceasta se recuperează la finalizarea lucrărilor de investiţii,
condiţionat de readucerea terenurilor agricole la starea iniţială.
Pentru a se reduce impactul asupra mediului datorită defrişării, această activitate se va
desfăşura astfel:
 culoarele se vor defrişa doar atunci când contractorul va ajunge cu frontul de lucru în
zona împădurită;
 activitatea de reîmpădurire – pentru care sunt prevăzute fonduri în devizul general al
lucrării ar putea fi devansată prin înţelegeri încheiate între proprietarii zonelor împădurite
şi beneficiarul investiţiei.
Lucrările de investiţii se vor realiza conform reglementărilor în vigoare, precum şi cu
respectarea recomandărilor făcute de organismele teritoriale şi centrale interesate.
Traseul liniei proiectate nu supratraversează construcţii locuite.
 Fundaţiile

Fundaţiile LEA sunt elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în pământ stâlpii,
inclusiv ancorele acestora. Pe traseul proiectat s-a prevăzut a se executa pentru stâlpii LEA
fundaţii turnate cvadribloc şi fundaţii forate.
Betoanele armate utilizate pentru fundaţiile stâlpiilor, sunt de clasă C 12/15 (marcă B200) şi
vor fi preparate la staţii centralizate de betoane.
De la staţii centralizate de betoane – existente în zona traseului, se aprovizionează betoanele
necesare realizării fundaţiilor. Betonul se transportă cu CIFA (autospecială de transport beton)
direct la borne în cofrajele pregătite.
Pământul rămas în urma săpăturii gropii se transportă în locuri convenite cu administraţiile
publice locale pe cheltuiala contractorului.
 Stâlpii
Stâlpii, prin intermediul izolatoarelor, clemelor şi armăturilor, au rolul de a susţine la o

înălţime corespunzătoare deasupra solului conductoarele active şi de protecţie.
Stâlpii se aprovizionează de la producător sub formă de pachete (paletizat) pe tipuri de stâlpi.
Aceste pachete se sortează în incinta organizării de şantier pe subansamble tehnologice care
urmează a fi transportate la bornă. La bornă, pe platforma de lucru închiriată temporar pentru
montarea stâlpului, cu ajutorul macaralelor, se asamblează stâlpul faţă cu faţă şi se ridică pe
fundaţia deja realizată.
Stâlpii care vor fi montaţi pe traseul nou sunt realizaţi din laminate zincate la cald din
fabrică şi nu necesită vopsiri suplimentare pe şantier pentru protecţie anticorosivă.
Vor fi vopsiţi în culori de balizaj alb-roşu doar stâlpii de traversare peste cursuri de ape
mai lungi de 100 km., drumuri naţionale şi căi ferate. Sistemul de vopsire se bazează pe grunduri
aderente la zinc şi două straturi de vopsea. Vopsirea se va face cu pensula pentru a se proteja la
maximum mediul înconjurător.
 Tronson LEA 400 kV Anina – Reşiţa existent ce se reabilitează
Lucrări ce vor fi efectuate pentru reabilitarea tronsonului:
 Stâlpii LEA
 lucrări ce se vor executa asupra stâlpilor:

o completare bare lipsă;
o înlocuire/consolidare bare deformate;
o completare şuruburi lipsă;

o consolidarea tronsonului deformat de la borna 40;
o refacerea totală a protecţiei anticorosive, inclusiv balizarea de zi a stâlpilor de
traversare peste cursuri de ape, DN;
o montarea plăcuţelor suport, de numerotare, de avertizare/interdicţie şi aeriene.
 lucrări ce se vor executa la baza stâlpilor:
o defrişarea manuală sau mecanizată a vegetaţiei din jurul stâlpilor;
o nivelarea şi compactarea terenului in jurul stâlpilor;
o decopertări ale căciulilor de fundaţie;
o drenarea amplasamentelor pentru evitarea băltirii apelor în jurul fundaţiilor
precum şi umplerea şi compactarea terenului.
 Conductoarele liniei
Lucrări ce se vor executa la conductoare:

- înlocuirea amortizoarelor de vibraţii existente de pe conductoarele active cu amortizoare
de vibraţii noi cu patru frecvenţe;
- înlocuirea distanţierelor existente cu altele noi;
- înlocuirea conductoarelor active existente cu conductoare active noi cu capacitate de
transport mărită (similare);
- înlocuirea conductoarelor de protecţie existente, între bornele 22-142, cu unul tip OPGW
95mm2 şi unul tip ACS 95mm2, dimensionate conform calculului la stabilitate termică, în
urma noilor circulaţii de puteri;
- montarea de amortizoare de vibraţii noi pe conductoarele de protecţie.
 Izolaţia liniei
În prezent, pe LEA 400 kV sunt montate lanţuri de izolatoare cu izolaţie din capă-tijă din
sticlă călită PS16B pentru nivelul II de poluare, respectiv PSG12A pentru nivelul III-IV de
poluare.
Lucrările de reabilitare a izolaţiei constau în:

- cu excepţia stâlpilor de întindere şi a celor de susținere din zone greu accesibile unde se
vor schimba lanțurile existente cu unele noi din material compozit, se va păstra izolația

existentă efectuându-se doar lucrări de înlocuire elemente capă-tijă sparte, înlocuire

cleme de susţinere existente cu cleme noi.
 Fundaţii stâlpi
Fundaţiile stâlpilor LEA 400 kV Anina - Reşiţa sunt fundaţii turnate cvadribloc, din
beton armat, având armăturile din oţel beton. Lucrările de reabilitare a fundaţiilor constau în:
o repararea fundaţiilor al căror beton se va dovedi a fi neaderent pe armături, în
urma refacerilor căciulilor de fundaţii;
o refacerea tuturor căciulilor de fundaţie inclusiv a tencuielilor acestora;
o supraînălţarea căciulilor de fundaţie îngropate cu 0,30 m deasupra cotei terenului
natural;
o consolidarea picioarelor de fundaţie care prezintă crăpături de anvergură a coşului
de fundaţie sau carbonatări ale betonului survenite în urma exfiltraţiilor, puse în
evidenţă prin decopertarea picioarelor de fundaţie cu ocazia execuţiei lucrărilor de
remediere propuse mai sus;
o aplicarea unor soluţii hidrofobizante pe suprafaţa fundaţiilor, până la adâncimea
de 0.50m pentru împiedicarea pătrunderii umezelii în fundaţii;
 Prize de legare la pământ
Stâlpii liniei sunt legaţi la pământ, în general, prin prize naturale sau artificiale de legare
la pământ. La stâlpii situaţi în zone cu circulaţie frecventă s-au montat prize artificiale de legare
la pământ, alcătuite din platbandă de oţel zincat (OlZn 40x4 mm), montată în pământ la o
adâncime de 0,40–0,90 m şi suplimentar din electrozi verticali, din ţeavă de oţel zincat pentru
îmbunătăţirea rezistenţei de dispersie.
De asemenea la stâlpii la care rezistenţa de dispersie a fost măsurată şi depăşea valoarea
de 10 ohmi s-au montat prize artificiale de legare la pământ.
Lucrările de reabilitare a prizelor de legare la pământ constau în:
- montarea de prize artificiale noi de legare la pământ pentru toţi stâlpii LEA;
- legarea prizelor stâlpilor terminali la prizele staţiilor de capăt.
Lucrările de reabilitare mai sus prezentate sunt aferente situaţiei în care se menţine echiparea
actuală a LEA 400 kV Anina – Reşiţa cu 2 conductoare pe fază tip ALOLN 450/75mm2.
Pentru realizarea lucrărilor de reabiliatre, se estimează că vor fi utilizate următoarele
cantităţi de materiale:

 16 250 vopsea tip email durol brun;
 12 220 kg grund G 3152;
 3 055 kg diluant.
 Tronson LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina nou proiectat
Planul de execuţie, (construcţie, punerea în funcţiune, exploatarea, refacerea şi folosirea

ulterioară)
Planul de execuţie a LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina se va derula în amplasamentul
propus, cu parcurgerea următoarelor etape şi faze de lucrări:
a. Etapa pregătitoare
- materializarea culoarului liniei electrice ;
- defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe culoarul LEA în zona împădurită;
- amenajarea drumului de acces;
b. Etapa construcţiei conform prevederilor documentaţiei tehnice de execuţie (DTE):
- organizarea de şantier pentru construcţii;
- trasarea reţelei conform planului de trasare;
- execuţia fundaţiilor stâlpilor pentru LEA;
- aducerea în amplasamentul reţelei a betonului şi turnarea fundaţiilor;
- aducerea în amplasament a elementelor de confecţii metalice şi montarea stâlpilor;
- aducerea în amplasament a conductoarelor electrice şi montarea liniei;
- probe tehnologice, efectuarea remedierilor, dacă este cazul.
c. Etapa punerii în funcţiune
- dezafectarea organizării de şantier;
- retragerea din amplasamentul proiectului propus a utilajelor tehnologice şi a mijloacelor de
transport;
- aducerea la starea iniţială a terenurilor utilizate temporar conform prevederilor DTE
(nivelarea terasamentelor în jurul stâlpilor şi de-a lungul culoarului de lucru de 3 m,
însămânţare cu ierburi perene);
- recepţie la terminarea lucrărilor;
- punerea în funcţiune a obiectivului prin conectarea permanentă la SEN.
d. Etapa de exploatare, refacere şi folosire ulterioară:
- exploatarea reţelei electrice se va face de beneficiar, cu respectarea prevederilor legale;

- în perioada de exploatare, beneficiarul are obligaţia de a menţine reţeaua în stare de

funcţionare prin execuţia lucrărilor prevăzute în normativele tehnice de întreţinere a reţelelor
electrice de înaltă tensiune;
- la expirarea duratei normate de serviciu, beneficiarul va reface şi folosi în continuare
obiectivului de investiţii, în scopul pentru care a fost realizat.
 Stâlpii LEA
LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina se va echipa cu stâlpi simplu circuit tip
“RODELTA”.
Principalele caracteristici constructive ale stâlpilor sunt următoarele:
- construcţii metalice (grinzi cu zăbrele), realizate din laminate (Ol 52, Ol 37),
bulonate, asamblate prin clădire;
- stâlpii au înălţimea desupra solului cuprinsă între 30,5 – 45 m;
- având în vedere caracteristicile de agresivitate ale zonei străbătute de traseul LEA şi
pentru asigurarea duratei de viaţă impuse pentru protecţia anticorozivă (durata lungă
adică 12-20 de ani), sistemul de protecţie anticorozivă va fi AT (acoperire termică
cu zinc – zincare).
- la realizarea tronsoanelor de bază ale stâlpilor se va aplica soluţia “bază şi picioare
denivelate”, astfel ca să se poată asigura preluarea denivelărilor terenului din metru
în metru, pentru fiecare din cele patru picioare ale stâlpului;
- la tronsoanele de bază se vor lua, unde este cazul, măsurile necesare pentru
împiedicarea furtului barelor şi buloanelor.
 Conductoarele liniei
LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina va fi echipată cu 9 conductoare active, câte 3 pe

fiecare fază, din aluminiu-oţel ALOL 300/69 mm2.
Condiţiile tehnice (reguli pentru verificarea calităţii, mod de ambalare, livrare, transport
etc.) care trebuie respectate sunt cele prevăzute în SR CEI 1089/1996.
Pentru realizarea fazei, formată din trei astfel de conductoare se vor utiliza distanţiere-
amortizoare tip DA, distanţa între acestea fiind de circa 40-65 metri.

La amplasarea stâlpilor se va asigura gabaritul la sol pentru conductoarele fluate până la

o temperatură a conductorului de 65 oC (40 oC temperatura maximă a mediului ambiant + sporul
de temperatură datorat sarcinii electrice).
Linia se va echipa cu două conductoare de protecţie pe toată porţiunea, cu fibră optică
înglobată de tip OPGW - OPtical Ground Wire.
 Izolaţia liniei
LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina va fi echipată cu izolatoare din materiale compozite,
din cauciuc siliconic, cu protecţia conductoarelor în locurile de fixare în clemele de susţinere
prin spire preformate.
Izolatoarele compozite sunt superioare izolatoarelor din sticlă asigurând o exploatare mai
sigură, nefiind necesare înlocuiri, cum se întâmplă în cazul izolatoarelor din sticlă, care se pot
sparge în timp, sau pot fi sparte. De aici rezultă că nu mai este necesară efectuarea lucrului sub
tensiune pe linie pentru schimbarea de izolatoare sparte.
 Fundaţii stâlpi
Pe traseul proiectat s-a prevăzut a se executa pentru stâlpii LEA fundaţii turnate
cvadribloc şi fundaţii forate.
Betoanele armate utilizate pentru fundaţiile stâlpiilor, sunt de clasă C 12/15 (marcă B
200) şi vor fi preparate în staţiile de betoane.
 Prize de legare la pământ
Legarea la pământ a stâlpilor LEA trebuie să se realizeze conform prevederilor STAS

12604/4-89 şi STAS 12604/5-90.
În funcţie de rezistivitatea solului, rezistenţa de dispersie a prizei de legare la pământ a
fiecărui stâlp la curenţii de frecvenţă industrială nu trebuie să depăşească valoarea de 5  în
soluri cu rezistivitate de până la 102 m. În solurile cu rezistivitate de la 102 mm şi până la 5*102
m inclusiv, se vor realiza prize având rezistenţa maximă de 10 , iar în zonele de
munte/terenuri stâncoase de până la 30 .
 Aducerea amplasamentelor la starea iniţială
După realizarea fizică a etapelor mai sus menţionate, din punct de vedere a protecţiei
mediului urmează să se realizeze următoarele activităţi, evaluate în costul total al investiţiei:

- pământul în exces rezultat ca urmare a executării fundaţiilor se evacuează de la borne în

zonele indicate de primării conform cu cantităţile prevăzute în devizul general al investiţiei;
- tamburii pe care au fost livrate conductoarele, precum şi lăzile în care s-au transportat
buloanele, clemele şi armăturile precum şi elementele izolante se colectează de constructor şi
se returnează;
- platformele de montaj a stâlpilor precum şi drumurile de acces care eventual s-au amenajat
pentru acces la borne se aduc la starea iniţială prin nivelarea terenului şi refacerea stratului
vegetal;
- ambalajele nevalorificabile vor fi predate la gropile de gunoi din zona de lucru pe bază de
contracte dinainte încheiate;
- ambalajele reciclabile vor fi selectate şi valorificate la centrele speciale de colectare;
- terenurile afectate temporar datorită accesului cu utilaje vor fi redate circuitului agricol în
condiţii optime;
- vor fi refăcute toate împrejmuirile (gardurile);
- solicitările rezonabile ale proprietarilor de teren afectate vor fi rezolvate.
1.5.3. Activităţi din perioada de exploatare: lucrări de mentenanţă
În reţeaua electrică de transport a energiei electrice se efectuează, după caz,

servicii/lucrări de mentenanţă:
- corectivă - după detectarea defectării, incluzând toate acţiunile destinate repunerii
unei instalaţii în starea care-i permite să-şi îndeplinească funcţia specificată;
- preventivă – profilactică: verificări, reglaje, măsurători, încercări, pentru prevenirea
defectelor, respectiv pentru reducerea probabilităţii de defectare sau degradării,
urmărindu-se obţinerea unui echilibru corespunzător între aceste activităţi, în funcţie
de influenţa diferitelor categorii de ansambluri funcţionale asupra obiectivelor
propuse în cadrul RET: siguranţa în funcţionare, disponibilitate, eficienţă.
În cadrul programului de mentenanţă se execută următoarele tipuri de lucrări:
- Toaletarea vegetaţiei pe traseu şi îndepărtarea obiectelor căzute pe linie
- Verificarea stării stâlpilor şi conductoarelor
- Verificarea fundaţiilor şi completarea lor cu pământ
- Înlocuirea elementelor de izolatoare defecte
- Înlocuire prize de pământ
- Recondiţionare stâlpi deterioraţi
- Înlocuire conductoare
- Înlocuire cleme şi legături necorespunzătoare

- Refaceri inscripţionări şi montare tăbliţe avertizoare
- Verificarea şi repararea balizelor
- Controale pentru depistarea zonelor periculoase cu depuneri frecvente de chiciura pe
conductoare
În perioada de exploatare a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina nu sunt create noi locuri
de muncă pentru exploatarea şi întreţinerea LEA. C.N. Transelectrica – Sucursala de Transport
Timişoara are personal calificat pentru asigurarea funcţionării liniei.
Pe perioada de exploatare sau în cadrul lucrărilor de mentenanţă nu se lucrează cu
elemente sau substanţe chimice periculoase.
1.5.4. Activităţi de dezafectare a LEA
Durata normată de viaţă a unei LEA este de 40 de ani. Liniile electrice aeriene sunt
construcţii care, prin lucrări periodice de reparaţii ( lucrări de Reparaţii Curente executate odată
la cca. 10 ani şi lucrări de Reparaţii Capitale executate odată la cca. 20 de ani) sunt reabilitate
permanent, durata de viaţă efectivă fiind mult mai mare.
În momentul în care utilitatea liniei nu se mai justifică tehnico-economic aceasta urmează
să fie dezafectată astfel:
- se demontează stâlpii, conductoarele şi izolatoarele liniei, materialele reciclabile rezultate
(aluminiu, oţel ) fiind valorificate ca deşeuri reciclabile la centrele specializate. Din
izolatoarele din material compozit vor fi recuperate capetele metalice pentru valorificare
ca deşeu metalic restul izolatorului fiind predate la gropile de gunoi;
- fundaţiile vor fi dezafectate prin spargerea betonului şi tăierea piciorului de fundaţie până
la adâncimea de 1 metru. Betonul rezultat va fi predat la groapa de gunoi iar laminatul
piciorului de fundaţie valorificat ca deşeu metalic la centrele de recuperare materiale
reciclabile.
- terenul de pe amplasamentele stâlpilor va fi curăţat de resturi, nivelat şi redat în starea
iniţială dinaintea construirii liniei.
1.5.5. Coexistenţa LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu obiectivele învecinate

Având în vedere lungimea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina care este de cca.
79 km, obiectivele/instalaţiile întâlnite sunt numeroase şi diverse.
Dintre obiectivele/instalaţiile cu care LEA 400 kV poate intra în coexistenţă pe parcursul
traseului amintim:

− reţeaua de drumuri;
− reţeaua de căi ferate;
− reţeaua electrică de transport şi distribuţie;
− conducte de gaze;
− reţeaua hidrografică;
− centrale eoliene.
 Coexistenţa LEA cu reţele de drumuri

La alegerea variantelor de traseu se au în vedere atât reţelele de drumuri existente cât
şi cele ce vor fi construite în viitor. S-a urmărit ca traseele propuse să fie situate în apropierea
drumurilor pentru acces uşor la execuţie şi pentru exploatarea ulterioară a liniei, să se evite
perimetrele locuite ale localităţilor şi să se diminueze impactul vizual.
Traversările LEA 400 kV peste drumuri naţionale sau judeţene au fost pe cât posibil
evitate, dar în situaţiile impuse de proiectare şi anume la supratraversările: DN6 Drobeta Turnu
Severin – Orşova, DN 57B, acestea vor fi executate cu respectarea strictă a tuturor cerinţelor de
siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00- Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de
energie cu tensiune peste 1000 V.
În conformitate cu planul de încadrare în zonă, nu sunt autostrăzi noi proiectate în
apropierea traseelor propuse pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina nefiind necesare măsuri
suplimentare pentru asigurarea coexistenţei dintre obiectivele mai sus menţionate.
 Coexistenţa LEA cu reţeaua de căi ferate
Traseul LEA Porţile de Fier-Anina va traversa următoarele tronsoane de cale ferată

electrificată:
- CF Drobeta Turnu Severin – Orşova
- CF Orşova – Caransebeş.
Traversările LEA 400 kV peste căi ferate au fost pe cât posibil evitate, dar în situaţiile
impuse ( Calea ferată electrificată Drobeta Turnu Severin – Orşova, calea ferată
electrificată Orşova – Caransebeş), aceste traversări vor fi executate cu respectarea strictă a
tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00.

 Coexistenţa LEA cu reţeaua electrică de transport şi distribuţie
Reţele electrice de foarte înaltă tensiune aparţinând CN Transelectrica

Traseele propuse pentru realizarea LEA 400 kV coexistă cu următoarele instalaţii
aparţinând CN Transelectrica:
- LEA 400 kV Porţile de Fier - Slatina
- LEA 220 kV Porţile de Fier - Reşiţa
- LEA 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti.
Reţele electrice de medie tensiune şi 110 kV aparţinând filialelor şi societăţilor de distribuţie

În zona traseului nou al LEA 400 kV sunt prezente linii de distribuţie a energiei electrice
cu tensiuni de 110 kV aparţinând S.C. ENEL Distribuţie Banat SA:
- LEA 110 kV Toplet – Crusovat.
La faza următoare de proiectare aceste linii vor fi identificate, de comun acord cu ENEL,
conform solicitării făcute de ISPE către operatorul de distribuţie.
Pentru liniile de MT şi LEA 110 kV supratraversate, pentru reducerea înălţimii acestora
sau pentru introducerea în cablu, se vor întocmi studii de coexistenţă (studii de eliberare
amplasament) cu LEA 400 kV, la faza următoare de proiectare.
Toate aceste modificări vor fi evaluate şi cuprinse în devizul general al lucrării,
executarea acestor lucrări urmând să se facă, pe baza taxei de eliberare de amplasament, de către
firme agreate de proprietarii acestor instalaţii.
 Coexistenţa LEA cu reţeaua de conducte de gaze

În conformitate cu datele puse la dispoziţie de SNTGN ”Transgaz” Mediaş, variantele de
traseu studiate pentru LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina nu intersectează conducte sau obiective
aparţinând acestei societăţi.
Se constată că traseul conductei de gaze nu afectează culoarul de funcţionare LEA.

 Coexistenţa LEA cu reţeaua hidrografică
Traseul nou propus LEA 400 kV va traversa bazinele hidrografice Dunărea, Cerna şi
Nera. Din cadrul acestora principalele cursuri de apă traversate sunt râul Cerna şi Nera precum şi
o serie de pâraie de mai mică importanţă, pârâul Calva, pârâul Terova, pârâul Tăria şi pârâul
Poneasca.
La faza Studiului de Fezabilitate a proiectului, ISPH a întocmit Studiul Hidrologic şi
Studiul de Inundabilitate pentru toate cursurile importante de ape din zona traseului LEA avizat.
În zonele de apropiere sau de traversare a LEA 400 kV peste cursuri de ape vor fi prevăzute toate
măsurile necesare respectării tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE
003/04/00 pentru clasa de importanţă a acestora.
 Coexistenţa LEA cu linii de telecomunicaţii
De-a lungul drumurilor principale şi a căilor ferate se întâlnesc linii de telecomunicaţii

realizate atât în soluţie clasică cu conductor metalic cât şi în soluţie modernă cu cablu optic.
Pentru toate aceste reţele de telecomunicaţii pe traseul LEA avizat s-au întocmit de către
institute de specialitate studii de influenţe şi coexistenţă pe baza cărora se evaluează toate
măsurile necesare de luat la LEA 400 kV pentru coexistenţa cu aceste instalaţii.
 Coexistenţa LEA cu centrale eoliene
Conform Ordinului ANRE nr. 49/2007 distanţele de siguranţă/coexistenţă între centrale

eoliene şi LEA sunt determinate de următoarele elemente:
- înălţimea pilonului aerogeneratorului:100 m;
- lungimea palei aerogeneratorului: 50 m;
- distanţa de protecţie: 3 m.
Distanţa de siguranţă de 153 m se măsoară între fundaţia aerogeneratorului plus 0,2 m
(10,2 m) şi consola stâlpului LEA/faza laterală (13-16 m).
Variantele de traseu studiate pentru LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina respectă distanţele
de siguranţă stabilite prin Ordinul ANRE nr. 49/2007.
 Concluzii
Coexistenţa LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina cu obiectivele învecinate va fi tratată cu

respectarea strictă a tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00-
Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie cu tensiune peste 1000 V. Toate măsurile
prevăzute în studiile întocmite de subproiectanţii de specialitate vor fi de asemenea luate în
considerare pentru asigurarea coexistenţei.
Validarea măsurilor de coexistenţă luate se va face prin obţinerea avizelor şi acordurilor
de la organele care exploatează aceste instalaţii şi în final prin obţinerea Certificatului de
Urbanism, a tuturor celorlalte avize solicitate prin Certificatul de Urbanism şi a Autorizaţiei de
Construire.

1.5.6. Descrierea amplasamentului
Zona studiată este situată în partea de sud – vest a României şi se înscrie pe teritoriul a 10
unităţi administrative teritoriale ce aparţin judeţelor Caraş – Severin şi Mehedinţi, având o
suprafaţă de 126 860 ha şi o populaţie de 137 365 locuitori (anul 2008).
Unităţiile administrativ teritoriale cuprinse în zona studiată, sunt următoarele:
 municipiul Drobeta Turnu Severin;
 oraşele Anina;
 comunele Bozovici, Prigor, Lăpuşnicel, Iablaniţa, Mehadia, Topleţ, Iloviţa şi Brezniţa-
Ocol.
Din punct de vedere juridic terenul ocupat de lucrări aparţine domeniului statului şi
proprietarilor particulari.
În cazul în care lucrările vor afecta terenuri private, Statul (Consiliile Locale implicate)
îşi asumă răspunderea de a rezolva situaţia juridică (expropieri, acordul proprietarilor,
despăgubiri).
1.6. Descrierea etapelor proiectate
Durata propusă pentru realizarea investiţiei este de 26 luni , 2013-2015.
Principalele etape de realizare a proiectului sunt:

 Obţinerea avizelor, acorduri, autorizaţii
 Execuţia lucrărilor de construcţii
 Montare echipamente
 Racorduri electrice, inclusiv sistem de automatizare procese.
1.7. Durata de funcţionare
Liniile electrice aeriene sunt construcţii care au o durată de viaţă normată de cca 40-50 de
ani. Prin lucrări periodice de reparaţii de exemplu lucrări de Reparaţii Curente executate o data la
cca. 10 ani şi lucrări de Reparaţii Capitale executate o dată la cca. 20 de ani, fiind reabilitate
permanent, durata de viaţă efectivă este mult mai mare.
LEA va funcţiona continuu, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 zile pe an.

1.8. Informaţii despre producţia care se va realiza şi necesarul de resurse
Având în vedere că LEA asigură transportul energiei electrice de la sursele de producere

a acesteia (centrale termice, hidroelectrice, etc.) la consumatori în condiţii de siguranţă şi
eficienţă, prin SEN nu se consumă resurse energetice în exploatarea acesteia.
În perioada de exploatare a LEA, nu este necesar să se consume alte resurse pentru
asigurarea de energie procesului de producţie. Se consumă doar carburanţi pentru vehicule de
transport şi utilaje necesare în activităţile de întreţinere, inspecţii şi revizii periodice şi reparaţiile
impuse de eventualele avarii şi accidente.
Pentru realizarea proiectului, se estimează că vor fi utilizate următoarele cantităţi de
materiale:
- 260 stâlpi metalici
- 3500 tone laminate stâlpi
- 1700 tone conductoare
- 105 tone armătură în fundaţii
- 20 tone vopsea balizaj
- 15,5 tone grund
- 16 tone diluant
- 2250 tone combustibil.
1.9. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
În timpul execuţiei a LEA, se utilizează materiale pentru fundaţii, se fac lucrări de montaj
şi se folosesc unele materiale pentru acestea, iar pentru finisări şi inscripţionări se folosesc
vopsele.Totodată, se utilizează motorină pentru vehicule şi pentru utilajele folosite la lucrări de
construcţii şi montaj.
În timpul construcţiei şi ulterior în faza exploatării LEA, nu se folosesc substanţe sau
preparate chimice care să producă un impact major asupra mediului.
În cadrul procesului de vopsitorie necesar în vederea protejării elementelor componente
ale LEA, se utilizează vopsele, grund şi diluant. În vederea protecţiei calităţii aerului afectat de
emisiile fugitive de COV-uri, se vor impune măsuri în contractele cu firmele specializate care
vor presta serviciile de vopsitorie:
- aplicarea vopselelor pe elementele LEA acolo unde este strict necesar;

- utilizarea unor cantităţi minime de vopsea, grund şi diluanţi;

- aplicarea vopselelor cu dispozitive speciale care asigură evacuări minime de COV-uri în
atmosferă.
Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi,
astfel:
- sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de protecţie şi a
ancorelor, prin zincare la cald;
- stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic (se realizează numai din oţeluri care
nu sunt autoprotectoare) şi prin zincare la cald sau zincare la cald şi vopsire (în funcţie de
agresivitatea zonei în care aceştia funcţionează).
Condiţiile de zincare şi vopsire trebuie să fie cel puţin cele indicate în STAS 10128-86 şi
STAS 10702/1-83.
- clemele şi armăturile din fontă sau oţel din componenţa lanţurilor de izolatoare şi legăturile
conductoarelor de protecţie, prin zincare la cald.
La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acţiunii agenţilor corozivi se
recomandă prevederile următoarelor standarde: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128-86,
STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83 şi STAS 10702/2-80.
Profilele metalice cu care se asamblează stâlpii sunt tratate anticoroziv în atelierele de
producţie ale acestora.
În sensul O.M.T. 119/2003, privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor
cu servituţii aeronautice civile, LEA cu înălţime peste 25 m care traversează drumurile publice
de interes naţional vor fi balizate, după cum urmează:
- conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;
- stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m şi cu
balizaj de noapte.
Cantităţile estimate pentru vopsirea de balizaj a elementelor componente ale LEA
proiectate sunt:
- grund 15,5 t;
- vopsea 20 t;
- diluant 16 t.
În procesele de vopsitorie a elementelor LEA, se vor impune firmelor executante, luarea
tuturor măsurilor tehnic posibile pentru limitarea emisiilor fugitive de COV-uri în atmosferă,
asigurarea depozitării substanţelor periculoase în condiţii optime şi asigurarea colectării,

depozitării şi returnării ambalajelor rezultate la firmele furnizoare.
- substanţe şi preparate inflamabile – substanţele şi preparatele lichide cu un punct de

aprindere scăzut – combustibili, pentru echipamentele de transport şi execuţie (pickamer,
compactoare, utilaje de excavaţie, etc.);
- substanţe şi preparate periculoase pentru mediu - substanţele şi preparatele care, folosite
în mediu, ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai
multe componente.
În perioda de funcţionare a LEA, se vor utiliza substanţe şi preparate chimice doar în

perioadele de revizii şi reparaţii ale stâlpilor.
1.10. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate
1.10.1. Surse de radiaţii
În faza de construcţie a LEA nu se preconizează apariţia unor surse de radiaţii.

În faza de exploatare a LEA se generează câmpuri electro-magnetice în jurul LEA de
frecvenţă scăzută 50 Hz.
Radiaţiile produse de LEA sunt radiaţii neionizate, termen prin care se denumesc în mod
general emisiile electromagnetice.
Studiul mediului electromagnetic trebuie să aibă în vedere două aspecte:
- caracterizarea surselor de câmp electromagnetic;
- evaluarea efectelor câmpului electromagnetic asupra materiei vii sau inerte.
În funcţie de energia asociată emisiilor electromagnetice, acestea pot fi clasificate în:
- radiaţii ionizate (capabile să rupă legăturile moleculare sau să ionizeze atomii, procese
susceptibile să producă alterări ale materiei vii);
- radiaţii ne-ionizate (termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice a
căror energie nu este suficientă pentru modificarea stării substanţelor cu care interacţionează,
dar care pot produce efecte de natură termică, fizico-chimică etc).
Câmpurile electrice şi magnetice de joasă frecvenţă au fost recent introduse pe lista
factorilor de mediu care prezintă un risc potenţial pentru sănătatea publică.
Pe durata funcţionării, orice instalaţie electromagnetică este sursa următoarelor categorii
de câmpuri electromagnetice emise în mediu:
- câmp electric de joasă frecvenţă (50/60 Hz);
- câmp magnetic de joasă frecvenţă (50/60 Hz);

- câmp electromagnetic emis în diferite benzi de frecvenţă pe durata unor regimuri anormale
de funcţionare, cum ar fi regimurile tranzitorii sau prezenţa descărcărilor corona pe
elementele aflate sub tensiune ale instalaţiilor.
Intensitatea câmpului electric depinde direct de tensiunea LEA. Rezultă că efectele
câmpului electric sunt mai mari cu cât valoarea câmpului este mai mare.
Efectele câmpului asupra mediului se poate împărţi în două categorii:
- efecte la nivelul solului sau la 1,8 m înălţime;
- efecte la suprafaţa conductoarelor şi a clemelor unde câmpul electric este de sute de
ori mai mare decât la nivelul solului.
Efectele câmpului electric la suprafaţa terenului sunt:

- curenţi induşi în obiecte conductoare;
- tensiuni induse în obiecte izolate faţă de pământ;
- percepţie directă a omului;
- efecte biologice indirecte, directe asupra oamenilor şi animalelor în cazul expunerilor
prelungite.
Efectele câmpului electric cu valori foarte mari de la suprafaţa conductoarelor şi a
clemelor sunt (în cazul apariţiei descărcărilor corona) următoarele:
- zgomot audibil;
- interferenţe radio-Tv;
- generare de ioni şi ozon.
Intensitatea câmpului electric la nivelul solului sau în apropierea acestuia scade cu
rădăcina pătrată a distanţei dintre punctul de calcul sau măsurători şi axul LEA.
Valorile tipice ale intensităţii câmpului electric la nivelul solului sunt:
- 1÷10 kV/m sub LEA 400 kV;
- 0,5÷1,5 kV/m la 30,0 m faţă de axul LEA;
- 0,1 kV/m la 65,0 m faţă de axul LEA.
Intensitatea câmpului electric în apropierea conductoarelor sub tensiune poate ajunge la 6
cm respectiv 20 cm distanţă la valori de sute respectiv zeci de kV/m, aceste valori trebuie luate
în considerare la lucrul sub tensiune. Câmpul magnetic este caracterizat de densitatea fluxului
sau inducţiei şi este generat de curenţii care circulă prin conductoarele LEA.
Inducţia magnetică în cazul LEA depinde de valorile curenţilor, configuraţia fazelor şi
înălţimea conductoarelor deasupra solului.

Efectele câmpului magnetic sunt:

- tensiuni induse în structurile lungi metalice amplasate în paralel cu LEA;
- efecte biologice directe asupra oamenilor şi animalelor;
- efecte biologice indirecte;
- percepţii directe ale oamenilor;
- efecte asupra vegetaţiei.
În general aceste efecte sunt generate de câmpul magnetic la nivelul solului sau în
apropierea acestuia cu excepţia celor ce apar în apropierea conductoarelor şi trebuie avute în
vedere în cazul lucrului sub tensiune. Câmpul magnetic la nivelul solului scade cu rădăcina
pătrată a distanţei între punctul de măsură sau calcul şi axul LEA.
În general valorile tipice ale câmpului magnetic la nivelul solului sunt:
- 5-10 μT sub LEA 400 kV;
- 0,5-1 μT la 30 m de axul LEA;
- 0,2 μT la 65 m de axul LEA.
În apropierea conductoarelor şi anume la 6 cm distanţă câmpul magnetic este între 2,4 şi
3,3 mT.
Descărcarea corona care apare în instalaţiile de înaltă şi foarte înaltă tensiune este
însoţită de apariţia de o succesiune de impulsuri de curent de scurtă durată. Propagarea acestor
curenţi determină, în jurul circuitelor parcurse, apariţia de câmpuri electromagnetice
perturbătoare, de frecvenţe şi amplitudine diferite, şi care conduc la distorsionarea semnalelor
utile ale emisiilor radio şi televiziune.
Poluarea electromagnetică este specifică instalaţiilor cu tensiunea nominală peste 220
kV şi prezintă o importanţă deosebită odată cu extinderea comunicaţiilor în domeniul
frecvenţelor înalte şi foarte înalte.
Perturbaţiile de înaltă frecvenţă determinate de descărcarea corona se manifestă atât în
instalaţiile radio care funcţionează, în general, în banda de frecvenţă de 0,5 ..1,6 Mhz, cât şi în
cele de televiziune 24 .. 216 Mhz şi de telefonie de înaltă frecvenţă prin curenţi purtători.
Perturbaţiile în domeniul radiofrecvenţei depind de:
- gradientul de tensiune superficial al conductorului;
- numărul şi dimensiunile conductoarelor din fascicul;
- distanţa receptorului radio faţă de linia electrică de înaltă tensiune;
- condiţiile meteorologice.

Pe timp frumos, nivelul perturbaţiilor radio, în cazul liniilor cu tensiunea nominală de

400 kV poate atinge 50 dB (la 20 m de axul liniei şi raportat la 1 mV/m); pe timp de ploaie
nivelul perturbator poate atinge 70 dB.
Perturbaţii ale emisiunilor de televiziune sunt determinate de doi factori:
- perturbaţii pasive, datorate prezenţei instalaţiilor electrice şi reflexiilor
semnalului util determinate de acestea (apariţia imaginilor „fantomă”);
- perturbaţii active, datorate distorsionării semnalului util de către câmpul perturbator
de înaltă frecvenţă determinat de descărcarea corona.
Perturbaţiile electromagnetice, de înaltă frecvenţă, determinate de descărcarea corona
cresc odată cu intensitatea ploii şi se manifestă mai ales, în zone cu intensităţi slabe ale
semnalului TV, ca şi în cazul unei montări nefavorabile a antenei de recepţie. Se poate ajunge la
nivele perturbătoare de 40 ..70 dB, la o frecvenţă de 75 MHz.
Pentru diminuarea intensităţii câmpurilor electrice şi magnetice în zona de amplasare a
LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- realizarea fazelor din mai multe conductoare în vederea micşorării câmpului
electromagnetic şi a perturbaţiilor generate de LEA;
- dispunerea conductoarelor fazelor şi a conductoarelor de protecţie astfel încât
impactul câmpurilor electromagnetice produse de LEA să fie minim;
- avertizarea populaţiei despre pericolele staţionării pe o perioadă mai mare în zona
instalaţiilor LEA.
Valorile maxime ale câmpurilor electromagnetice, asigurate prin proiectarea
elementelor LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina, care se încadrează la limita inferioară a
prescripţiilor internaţionale din domeniu, sunt următoarele:
- câmp electric: 5 kV/m în zonele locuite şi 10 kV/m pentru zonele nelocuite;
- câmp magnetic: 10 µT sub conductoarele LEA 400 kV.
1.10.2. Surse de zgomot
În faza de construcţie a LEA sursele de zgomot şi vibraţii vor fi constituite de

funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport folosite de constructor, şi anume:
- echipamente mobile nerutiere (excavator, buldozer, târnăcop, compactor
etc.);
- operaţii de tăiere prin sudură şi montajul elementelor metalice;
- manipularea materiilor prime şi materialelor;
- traficul aferent aprovizionării cu materiale.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

- compactoare Lw ≈ 105 dB(A)
- autobasculante Lw ≈ 107 dB(A)
- excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)
- buldozere Lw ≈ 115 dB(A)
- încărcătoare Lw ≈ 112 dB(A)
Nivelul de zgomot datorat utilizării echipamentelor necesare executării lucrărilor
depăşeşte, pe durata execuţiei lucrărilor, nivelul de zgomot admis, în zona frontului de lucru,
fiind în acelaşi timp inevitabil.
Faţă de fronturile de lucru, pe perioade limitate de timp, la 200-300 m distanţă se pot
înregistra nivele de zgomot echivalent de 60 dB(A).
În zonele de transport, ce cuprind în anumite faze ale lucrărilor şi zonele intravilane, se
pot genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinţă de 24 ore, de peste 50
dB(A), doar dacă numărul trecerilor autovehiculelor de aprovizionare cu materiale
(autobasculante) depăşeşte 20.
Pentru extravilan, ţinând seama de efectul solului, absorbţia în atmosferă, intervalele de
timp de utilizare mai mici decât durata perioadei de referinţă (o zi), rezultă, referitor la zgomotul
având ca sursă traficul mijloacelor de transport, niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii
de 50 dB(A) incepând de la 100 m distanţă de principalele trasee de circulaţie sau zonă de lucru.
Vibraţiile care se produc în timpul execuţiei lucrărilor nu ajung sub nivelul de 20 Hz –
prag sub care este afectat organismul uman.
Zgomotul se propagă în jurul şantierului şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de
alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de de
50 m si de 3 ori la distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor,
echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.

Tabel nr. 1 - Emisii acustice din surse mobile – limite
Procesele tehnologice de defrişare în zona împădurită şi de construcţie a liniei electrice se

vor organiza pe puncte de lucru, în care nu va lucra un număr mare de utilaje tehnologice şi
mijloace de transport, sens în care nu se produce o creştere periculoasă a nivelului de zgomot.
Nivelul de zgomot în fiecare punct de lucru trebuie să se încadreaze în limita admisibilă stabilită
prin STAS 10009/88.
Pentru încadrarea în limitele admisibile de zgomot se vor lua măsuri de reducere a
poluării fonice în funcţie de zonele parcurse de LEA, cum ar fi program de lucru adecvat cu
respectarea orelor de odihnă, utilizarea de maşini şi utilaje în parametrii optimi de funcţionare şi
reglate corespunzător.
În faza de exploatare a LEA poluarea acustică este datorată descărcărilor corona în

spaţiul din jurul conductoarelor active şi vibraţiei conductoarelor supuse acţiunii dinamice a
vântului.
În condiţii de umiditate şi mai ales de ploaie, picăturile ce cad pe conductoare produc
descărcări corona însoţite de mici pocnete, care în vecinătatea liniei produc un zgomot
caracteristic. Acest zgomot se datorează suprapunerii aleatorii staţionare a efectelor sonore ale
descărcărilor incomplete individuale în diverse puncte ale liniei, efecte ce constituie unde de şoc
acustic.
Poluarea sonoră generează multiple efecte asupra organismului, în funcţie de trei
parametrii: intensitate (tărie), înălţime (frecvenţa) şi durata, poate să aibă caracter intermitent sau
permanent.
Depăşirea unor anumite valori poate deveni nocivă pentru om.

Liniile electrice aeriene de înaltă şi foarte înaltă tensiune sunt însoţite în funcţionarea lor
de un zgomot specific determinat de descărcarea corona (descărcări electrice incomplete în jurul
conductoarelor sub tensiune). Ca orice descărcare electrică, acest fenomen este însoţit de
zgomote şi de emisie de lumină.
Sub liniile aeriene de 220 kV şi 400 kV, ca şi în staţiile de transformare cu aceleaşi nivele
de tensiune, se aud zgomote specifice, iar în unele cazuri noaptea, se observă şi efectul luminos
al fenomenului. Descărcarea corona determină un zgomot a cărui intensitate depinde de raza
conductorului (cu cât conductorul este de rază mai mică cu atât fenomenul corona este mai
accentuat), de numărul de conductoare din fascicul şi de umiditatea atmosferică.
Nivelul zgomotului audibil calculat variază între 40 ... 60 dB (raportat la 20 mP), în
funcţie de tensiunea liniei electrice, de numărul de conductoare pe fază, de secţiunea
conductoarelor, condiţiilor meteorologice şi distanţa faţă de faza exterioară a liniei electrice.
Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază impactul liniei electrice aeriene
asupra mediului din punct de vedere sunt precizate în STAS 10009/88.
Măsurătorile realizate pe liniile electrice aeriene de 400 kV din România indică faptul că
nivelul de zgomot la o distanţă de 25 m de conductorul activ variază între 53 dB pe timp ploios şi
33 dB pe timp frumos. Deci la funcţionarea LEA Porţile de Fier – Anina nu se vor depăşi
limitele admisibile ale zgomotului la marginea culoarului.
Astfel valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediu
urban, conform prevederilor STAS 10009-88 sunt prezentate în tabelul nr.2.
Tabel nr. 2 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din
mediul urban, conform prevederilor STAS 10009-88
Nr. Spaţiul considerat Nivelul de zgomot echivalent,

crt. Lech
dB
1. Parcuri, zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic 45
2. Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 75
3. Stadioane, cinematografe în aer liber 90(*
4. Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65
5. Incinta industrială 65(*
6. Parcaje auto 90
7. Parcaje auto cu spaţii dservice subterane 90
8. Zone feroviare (** 70
9. Aeroporturi (*** 90
(*
Timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzător duratei de serviciu.
(**
Limita zonei feroviare se consideră la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de măsurare.
(***
Valorile au fost stabilite ţinând seama de prevedrile STAS 10183/3-75.
Sursele de vibraţii sunt conductoarele supuse acţiunii dinamice a vântului.

Pentru amortizarea vibraţiilor se folosesc antivibratoare AV-5 pe toată lungimea liniei.

Periodic se va verifica eficienţa acestora şi înlocui antivibratoarele deteriorate.
Se vor respecta distanţele de amplasare a clădirilor de locuinţe faţă de LEA 400 kV

Porţile de Fier – Anina.
1.10.3. Măsuri de diminuare a impactului
Pe durata executării lucrărilor de construcţie şi montaj se recomandă:

- amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces;
- limitarea traficului în zonele de lucru;
- reducerea timpului de lucru a vehiculelor grele sau a altor utilaje care produc un nivel
ridicat de zgomot;
- instalarea de bariere sonice perimetrale pentru zonele în care se produc zgomote
intense.
- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport
cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot.
- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;
În zonele locuite, activităţile care produc zgomote intense, nu vor fi programate în timpul
nopţii.
În timpul exploatării – funcţionării - nu este cazul.

Tabel nr. 3 – Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul Sursa de Poluare Polu Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de Măsuri de
poluării poluare maximă are eliminare/reducere eliminare/
permisă de Pe zona Pe zone Pe zone rezidenţiale, de reducere a
(limita fond obiectivu de recreere sau alte zone poluării
maximă lui protecti protejate cu luarea în
admisă e/ considerare a poluării de
pentru restricti fond
om şi e Fără Cu
mediu aferente măsuri implementa
conf.ST obiectiv de rea
AS u -lui, eliminar măsurilor
10009/8 conform e/ de
8 legislatie reducere eliminare/
i in a reducere a
vigoare poluării poluării
Perioada de execuţie
Zgomot Echipament 50 dB(A) 40 105 – <40 105 – 125 Reducerea Toate
e mobile dB(A) 125 dB(A) dB(A) surselor de echipamentel
nerutiere dB(A) zgomot din e sa fie
(excavator, timpul verificate
buldozer, construcţiei tehnic
etc) prin folosirea
Zgomot Autobascula 50 dB(A) 40 60 -115 <40 echipamente-
nta dB(A) dB(A) dB(A) <85 lor cu nivel
dB(A) redus de
Zgomot Autobetonie 50 dB(A) 40 60 -115 <40 zgomot
re dB(A) dB(A) dB(A) <85
dB(A)
Zgomot Manipularea 50 dB(A) 40 50 dB(A) <40 50 dB(A)
materiilor dB(A) dB(A)
prime şi
materialelor
Zgomot Operaţii de 50 dB(A) 40 70 dB(A) <40
tăiere şi prin dB(A) dB(A)
sudură
Zgomot Trafic 50 dB(A) 40 107 <40 107 dB(A
aprovizionar dB(A) dB(A) dB(A)
e cu
materiale
Radiaţie Nu este
electromagn cazul
etică
Radiaţie Nu este
ionizantă cazul
Poluare Nu se produce dacă se iau măsuri de colectare a apelor uzate menajere din
biologică şantier
Perioada de funcţionare
Zgomot LEA efect
Corona
Radiaţie LEA Masuri luate
electromagn din etapa de
etică proiectare
Radiaţie Nu este
ionizantă cazul

1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE
1.11.1. Alternativa “ZERO” şi impactul prognozat
Alternativa ZERO a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară
celelalte alternative pentru planul analizat.
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei ZERO sunt:
 pierderea unor oportunităţi de locuri de muncă pe perioada construcţiei LEA 400 kV;
 pierderea unor venituri suplimentare din taxe şi impozite;
 pierderea unor oportunităţi de dezvoltare economico-socială a zonelor;
 siguranţă scăzută în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor.
1.11.2. Variante de traseu considerate
Alegerea traseului pentru linia electrică aeriană de 400 kV s-a făcut ţinându-se seama de
următoarele principii/criterii:
 evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;
 evitarea zonelor populate;
 evitarea zonelor împădurite şi implicit a defrişărilor;
 evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică.
 realizarea unui traseu de linie cât mai scurt, pentru reducerea consumurilor totale şi
specifice de oţel, beton, ciment, etc;
 evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a terenurilor de înaltă productivitate
agricolă, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi;
 evitarea zonelor industriale cu nivel ridicat de poluare;
 alegerea unor amplasamente cât mai favorabile pentru traversarea văilor largi şi a
râurilor;
 evitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale.
Situarea punctelor de capăt (existente) ale LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina în zone
protejate:
- amplasamentul staţiei electrice Porţile de Fier este situat în Parcul Natural Porţile de
Fier, limitrof rezervaţiilor Gura Văii – Vârciorova şi Cracul Crucii;
- traseul LEA 400 kV Anina–Reşiţa este situat în Parcurile Naţionale Cheile Nerei –
Beuşniţa şi Semenic – Cheile Caraşului, traversând rezervaţiile Peştera Buhui şi
Cheile Caraşului.
- impune amplasarea traseului LEA proiectat în respectivele zone protejate.
Pe tronsonul LEA 400 kV proiectate, situat pe teritoriul judeţului Mehedinţi, zona de
paralelism cu LEA 220 kV existentă, sunt traversate zone din Parcul Natural Porţile de Fier şi
Geoparcul Platoul Mehedinţi.
Traseul liniei părăseşte paralelismul cu LEA 220 kV Porţile de Fier – Reşiţa (existentă),
pe care o supratraversează în deschiderea stâlpilor nr. 74-75, având în continuare direcţia vest, şi
traversează râul Cerna, DN6, calea ferată electrificată Orşova – Caransebeş şi LEA 110 kV
Topleţ – Cruşovăţ, la nord de localitatea Bârza – comuna Topleţ. După traversarea LEA 110 kV
existente traseul liniei îşi modifică direcţia spre nord fiind amplasat tangenţial în partea de vest a
rezervaţiei Iardaştiţa.
In continuare traseul liniei are direcţia nord situându-se pe culmile Fereganu şi Buca
evitând Rezervaţia Naturală ”Râpa Neagră”.
Din zona sudică a localităţii Iablaniţa traseul schimbă orientarea spre nord-vest, evită
Rezervaţia ”Ravena Crouri”, iar după traversarea pârâului Calva ia orientarea spre vest. În
continuare traseul se situează la sud de Lăpuşnicel şi la nord de Sumiţa, după care traversează
drumul naţional DN 57B situându-se la nord de localitatea Borlovenii Vechi. Este traversat apoi
râul Nera (într-o zonă cu vad îngust) după care traseul, păstrând orientarea vest, se situează într-o
zonă de dealuri cu altitudinea de 350-400 m. După traversarea văii Ciurezu, traseul schimbă
orientarea spre nord-vest, situându-se până la dealul Craeste pe nişte culmi în zone împădurite
parţial. În continuare traseul este situat în apropierea DN 57B, evitând traversarea rezervaţiei
Bigăr.
După traversarea pârâului Poneasca, traseul liniei traversează o zonă îngustă (ce aparţine
primăriei Bozovici) din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, după care se situează într-o
zonă masiv împădurită situat în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa unde drumurile de acces
la traseu sunt drumurile forestiere aflate într-o stare normală de exploatare.
Traseul LEA proiectat se racordează la LEA 400 kV existentă Anina-Reşiţa în zona
bornelor nr. 22-23 situate la est de localitatea Anina.
Lungimea tronsonului LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina este de cca. 80 km.
În Anexa, este prezentat Planul de încadrare a variantelor de traseu considerate.

Varianta 1
Varianta 1 este reprezentată cu roşu pe planurile de situaţie anexate.
În tronsonul Porţile de Fier – râul Cerna, cele trei variante au un traseu comun şi
sunt traversate zone din Parcul Natural Porţile de Fier, Geoparcul Platoul Mehedinţi.
După traversarea râului Cerna, a DN 6 precum şi a CF electrificate Orşova-Caransebes,
traseul LEA schimbă orientarea spre nord, traversează o zonă (unde există construcţii noi)
precum şi o zonă limitată din Rezervaţia ”Iardasita”. După traversarea LEA 110 kV existentă
Topleţ – Crusovăt, variantele 1 şi 2 au un traseu comun până la sud de localitatea Iablaniţa.
În zona comună celor 2 variante, traseul se situează pe culmile Fereganu şi Buca evitând
Rezervaţia Naturală ”Râpa Neagră”.
Rezervaţia ”Ravena Crouri” iar după traversarea pârâului Calva ia orientarea vest. În continuare
traseul se situează la sud de Lăpuşnicel şi la nord de Sumiţa, după care traversează drumul
naţional DN 57B situându-se la nord de localitatea Borlovenii Vechi. Este traversat apoi râul
Nera (într-o zonă cu vad îngust) după care traseul în varianta I, păstrând orientarea vest, se
situează într-o zonă de dealuri cu altitudinea de 350-400 m. După traversarea văii Ciurezu,
traseul schimbă orientarea spre nord-vest, situându-se până la dealul Craeste pe nişte culmi în
zone împădurite parţial. De la dealul Craeste până la borna nr. 22 a LEA 400 kV existentă
Anina-Reşiţa, variantele 1 şi 2 au un traseu comun. În această zonă traseul LEA evită Rezervaţia
Bigăr situându-se în apropierea DN 57 B.
După traversarea pârâului Poneasca, traseul comun al variantelor 1 şi 2 traversează o
zonă îngustă (ce aparţine primăriei Bozovici) din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului,
după care se situează într-o zonă masiv împădurită situat în Parcul Naţional Cheile Nerei-
Beuşniţa unde drumurile de acces la traseu sunt drumurile forestiere aflate într-o stare normală
de exploatare.
Traseul variantelor 1 şi 2 se racordează la LEA 400 kV existentă Anina-Reşiţa (în zona
bornei nr. 22) situată la est de localitatea Anina.
Analizând traseul în această variantă se constată următoarele:
 lungimea traseului este de 81 km;
 lungime traseu prin zona împădurită: 28,5 km;
 altitudinea maximă a traseului: 650 m;

 are un traseu accesibil situat în apropierea DN 57 B si a unui număr mare de

drumuri comunale;
 procentaj de stâlpi speciali: 17,3 %.
Varianta 2
Varianta 2 este reprezentată cu verde pe planurile de situaţie anexate
Din zona sudică a localităţii Iablaniţa, varianta 2 are un traseu situat la altitudini apropiate
de 900 m şi cu zone împădurite traversate mai mari decât în cazul variantei 1.
Traseul are orientarea generală spre vest iar în zona localităţii Putna sunt evitaţi versanţii cu
alunecări active. În continuare traseul se situează la sud de localitatea Prigor, traversează DN 57
B. După traversarea râului Nera traseul trece pe la nord de Prilipet, situându-se până la punctul
de întâlnire cu varianta 1 (dealul Craeste) într-o zonă deluroasă cu altitudini de până la 580 m şi
în care este traversat pârâul Tăria.
Analizând traseul în varianta 2 se constată următoarele:
 lungimea acestei variante este de 82 km;
 lungime traseu prin zona împădurită: 32,5 km;
 are un traseu greu accesibil, fiind situat la o distantă de 4-6 km fată de DN 57 B;
 procentaj de stâlpi speciali: 17,1%.
Varianta 3
Varianta 3 este reprezentată cu mov pe planurile de situaţie anexate
După traversarea LEA 110 kV existente Toplet – Crusovăt, s-a studiat o nouă variantă
care străbate în cea mai mare parte zona împădurită dintre Mehadia şi Prigor la altitudini
apropiate de 1000 m şi cu valori ale zonelor împădurite mai mari decât în cazul variantei 2.
Traseul în această variantă are orientarea generală spre vest, traversează pârâul Sfirdinul
Mare, culmile Prislopului şi Ramniţului apoi pârâul Prigor situându-se la sud de localitatea
Putna.
În continuare traseul LEA trece la sud de Prigor, traversează DN 57 B şi râul Nera şi
după ce ocoleşte pe la nord localitatea Prilipeţ, se întâlneşte cu traseul variantei 2 în zona
dealului Babinet.
Analizând varianta 3 se constată următoarele:
 lungimea acestei variante este de 79 km;
 lungime traseu prin zonă împădurită: 42 km;

 are traseul cel mai greu accesibil, în special în portiunea Mehadia-Putna;
 procentaj de stâlpi specali: 20%.
Subvariante de traseu faţă de varianta 1 (roşu) (variantele 1.1, 1.2, 1.3)
În cadrul acestor subvariante s-au analizat 3 ipoteze (Anexa 2):
Subvarianta 1.1: (reprezentată pe hartă cu galben) este o variantă situată mai la Nord de
traseul LEA şi trece printr-o zonă de construcţii noi care este situată în perimetrul locuibil al
comunei Mehadia.
Subvarianta 1.2: (reprezentată pe hartă cu roşu deschis) este situată puţin mai la Nord
faţă de traseul iniţial.
Subvarianta 1.3: (reprezentată pe hartă cu portocaliu) este situată la Sud de traseul iniţial
al LEA şi ocoleşte Rezervaţia ”Iardaşiţa”. Traseul acestei subvariante porneşte din zona bornei
nr. 73 a LEA Porţile de Fier-Reşiţa şi după ce traversează LEA 220 kV, ia orientarea vest, evită
Rezervaţia ”Sfinxul Bănăţean” după care traversează râul Cerna, DN 6 şi calea ferată
electrificată Orşova-Caransebeş.
După traversarea LEA 110 kV Topleţ - Crusovăt, traseul schimbă orientarea spre nord,
ocolind pe la vest, pe o distantă de cca. 4 km, Rezervaţia ”Iardaşiţa” (Anexa 7) şi se racordează
la traseul celor trei variante în zona culmii Frasinu.
Lungimea acestei subvariante este de cca. 10 km.
Analizând această subvariantă în comparaţie cu traseul variantei 1 din zonă se constată

următoarele:
- lungimea subvariantei analizate este mai mare cu cca. 2 km faţă de varianta
roşie;
- lungimea traseului prin zona împădurită: 6,5 km faţă de 3,5 km în varianta
roşie;
- altitudinea maximă a traseului: 750 m;
- are traseu greu accesibil în special pe porţiunea culmea Frasinu-traseul LEA
110 kV existente;

- procentaj de stâlpi speciali mai mare;

- evită trecerea prin zone cu potenţial peisagistic deosebit;
- evită trecerea prin zone în care s-au amplasat construcţii şi care pot reprezenta
zone de extindere a intravilanului localităţilor Mehadia
S-a ales aceasta ultimă subvariantă (1.3), deoarece în urma consultării opiniilor
locuitorilor din Mehadia s-a dorit evitarea zonelor locuibile şi de asemneea evitarea pe cât
posibil a traversării LEA prin Rezervaţia Iardaşiţa.
1.11.2. Stabilirea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu ajutorul analizei
multicriteriale
Pentru stabilirea traseului optim al LEA 400 kV s.c. Porţile de Fier-Anina s-a utilizat
analiza multicriterială care a luat în considerare atât indicatorii tehnico-economici cât şi
indicatorii de mediu cu ponderi egale (50%).
În cadrul celor 2 criterii tehnico-economic şi mediu, cei 6 indicatori definiţi sunt ponderaţi
în funcţie de importanţa lor în luarea deciziei privind traseul LEA.
Pentru fiecare indicator se atribuie o notă după cum urmează:
- 3 – pentru cea mai bună soluţie,
- 2 – pentru soluţia medie,
- 1 – pentru soluţia cea mai nefavorabilă.
Varianta optimă corespunde variantei cu punctajul cel mai apropiat de nota 3.
În tabelul 4 se prezintă evaluarea indicatorilor în variantele de traseu pentru LEA 400 kV
Porţie de Fier-Anina.
Tabel nr. 4 - Analiza multicriterială a variantelor de traseu pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina
Evaluarea indicatorilor în varianta

Ponderea
indicatorilor
Criteriul Indicatorii caracteristici criteriului în cadrul
1 - Roşu 2 - Verde 3 - Mov
criteriului,
în % Notă Notă Notă
Notă Notă Notă
ponderată ponderată ponderată
Tehnico- lungimea liniei 40% 2 0,8 1 0,4 3 1,2

economic
procentul de stâlpi speciali 15% 3 0,45 2 0,3 1 0,15
procentul de fundaţii speciale 15% 3 0,45 1 0,15 1 0,15
natura terenului de fundare (stabilitate

10% 3 0,3 2 0,2 2 0,2
geologică)
accesibilitate traseu (grad de

10% 3 0,3 2 0,2 1 0,1
dificultate)
coexistenţa cu alte obiective 10% 1 0,1 2 0,2 3 0,3

Total criteriu tehnico-economic 100% 15 2,4 10 1,45 11 2,1
ocuparea terenurilor înalt productive 15% 1 0,15 2 0,3 3 0,45
ocuparea zonelor împădurite 40% 3 1,2 2 0,8 1 0,4
impactul vizual 15% 1 0,15 2 0,3 3 0,45
afectarea habitatului animalelor şi

Mediu 10% 3 0,3 2 0,2 1 0,1
păsărilor
trecerea prin rezervaţii naturale 10% 2 0,2 2 0,2 2 0,2
trecerea prin intravilanul localităţilor 10% 2 0,2 2 0,2 2 0,2
Total criteriu de mediu 100% 12 2,2 12 2 12 1,8
Ierarhizarea variantelor de traseu rezultă prin analiza multicriterială şi este prezentată în tabelul
5. Conform rezultatelor analizate pe toate tronsoanele varianta optimă de traseu este varianta
reprezentată pe hărţi cu culoare roşie.
Tabel nr. 5 - Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane
Varianta de traseu Nota ponderată Locul
1 – Roşu 2,3 1
2 - Verde 1,72 3
3 - Mov 1,95 2
Pentru a demonstra că ierarhizarea este corectă s-a efectuat şi o analiză de sensibilitate la

criteriile propuse considerându-se diferite ponderi pentru cele două criterii şi anume 40%-60%;
60%-40%.
Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în tabelul 6.
Tabel nr. 6 - Ierarhizarea variantelor de traseu

Ipoteze
40% 60% 50% 50% 60% 40%

Variante de traseu
Nota Locul Nota Locul Nota Locul
ponderată ponderată ponderată
1 – Roşu 2,28 1 2,3 1 2,32 1
2 - Verde 1,78 3 1,725 3 1,67 3
3 - Mov 1,92 2 1,95 2 1,98 2

Din analiza de sensibilitate rezultă că soluţia adoptată (varianta roşie) nu este afectată de
ipotezele privind ponderile criteriilor şi ipotezele privind ponderile indicatorilor.
Avantajele variantei roşii comparativ cu celelalte variante sunt:
- are accesul cel mai uşor la traseul LEA;
- are valorile de investiţie cele mai mici;
- impact vizual mai redus;
- se evită pe cât posibil zonele de interes turistic şi rezervaţiile naturale;
- necesită suprafeţe de defrişat mai mici;
- afectează mai puţin habitatele animalelor şi păsărilor.
Varianta aleasă
Expunerea motivelor care au condus la selectarea alternativelor alese
„Efecte potenţiale semnificative asupra mediului”, impactul prognozat al planului se

manifestă cu precădere asupra habitatelor din zonele protejate (situri NATURA 2000) şi a
schimbării folosinţei terenului (defrişarea unei suprafeţe semnificative de pădure). În consecinţă
au fost avute în vedere alternative de amplasare a LEA din punct de vedere tehnic posibil şi s-au
făcut analize din care să rezulte varianta optimă din punct de vedere tehnico-economică şi a
impactului pe care îl produce asupa mediului.
Pe lângă alternativa „0” a nerealizării planului, s-au analizat trei alternative care diferă
prin locul de amplasare a liniei LEA (tabelul 7):
Tabel nr. 7 - Alternative

Alternativa I Alternativa II Alternativa III
Varianta rosie Varianta verde Varianta mov
Descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea
Pentru compararea alternativelor au fost utilizate elementele PATZ-IC, responsabile

pentru efecte asupa mediului. Elementele cheie ale PATZ-IC aferent amenajării LEA, în
alternativele studiate au fost identificate şi prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 8 - Efecte asupra mediului corelate cu elementele cheie ale PATZ-IC, relevante pentru compararea
alternativelor
Cod Element cheie PATZ-IC Efecte asupra mediului
EK.1. Suprafeţe de teren ocupate definitiv Modificare biocenoze, dim. fond agricol (-)
EK.2. Suprafeţe de teren ocupate definitiv din fond forestier Afectare habitate, modificare regim hidrologic (-)
EK.3. Suprafeţe defrişate de pădure pentru crearea Modificare biocenoze, modificare regim hidrologic (-)
culoarului de lucru
EK.4. Lungime traseu LEA Impact vizual (-)
EK.5. Teren de fundare stabil morfologic Reducerea riscului alunecări de teren (+)
EK.6. Număr de stalpi speciali folosiţi minimizat Reducerea timpului de lucru, implicit a pulberilor şi zgomotului pe
durata realizării lucrărilor (-)
EK.7. Modificare habitate Afectare zone protejate, situri NATURA 2000 (-)
EK.8. Creşterea siguranţei în alimentarea cu energie OM în sine; protecţia populaţiei (+)
electrică a zonei de nord a României
EK.9. Trecerea prin intravilanul localităţilor Poluare cu radiaţii ale câmpurilor electromagnetice (-)
EK.10. Imbunătăţirea infrastructurii de transport a energiei Obiectiv strategic pt transport energie electrică, efecte pozitive pentru
electrice protecţia atmosferei (+)
Punctajul/ scorul (S) atribuit pentru fiecare element cheie al planului în raport cu fiecare
din efectele sale semnificative este de la 0 la 4, în care 4 = maxim de beneficii/ situaţia cea mai
favorabilă, iar 1 fiind cea mai nefavorabilă situaţie.
Tabel nr. 9 -Compararea alternativelor
Elemente cheie Alternativa Alternativa Alternativa Alternativa

“0” “1” “2” “3”
Suprafeţe de teren ocupate definitiv 4 1 2 2
2,29 ha 1,76 ha 1,76 ha
Suprafeţe de teren ocupate definitiv din fond forestier 4 3 1 2
1,07 ha 1,63 ha 1,52 ha
Suprafeţe defrişate de pădure pentru crearea culoarului 4 3 1 2
de lucru 148,5 ha 152 ha 199 ha
Lungime traseu LEA 4 2 1 3
81km 82 km 79km
Teren de fundare stabil morfologic 0 4 2 2
Număr de stalpi speciali folosiţi minimizat 0 4 2 2
Modificare habitate 4 2 3 1
Preluarea EE din surse regenerabile (câmpuri de 0 4 4 4
turbine eoliene)
Creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică 0 4 4 4
a zonei de nord a României
Trecerea prin intravilanul localităţilor 4 3 2 2
Imbunătăţirea infrastructurii de transport a energiei 0 4 4 4
electrce
TOTAL: 24 31 26 28
Compararea alternativelor prezentate în tabelul 9, relevă următoarele rezultate:
 Locul I: alternativa I cu 31 puncte;
 Locul II: alternativa IIIcu 28 puncte;
 Locul III: alternativa II cu 26 puncte;
 Locul IV: alternativa „0” cu 24 puncte.
Alternativa „0” a acumulat cel mai mic punctaj (24 puncte), fapt confirmat de majoritatea
planurilor de dezvoltare energetică. Ca urmare a rezultatelor comparării efectelor elementelor

planului în fiecare alternativă de realizare, situaţia cea mai favorabilă şi maximumul de beneficii
din realizarea planului se obţin prin implementarea alternativei I.
 Traseul LEA Porţile de Fier – Anina – Reşiţa
Linia electrică aeriană 400 kV Porţile de Fier – Anina - Reşiţa, este compusă din:
- tronsonul Porţile de Fier – Anina, nou proiectat care se racordează la LEA 400
kV, existentă Anina-Reşiţa în zona bornelor nr. 22-23 situate la est de localitatea
Anina.
- tronsonul LEA 400 kV existentă Anina – Reşiţa zona stâlpilor nr. 23 – 142, ce se
reabilitează. Tronsonul liniei cuprins între bornele 1 şi 22 se va demonta.
 Tronson LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina, traseu nou proiectat
Pe baza experienţei în domeniu pe plan mondial, s-au identificat principii generale pentru
alegerea traseelor LEA astfel încât cerinţele tehnico-economice să se armonizeze cu cerinţele de
mediu şi totodată să fie respectate şi condiţiile de coexistenţă cu obiectivele existente şi/sau
viitoare.
Alegerea traseului pentru linia electrică aeriană de 400 kV s-a făcut ţinându-se seama de
următoarele principii/criterii:
 evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;
 evitarea zonelor populate;
 evitarea zonelor împădurite şi implicit a defrişărilor;
 evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică.
 realizarea unui traseu de linie cât mai scurt, pentru reducerea consumurilor totale şi
 evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a terenurilor de înaltă productivitate agricolă,
precum şi a celor plantate cu vii şi livezi;
 evitarea zonelor industriale cu nivel ridicat de poluare;
 alegerea unor amplasamente cât mai favorabile pentru traversarea văilor largi şi a
râurilor;
 evitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale.
Punctele de capăt ale LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina sunt situate în zone protejate:

- Amplasamentul staţiei electrice Porţile de Fier este situat în Parcul Natural Porţile de
Fier, în zona limitrofă a rezervaţiilor Gura Văii – Vârciorova şi Cracul Crucii;
- Zona stâlpului nr. 22 al LEA 400 kV Anina-Reşiţa este situată în Parcul Naţional Cheile
Nerei-Beuşniţa.
Traseul LEA 400 kV existent Anina–Reşiţa este situat în Parcurile Naţionale Cheile
Nerei – Beuşniţa şi Semenic – Cheile Caraşului, traversând rezervaţiile Peştera Buhui şi Cheile
Caraşului.
Ieşirea LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina din staţia 400 kV Porţile de Fier va impune
modificarea liniilor de 400 kV existente Porţile de Fier-Slatina şi Porţile de Fier-Urecheşti pentru
a se evita traversarea acestora. Astfel se vor folosi stâlpii nr.1 şi nr.2 ai LEA 400 kV Urecheşti ce
vor fi echipaţi cu conductoare cu capacitate de transport mărită. După ce se va supratraversa
LEA 110 kV Porţile de Fier-Gura Văii şi LEA 220 kV Porţile de Fier-Tr. Severin, traseul LEA
400 kV va schimba direcţia spre nord-vest. După traversarea LEA 220 kV Porţile de Fier-Cetate,
traseul LEA proiectat se va situa în culoar comun cu LEA 220 kV existentă Porţile de Fier-
Reşiţa. Paralelismul celor 2 trasee nu poate fi realizat în zona bornelor 17-26, 32-45 şi 58-70 ale
liniei de 220 kV existente datorită:
- prezenţei unor zone, limitrofe LEA 220 kV, afectate de eroziuni ale solului;
- prezenţei unor zone locuite la limita de est a culoarului LEA 220 kV.
Pe tronsonul LEA cuprins între Porţile de Fier şi traversarea râului Cerna la nord de
localitatea Bârza – comuna Topleţ, sunt traversate zone din Parcul Natural Porţile de Fier şi
Geoparcul Platoul Mehedinţi.
După traversarea LEA 110 kV existentă Topleţ - Cruşovăţ, traseul se situează pe culmile
Fereganu şi Buca evitând Rezervaţia Naturală ”Râpa Neagră”.
Rezervaţia ”Ravena Crouri” iar după traversarea pârâului Calva ia orientarea spre vest. În
continuare traseul se situează la sud de Lăpuşnicel şi la nord de Sumiţa, după care traversează
drumul naţional DN 57B situându-se la nord de localitatea Borlovenii Vechi. Este traversat apoi
râul Nera (într-o zonă cu vad îngust) după care traseul, păstrând orientarea vest, se situează într-o
zonă de dealuri cu altitudinea de 350-400 m. După traversarea văii Ciurezu, traseul schimbă
orientarea spre nord-vest, situându-se până la dealul Craeste pe nişte culmi în zone împădurite
parţial. În continuare traseul este situat în apropierea DN 57B, evitând traversarea rezervaţiei
Bigăr.
După traversarea pârâului Poneasca, traseul liniei traversează o zonă îngustă (ce aparţine
primăriei Bozovici) din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, după care se situează într-o
zonă masiv împădurită situat în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa unde drumurile de acces
la traseu sunt drumurile forestiere aflate într-o stare normală de exploatare.
Traseul LEA proiectat se racordează la LEA 400 kV existentă Anina-Reşiţa în zona
bornelor nr. 22-23 situate la est de localitatea Anina.
Lungimea tronsonului LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina este de circa 80 km.
 Tronson LEA 400 kV Anina-Reşiţa, traseu reabilitat
Traseul LEA 400 kV simplu circuit Anina-Reşiţa traversează DN 57B în deschiderea

bornelor 19-20, având în continuare direcţia nord. LEA 400 kV ocoleşte rezervaţia Buhui-
Marghitaş prin partea de nord-vest şi traversează rezervaţia Peştera Buhui între bornele 34-36.
Traversarea pârâului cu acelaşi nume se face între bornele 40 şi 41. În porţiunea stâlpilor 28-41
traseul LEA 400 kV se situează la aproximativ 1,5-2 km, est de localitatea Anina. Dacă în
porţiunea 1-46 traseul LEA se situează preponderent în zone împădurite, din dreptul bornei 46
linia este amplasată pe crestele dealurilor din zonă.
Păstrând aceeaşi direcţie spre nord, traseul LEA se apropie la est de DN 58 între bornele
57-58, apoi se îndreaptă spre Cheile Caraşului. Traversarea rezervaţiei Cheile Caraşului se face
între bornele 79 şi 80, urmând ca în deschiderea 82-83, la traversarea Dc 97, să se facă ieşirea
din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului.
In continuare linia are direcţia nord-est, traversează LEA 110 kV Anina-Reşiţa în deschiderea
91-92, urmând ca în porţiunea stâlpilor 99-104 traseul LEA să traverseze din nou Parcul Naţional
Semenic-Cheile Caraşului.
LEA ocoleşte prin partea de vest localităţile Cuptoare şi Secu şi traversează în
deschiderea 113-114 DJ 582 Reşiţa-Cuptoare şi pârul Cuptoare. Ocolind pe la est municipiul
Reşiţa. Din dreptul bornei 135 bis, în LEA 400 kV se racordează actualmente LEA 220 kV
Reşiţa-Oţelărie. LEA 400 kV intră în final în staţia Reşiţa (stâlpul terminal nr. 142). In porţiunea
din faţa staţiei traseul LEA 400 kV se situează în culoar comun pe aproximativ 1,5 km cu LEA
110 kV Anina-Reşiţa şi LEA 220 kV Porţile de Fier-Reşiţa.
Lungimea LEA 400 kV Anina - Reşiţa este de 41,3 km din care cca. 57% este situată pe
teritoriile Parcurilor Naţionale Cheile Nerei-Beuşniţa şi Semenic–Cheile Caraşului.
Criteriile care au condus la alegerea traseului propus:
a. Criteriul tehnico-economic
Are cel mai redus procent de stâlpi speciali şi fundaţii speciale, are accesul cel mai uşor
la traseul LEA;
Are valorile investiţiei cele mai reduse.
b. Criteriul de mediu
Traseul LEA în zona Rezervaţiei Naturale 597 Gura Văii – Vârciorova s-a încercat ca
amplasarea liniei să afecteze cât mai puţin această rezervaţie.
Afectează mai puţin habitatul animalelor şi păsărilor.
Ridică mai puţine probleme juridice pentru terenurile afectate definitiv sau temporar.
1.11.3. Suprafeţe de teren afectate de LEA
Zonele traversate de linia electrică aeriană Porţile de Fier - Anina sunt următoarele:
- la ieşirea din staţia Porţile de Fier pe cca. 15 km într-o zonă de munte cu altitudini
reduse cu păduri, păşuni şi fâneţe. Pădurile sunt alcătuite din specii proprii
etajelor de vegetaţie respective (păduri de amestec de conifere şi foioase şi de
foioase exploatate periodic dar cu bună regenerare naturală). Aşezările sunt foarte
rare şi mici;
- areale unde, deşi impactul antropic asupra peisajului este puternic, terenurile
cultivate se află intercalate cu porţiuni mai extinse de păşuni şi fâneţe precum şi
cu fragmente forestiere bine păstrate, situate atât pe terenuri plane cât şi pe
versanţi;
- areale unde vegetaţia a fost înlocuită de culturi agricole şi suprafeţe rare de păşuni
degradate prin păşunat excesiv (silvostepă).
Pe mari suprafeţe ale Câmpiei de Vest au fost executate ample lucrări de îndiguiri şi
desecări de peste două secole.
În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 privind suprafeţele de
teren ocupate definitiv şi temporar, pentru realizarea LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina sunt
necesare următoarele suprafeţe:
a. Definitiv:
− 60 m la stâlpii de susţinere (valoare medie);
2
− 160 m la stâlpii de colţ (valoare medie).

2
b. Temporar:
− 825 m platforme de montaj la toţi stâlpii de susţinere;
2
− 1.500 m platforme la stâlpii capete de panou;

2

− culoar de 4 m de-a lungul liniei pe întreaga linie.
Suprafeţele necesare sunt prezentate în tabelul 10.
Tabel nr. 10 - Caracterisicile pentru varianta aleasă
Varianta aleasă
Lungime (km) 81
Nr. Sâlpi (buc) 259
Defrişat (ha) 148,5
Platforma (ha) 26,6
Culoar (ha) 28,2
1.12. Informaţii despre planificarea/amenajarea teritoriului

Pentru realizarea investiţiei sunt necesare suprafeţe de teren, definitive pentru fundaţiile
stâlpilor şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele stâlpilor şi montarea
conductoarelor active şi de protecţie.
Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor, variază între 50
şi 190 mp/stâlp, funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea acestora.
Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:
- 825 mp platformă de lucru pentru montarea stâlpilor;
- 1500 mp platformă de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la
săgeată a conductoarelor active şi de protecţie;
- culoar de lucru (zona acces) LEA cu lăţimea de 4 m, pentru montarea (întinderea)
conductoarelor active şi de protecţie;
- culoarul de siguranţă (zona de protecţie şi siguranţă) LEA cu lăţimea de 54 m
centrat pe axul liniei, care se defrişează la traversarea zonelor cu vegetaţie
forestieră.
Pentru realizarea investiţiei este necesară suprafaţa totală de 183.48 ha teren din care:
- 2.29 ha definitiv: 1.22 ha agricol şi 1.07 ha forestier;
- 181.19 ha temporar: 31.57 ha agricol şi 149.62 ha forestier;
Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la
traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m
pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful arborilor
(inclusiv o cerştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a
liniei), este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m centrat pe axul liniei. Suprafaţa
maximă necesară a fi defrişată este de cca. 183.48 ha.
Tabel nr. 11 - Suprafeţe de teren estimate pentru construcţia LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina

Nr. Unitatea DEFINITIV TEMPORAR

crt. Administrativ Teritorială Agricol Forestier Total Agricol Forestier Total
ha ha ha ha ha ha
1 Oraşul Anina 0.02 0.12 0.14 0.42 20.44 20.86
2 Comuna Bozovici 0.20 0.16 0.36 5.77 21.02 26.79
3 Comuna Prigor 0.26 0.26 7.53 0.31 7.84
4 Comuna Lăpuşnicel 0.12 0.12 3.28 0.21 3.49
5 Comuna Iablaniţa 0.17 0.08 0.25 4.62 6.57 11.19
6 Comuna Mehadia 0.06 0.31 0.37 1.55 42.17 43.72
7 Comuna Topleţ 0.12 0.05 0.17 2.46 6.36 8.82
Total judeţul Caraş Severin 0.95 0.72 1.67 25.63 97.08 122.71
8 Comuna Iloviţa 0.16 0.14 0.30 3.30 24.87 28.17
9 Comuna Brezniţa - Ocol 0.03 0.10 0.13 1.07 16.60 17.67
10 Municipiul Drobeta Tr. Severin 0.08 0.11 0.19 1.57 11.07 12.64
Total judeţul Mehedinţi 0.27 0.35 0.62 5.94 52.54 58.48
TOTAL GENERAL 1.22 1.07 2.29 31.57 149.62 181.19
2. PROCESE TEHNOLOGICE
Linia de 400 kV Porţile de Fier - Anina se va realiza pe un număr de aproximativ 259

stâlpi metalici, la care sistemul de protecţie anticorozivă va fi cu acoperire termică cu zinc.
Traseul proiectat al LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina traversează 10 teritorii
administrative.
Suprafeţele de teren ocupate definitiv, aferente fundaţiilor stâlpilor LEA, au fost calculate
ţinând cont de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea acestora.
Realizarea investiţiei LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina, necesită utilizarea unei
suprafeţe de cca 183,48 ha din care:
 Temporar – suprafaţa totală de cca. 181,19 ha pe durata construcţiei liniei;
 Definitiv – suprafaţa totală de cca. 2,29 ha.
Din punct de vedere juridic suprafeţele de teren necesare realizării investiţiei sunt,
proprietate privată a statului (primării, societăţi comerciale cu capital de stat) şi proprietate
privată persoane fizice şi juridice (asociaţii, societăţi agricole societăţi comerciale cu capital
privat).
Linia se va echipa cu 9 conductoare active, câte 3 conductoare pe fiecare fază din
aluminiu-oţel ALOLT 300/69 mm2.
Lanţurile de izolatoare care se vor folosi la LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina, vor fi
echipate cu izolatoare din materiale compozite, din cauciuc siliconic, cu protecţia conductoarelor
în locurile de fixare în clemele de susţinere prin spire performate.

Izolatoarele compozite sunt superioare tehnic izolatoarelor din sticlă şi asigură o exploatare
mai sigură, nefiind necesare înlocuiri, cum se intâmplă în cazul izolatoarelor din sticlă, care se
pot sparge în timp, sau pot fi sparte. De aici rezultă că nu mai este necesară efectuarea lucrului
sub tensiune pe linie pentru schimbarea de izolatoare sparte.
Traseul liniei de 400 kV Porţile de Fier - Anina, se înscrie în general în zona cu nivel II de
poluare - conform NTE 001/03/00.
Funcţie de condiţiile de exploatare prezentate mai jos, alegerea optimă a lanţurilor de
izolatoare a presupus o dimensionare electrică, mecanică şi încadrarea în nivelul de perturbaţii
acceptabil.
3. DEŞEURI
Deşeurile rezultate din perioada de construcţie şi funcţionare sunt prezentate în tabelul nr.12.
3.1. Anticiparea cantităţii de deşeuri solide generate (nume, cod, cantitate)
Clasificarea deşeurilor generate a avut în vedere prevederile HG nr. 856/2002 privind

evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprizând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase.
Recomandările de gestionare a deşeurilor se vor face conform prevederilor Legii
211/2011 privind regimul deşeurilor.
3.1.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie
În faza de execuţie, din activităţile de construcţie şi montaj vor rezulta:

 pământ de la săpăturile şi excavaţiile ce vor fi efectuate;
 deşeuri metalice;
 deşeuri de ambalaje de plastic;
 deşeuri de ambalaje de hârtie de la ambalajul cimentului utilizat pentru
producerea betonului şi a varului pentru mortar (dacă acestea se vor prepara la
faţa locului);
 ulei uzat de la utilajele auto;
 baterii şi acumulatori uzaţi de la utilajele auto;
 anvelope scoase din uz de la utilajele auto;
 deşeuri vegetale.

Deşeurile de tip industrial rezultate în urma lucrărilor de construcţii-montaj vor fi

colectate pe categorii şi valorificate la agenţi economici autorizaţi. Se vor transporta la REMAT
sau la depozitele indicate de Beneficiar.
Deşeurile rezultate în urma proceselor de vopsitorie vor fi colectate, depozitate şi
returnate firmelor furnizoare prin grija contractorului.
Deşeurile menajere provenite de la personalul care va realiza construcţia LEA vor fi
colectate în pubele şi evacuate periodic la rampele de depozitare a gunoiului, conform
contractelor ce se vor încheia cu firme specializate în transportul şi depozitarea deşeurilor.
Din cantitatea de 56.400 m3 de material excavat, pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor LEA
Porţile de Fier – Anina, 42.300 m 3 de pământ se vor repune în gropile fundaţiilor, restul de
14.100 m3 - echivalent cca. 25.000 tone se vor transporta pentru a fi folosite pentru umpluturi
terasamente drumuri de acces sau vor fi transportate în locuri special amenajate.
În situaţia în care deşeurile se vor transporta în zonele indicate de primăriile localităţilor
adiacente zonelor de construcţie, acest lucru se va face doar cu acceptul scris al acestora şi numai
după transmiterea la beneficiar a respectivului accept.
Pe durata transportului, deşeurile vor fi însoţite de documente din care să rezulte:
deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie, cantitatea de
deşeuri.
Un exemplar al acestor documente se va preda la responsabilul cu mediul de la
beneficiar.
3.1.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare
În faza de funcţionare nu se vor genera deşeuri decât în perioadele de reparaţii şi refacere

a construcţiilor deteriorate precum şi deşeuri menajere rezultate de la personalul care efectuează
reparaţiile.
Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare sunt:
 Deşeuri menajere;
 Ulei uzat de la utilajele de întreţinere;
 Deşeuri metalice de la înlocuirea diferitelor echipamente.
3.2. Deşeurile toxice şi periculoase
Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi, astfel:

o sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de

protecţie şi a ancorelor, prin zincare la cald;
o stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic prin zincare la cald.
Condiţiile de zincare şi vopsire trebuie să fie cel puţin cele indicate în STAS 10128-86 şi
STAS 10702/1-83 - clemele şi armăturile din fontă sau oţel din componenţa laţurilor de
izolatoare şi legăturile conductoarelor de protecţie, prin zincare la cald.
La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acţiunii agenţilor corozivi se
recomandă prevederile următoarelor standarde: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128-86,
STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83 şi STAS 10702/2-80. Profilele metalice cu care se
asamblează stâlpii sunt tratate anticorosiv în atelierele de producţie ale acestora.
În sensul O.M.T. 119/2003, privind stabilirea servituţiilor aeronautice civile şi a zonelor
cu servituţii aeronautice civile, LEA cu înălţime peste 25 m care traversează drumurile publice
de interes naţional vor fi balizate, după cum urmează:
o conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;
o stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m

şi cu balizaj de noapte.
În procesele de vopsitorie a elementelor LEA, se vor impune firmelor executante, luarea
tuturor măsurilor tehnice posibile pentru limitarea emisiilor fugitive de COV-uri în atmosferă,
asigurarea depozitării substanţelor periculoase în condiţii optime şi asigurarea colectării,
depozitării şi returnării ambalajelor rezultate la firmele furnizoare.
Uleiul uzat. Utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse pe şantier în stare normală de
funcţionare având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei efectuate în ateliere
specializate.
Bateriile şi acumulatorii uzaţi se vor colecta separat în recipiente speciale şi vor fi
predate societăţilor autorizate, specializate în colectarea, reciclarea şi valorificarea acestora
(REMAT).
Anvelopele scoase din uz vor fi colectate de către unităţi specializate, autorizate, în
vederea valorificării acestora.
Atât în faza de execuţie, cât şi în faza de exploatare, deşeurile rezultate vor fi colectate
separat şi eliminate controlat fără a duce la poluarea mediului la locul de generare sau/şi la
locurile de refolosire - eliminare.

3.3. Managementul deşeurilor
Se vor incheia contracte cu firme specializate pentru preluarea deşeurilor menţionate şi se

vor respecta:
 Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;
 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 privind normele de igienă şi recomandările
privind mediul de viaţă al populaţiei;
 H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
 HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe
periculoase;
 H.G.R. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
 H.G. nr. 247/2011 modifica HG 621/2005 la articolele: Art. 10 , Art. 14 , Art. 16 , Art. 17
, Art. 18 , Art. 19 , Art. 20 , Art. 21 , Art. 25 , Art. 26, Art. 27, Art. 31 privind gestionarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;
 H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
 HG nr. 1.061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României.

Tabel nr. 12- Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*) Cantitatea Starea Codul deşeului*) Codul privind Codul Managementul deşeurilor- cantitatea
prevazută a fi fizică1) principala clasificării prevăzută a fi generată -(t/an)
generată proprietate statistice***) Valori- Elimi- Rămasă în
periculoasă**) ficată nată stoc
Deşeuri rezultate în perioada de execuţie
Deşeuri metalice necuantificabil S 17 04 07 3710 integral
Fier beton necuantificabil S 17 04 05 integral
Spărturi beton necuantificabil S 17 01 01 4511 integral
Pământ 56 400 m3 S 17 05 04 4511 integral
Deşeuri lemn necuantificabil S 17 02 01 integral
Ulei uzat ≈ 500 kg/an L 13 02 06* H14 integral
Baterii şi acumulatori necuantificabil S 16 06 05 H8, H6 6024 Integral
uzaţi
Anvelope scoase din uz necuantificabil 16 01 03 6024 integral
Deşeuri de ambalaje necuantificabil integral
- Hârtie şi carton S 15 01 01
- Plastic S 15 01 02
Deşeuri de ţesuturi necuantificabil S 02 01 03 integral
vegetale
Deşeuri menajere amestec ≈3300 kg/an S 20 03 01 H9, H3.B 5551, 7470, integral
7483, 7511
Deşeuri de ambalaje integral
(fracţiuni colectate necuantificabil
separat)
- Hârtie şi carton S 20 01 01
- Plastic S 20 01 39
- Metale S 20 01 40
- Sticlă S 20 01 02
Deşeuri rezultate in perioada de functionare
Ulei uzat 20 kg/an L 13 02 08* H14 integral
1) Solid - S, Lichid - L, Semisolid - SS
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
**) Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
***) La data apariţiei legislatiei care reglementează clasificarea statistică.
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT pentru Proiectul LEA 400 kv
Porţile de Fier – Anina - Reşiţa
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
În figura nr. 2 se prezintă schematic elementele de impact cuantificabil şi necuantificabil al

liniilor electrice asupra mediului înconjurător.
Elemente de impact
Impact cuantificabil Impact necuantificabil
Impact Câmp electric Impact vizual

electromagneti 50 Hz
c
Câmp magnetic Linii electrice

50 Hz aeriene
Câmp Traseu
electromagnetic
de înaltă
frecvenţă
Stâlpi
Tensiuni şi
curenţi induşi
Zgomot
Impact
ecologic
Producere ozon
Impact
psihologic
Ocupare teren Culoar
Impact biologic
Mod ocupare
Impact agricol Distanţe limită Impact social
Irigaţii
Efecte
biologice
Eliminare
suprafeţe
Figura nr. 2 - Elemente de impact asupra mediului al unei LEA

4.1. Apa
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Traseul liniei străbate în cea mai mare parte regiunile deluroase ale podişului Mehedinţi,
regiunile muntoase ale munţilor Almăjului şi ale munţilor Semenicului şi Aninei, separate de zonele
depresionare ale culoarului Timiş-Cerna şi ale depresiunii Almăjului. Putem separa astfel zona
podişului Mehedinţi cu relief mai accentuat cu înălţimi de 500-750 m şi văi pronunţate cu versanţi
abrupţi. În zona munţilor Semenic versanţii sunt mai puţin abrupţi, culmile mai domoale separate de
văi mai puţin adânci. Înălţimile se situează între 300-450 m în continuare munţii Aninei au un caracter
muntos mai pronunţat în înălţime cuprins între 600-900 m cu versanţii mai abrupţi, intens împăduriţi şi
văi adânci ce separă crestele muntoase.
Din punct de vedere geologic traseul liniei străbate regiuni cu formaţiuni geologice diferite.
Astfel pe circa 70% din traseu se dezvoltă formaţiuni cristaline aparţinând domeniului
getic şi danubian şi pe circa 30% din traseu apar formaţiunile mezozoice ale depresiunii Mehadia şi
munţilor Semenic.
Domeniul getic este alcătuit din formaţiuni cristaline de paragnaise, micaşisturi, amfibolite şi
formaţiuni sedimentare de calcare, gresii şi conglomerate. Aceste formaţiuni apar în munţii Semenic şi
în petice pe platoul Mehedinţi şi la Gura Văii.
Domeniul Danubian este alcătuit din formaţiuni cristaline de şisturi cloritoase, sericitoase,
filitoase şi de şisturi argiloase, grafitoase.
De asemenea apar formaţiuni sedimentare de calcare, gresii şi conglomerate. Acestea
se dezvoltă în munţii Almăjului, a Cernei şi pe platoul Mehedinţi.
Formaţiunile mezozoice aparţin parautohtonului de Severin şi sunt în poziţie tectonică
parautohtonă faţă de domeniul danubian. Sunt alcătuite litologic din argile şi nisipuri cu lentile de
cărbuni. În depresiunea Bozovici acestea sunt alcătuite dintr-un orizont bazal nisipos-argilos cu
intercalaţii de pietrişuri şi conglomerate şi altul marnos-argilos cu cărbuni. Aceste depozite au
caracteristicile depozitelor de fliş.
Formaţiunile cuaternare sunt reprezentate prin depozitele aluvionare ale râurilor şi pâraielor
traversate, prin conurile de dejecţie ale râurilor din regiune şi prin depozitele deluviale, de pantă ale
zonelor muntoase şi deluroase pe care se înscrie traseul liniei.

Fenomene fizico – geologice actuale în lungul traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina
Au mai fost evidenţiate eroziuni ale versanţilor în zona dealului Cameniţa, a Culmii Selinului şi
a versanţilor din apropierea racordului cu linia de 400 kV existentă în apropiere de localitatea
Steierdorf. Toate aceste eroziuni afectează versanţii deluroşi în mică măsură, creând şleauri şi ravene
de scurgere a apelor, care vor putea fi evitate prin păşire de către stâlpii liniei electrice proiectate.
Eroziunea malurilor râurilor Cerna, Nera şi Belareca s-a manifestat local şi nu a pus
probleme de traversare a cursurilor acestora.
Pentru corectarea torenților se ameliorează regimul scurgerilor de suprafață, regularizarea
debitelor torențiale, se reface peisajul terenurilor din apropierea văilor torențiale, se anulează efectele
negative directe și indirecte create de procesul de torențialitate și se obțin o serie de efecte favorabile
printre care și reducerea colmatării acumulărilor hidroenergetice și punerea în siguranță a unor căi de
comunicație. Dacă se înregistrează aceste efecte trebuie sa se amenajeze astfel terenurile afectate:
 terasele susținute de gărdulețe, amplasate pe curba de nivel la distanta de 2-3 m, pe terenuri cu
eroziune foarte puternică și excesivă și taluzuri de ravenă, cu substrat litologic format din roci
moi;
 terasele susținute de banchete din zidărie de piatră uscată, executate în condiții similare celor
prezentate la gărdulețe, dar cu soluri scheletice și piatră pe versant;
 terasele armate vegetal cu ramuri, tulpini și drajoni de cătină albă, pe aceleași categorii de
terenuri arătate la terasele susținute de gărdulețe sau banchete.
Încadrarea seismologică şi a adâncimii de îngheţ pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina
Din punct de vedere seismic zona studiată se încadrează în gradul 7 de intensitate

macroseismică local chiar gradul 8 cu perioada de colţ Tc = 0,7 – 1,0 şi valoarea coeficientului Ks =
0,08 – 0,16 conform normativ P 100-92.
Adâncimea de îngheţ în zonă este de 70-80 cm, local în zonele muntoase până la 100
cm conform STAS 6054-85.
Din punct de vedere al categoriei geotehnice ne aflăm în categoria riscului geotehnic redus,
categoria geotehnică 1 conform normativului NP-074-2007.
4.1.2. Apele de suprafaţă
LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina, traversează bazinele hidrografice Dunărea, Cerna, Nera şi
Caraş. Din cadrul acestora principalele cursuri de apă traversate sunt râul Cerna şi Nera precum şi o
serie de pâraie de mai mică importanţă, pârâul Calva, pârâul Terova, pârâul Tăria şi pârâul Poneasca.

Aceste cursuri de apă pot fi traversate dintr-o singură deschidere între stâlpi, traseul liniei înscriindu-se
aproximativ transversal în aceste zone inundabile. Întrucât traseul liniei se înscrie în mare parte pe un
relief muntos şi deluros nivelul hidrostatic se întâlneşte la adâncime, la cca. 8 - 10 m, neinfluenţând
execuţia fundaţiilor stâlpilor. Doar în zonele de traversare ale râurilor este posibil un nivel hidrostatic
mai ridicat, la 2-3 m adâncime.
 Bazinul hidrografic Caraş

Râul Caraş, îşi adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Munţilor Semenic şi cel
estic al Aninei, obârşia fiind o puternică exurgenţă carstică din munţii Aninei (izbucul de la Cârneala),
valea lui pe cursul superior evoluând la contactul dintre depozitele cristaline alohtone ale Semenicului
şi sedimentele carbonatate ale cuvetei geosinclinale Reşiţa – Moldova Nouă.
Râul Caraş, afluent direct al Dunării, izvorăşte de pe versantul vestic al M. Semenic
(cca. 700 m). Suprafaţa bazinului pe teritoriul judeţului este de 1118 km 2 , iar lungimea de 80
km. Panta generală a râului până la frontieră este de 6,7°/ 00 . Caracteristic bazinului Caraş sunt
zonele calcaroase pe care le străbate în cursul său superior până la Caraşova, formând chei
sălbatice cu rupturi de pantă.
Afluenţii săi mai principali sunt pe stânga: Lişava (S=146 km 2, L=22 km). Ciclova
(S=130 km 2 , L=28 km) şi Vicinic (S=146 km2, L=29 km) şi pe dreapta Gelug (S=85 km 2, L=16
km), Dognecea (S=91 km 2 , L=21 km), Ciornovăţ (S=129 km 2 , L=22 km).
Debitul mediu multianual specific variază între 20,0 l/s. km 2 , în zona montană înaltă
şi sub 2,0 l/s. km 2, în zona joasă din vest.
Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspensie variază între mai puţin de 0,5 şi
1,0 t/ha an. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie a fost evaluat la cca 1,0 kg/s.
Datele caracteristice referitoare la fenomenele de îngheţ arată că acestea se produc
aproape în fiecare iarnă, dar au o durată medie relativ redusă, de cca 25 zile. Podul de gheaţă
apare rar, în cca 10-15% din ierni, şi durează câteva zile.
 Bazinul hidrografic Nera

Bazinul hidrografic Nera are o suprafaţă de recepţie totală de 1.400 kmp (exclusiv pe teritoriul
României), distribuită în lungul unui traseu al albiei de 125 km. Suprafaţa de recepţie dezvoltată în
malul stâng al colectorului principal este de 665 kmp, cea din malul drept de 735 kmp şi o lungime
totală a cursurilor afluente de 422 km.
Obârşia râului se situează în zona Semenicului, sub Vf. Gozna, o zonă din care Nera îşi culege
întreaga reţea hidrografică de pe cursul superior şi mediu. Panta generală a râului este de 9,7°/ 00 .

Exceptând cursul superior al râului, în care densitatea cursurilor afluente este relativ mare,
datorită grefării reţelei hidrografice pe un subasment de roci cristaline, impermeabil, afluenţii Nerei
sunt puţin numeroşi, iar aportul de debit datorat acestora, în aval de depresiunea Almăjului este sărac.
Afluenţii săi mai principali sunt pe stânga: Prigor (S=155 km 2, L=26 km), Rudăria (S=92
km 2 , L=22 km) şi Răchita (S=79 km2, L=14 km) şi pe dreapta Miniş (S=244 km 2, L=27 km) şi
Beiu (S=72 km 2 , L=13 km).
Debitul mediu multianual specific variază între 20,0 l/s. km 2 , în zona montană înaltă
şi cca. 2,0 l/s. km 2, în zona joasă de câmpie.
Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie la Năidaş este de cca. 2,30 kg/s.
Datele caracteristice referitoare la fenomenele de îngheţ arată că acestea se produc
aproape în fiecare iarnă, dar au o durată medie de 25 - 30 zile. Podul de gheaţă apare rar, în
cca 25-30% din ierni, şi durează câteva zile.
 Bazinul hidrografic Cerna

Valea râului Cerna este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie pe întregul
traseu într-un culoar tectonic de tip „graben” care delimitează catena Ţarcu – Godeanu şi munţii
Cernei de munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţului, evoluând rectiliniu pe direcţia NNE – SSV.
Râul Cerna drenează un bazin cu o suprafaţă de recepţie de 1.380 km 2, distribuit asimetric pe o
arteră hidrografică principală de 82 km, la care se adaugă o lungime de 357 km de cursuri afluente.
Obârşia râului se situează la altitudinea de 2.070 m N.M.B. în masivul Godeanu, pentru ca la
confluenţa Cernei cu Belareca, cota râului să se situeze la 118 m N.M.B., rezultând o cădere de nivel
de cca. 1.950 m, ceea ce exprimă sugestiv marea energie de relief a văii precum şi caracterul torenţial
al acesteia, rezultat din panta hidraulică pronunţată.
În aval de confluenţa cu Valea lui Iovan s-au construit barajul de retenţie Iovan, în care este
stocat un important volum de apă, care asigură transferul de debit în sistemul hidroenergetic Motru –
Tismana.
Până în punctul de confluenţă cu râul Belareca, suprafaţa bazinului de recepţie al râului Cerna
şi a văilor afluente însumează 520 km 2, distribuită pe o lungime a cursului principal Cerna, de 62 km.
Se remarcă pronunţată asimetria bazinului, recepţionarea apelor de suprafaţă făcându-se cu predilecţie
din malul drept, corespunzător climei estice a masivului Godeanu. Acest fenomen este explicabil atât
prin abundenţa precipitaţiilor nivale în zonele înalte ale masivului care asigură o alimentare constantă a
reţelei hidrografice de suprafaţă, cât şi prin faptul că banda calcaroasă care formează versantul stâng al
văii Cernei, dezorganizează circuitul apelor de suprafaţă, acestea fiind absorbite de structura
hidrocarstică formată din rocile hidrosolubile.
Cel mai important afluent al Cernei, râul Belareca confluează cu Cerna în aval de localitatea
Băile Herculane, fiind recepţionată în malul drept. Lungimea totală a râului Belareca, de la obârşie
până la confluenţă este de 32 km, suprafaţa totală a subbazinului hidrografic fiind de 689 km2.
Debitul mediu multianual specific variază între 30,0 l/s. km 2 , în zona munţilor
Godeanu şi cca. 7,0 l/s. km 2, în zona de vărsare.
Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie în secţiunea Pecinişca este de 1,60
kg/s, iar în secţiunea de vărsare de 5,0 kg/s.
Fenomenele de îngheţ se înregistrază în 80-90% din ierni, dar au o durată medie de 15
- 30 zile. Podul de gheaţă apare mai rar, în cca 30% din ierni, şi are o durată redusă (10-20
zile).
 Bazinul hidrografic Dunărea

Dunărea este cel mai mare fluviu al Europei Centrale şi de Sud-Est, făcând parte din bazinul de
recepţie al Mării Negre.
După Volga, Dunărea este al doilea fluviu din Europa, având un bazin hidrografic de 817
000 km2 cu o lungime de 2912 km şi un debit mediu la vărsare de 6300 m3/s.
Bazinul Dunării poate fi împărţit în trei părţi, cu aspecte fizico-geografice şi geologice diferite
şi anume:
- Dunărea Superioară, de la izvoare până la localitatea Devin (frontieră între Austria şi Slovacia);
- Dunărea Mijlocie de la Devin până la Baziaş;
- Dunărea Inferioară de la Baziaş până la vărsare.
Defileul Devin, care separă Dunărea Superioară de cea Mijlocie, s-a format în Carpaţii Mici
compuşi din munţii Tauern, Rax, Semmering, Seitha şi care se unesc cu Beschizii Occidentali.
Defileul cataractelor desparte Dunărea Mijlocie de cea inferioară prin munţii Carpaţii
Meridionali şi Balcanici.
Căderea totală a Dunării de la Donnaueschingen la vărsare este de 678 m, ceea ce conduce la o
pantă medie de 24 cm/km, în zona Dunării Superioare panta fiind mai mare de 40 cm/km.
Imediat după Bratislava, Dunărea are caracterul unui fluviu de câmpie, cu panta medie de 6
cm/km.
În sectorul cataractelor, Dunărea, în regim natural, prezintă pante foarte schimbătoare. Astfel,
de la Baziaş la Turnu Severin panta medie este de peste 20 cm/km, iar în unele locuri ale Porţilor
de Fier ajunge la 220 cm/km, cu o viteză medie a apei de până la 5 m/s.
În aval de Porţile de Fier, Dunărea părăseşte defileul, menţinându-şi totuşi până la Turnu Severin o
vale îngustă.
De la Turnu Severin până la confluenţa cu Timokul valea se lărgeşte, prezentând o albie majoră
întinsă, mărginită totuşi de maluri înalte. În această zonă, panta Dunării scade, ajungând la 6 cm/km.
De aici Dunărea intră într-adevăr în bazinul său inferior cunoscut sub denumirea “Dunărea Inferioară”.
Sectorul cataractelor are un defileu original epigenetic, care taie adânc şi transversal munţii
Banatului şi Carpaţii de Sud. Defileul începe de la Golubac (km D. 1040) şi ajunge până la Turnu
Severin (km D. 931). Specificitatea sa constă în văi abrupte de formă canionică cu praguri şi cataracte,
care se văd în timpul apelor mici, reprezentând prin aceasta principala piedică pentru navigaţie.
Această mare vale nu este unică, ci este compusă din defilee şi depresiuni.
Primul defileu, cel superior de la Coronini-Golubac începe de la km D 1040 şi se termină la
Liubcova km D 1031, având versanţii abrupţi de formă canionică cu adânci crestături de apă şi spălări
de teren. În această parte Dunărea are o lăţime de cca 400 m.
Defileul este tăiat în calcare jurasice şi cretacice, granite de Sicheviţa şi şisturi cristaline.
La intrarea în defileu se ridică cunoscută stâncă Baba-Kai, iar la intrarea în depresiunea
Liubcovei apare cataractul Stenka ai cărui pereţi sunt formaţi din granodiorite, care în perioada apelor
mici apar la suprafaţă.
Al doilea defileu este Gospodin-Vir-Berzasca, care este despărţit de cel anterior prin
depresiunea Liubcovei, formată din sedimente miocene. El începe de la km D 1029 şi se întinde
până la Greben. Acest defileu este mai îngust decât cel de la Coronini-Golubac şi are o lăţime de 220-
280 m până când versanţii se ridică peste 500 m deasupra albiei. Sunt caracteristice câteva treceri
stâncoase, cum ar fi: Cozla, Doica, Stânca Bivoli, Islaz, Tachtalia Mare, Tachtalia Mică şi Vrani. Este
de amintit peştera situată în amonte de Greben, care în timpul lucrărilor de regularizare a fost
acoperită, stabilindu-se adâncimea de 30 m.
Al treilea defileu este depăşit de cel anterior prin depresiunea Donji Milanovac. Este o
depresiune relativ lată de circa 2 km, având o aparenţă de lac cu versanţii lini formaţi din şisturi
cristaline din grupa I, stânci mezozoice, nisipuri şi argile terţiare.
Al patrulea defileu este cel mai interesant din sectorul Cataractelor. Începe mai aval de Iuţi
(Plavişeviţa) şi se termină la intrarea în depresiunea Orşova. Partea cea mai îngustă, cunoscută sub
denumirea de Cazane are un adevărat aspect canionic. Versanţii sunt verticali şi înalţi, iar albia Dunării
în această parte este cea mai îngustă din întreg sectorul şi are în Cazanele Mari între Strbec-ul Mare şi
Ciucer-ul Mare o lăţime de 150-170 m.
În această zonă Dunărea curge foarte încet, cu turbioane şi adâncimi de peste 50 m, cota
fundului situându-se sub nivelul Mării Adriatice.
Geneza Cazanelor este foarte interesantă: este cunoscut faptul că traseul Dunării de la Porecka
până la Cazane dispune de o falie longitudinală, care se leagă de linia Cernei şi se poate pune
întrebarea de ce Dunărea nu a curs pe direcţia faliei, ci a străbătut Cazanele, adâncindu-şi albia spre
calcarele carstifiate.
O explicaţie a acestui fenomen este faptul că defileul Cazanelor s-a format mai târziu prin
prăbuşirea enormei peşteri carstice, care a permis trecerea Dunării şi formarea Strâmtorii Cazanelor.
Din această strâmtoare se intră în depresiunea Orşova-Bahna, formată din sedimentări neogene
pe malul stâng şi parţial malul drept, în timp ce malul drept este format din sedimente cretacice şi
şisturi cristaline.
Insula Ogradena este formată din pietrişuri şi nisipuri, pe care Dunărea le-a depus la ieşirea din
Cazanele Mici.
O insulă de aceeaşi origine este Ada-Kaleh, cu deosebirea că ea reprezintă delta râului Cerna.
Defileul Porţile de Fier (Sip) este ultimul şi se deosebeşte de morfologia zonelor anterioare.
Începe din dreptul insulei Ada-Kaleh şi se termină în aval de Sip, de unde Dunărea are toate
caracterele unui fluviu de câmpie. Defileul este mult mai larg şi versanţii nu sunt abrupţi.
Rocile predominante sunt şisturile cristaline şi straturile flişului de Sinaia. În zona Sip, pe o
lungime de 3 km apar Cataractele Porţile de Fier, ale căror stânci apar la suprafaţă în timpul apelor
mici.
 Starea de calitate a apei de suprafaţă
În România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV,
V),conform ord. MMGA 161/2006. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizează
prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în parte.
Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului
Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate de
analiza şi validarea datelor, se determină anumite valori tipice care permit o evaluare a calităţii globale
a apelor.
Poluarea apelor de suprafaţă se produce ca urmare a deversărilor necontrolate şi a celor subterane în
special în zonele industriale ale municipiului Reşiţa.
În zona rurală poluarea mediului se datorează în principal gospodăriei comunale.
Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi
îngraşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.
Îngrăşămintele chimice cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură sunt vărsate în lacuri şi
râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a
algelor. Apa poate să ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizeaza

oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă
acvatice.
Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor in zonă. Pământul şi nămolul duse de apa de pe
dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi
să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de namol pot să elimine unele specii de peşti.
4.1.3. Apele subterane
Modul de manifestare a apelor subterane în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt

rezultante a condiţiilor climatice, morfologice, hidrologice şi, în special, a condiţiilor litologice, ceea
ce explică dinamica apelor freatice şi valorile principalilor parametrii hidrologici – mai mare spre rama
montană şi mai mică spre zonele joase.
Aceasta explică şi direcţia principală de scurgere a apelor freatice, orientate dinspre rama
montană spre zone joase. În perioadele de alimentare a orizontului acvifer freatic (cu predilecţie
primăvara), în zonele înalte se acumulează un volum mare de apă în subteran, care se drenează repede
spre zonele mai joase şi spre principalele râuri. În aval viteza apelor scade datorită permeabilităţii
reduse a stratelor acvifere, drenajul se face greu, în anumite condiţii apele se ridică şi băltesc la
suprafaţa terenului.
În general, mineralizarea lor creşte dinspre rama montană spre zona de câmpie sau
depresionară, dar este puternic influenţată şi de litologia pe care o străbate.
Nivelele hidrostatice medii se situează la adâncimi cuprinse între 2 - 5 m în zonele joase şi
peste 5 m în zonele înalte. Amplitudinea de variaţie anuală a nivelului hidrostatic atinge uneori valori
mari (3 - 4 m), dar în general are valori cuprinse între 1 - 3 m.
În luncile râurilor, freaticul este cantonat în aluviuni de diferite granulometrii, fiind alimentat
cu apă din precipitaţii şi din infiltraţiile provenite din râuri, direcţia de curgere a apei freatice fiind
suprapusă direcţiei de curgere a râurilor.
Pe terasele râurilor, principala sursă de alimentare cu apă a freaticului o constituie infiltraţiile
venite de pe versanţii munţilor, infiltraţii rezultate din precipitaţii şi din apele de şiroire.
În zona de contact a regiunilor joase cu rama montană sau a munţilor apar straturi acvifere sub
presiune ce debitează artezian, puse în evidenţă prin foraje de alimentare cu apă în zona Bozovici,
Oraviţa şi Zorlenţu Mare.
Un regim deosebit a apele subterane cantonate în calcare mezozoice din banda Reşiţa-Moldova
Nouă şi Munţii Cernei. Acestea provin din apa meteorică care circulă prin reţeaua fisurocarstică,

reapărând la zi la nivelele inferioare sub formă de izbucuri, cu debite bogate care ridică mult volumul
debitelor râurilor ce străbat sectoare de chei: Caraş, Nera, Cerna, Miniş, Gîrlişte, Vicinic, Bei.
În zonele de fractură de la contactul dintre formaţiunile eruptive şi calcar, care alcătuiesc
substratul pe care curge Cerna, există o intensă circulaţie a apelor subterane provenite din infiltraţii –
fracturile având o extindere foarte mare în profunzime, până la aproximativ 1.200 m. De aici, apele
infiltrate reapar pe malurile Cernei sub formă de izvoare termo-minerale ascendente de-a lungul
faliilor.
Toate izvoarele manifestă la suprafaţă un regim artezian generat de diferenţa de nivel dintre
punctul de infiltraţie a apei şi cel de apariţie. Această diferenţă de nivel are o valoare de aproximativ
1.200 m, considerând altitudinea afluenţilor şi izvoarele Cernei la 1.800 m şi cea a staţiunii la 160 m.
Izvoarele din grupa sudică a staţiunii au o presiune arteziană ce poate ridica apa până la 50 m deasupra
solului.
Originea apelor termo-minerale de la Băile Herculane a fost stabilită ca fiind în principal
vadoasă. Ceea ce este caracteristic izvoarelor termale este constanţa debitului, cu excepţia izvorului
Hercules I, al cărui debit suferă variaţii sezoniere. Mineralizarea lor este cuprinsă între 3 – 6 g
substanţe dizolvate/litru şi este caracterizată prin prezenţa NaCl (1,7 - 3,5 g/l) şi a H2S, hiposulfitului
şi sulfhidrat de sodiu, care le imprimă caracterul sărat şi sulfuros. Temperatura izvoarelor principale
variază între 40 - 54 °C, iar apele la locul numit „Şapte izvoare calde” sunt dintre cele mai radioactive
ape din ţară.
4.1.4. Alimentarea cu apă
În cadrul zonei studiate localităţiile dotate cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă,

canalizare şi staţii de epurare, sunt reprezentate de municipiul Drobeta Turnu Severin. De alimentare
cu apă şi canalizare mai dispun următoarele localităţi: Anina, Bozovici, Mehadia, Topleţ şi Brezniţa –
Ocol. Reţelele de apă şi canalizare nu sunt însă dezvoltate pe întreaga reţea stradală.
În mediul rural, alimentarea cu apă se face în principal prin fântâni/cişmele, ca atare nu există
sisteme de canalizare.
În fazele de construcţie, va fi necesară apă potabilă pentru consumul uman şi apă industrială
pentru utilizări generale de construcţii. Se apreciază că activităţile de construcţie vor implica cca. 15-
25 de muncitori.
În timpul exploatării, nu va fi necesară decât apă potabilă pentru consum pentru personalul
care asigură mentenanţa liniei.

Apele uzate vor consta în principal din ape uzate fecaloid-menajere de la personalul operator al
Racordului LEA şi din ape pluviale pe timpul desfăşurării activităţilor de construcţie şi exploatare.
Volumele de ape uzate tehnologice generate vor fi neglijabile.
Tabel - BILANŢUL Consumului de apă (m3/zi ) - nu este cazul
4.1.5. Managementul apelor uzate
4.1.5.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Tabel nr. 13 – Surse majore de poluare în judeţul Caraş Severin
Volum
Domeniu ape uzate Poluanţi Grad
Surse de poluare Emisar
de activitate evacuate specifici de epurare
(mil. mc) -%-
Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ
SC AQUACARA_ SA Gospodărire Suspensii,

Râul Bârzava. 13,781 Ineficient
Exploatare Resiţa comunală CBO5, Amoniu
epurate
Râul Bârzava,
Valea Mare si
SC TMK (C.S.R.) Industrie 2,606 Suspensii, Suficient
Ţerova
Resiţa siderurgică CBO5 epurate
SC AQUACARA_ SA
Exploatare Caransebeş Gospodărire Suspensii,
Râul Timis 1,605
comunală CBO5, Amoniu Insuficient
epurate
Suspensii,
Uzina Constructoare de Industrie CBO5, Amoniu Insuficient
Râul Bârzava 0,655
Maşini Resiţa Constructoare epurate
de maşini
Bazinul hidrografic NERA-CERNA
Suspensii,
Gospodărire CBO5, Amoniu
Primăria Pârâul Minis 0,024 Neepurate
comunală
Bozovici
Suspensii,
Gospodărire Râul CBO5, Amoniu
Primaria 0,064 Neepurate
comunală Bela Reca
Mehadia
Bazinul hidrografic DUNARE
SC MOLDOMIN SA
Moldova Noua Pârâul Potoc
Insuficient
- Mina Varad pârâul 0,132
- Mina Florimunda Minerit 0,375 Suspensii epurat
Bosneag
SC AQUACARA_ Suspensii,
Exploatare Gospodărire CBO5, Amoniu,
fluviul Dunare 0,306 Neepurate
Moldova Noua comunală Fenoli
Tabel nr. 14 – Surse majore de poluare în judeţul Mehedinţi
Domeniu Volum ape Poluanţi

Surse de poluare de activitate Emisar uzate specifici

evacuate
( mil. mc )
Fabricarea altor
R.A.A.N. SUCURSALA produse chimice
ROMAG - PROD anorganice de bază pr. Plesuva 0,189 Hidrogen
2413 r. Topolnita 15,436 Sulfurat
Producerea şi pr.Trestelnic
R.A.A.N. SUCURSALA distribuţia r.Topolnita
ROMAG - TERMO energiei termice 0,382 Suspensii
şi a apei calde 0,07153
4011; 4030
S.C. SEVERNAV S.A. Construcţii şi
Sector I reparaţii nave 0,01137 Ape
Sector II 3511 Dunăre menajere
0,00086
Din activitatea desfăşurată în cadrul amplasamentului studiat vor rezulta următoarele categorii
de ape uzate:
 ape uzate menajere - de la folosinţele sanitaro – igienice;
 ape pluviale.
Nu rezultă apă uzată tehnologică din procesul de producţie.
Sunt necesare reţele de canalizare noi şi staţii de epurare a apelor uzate. Evacuarea apelor
pluviale este nerezolvată în marea majoritate a localităţilor zonei studiate.
În perioada de execuţie, apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier pot
constitui o sursă de poluare, în special pentru apele subterane. La data întocmirii prezentului studiu nu
se cunoaşte numărul muncitorilor care vor activa şi nici dacă aceştia vor fi cazaţi în şantier sau vor fi
navetişti.
Pentru protecţia apelor subterane, în cazul în care se va lucra numai cu muncitori navetişti se
recomanda amplasarea unui număr corespunzător de toalete ecologice, care vor fi mutate dupa frontul
de lucru.
Pentru cazul în care vor exista muncitori cazaţi în şantier, se recomandă antreprenorului
executarea unui bazin vidanjabil din beton, a cărui golire să se facă periodic, în funcţie de necesităţi, de
către o unitate specializată, pe bază de contract.
În perioada de exploatare nu se vor produce ape uzate.
4.1.6. Prognozarea impactului asupra apei

Poluarea apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor necontrolate şi a celor subterane în special în

zonele industriale. În zona rurală poluarea mediului se datorează în principal gospodăriei comunale.
În faza de execuţie
Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului;
Pentru investiţia LEA, nu se solicită debite de apă din receptori naturali, nici din surse
subterane, condiţii în care investiţia nu are impact asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale
amplasamentului.
Traseul LEA nu are impact asupra cursurilor de apă traversate. Amplasarea stâlpilor se va
face în afara zonei inundabile a râurilor. Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă ce au
deschideri de la 10 - 50 m este de 15 m, iar cel al canalelor de desecare este de 5 m.
Distanţa minimă între nivelul cursurilor de apă ce vor fi traversate, niveluri corespunzătoare
debitelor cu asigurarea de 1% şi săgeata maximă a conductoarelor LEA va fi de 8 m.
Alimentarea cu apă potabilă a lucrătorilor se va face din reţeaua de alimentare cu apă potabilă
a localitătilor în care se vor amplasa organizările de şantier, în recipiente de stocare care vor fi
transportate la punctele de lucru.
Apele uzate menajere vor fi colectate în toalete ecologice mobile şi evacuate de către firme de
specialitate în reţeaua de canalizare a oraşelor în care sunt amplasate organizările de şantier.
Impactul transfrontialier
Având în vedere rezultatele evaluării de impact asupra factorilor de mediu, se poate observa că
majoritatea efectelor se vor manifesta la scară locală, astfel încât nu se pot pune în discuţie efecte
potenţiale transfrontaliere, în ceea ce priveşte afectarea factorilor de mediu.
Impactul provocat de evacuarea apelor uzate menajere asupra mediului şi de

traversarea cursurilor de apa mai sus menţionate este negativ, reversibil şi de scurtă durată, pe
perioada de execuţie a LEA.
În faza de exploatare
În perioada de funcţionare a LEA nu se preconizează un impact negativ asupra factorului de

mediu apă.
Pentru toate cursurile importante de ape din zona traseului LEA avizat, în zonele de apropiere
sau de traversare a LEA 400 kV peste cursuri de ape vor fi prevăzute toate măsurile necesare

respectării tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00 pentru clasa de
importanta a acestora.
Nu sunt necesare debite de apă potabilă.
Cu privire la impactul produs de funcţionarea obiectivului investiţiei analizate, se
apreciază că nu va exista pericolul poluării surselor de apă subterană, impactul produs LEA
asupra acestor categorii de ape fiind neglijabil.
Aplicarea măsurilor de prevenire a poluărilor accidentale, în faza de execuţie, în zonele

organizărilor de şantier, vor reduce sau elimina poluarea apelor subterane, inclusiv a solului şi
subsolului.
Aceste măsuri sunt:
 impermeabilizare a suprafeţelor destinate depozitării materialelor de construcţie;

 amenajarea unor depozite organizate de deşeuri tehnologice şi de deşeuri menajere;
 utilizarea de utilaje şi echipamente cu o stare tehnică corespunzătoare;
 racordarea la reţeaua de canalizare, iar în lipsa acesteia racordarea la un bazin vidanjabil;
 respectarea disciplinei şi normelor de lucru;
 întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora nu se va face
niciodată în amplasament; operaţiile se vor face numai de către personal instruit astfel încât să
prevină împrăştierea produselor petroliere;
 alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua
numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul acestora se va întinde o folie din
material plastic. Dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat
la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi
îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special amenajate, pentru a nu
permite materialului contaminat să vină în contact cu apele meteorice;
 reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi specificaţiilor tehnice
la service-uri autorizate;
 respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor.
Se consideră că emisiile de substanţe poluante (produse de traficul auto caracteristic unui
şantier, manipularea şi execuţia materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de

suprafaţă sau subterane nu vor fi în cantităţi semnificative şi nu vor modifica încadrarea în categoriile
de calitate ale apei.
În general, cantităţile de poluanţi care vor ajunge în cursurile de apă în timpul perioadei de
construcţie nu vor afecta ecosistemele acvatice sau facilităţile de apa.
Mediul acvatic ar putea fi afectat doar prin vărsarea accidentală a unor cantităţi mari de
carburanţi sau uleiuri. În ceea ce priveşte posibilitatea de poluarea pânzei freatice, se consideră că şi
acestea vor fi relativ reduse.
În aceste condiţii, deversarea apei uzate nu va ridica probleme speciale în ceea ce priveşte
distribuţia substanţelor poluante în mediul acvatic.
4.2. Aerul
4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament zonă
La alegerea traseului LEA trebuie avute în vedere condiţiile de mediu ale zonelor străbătute de
linie care pot avea un impact negativ şi anume:
 elemente de climă:
- vântul;
- chiciura;
- umezeala relativă a aerului;
- radiaţia solară;
- agresivitatea/poluarea.
Datorită situării traseului LEA în partea de sud-vest a ţării, nu departe de Marea Adriatică şi la
adăpostul Munţilor Carpaţi, zona se integrează climatului temperat-continental moderat cu nuanţe
submediteraneene. Subtipul climatic bănăţean se caracterizează prin circulaţia maselor de aer
mediteraneean, ceea ce conferă regimului termic un caracter moderat cu frecvenţe periodice de
încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţi de precipitaţii relativ ridicate.
Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este amplasat în sectorul climatic II
(submediteranean). Conform Atlasului Geografic, Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport, pentru
zona în care este amplasată LEA proiectată, rezultă următoarele:
- vânturile locale sunt Vântul Foehn cu orientare NV-Se, Vântul de Vest cu orientare VE şi
Coşava cu orientare Sud-Est – Nord-Vest;
- vântul caracterizat prin viteze foarte mari este Coşava iar direcţia acestuia, pe tronsonul
Iablaniţa - Anina, este practic perpendiculară pe traseul LEA.

Se menţionează că vânturile tari sunt considerate vânturile cu o viteză mai mare de 15 m/s şi
sunt generate de contrastul termo-baric dintre diferitele regiuni, care se caracterizează prin gradienţi
orizontali la sol foarte mari reprezentând riscuri posibile în orice lună dar, frecvenţa este maximă în
sezonul rece. Asociate şi cu alte riscuri de iarnă (chiciură, polei, viscol), prin acţiunea mecanică pe
care o exercită asupra elementelor LEA pot provoca avarii importante. Vânturile tari sunt influenţate
decisiv de formele de relief. Se dezvoltă mult şi direcţionat pe văile paralele cu direcţia predominantă
şi au valori mari pe versanţii expuşi. În schimb au valori reduse în depresiuni, în văile prependiculare
pe direcţia vântului predominant şi pe versanţii adăpostiţi.
În conformitate cu „Studiu privind vitezele vântului şi depunerile de chiciură pe elementele
LEA” întocmit de ISPE Bucureşti, traseul LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina se caracterizează prin
viteza maximă a vântului de 25 m/s în condiţii simultan cu depunere de chiciură, 75 g/m.
Conform “Atlasul Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport”, rezultă următoarele:
- zona de munte (Munţii Aninei, Semenicului) cu arii de vulnerabilitate foarte mare la chiciură
şi lapoviţă;
- zona de dealuri şi podişuri înalte – cu arii care au vulnerabilitate mare la chiciura şi lapoviţă;
- zona de dealuri şi podişuri joase – cu arii care au vulnerabilitate medie la chiciură şi lapoviţă.
- zona de munte (munţii Aninei, Semenicului) cu arii care au vulnerabilitate mare la depunerile
de gheaţă;
- zonele cu dealuri şi podişuri cu arii care au vulnerabilitate medie sau mică la depunerile de
gheaţă.
Ceaţa şi ploile acide reprezintă o sursă de loc neglijabilă de coroziune a elementelor metalice
ale LEA. Precipitaţiile acide deteriorează prin procesul de coroziune şi fundaţiile de beton ale stâlpilor
metalici mai ales la interfaţa sol-beton unde concentraţia substanţelor acide este mai mare. Ceaţa este
de asemenea o sursă care accentuează agresivitatea şi care poate influenţa concentraţia ploilor acide.
Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este amplasat în zone cu vulnerabilitate moderată şi mică.
Umezeala relativă cu valori mari afectează în primul rând protecţia anticorosivă a elementelor
metalice reducând durata de viaţă a acestora. Conform Atlasul Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică
de Transport umezeala relativă este mai redusă în zona traseului LEA (80% în imediata apropiere a
oraşului Anina şi 78% pe restul LEA).
În conformitate cu prevederile NTE 001/03/00 „Normativ privind alegerea izolaţiei,
coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electro-energetice împotriva supratensiunilor”, pentru
indicii keraunici rezultă următoarele:
- din punct de vedere al indicelui cronokeraunic (numărul de ore de furtună cu descărcări
electrice în decursul unui an), LEA 400 kV de interconexiune se încadrează în zona A. Durata medie
anuală a orajelor pentru zona A este de 167 ore, cu 147 ore pentru zona Reşiţa şi 131 de ore pentru
zona Oraviţa;
- din punct de vedere al indicelui izokeraunic (numărul de zile de furtună cu descărcări
electrice în decursul unui an), traseul liniei se încadrează în zonele A şi B înregistrându-se un număr
mediu de zile cu oraje de 52, respectiv 44 zile.
Definirea radiaţiei solare este necesară pentru evaluarea corectă a capacităţii termice a
conductoarelor LEA şi a dimensionării echipamentelor din staţii. În conformitate cu CEI 721-2,
valorile de vârf ale radiaţiei globale, pentru cer senin, sunt: 1120 W/m2, pentru zona de câmpie şi 1050
W/m2, pentru zona urbană.
În categoria ariilor cu medii agresive/poluante intră zonele industriale ale cărui mediu are
următorul impact asupra elementelor LEA:
- distrugerea protecţiei anticorosive ale elementelor metalice şi accelerarea procesului de
coroziune – fenomen definit drept „agresivitate” şi caracterizat prin clasele de agresivitate;
- depuneri pe elementele izolante care reduc nivelul izolaţiei – fenomen denumit poluare şi
caracterizat prin nivele de poluare.
Agenţii agresivi şi/sau poluanţi reprezintă principalii factori de deteriorare a instalaţiilor
amplasate în aceste medii peste care se suprapun factorii meteo-climatici fără de care procesele de
coroziune nu ar fi iniţiate şi nu s-ar dezvolta în timp. În zona traseului LEA proiectate aria cu medii
agresive/poluante este reprezentată de municipiul Drobeta Turnu Severin.
Radiaţia solară globală are valori medii anuale de 100 – 115 kcal/cm 2.an zona Caraş - Severin
şi 115 – 122 kcal/cm2.an zona Mehedinţi.
Conform Atlasul Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport, traseul liniei se
încadrează în zone cu agresivitate redusă şi nu au fost întâlnite zone cu agresivitate medie sau ridicată.
Hazardele tehnologice includ o gamă largă de accidente legate de accidentele industriale
(explozii, incendii, ruperi de baraje, scurgeri de substanţe toxice, exploatări necontrolate ale
subsolului, emisii accidentale de agenţi poluanţi sau agresivi, incidente nucleare etc). Se menţionează
că acestea au un impact deosebit de grav asupra omului, construcţiilor civile şi industriale precum şi
asupra mediului. Aceste incidente se pot suprapune şi în unele cazuri pot fi chiar determinate de
declanşarea unor fenomene naturale (cutremure, precipitaţii intense şi prelungite, temperaturi extreme,
vânturi foarte mari, viscole, depuneri intense de chiciură etc) generând astfel hazarde mixte. Oraşele şi
mai ales oraşele mari datorită în primul rând zonelor industriale reprezintă arii cu hazarde tehnologice
majore, cuantificate prin potenţialul aferent de explozie, măsurat în tone.
Conform Atlasului Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport, hazard tehnologic
reprezintă numai municipiul Drobeta Turnu Severin cu potenţial de explozie mare (între 50.000 şi
250.000 tone). La alegerea traseului LEA s-a avut în vedere că hazardele tehnologice au un efect mult
mai redus asupra liniilor de înaltă tensiune în comparaţie cu orice alte construcţii din următoarele
motive:
- nu reprezintă obiective concentrate fiind amplasate pe zeci şi sute de kilometri (cca. 80 km în
cazul LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina). În consecinţă acest tip de accidente pot afecta doar local
liniile electrice aeriene;
- sunt structuri neafectate de cutremure având o construcţie elastică;
- au în general o foarte bună protecţie anticorosivă;
- structura de rezistenţă (stâlpii metalici şi fundaţiile de beton) are o foarte bună comportare la
incendii, care pot afecta doar echipamentul (conductoarele din aluminiu şi izolaţia compozită) a cărui
înlocuire nu este dificil de realizat.
Temperatura aerului
Valorile medii lunare şi multianuale ale temperaturilor înregistrate în cadrul zonei studiate sunt
următoarele:
- Judeţul Caraş Severin, mediile lunii ianuarie variază între: -1,0 – 2,0°C în zona depresionară
şi -2,0 – 6,0°C în zona montană; mediile lunii iulie au valori de 22,0°C în cadrul treptelor joase de
relief şi 8,0 – 18,0°C în zona montană;
- Judeţul Mehedinţi, mediile lunii ianuarie variază între: -1,0 – 4,0°C; mediile lunii iulie variază
între 14,0 – 23,5°C;
Cu temperatura media anuală de 11.7°C municipiul Drobeta Turnu Severin, reprezintă cea mai
mare valoare din România.
În tabelul nr. 15 sunt prezentate valorile temperaturii aerului, conform Normativului de linii NT
003/2004.
Tabel nr. 15 -Valorile temperaturii aerului
Zona Temperatura aerului ( 0C)

meteorologică maximă minimă medie de formare a
chiciurei
Toată ţara + 40 - 30 + 15 -5
Se poate observa că valorile temperaturilor maxime şi minime din tabelul nr. 10 sunt practic
aceleaşi cu valorile din Normativul de linii NT 003/2004 (fost PE 104).
Precipitaţiile

Variaţia în timp şi spaţiu (dependentă de circulaţia atmosferică şi de formaţiile barice

dominante) este cu atât mai mare cu cât condiţiile locale sunt mai variate.
Statistic, repartiţia anuală a precipitaţiilor înregistrează două maxime şi două minime anuale,
fenomen caracteristic pentru partea sud-vestică a ţării, interpretat ca fiind o dovadă a manifestării unei
influenţe oceanice (anticiclonul azoric) şi mai ales mediteraneene.
Cantităţile medii lunare şi multianuale înregistrate în cadrul zonei studiate sunt următoarele:
- Judeţul Caraş Severin, mediile lunii ianuarie variază între: 40,0 – 80,0 mm la vest de culmea Timiş –
Cerna şi până la 100,0 mm la est de acest aliniament; mediile lunii iulie au valori cuprinse între 40,0 –
120,0 mm, pe culmile muntoase valorile pot ajunge la 140,0 mm;
- Judeţul Mehedinţi, mediile lunii ianuarie variază între: 40,0 – 80,0 mm; mediile lunii iulie au valori
cuprinse între 40,0 – 120,0 mm;
Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de 50 zile în Munţii Semenic şi de 20 -35 zile
pe dealurile piemontane şi în câmpie. Stratul de zăpadă este prezent cca. 60-120 zile pe munţii de mică
altitudine şi se menţine 25-50 zile în zona de câmpie. Grosimile medii ale stratului de zăpadă în
sectorul montan al Semenicului sunt de 50-60 cm, iar cele maxime de 100-150 cm în sectoarele,
submontane şi de câmpie, grosimile medii sunt de aproximativ 30 -50 cm.
În zona municipiului Drobeta Turnu Severin prima ninsoare cade în luna decembrie iar ultima
în prima decadă a lunii martie. Stratul de zăpadă este prezent cca. 40-45 zile având o grosime medie
care rar ajunge la 50-60 cm.
Adâncimea de îngheţ
Dată fiind poziţia geografică a zonei studiate şi condiţiile de relief predominant de deal şi
munte, adâncimea de îngheţ, variază între 0,65 m ÷ 1,30 m în zonele joase de câmpie şi depresiuni,
până la 1,30 m în zona submontană.
Presiunea atmosferică
Presiunea aerului poate afecta elementele liniei electrice în diferite feluri (odată cu creşterea
altitudinii), cele mai importante dintre acestea fiind:
 funcţionarea defectuoasă a echipamentelor la apariţia arcului electric sau a descărcării corona
datorită faptului că tensiunea de străpungere între doi electrozi în aer descreşte cu presiunea
(tensiunea de străpungere a aerului într-un câmp electric uniform depinde de producerea
presiunii gazului şi de spaţiul dielectric pentru o formă şi un material date pentru electrod
(legea lui Paschen));
 reducerea caracteristicilor dielectrice ale aerului măreşte distanţa de izolaţie;

 reducerea randamentului disipării de căldură prin convecţie şi conducţie în aer, afectează

răcirea echipamentelor;
 accelerarea efectelor datorate temperaturii, de exemplu volatilizarea plastifianţilor, evaporarea
lubrefianţilor, etc., duce la fluidizarea gresajului conductoarelor.
Perturbaţii seismice
În vecinătatea traseului liniei, s-au înregistrat perturbaţii seismice, dar amplitudinea lor a fost
de nivel scăzut. Din această cauză se poate afirma că aceste perturbaţii nu vor afecta în vreun fel
structura metalică a stâlpilor sau configuraţia fundaţiilor, pentru a îndreptăţi luarea unor măsuri
speciale de protecţie.
În concluzie, elementele liniei nu se vor dimensiona la cutremur.
4.2.2. Calitatea aerului în zonă
Stabilirea nivelurilor de poluare pe care le străbat traseele liniilor electrice aeriene se face în
conformitate cu prevederile Normativului NTE 001/003/00 “Normativ privind alegerea izolaţiei,
coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor”.
Conform acestui normativ, nivelul de poluare în funcţie de caracteristicile de mediu ale zonelor
este:
 Nivelul I de poluare - slab, zone fără industrii şi cu densitate mică de locuinţe;
 Nivelul II de poluare – mediu, zone cu industrii nepoluante şi cu o mare densitate de locuinţe;
 Nivelul III de poluare – puternic, zone cu mare densitate industrială şi suburbii de oraşe, cu o mare
densitate de instalaţii de încălzire poluante;
 Nivelul IV de poluare – foarte puternică, zone în general puţin extinse, expuse la depuneri dense pe
conductoare şi izolatoare.
Zona ce va fi străbătută de LEA Porţile de Fier - Anina este în general o zonă puţin poluată,
din această cauză izolaţia liniei este dimensionată pentru gradul II de poluare.
Tabel nr. 16– Statistica calităţii aerului în anul 2010

Nr. Denumire UM STAS Total Total Minima Maxima Conc. Obs. Obs.
crt. indicator 12574/97 probe probe masurata masurata medie * *
Ord. dep.
592/02
1. NH3 mg/m3 S 12574 16 0 0,0240 0,0342 0,0342 24h UCMR

2. NO2 mg/m3 S 12574 16 0 0,0088 0,0125 0,0108 24h UCMR
3. SO2 mg/m3 S 12574 16 0 0,0038 0,0062 0,0049 24h UCMR
4. Pulb.Susp. mg/m3 S 12574 16 0 0,0982 0,1243 0,1120 24h UCMR
TSP
5. Pulb. Sed. g/m2+ S 12574 13 0 4,0256 16,2288 6,9722 24h Herculane -
Resita
luna
În judetul Caraş -Severin au fost amplasate 5 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului,
după cum urmează:
 Staţia automată – Reşiţa CS - 1 (funcţionează din 2008);

 Staţia automată – Oţelu Roşu CS - 2 (funcţionează din 2008);
 Staţia automată – Moldova Nouă CS - 3 (funcţionează din 2010);
 Staţia automată – Buchin CS - 4 (funcţionează din 2010);
 Staţia automată – Semenic EM - 2 - (funcţionează din 2010).
Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (automat şi gravimetric), Pb,
parametrii meteorologici (direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate
relativă). În plus staţia EM - 2 va monitoriza şi BTX (benzen, toluen, xilen).
Datele înregistrate de staţii sunt puse la dispoziţia publicului prin 2 panouri de informare, unul
exterior amplasat în centrul civic al municipiului Reşiţa şi unul interior amplasat la sediul APM CS.
Tabel nr. 17 – Statistica calităţii aerului în februarie 2010 – reţeaua automată (date validate)
Judeţ Staţia Tip staţie Poluant Valoare Valoare Valoare Nr. depăşiri
minimă medie maximă Prag ţintă
lunară lunară lunară
CS CS -1 industrial NO2 0,37 14,20 106,69 0

SO2 1,21 10,20 36,90 0
CO 0,03 0,27 2,14 0
O3 1,01 35,39 70,22 0
PM10 aut. 10,25 22,34 40,52 0
CS – 2* industrial NO2 - - - -
SO2 - - - -
CO - - - -
O3 - - - -
PM10 aut. - - - -
CS - 3 Fond urban/trafic SO2 0.27 13.95 70.58 -

Benzen 1.32 4.74 13.49
Toluen 0.62 2.26 10.60 -
Etil benzen 1.05 1.88 15.37 -
p-xilen 1.12 1.94 15.86 -
m-xilen 0.93 1.81 10.05 -
o-xilen 0.88 2.05 18.01 -

PM10 aut. 17.12 54.70 125.56 10
CS - 4 Trafic NO2 ** - - - -
SO2 0.61 7.14 56.35
CO 0.59 1.7 4.02 -
Benzen** - - - -
Toluen** - - - -
Etil benzen** - - - -
p-xilen** - - - -
m-xilen** - - - -
o-xilen** - - - -
PM10 aut. 19.57 44.74 93.93 -
* Staţia scoasă din funcţiune, defectă instlaţia de aer condiţionat
** Funcţionarea necorespunzătoare a analizatorului
Aprecierea calităţii aerului s-a efectuat în raport de prevederile STAS-ului 12574/87 pentru
reţeaua manuală şi a Legii 104/2011 pentru reţeaua semiautomată şi automată.
4.2.3. Surse şi poluanţi generaţi de LEA Porţile de Fier - Anina
Sursele de poluare a aerului pe traseul viitoarelor lucrări sunt reprezentate de:

 surse staţionare, preponderent instalaţii locale de încălzire în intravilan (sobe, centrale
termice, unităţi industriale);
 surse difuze, terenuri agricole, echipamente mobile nerutiere şi vehicule aflate în trafic.
Cele mai slabe condiţii de difuzare a poluanţilor, în special pentru sursele joase sau pentru
evacuări necontrolate la nivelul solului, apar în cazurile în care stratificarea aerului este stabilă, iar
viteza vântului este sub 1 m/s. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxim admise pentru
principalii indicatori de calitate ai aerului pe teritoriul judeţului Caraş –Severin şi Mehedinţi.
În faza de execuţie, sursele de emisie vor fi de tip difuz, mobile – reprezentate în special de
echipamentele mobile rutiere (pentru transportul materiilor prime şi materialelor) şi nerutiere
(echipamente de execuţie) şi surse fugitive - pulberi antrenate în cursul efectuării lucrărilor, astfel:
- lucrările de organizare de şantier (lucrări pregatitoare şi de organizare a zonei de

lucru, curăţare teren, realizarea umpluturii, nivelare teren, compactare teren,
realizarea fundaţiei) – sursa difuză de pulberi;
- transportul rutier al materialelor necesare realizării lucrărilor (autobasculante,
autobetoniere, etc.) - sursa difuză de pulberi;
- emisii ale motoarelor vehiculelor grele şi echipamentelor mobile nerutiere
(compactor, automacara, buldo-excavator, etc.) – surse difuze de oxizi de carbon

(CO şi CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOx), hidrocarburi nearse, aerosoli
(fum).
- operaţii de sudură oxiacetilenică – poluanţi oxizi de azot, oxid de carbon, pulberi
metalice, etc.
- emisiile fugitive de COV-uri provenite din cadrul proceselor de vopsire;
- manipularea materiilor prime pentru lucrări de construcţii - sursa difuză de pulberi.
Alţi poluanţi rezultaţi pot fi: oxizi de azot exprimaţi în NO 2, CO, particule, compuşi organici
volatili (COV şi CO2).
Acest tip de poluare dispare după finalizarea lucrărilor de execuţie.

În faza de exploatare a LEA se produce o creştere a concentraţiei de ozon şi a oxizilor de azot
în jurul LEA, îndeosebi pe timp ploios ca urmare a pierderilor de energie prin efect corona. La
proiectarea LEA se are în vedere reducerea pierderilor de energie prin efect corona stabilindu-se
configuraţia optimă a fazei.
Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina evită integral zonele de intravilan (locuite),
rezultând că tipurile de poluare prezentate mai sus afectează temporar şi pe durată foarte redusă
populaţia din zonă, mai exact numai lucrătorii din domeniul agricol şi silvic în timpul desfăşurării
activităţiilor specifice.
4.2.4. Prognozarea impactului
Microclimatul zonei nu va fi afectat de proiectul propus, dar ceva impacturi asupra calităţii
aerului asociate cu liniile de transport pot să apară în timpul construcţiei datorită prafului şi emisiilor
poluante în timpul activităţilor de funcţionare şi întreţinere ca urmare a traficului vehiculelor pe
drumurile de acces. Aşa numitul “efect corona ” la conductoare poate conduce la producerea unei
cantităţi nesemnificative de ozon în imediata apropiere a conductoarelor. Nu există emisii
semnificative de la echipamentele staţiilor electrice.
Faza de construcţie a LEA Porţile de Fier - Anina

În timpul lucrărilor de construcţie, lucrările de terasamente şi de manevrare a materialelor,
traficul şi utilizarea vehiculelor şi utilajelor grele vor duce la emiterea de poluanţi atmosferici, în
special pulberi şi produşi de combustie din motoare.

Pentru calculul debitelor masice şi nivelul concentraţiilor de poluanţi rezultaţi în urma

funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor de construcţie s-a considerat alimentarea lor atât cu
motorina, cât şi cu benzină.
Emisiile gazelor de eşapament rezultate din procesul de ardere al carburanţilor în motoarele
mijloacelor de transport şi a utilajelor în funcţiune vor conţine: CO, SO 2, NOX, Pb, VOC, pentru
motoarele pe benzină şi CO, SO2, NOX, aldehide, pulberi în suspensie, VOC pentru motoarele pe
motorină.
În faza de exploatare a LEA Porţile de Fier - Anina se produce o creştere a concentraţiei de
ozon şi a oxizilor de azot în jurul LEA, îndeosebi pe timp ploios ca urmare a pierderilor de energie prin
efect corona. La proiectarea LEA se are în vedere reducerea pierderilor de energie prin efect corona
stabilindu-se configuraţia optimă a fazei.
La nivelul solului, concentraţia de ozon produsă de descărcările corona depinde de mai mulţi
factori: condiţii atmosferice, direcţia şi viteza vântului, turbulenţa aerului.
Conform Legii nr.104/2011, valorile limită, valorile de prag ale ozonului în aerul înconjurător
sunt următoarele:
 prag de informare (nivel dincolo de care există un risc pentru sănătatea umană) 180 μg/m 3=90
ppb (părţi pe miliard) medie pe 1 oră;
 prag de alertă (se iua măsuri de protecţie a sănătăţii ) 240 μg/m 3=120 ppb (media pe 1 oră
valoare ce trebuie măsurată 3 ore consecutiv).
Conform măsurătorilor efectuate de specialiştii canadieni şi americani pe o linie de 750 kV,
aportul produs de LEA a fost de 5 ppb pe timp ploios şi de 0,5 ppb pe timp frumos.
În timpul lucrărilor de execuţie nu există posibilităţi reale de reducere a nivelului de poluare a

aerului, recomandările referindu-se doar la adoptarea unor măsuri organizatorice.
Pentru reducerea la minim a impactului asupra factorului de mediu „aer” se recomandă:
 aplicarea unei bune practici pentru reducerea la minim a emisiilor de pulberi şi gaze de
ardere datorat activităţii vehiculelor şi a echipamentelor mobile nerutiere;
 respectarea strictă a proiectului (tehnologie, materiale, etc) ;
 monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon şi pulberi în zona frontului de lucru;
 utilizarea utilajelor şi mijloacelor de transport ale căror emisii se încadrează în normele
admise;

 aplicarea vopselelor pe elementele LEA acolo unde este strict necesar, utilizarea unor
cantităţi minime de vopsea, grund şi diluanţi şi aplicarea cu dispozitive speciale care asigură
evacuări minime de COV-uri în atmosferă, tronsonul reabilitat.
 pratici bune de construcţii şi cele mai bune practici de management trebuie adoptate pentru
evitarea emisiilor potenţiale menţionate.
Menţionăm că sunt utilizate cantităţi mici de vopsea deoarece stâlpii vin protejaţi din fabrică prin
zincare la cald, în teren fiind vopsiţi pentru balizaj de zi doar stâlpii de traversare peste ape mai lungi
de 100 km, drumuri naţionale şi căi ferate (cca. 5% din total stâlpi aşa cum a fost precizat anterior).
În faza de exploatare a LEA se produce o creştere a concentraţiei de ozon şi a oxizilor de azot
în jurul LEA, îndeosebi pe timp ploios ca urmare a pierderilor de energie prin efect corona. La
proiectarea LEA se are în vedere reducerea pierderilor de energie prin efect corona stabilindu-se
configuraţia optimă a fazei.
4.3. Solul
4.3.1. Date generale
Condiţiile pedogenetice specifice din această parte a ţării au condus la formarea unor soluri
variate a căror succesiune zonală se suprapune etajării morfologice. Unele condiţii locale petrografice
şi de umiditate au determinat apariţia solurilor intrazonale:
- Grupa cernoziomurilor, reprezentată prin cernoziomuri semicarbonatice, levigate, sărăturate;
- Grupa solurilor argiloiluviale brune şi argiloiluviale podzolice ;
- Grupa solurilor brune şi brune acide, au o fertilitate scăzută,fiind utilizate pentru păşuni şi
fâneţe, pomicultură, iar pe unele suprafeţe se cultivă cartofi şi porumb.
- Grupa solurilor brune podzolice şi podzolurilor, răspândite pe trepte de relief mai
înalte,ocupă suprafeţe mai întinse ;
- Grupa solurilor acide, de pajişti este foarte răspândită în zonele cele mai înalte ale judeţului
de peste 1.700 m altitudine, în arealul de pajişti alpine şi subalpine
- Grupa solurilor litomorfe, reprezentată prin rendzine (negre şi brune), s-a format pe un strat
calcaros în condiţii de umiditate şi datorită prezenţei învelişului forestier. Prin folosirea
amendamentelor creşte fertilitatea vertisolurilor, fiind utilizate în cultura grâului, florii
soarelui, trifoiului roşu.
- Grupa solurilor hidromorfe. Cele mai răspândite sunt solurile pseudogleice întâlnite pe
terasele Timişului între Buchin şi Sacu, pe terasele Bistrei în aval de Oţelu Roşu şi în

Câmpia Gătaei. În urma lucrărilor de ameliorare prin drenaj, aceste soluri sunt cultivate cu
grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz şi orzoaică.
- Grupa solurilor slab dezvoltate şi de luncă. Regosolurile dezvoltate în fâşii se află pe pantele
înclinate din Dealurile Vestice.
- Litosolurile -soluri aluviale foarte fertile.
4.3.2. Calitatea solului
Se constată că suprafeţele cele mai mari de terenuri agricole se încadrează în clasele de

fertilitate III, IV şi V (85%), cu un potenţial de fertilitate scăzut iar clasele I şi II ocupă 15% din totalul
fondului funciar.
În ceea ce priveşte calitatea solului din jurul platformelor zootehnice şi a depozitelor de deşeuri
menajere din judeţe, în urma monitorizării efectuate, s-a constatat că acestea sunt poluate şi foarte
poluate atât din punct de vedere chimic cât şi bacteriologic.
Evaluarea globală a impactului poluării asupra calităţii ecosistemelor (aer, apa, sol) în corelaţie
cu starea de sănătate a populaţiei reprezentată prin speranţa de viată a populaţiei peste 60 de ani.
4.3.3. Surse de poluare a solului
În faza de execuţie - Sursele de poluare a solului în zona aferentă investitiei LEA Porţile de
Fier - Anina ce urmează a se derula sunt:
 excavaţii pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor
 traficul auto, indirect, prin intermediul poluanţilor atmosferici, în special pulberi care se pot
depune şi direct în cazul pierderilor accidentale de combustibil sau lubrefianţi.
 depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor pe suprafeţe de teren
neimpermeabilizate.
Afectarea solului datorată modificării categoriei de folosinţă a terenurilor, ca urmare a scoaterii
definitive din circuitul agricol şi silvic a unor suprafeţe de cca. 1,32 ha teren agricol şi cca. 0,97 ha
silvic.
În faza de exploatare - afectarea solului în cazul activităţilor de întreţinere şi reparaţii ale LEA.
4.3.4. Prognozarea impactului
Impactul asupra solului

Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie a investitiei este consecinţa ocupării
de terenuri care în prezent au alte folosinţe.
În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt normate
lăţimile culoarelor de trecere (75 m dispuşi 37,5 m stânga-dreapta axului) prin terenuri agricole şi de
54 m (dispuşi 27 m stânga-dreapta) prin terenuri forestiere.
În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii fără înştiinţarea în prealabil a
operatorului de transport (ST Timişoara). Menţionăm că – pe baza unui studiu de coexistenţă se
determina tipul construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie să fie indeplinite de noile
construcţii.
Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la traversarea
zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m pe verticală între
conductorul inferior al liniei (cel mai apropiat de arbori) şi vârful arborilor (inclusiv o creştere
previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei), este necesară
defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m, centrat pe axul liniei.
Pe perioada de constructie si de exploatare a LEA nu se produce impact transfrontalier.
Suprafeţe de teren necesare
Pentru realizarea investiţiei sunt necesare suprafeţe de teren, definitive pentru fundaţiile
stâlpilor şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele stâlpilor şi montarea
Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor, variază între 50 şi
190 mp/stâlp, funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înalţimea acestora.
Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:
- 825 mp platforma de lucru pentru montarea stâlpilor;
- 1500 mp platforma de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la săgeata a
conductoarelor active şi de protecţie;
- culoar de lucru (zona acces) LEA cu laţimea de 4 m, pentru montarea (întinderea)
Pentru realizarea investiţiei este necesară scoaterea din circuitul agricol a cca 2.29 ha definitiv şi o
suprafaţă de cca. 181.19 ha temporar din care:
- definitiv: cca. 1.22 ha teren agricol şi 1.07 ha forestier;
- temporar: 31,57 ha teren agricol şi 149,62 ha forestier;

- Terenurile necesare LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina sunt proprietate privată persoane fizice
şi juridice, circulaţia juridică a acestora se va realiza prin expropriere pentru cauza de utilitate
publică, conform prevederilor Legii nr. 255/2010– lege privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică şi a Legii nr. 123/2012 – legea energiei electrice
Scoaterea definitivă şi temporară din circuitul agricol şi din fondul forestier a suprafeţelor de
teren necesare realizării LEA 400 kV se va realiza conform prevederilor Legii nr. 18/1991 – legea
fondului funciar şi a Ordinului comun Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi
Ministerul Administraţiei şi Internelor nr. 897/2005 respectiv 798/2005. Pentru terenurile ocupate
temporar pe perioada construirii liniei, beneficiarul investiţiei va depune în conturile Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară o garanţie, care este egală cu taxa prevăzută pentru terenurile ce se scot definitiv din
circuitul agricol.
Aceasta se recuperează la finalizarea lucrărilor de investiţii, condiţionat de readucerea
terenurilor agricole la starea iniţială.
În faza de execuţie, lucrările LEA Porţile de Fier - Anina presupun ocuparea unor suprafeţe de
teren atât temporar, cât şi definitiv. Majoritatea lucrărilor care vor fi realizate au un caracter temporar
afectând solul doar local.
Impactul manifestat de traficul desfăşurat în cadrul şantierului are un caracter temporar şi se
exercită ca urmare a antrenării de către apele pluviale a poluanţilor rezultaţi din arderea
combustibilului. Aceste ape se înfiltrează în straturile superioare ale solului.
Impactul determinat de pierderile de carburanţi sau ulei de la funcţionarea defectuoasă a
utilajelor poate fi apreciabil. El se poate manifesta, de asemenea, pe arii restrânse.
Impactul asupra solului produs de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor sau a unor
materii prime poate fi cu atât mai intens cu cât substanţele depozitate au un caracter mai agresiv.
Din punct de vedere juridic terenul ocupat de lucrări aparţine domeniului statului. În cazul în
care lucrările vor afecta terenuri private, Consiliile Locale implicate îşi vor asuma răspunderea de a
rezolva situaţia juridică (expropieri, acordul proprietarilor, despăgubiri).
4.3.5. Măsuri de reducere a impactului
Prevenirea poluării solului se poate evita sau poate fi redusă dacă pe durata execuţiei lucrărilor
se vor lua următoarele măsuri:
 practici bune de construcţie şi management vor fi adoptate pentru a limita eroziunea potenţială,
prin proiectarea corespunzătoare a structurilor în concordanţă cu caracteristicile geologice,

pentru a evita contaminarea solului şi a proteja apele de sedimente datorită vărsării în ape a
materialelor excavate sau a unor evenimente accidentale;
 se va evita depozitarea pe sol a materialelor care în urma expunerii la precipitaţii conduc la
infiltraţii pentru sol şi acviferul freatic (prin impermeabilizarea suprafeţelor de depozitare);
 în situaţii de intemperii, săpăturile deschise vor fi protejate prin acoperire cu folii de
polietilena;
 pentru reducerea riscului apariţiei de poluări accidentale a solului alimentarea cu carburanţi şi
schimbul de ulei al autovehiculelor şi utilajelor se vor efectua numai în locul destinat acestui
scop;
 terenurile afectate temporar datorită accesului utilajelor, vor fi redate circuitului agricol în
condiţii optime. Vor fi refăcute toate imprejmuirile (gardurile). Solicitările rezonabile ale
proprietarilor de teren afectate vor fi rezolvate;
 personalul angajat va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului.
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Condiţi geologice
Din punct de vedere geologic în cadrul zonei studiate se regăsesc regiuni cu formaţiuni
geologice diferite. Formaţiunile cristaline ale Carpaţilor Meridionali respectiv domeniul getic şi
danubian, precum şi formaţiuni mezozoice şi neozoice ale depresiunii Almajului şi Munţilor Anina.
Domeniul getic este alcătuit din şisturi cristaline cu un grad de metamorfism accentuat,
formate din paragnaise, micaşisturi şi amfibolite. Ciclul de sedimentare jurasic – cretacic inferior este
bine reprezentat, prin toate subdiviziunile, cu importante repere stratigrafice : calcarele cu marne
nisipoase cenuşii, „stratele de Valea Aninei” silicioase, cu aspect stratiform, „stratele de Brădet” cu
calcare noduloase cenuşii; urmează complexul „stratelor de Marila” constituit din calcare albe
sublitografice şi stratele de Crivina şi Plopa.
Seria cretacic inferior se încheie cu „stratele de Miniş” în general calcare cu intercalaţii
marnoase. Formaţiunile cretacic mediu sunt reprezentate prin faciesul grezos-flişoid al „stratelor de
Valea Golumbului”.
În zona Gura Văii apar formaţiuni calcaroase aparţinând jurasicului mediu şi cretacicului
superior.

Domeniul danubian este alcătuit din şisturi cristaline formate din şisturi cloritoase, sericitoase,
filotoase şi şisturi argiloase-grafitoase. Formaţiunile sedimentare sunt bine reprezentate în special în
munţii Almajului şi în platoul Mehedinţilor.
Apar depozite de fliş şi sunt alcătuite din argile şi nisipuri cu lentile de cărbuni în zona
Mehadia. În depresiunea Almajului apar formaţiuni sedimentare alcătuite în bază dintr-un orizont
nisipos-argilos cu intercalaţii de pietrişuri şi conglomerate şi altul marnos cu intercalaţii de cărbuni.
Sedimente deluviale – sunt bine individualizate în bazinele depresionare şi ilustrează raportul
direct între energia reliefului – structură – litologic. În arealul zonei studiate, aceste depozite pot fi
întânite în Depresiunea Bozoviciului. Depozitele se regăsesc pe treptele de modelare sau pot fi
înlăturate de procesele de pantă. În apropierea cursurilor de apă, trec în
depozite deluvial-proluviale.
Sedimente aluvionare – jalonează cursurile de apă aparţinătoare reţelei hidrografice; reprezintă
materialul constitutiv al teraselor şi luncilor şi pot prezenta o manieră de dispunere a orizonturilor fine
şi grosiere, normală sau încrucişată (textură torenţială). În funcţie de gradul de maturizare al văilor,
orizontul de aluviuni fine se dezvoltă pe grosimi diferite. Orizontul de aluviuni grosiere reprezintă
stratul magazin al apelor freatice; gradul de rulare al fracţiilor grosiere deflectă natura petrografică şi
energia de transport.
 Nivelul apelor freatice
Din punct de vedere hidrogeologic, în zonele înalte, pânza de apă subterană se află la
adâncimi mai mari de 3,00 m. Caracteristic este faptul că în masivele de calcar, în sistemul de carsturi
şi fisuri este cantonată o pânză de apă subterană alimentată din precipitaţii şi care apare la zi sub formă
de izbucuri. În zonele de terasă joasă nivelul hidrostatic se află la adâncimi cuprinse între 1,00 şi 2,50
m şi se află sub influenţa nivelului apei din râurile adiacente.
 Fenomene fizico – geologice actuale în lungul traseului LEA 400 kV Porţile de Fier -
Anina
În lungul traseului liniei, există posibilitatea apariţiei unor fenomene de eroziune a versanţilor,
în special în zonele în care deluviul de pantă are grosimi ce depăşesc 1 – 2,0 m.
Acestea au fost evitate de viitorul traseu al LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina.
Încadrarea seismologică şi a adâncimii de îngheţ pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina.
Acest traseu LEA 400 kV este situat în zona de macroseismicitate I A = 6 pe scara M.S.K., conform
S.R. – 11.100/1 – 1993.

După normativul P 100/2006, elaborat de Departamentul Construcţiilor şi Lucrărilor Publice,

traseul LEA se află în zona acceleraţiei de vârf a terenului cu valoare pentru proiectare a g = 0,12 g,
pentru cutremure, ce au intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, iar perioada de control a
spectrului de răspuns Tc – are valoarea de 0,7 s.
Adâncimea de îngheţ în lungul traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina, conform S.R.
6.054/85, variază între 0,65 m ÷ 1,30 m în zonele joase de câmpie şi depresiuni, până la 1,30 m în zona
submontană.
 Resursele solului şi subsolului
Pe teritoriul zonei studiate, pe lângă varietatea formelor de relief, există şi o diversitate mare a
formaţiunilor geologice care conţin numeroase substanţe minerale utile. Unele dintre aceste bogăţii au
făcut obiectul unor exploatări foarte vechi, iar altele au fost descoperite nu demult.
Zăcămintele de cărbuni sunt legate de formaţiunile sedimentare carbonifere, liasice şi
tortoniene. La nivelul judeţului Caraş Severin huila apare în mai multe zăcăminte cu rezerve
importante, în cadrul zonei studiate evidenţiându-se oraşul Anina. Cărbunele brun se regăseşte la
Mehadia. Legat de structurile geologice de cărbuni, în zonă se află mari rezerve de şisturi argilo-
bituminoase (liasic superior) la Anina.
Zăcămintele metalifere au o strânsă legătură, în general cu rocile eruptive. Minereul de fier se
găseşte la Topleţ, pe valea Iardăşiţa, zăcământul fiind alcătuit din magnetită şi cuarţ prins între granite
şi cuarţite.
Roci utile. Resursele minerale sunt foarte variate. Dintre cele care interesează industria
construcţiilor menţionăm: calcarul şi gresia (Anina, Bozovici, Lăpuşnicel, Iablaniţa, Mehadia şi
Topleţ), argile refractare (Anina), argile bentonitice (Gura Văii), nisipuri şi pietrişuri (Schela
Cladovei).
Reculul din ultimii ani a industriei extractive a materiilor prime pentru energetică şi metalurgie
a condus la închiderea minelor din zonă. Prin HG nr. 199/1999 a fost declarată zonă defavorizată zona
minieră Moldova Nouă – Anina, în care sunt incluse şi teritoriile administrative ale oraşului Anina şi
ale comunelor Bozovici, Prigor şi Mehadia.
4.4.2. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare
Lucrările LEA Porţile de Fier - Anina, propuse nu vor afecta structura subsolului. Surse de poluare
ale acestuia şi măsurile de reducere a impactului sunt similare cu cele prevăzute la capitolul 4.3 –
Solul, dar cu o pondere mai scăzută.
4.5. Biodiversitate
Compoziţia floristică şi răspândirea speciilor este specifică formelor de relief (câmpie, deal,
munte) evidenţiate în zona studiată.
În regiunea de câmpie drenată de apele Caraşului pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante
de cultură. Suprafeţele mici de pajisti sunt alcătuite din asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca,
Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de
salcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc. Văile şi depresiunile
adăpostite de vânt din afara fondului forestier, oferă condiţii optime pentru speciile forestiere:
Carpinita (Carpinus orientalis), scumpie (Cotinus coggygria), darmox (Viburnum lantana), mojdrean
(Fraxinus ornus), păducel (Crataegus oxyacantha), etc.
Regiunea de deal şi munte cuprinde zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenţiat etajată. În
compoziţia pădurilor proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este: 14,6 % răşinoase (brad, molid,
pini, etc), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc), 13,0% stejari (stejar,
gorun, cer, gârniţa) si 3,5 % diverse specii moi (plopi, salcii, tei).
Vegetaţia din zona forestieră situată în regiunea de dealuri este caracterizată prin alternanţă de
gorunete şi făgete şi alte amestecuri. Speciile de cer şi gârniţa apar pe alocuri sub formă de insule. De
asemenea făgetele pure sau în amestec cu alte specii (paltin, frasin, cires, tei , carpen dintre foioase şi
brad dintre răşinoase) ocupă suprafeţe întinse. În cadrul formaţiilor de fagete, amestecuri de fag cu
diferite foioase şi a gorunetelor menţionăm câteva tipuri reprezentative:
- Făget de deal cu flora de mull – este cel mai reprezentativ tip de făget, foarte larg
răspândit. Arboretele încadrate în acest tip sunt formate din fag la care se adaugă
diseminat bradul, paltinul de munte, gorunul, garnita, carpenul, teiul, etc. Este de
productivitate superioara, iar regenerarea naturală se produce foarte activ
- Făget de deal pe soluri schelete cu flora de mull – este localizat în sudul Banatului, pe
pante foarte repezi, cu expoziţii diferite. Etajul dominant este format din fag, diseminat se
mai gasesc: alunul turcesc, paltinul de munte şi de câmp, cireşul, teiul, frasinul.
Productivitatea arboretelor este mijlocie
- Făget cu Carex pilosa - este larg răspândit la altitudini de 200 – 700 m, pe partea superioară
şi mijlocie a versanţilor cu expoziţii diferite şi pante repezi. Arboretele sunt constituite din
fag, la care se adaugă diseminat: gorunul, carpenul, ciresul, frasinul etc.
- Gorunet normal cu flora de mull – arboretele se găsesc la altitudini de 200 – 750 m, pe
platouri, coame şi în părţile superioare ale versanţilor . Arboretele sunt constituite din gorun,
diseminat se mai găsesc, specii de cer, gârniţă, fag, carpen, jugastru, tei etc.

- Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula albida – arboretele se găsesc la altitudine de 300

– 600 m, pe versanţi cu diferite expoziţii. Arboretele sunt compuse din gorun, la care se
adaugă în stare diseminată fag, carpen, ulm de munte, jugastru, de productivitate mijlocie.
Munţii Banatului sunt dominaţi de făgetele pure care se întind pe suprafeţe foarte mari reuşind
să elimine alte formaţii. Numai în unele părţi apar insule de bradeto – făgete la care se mai adaugă
brădetele pure. În această regiune sunt unele infiltraţii de alte foioase constituite din gorunete, şleauri
de deal şi chiar cerete şi gârniţete dar, numai la periferie, din cauza atotcotropitoare a fagului. Dintre
tipurile de pădure din această zonă menţionăm următoarele:
- Bradet normal cu floră de mull. Se află pe expoziţii diferite, mai mult pe platouri şi în
părţile inferioare şi mijlocii ale munţilor, la altitudini de 400 – 1000 m . Arboretele sunt
compuse din brad la care se adaugă fagul, paltinul de munte şi foarte rar molidul,
mesteacanul. Regenerarea bradului se face în bune condiţii alături de fag
- Brădeto – făget normal cu flora de mull. Arboretele se găsesc la altitudini de 600 – 1200
m, pe terenuri cu pante mici şi locuri aşezate. Arboretele sunt constituite din brad şi fag,
amestecate în proporţii diferite. Diseminat se găseşte paltinul de munte, mai rar carpenul.
Productivitatea arboretelor este superioară, iar regenerarea se produce cu uşurinţă
- Brădeto – făget cu flora de mull pe soluri schelete. Arboretele sunt formate din brad şi
fag, larg răspândite, de productivitate mijlocie. Diseminat se găseşte paltinul de munte,
mai rar carpenul şi frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie, iar regenerarea
naturală se produce în condiţii mai grele decât în tipul normal
- Brădet amestecat se află pe platouri, la 600–650 m altitudine de productivitate superioară
cu cca 0,5 brad şi 0,5 diverse foioase (fag, gorun, carpen , tei pucios, cires)
- Pin negru cu mojdrean pe calcar. Se află la altitudini de 700 – 900 m, expoziţii sudice şi
sud –estice, pe versanţi stâncoşi, cu soluri superficiale şi substrat de calcar tectonic
- Făget normal cu flori de mull. Este cel mai răspândit tip de pădure, identificat la altitudini
de 700 – 1200 m şi chiar de 1300 m. Arboretele sunt de consistenţă plină, de
productivitate superioară, regenerarea se produce foarte activ.
Influenţele biologice şi fizice ale covorului vegetal, în special ale covorului de arbori şi arbuşti
forestieri, în raporturile lui cu condiţiile climatice şi cu ceilalţi factori ai mediului prezintă o importanţă
deosebită concomitent cu dezvoltarea tehnologică în industrie, urbanizarea în măsură tot mai mare a
localităţilor şi presiunea crescândă exercitată asupra pământului.
Pădurile îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor , a terenurilor şi solurilor, de protecţie
contra factorilor climatici şi industriali dăunători şi de recreere de intensitate funcţională foarte
ridicată. Ele prezintă cea mai ridicată capacitate de acţiune ca factor igienic şi curativ asupra
condiţiilor de viaţă, de „curăţire” a atmosferei poluate, de ameliorare a climatului, reglarea circulaţiei

apei în natură, conservarea solurilor şi a altor influenţe pozitive pe care le exercită asupra factorilor de
mediu.
Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea pulberilor industriale, metabolizarea dioxidului
de sulf emanat de intreprinderile siderurgice ca şi a altor substanţe chimice care impurifică aerul din
aşezările umane. Cesiul radioactiv care este periculos pentru viaţă putând produce diferite boli cum
sunt: cancerul osos, leucemia sau tulburări genetice, este fixat în covorul coronamentelor arborilor,
fiind astfel blocat în circuitul său natural în cea mai mare parte. În proporţii diferite, pădurea
acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase şi solare, temperaturii aerului şi solului, asupra
vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei şi transpiraţiei.
Pădurea, datorită structurii, formei şi densităţii arborilor care o compun modifică climatul zonei
în care se găseşte şi creează în jurul său un microclimat cu caractere diferite de cele ale terenului
descoperit. Vântul, radiaţiile solare, temperatura aerului şi a solului, umiditatea atmosferică şi
precipitaţiile sunt sensibil influenţate alături de factorii staţionali şi de speciile, vârsta şi densitatea
arborilor şi arbuştilor existenţi.
Asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează extremele de
temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât aerul din afară, reduce
viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind totodata la purificarea aerului prin
fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai mare decât suprafeţele inerte. Vara aerul din
pădure este mai răcoros decât cel din exterior, mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie
în care temperatura aerului este cu 2-3 º mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă
este mai ridicată. În zonele păduroase, regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apa ce
ajunge la sol este inmagazinată în aceasta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt
mai reduse decât în terenurile descoperite ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia
fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizat prin debite constante şi mai ridicate ale
reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure.
În contextul celor prezentate evidenţiem şi rolul deosebit pe care îl joacă perdelele forestiere
pentru protecţia culturilor agricole prin diminuarea vitezei vântului şi implicit a puterii de eroziune
eoliană a solului şi de antrenare a prafului, menţinerea zăpezii prin împiedicarea spulberării acesteia de
vânt şi reducerea extremelor de temperatură.
Prin varietatea, bogaţia şi originalitatea ei, fauna acestui ţinut cu un climat aparte prezintă o
importanţă deosebită şi reprezintă tot odată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire.
Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţile biotopurilor ceea ce a determinat

existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase
elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.
Fauna. Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât
flora. Viaţa freamătă aici peste tot prin mii de specii de animale. Şi pentru faună, acest ţinut cu un
climat aparte reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii.
Păsările – privighetoarea, mierla, cucul, sturzul – abundă în regiune în toate anotimpurile.
Mamiferele sunt reprezentate în principal de: urs (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), mistreţ
(Sus scrofa attila Thomas), râs (Lynx Iynx). Alături de acestea mai întalnim veveriţa (Sciurus vulgaris),
alunarul (Nucifraga c. caryocatactes), etc. Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele
superioare ale piramidei trofice, lanţul trofic fiind funcţional, neexistand lipsa unor verigi care să
genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii. Principalele specii de animale de
interes cinegetic care habitează teritoriul judeţului sunt:
 urs, lup, ras, cerb carpatin, cerb lopătar, capra neagră, caprior, mistreţ ;
 vulpe , pisică salbatică, jder de piatra, nevastuică, vidra, iepuri salbatici;
 cocoş de munte, fazan, prepeliţe, potarniche, raţe, gâşte, lişite, becatine, etc;
Fauna reptilelor – este reprezentata prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă
vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys
orbicularis.
În terenurile de şes se regăsesc elemente stepice ca: şoarecele şi şobolanul de câmp, harciogul,
iepurele, potârnichea.
Ihtiofauna ce populează apele râurilor este reprezentată prin elemente valoroase: păstrăv
(Salmo trutto fario), lipan (Thymallus thymallus) şi clean (Leuciscus cephalus).
4.5.1. Areale protejate
La alegerea traseului LEA se caută limitarea ocupării terenurilor înalt productive şi a zonelor
împădurite şi ocolirea zonelor de interes turistic şi a rezervaţiilor naturale ( Anexele 3, 4, 5, 6).
În zona traseului LEA 400 kV proiectate există următoarele zone protejate:
- Parcul Natural Porţile de Fier;
- Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei;
- Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului;
- Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa;
- Geoparcul Platoul Mehedinţi

 Descriererea sitului de importanţă comunitară Porţile de Fier
Codul sitului: ROSCI0206

Coordonate:
o latitudine N 44º 39' 57''
o longitudine E 21º 59,' 02''
Suprafata sitului: 124.293 ha
Altitudine:
o Minimă : 28 m
o Medie : 368 m
o Maximă : 972 m
Regiunea biogeografica: Continentală

Regiunile administrative: Mehedinţi (41%) şi Caraş Severin (59%)
Desemnarea sitului de importanţă comunitară:
Prin ordinul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, s-a declarat ca sit de
importanţă comunitară ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene
NATURA 2000, cu suprafaţa de 125971,50 ha.
Managementul siului:
▪ Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, constituită în octombrie 2002 şi face parte din
structura Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA – Direcţia Silvică Mehedinţi.
▪ Planuri de management ale sitului: Planul de management a fost elaborat la nivelul întregului P.N.
Porţile de Fier şi se află în procedura de avizare.
Caracteristici generale ale sitului:
Tabel nr. 18 – Descrierea sitului

Cod % Clase de habitate
N06 8 Râuri, lacuri

N09 2 Pajisti naturale, stepe
N14 10 Păşuni
N15 5 Alte terenuri agricole
N16 69 Păduri de foioase
N26 4 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Implementarea proiectului propus nu afectează negativ starea actuală de conservare a siturilor

ROSCI0206 Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei, din următoarele considerente :
- habitatele speciilor protejate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0206 Porţile de Fier şi
ROSPA0080 Munţii Almăjului - Locvei sunt cu largă răspândire în teritoriul siturilor şi chiar în afara
acestora. În această situaţie, prin implementarea proiectul propus nu apare pericolul limitării
habitatelor speciilor protejate, sau dispariţia acestora.
- populaţiile speciilor şi habitatelor protejate pentru care au fost declarate siturile sunt neizolate, cu arie
de răspândire extinsă, iar lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a PP nu
vor determina alterarea stării actuale de conservare a speciilor şi habitatelor protejate.
- lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a proiectului propus nu vor
determina reducerea numerică a populaţiilor speciilor de faună protejate identificate pe amplasamentul
sau în vecinătatea proiectului propus.
Există specii de faună mobilă, ai căror indivizi, în perioada execuţiei lucrărilor pe amplasament
se vor deplasa în zone învecinate neafectate de activitatea umană, în care sunt îndeplinite condiţiile de
habitat. După finalizarea lucrărilor de construcţii şi retragerea utilajelor şi oamenilor de pe
amplasament, exemplarele adulte vor reveni pe amplasamentul PP, pentru hrănire.
Siturile Natura 2000 ROSCI0206 Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei
este posibil a fi supuse unor presiuni şi ameninţări a habitatului şi/sau speciilor prezente, ca urmare a
unor fenomene naturale sau activităţi antropice.
Referitor la starea de conservare siturilor Natura 2000, obiectivele planului de management al
Parcului Natural Porţile de Fier vizează printre altele :
- Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat în urma activităţilor umane;
- Menţinerea populaţiilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, conservarea peisajelor
caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi paleontologice specifice;
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare, în cap. III – Conservarea habitatelor naturale
şi a speciilor sălbatice de floră şi faună, art. 33 prevede o serie de interziceri a căror respectare asigură
menţinerea stării actuale de conservare a Siturile Natura 2000 ROSCI0206 Porţile de Fier si
ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei.
Inventar de coordonate în sistem de referinţă STEREO 70, stâlpi de colţ şi intersecţii cu Geoparcul
Platoul Mehedinţi.

Tabel nr. 19 - Coordonate STEREO
În urma analizei efectuate pe teren în această arie protejată se înregistrează pierderi de vegetaţie
cauzate de implementarea proiectului, suprafaţa defrişată fiind de 70,32 ha pe toată lăţimea culoarului
LEA (54 m):
- suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor LEA este de 0,50 ha;
- pierderi de sol (strat cu grosimea medie de 30 cm): 0,30 m x 5000 m² = 1500 m³ ;
- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală cca. 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 5000 m² = 5 to;
- pierderi de vegetaţie lemnoasă (70,20 ha de defrişat x 150 mc/ha = 10530 mc masa
lemnoasă).
Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;
 ROSCI0206 Porţile de Fier

- Suprafaţa pierdută din habitatele folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere =
70,32 ha
- Procent = 70,32 ha : 125543,00 ha x 100 = 0,0560%.

Fragmentarea habitatelor:
Descriererea sitului de importanţă comunitară Semenic – Cheile Caraşului

Coordonate:
o longitudine E 21º 52' 34''
Suprafata sitului: 37.730 ha
Altitudine:
o Minimă : 105 m
o Medie : 816 m
o Maximă : 1445 m
Regiunea biogeografică: Continentală
Regiunile administrative: 100% Caraş-Severin
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului; - Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului; - H.G. 230/2003- privind
delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcuri naţionale şi naturale, şi constituirea administraţiilor acestora.
Managementul sitului:
Organismul responsabil pentru managementul sitului este Administraţia Parcului Naţional
Semenic - Cheile Caraşului, constituită în 2003.
Tabel nr. 20– Descrierea sitului

N09 2 Pajişti naturale, stepe

N14 6 Păşuni
N17 4 Păduri de conifere
N19 3 Păduri de amestec
Implementarea proiectului propus nu determină modificări numerice ale populaţiilor speciilor

de interes comunitar.
Coordonatele STEREO sunt prezentate în cadrul prezentării sitului Semenic Cheile Nerei -
Beuşniţa.
Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrana,

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar.
 ROSCI0226 Semenic – Cheile Caraşului

7,66 ha
- Procent = 7,66 ha : 37555,00 ha x 100 = 0,0204%
Descriererea sitului de importanţă comunitară Cheile Nerei - Beuşniţa

Coordonate:
Suprafaţa sitului: 37.719 ha
Altitudine:
o Minimă : 90 m
o Medie : 618 m
o Maximă : 1162 m

Regiunile administrative: 100% în domeniul public al statului.
importanţă comunitară Cheile Nerei - Beuşniţa (cod ROSCI0031), parte integrantă a reţelei ecologice
europene NATURA 2000.
Organismul responsabil pentru managementul sitului este Administraţia Parcului Naţional Cheile
Nerei – Beuşniţa. Administrarea sitului se asigură în cadrul managementului general al PN Cheile
Nerei – Beuşniţa, pe baza Planului de management ale acestuia.


N09 2 Pajisti naturale, stepe

N14 6 Păşuni

de interes comunitar, menţionate în formularele standard Natura 2000 ale siturilor menţionate mai sus
sau ale altor specii de faună care se pot afla în amplasamentul proiectului propus, acestea
îndepărtându-se de zona afectată pe toată perioada de construcţie.
Inventar de coordonate în sistem de referinţă STEREO 70, stâlpi de colţ (întindere):
(Pct. C43) Cheile Nerei – Beuşniţa (ROSCI0031)

(Pct. C43) Cheile Nerei – Beuşniţa (ROSPA0020)
(Pct. C46) Semenic – Cheile Caraşului (ROSCI0226)
(Pct. C46) Munţii Semenic – Cheile Caraşului (ROSPA0086
Tabel nr. 22 - Coordonate STEREO
Suprafaţa defrişată în urma implementării acestei construcţii LEA este de 38,50 ha în cazul
Cheile Nerei – Beuşniţa.
- suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor LEA este de 0,25 ha
- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 2500 m² = 2,5 to

- suprafaţa de teren ocupată de culoarul LEA de pe care se defrişează vegetaţia lemnoasă este
de 38,50 ha;
- pierderi de vegetaţie lemnoasă (38,50 ha de defrişat x 150 mc/ha = 5775 mc masa lemnoasă).
odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;
ROSCI0031 Cheile Nerei – Beuşniţa

54,14 ha
- Procent = 54,14 ha : 37719,00 ha x 100 = 0,1435%.
Fragmentarea habitatelor.
Descriererea sitului de importanţă comunitară Geoparcul Platoul Mehedinţi

Coordonate:
Suprafata sitului: 53892 ha

Altitudine:
o Minimă : 154 m
o Medie : 573m
o Maximă : 1329 m

Regiunile administrative: Mehedinţi (96%) şi Gorj (4%)
importanţa comunitară ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, parte integrantă a reţelei ecologice europene
NATURA 2000, cu suprafaţa de 53892,0 ha.
 Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Administratia Geoparcului Platoul Mehedinţi, înfiinţată la data de 01.04.2006, compartiment în

cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi.
 Planul de management ale sitului: Nu a fost realizat. Elaborarea planului de management este
în responsabilitatea administraţiei Geoparcului.
Managementul sitului se asigură de către Administraţia Geoparcului Platoul Mehedinţi în
conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, deciziile importante fiind supuse avizului Consiliul
Stiinţific numit prin ordin al Consiliului Judeţean Mehedinţi.

N14 25 Păşuni
N15 20 Alte terenuri arabile
N23 2 Alte terenuri artificiale ( mine)

de interes comunitar, menţionate în formularul standard al sitului Platoul Mehedinţi sau ale altor specii
de faună care se pot afla în amplasament, acestea îndepărtându-se de zona afectată pe toată perioada de
construcţie. Nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse naturale, care pot determina
modificarea funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.
Inventar de coordonate în sistem de referinţă STEREO 70, stâlpi de colţ şi intersecţii cu PN

Porţile de Fier.

Tabel nr. 24 – Coordonate STEREO
Suprafaţa defrişată în urma implementării acestei construcţii LEA este de 14,58 ha.
- suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor LEA este de 0,15 ha
- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 1500 m² = 1,5 to
- suprafaţa de teren ocupată de culoarul LEA de pe care se defrişează vegetaţia lemnoasă este
de 14,58 ha;
- pierderi de vegetaţie lemnoasă (14,58 ha de defrisat x 150 mc/ha = 2187 mc masa lemnoasă)
Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrana,
odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar:
Geoparcul Platoul Mehedinţi

32,58 ha
- Procent = 32,58 ha : 106000,00 ha x 100 = 0,0307%

- Suprafaţa pe care se produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar = 32,58 ha
- Procent = 32,58 ha : 106000,00 ha x 100 = 0,0307%
Descriererea sitului de importanţă comunitară Domoglet - Valea Cernei, Iardaşiţa


Coordonate:
Suprafata sitului: 62,171 ha

Altitudine:
o Minimă : 109 m
o Medie : 1017m
o Maximă : 2284 m

Regiunile administrative: Caraş – Severin ( 39%), Mehedinţi (13%) şi Gorj (48%)
importanţă comunitară Domogled – Valea Cernei, parte integrantă a reţelei ecologice europene
NATURA 2000.
Managementul siului:
Organismul responsabil pentru managementul sitului este Direcţia Silvică Caraş -Severin prin
Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei. Administrarea sitului se asigură în cadrul
managementului general al PN Domogled – Valea Cernei, pe baza Planului de management ale
acestuia.

N09 14 Pajişti naturale, stepe

N14 2 Păşuni
N 17 4 Păduri de conifere

Implementarea proiectului propus nu afectează negativ starea actuală de conservare a siturilor

Natura 2000 din următoarele considerente :
- habitatele speciilor protejate pentru care au fost declarate siturile sunt cu largă răspândire în teritoriul
siturilor şi chiar în afara acestora. În această situaţie, prin implementarea proiectul propus nu apare
pericolul limitării habitatelor speciilor protejate, sau dispariţia acestora.
- populaţiile speciilor şi habitatelor protejate pentru care au fost declarate siturile sunt neizolate, cu arie
de răspândire extinsă, iar lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a PP nu
vor determina alterarea stării actuale de conservare a speciilor şi habitatelor protejate.
- lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a PP nu vor determina
reducerea numerică a populaţiilor speciilor de faună protejate identificate pe amplasamentul sau în
vecinătatea sa.
Referitor la starea de conservare sitului de importantă comunitară Domogled – Valea Cernei
(ROSCI0069) obiectivele planului de management al PN Domogled – Valea Cernei:
- Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat în urma activităţilor umane;
- Menţinerea populaţiilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, conservarea peisajelor
caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi paleontologice specifice;
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare, în cap. III – Conservarea habitatelor
naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună, art. 33 prevede o serie de interziceri a căror respectare
asigură menţinerea stării actuale de conservare a sitului Natura 2000 Domogled – Valea Cernei
(ROSCI0069).
Inventar de coordonate ale amplasamentelor stâlpilor LE, în sistem de referinţă STEREO 70
(Anexa 7).
Tabel nr. 26- Coordonate STEREO

Suprafaţa defrişată în urma implementării acestei construcţii LEA este de 7,698 ha.

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar:
ROSCI0039 Domogled – Valea Cernei

- Procent = 0,504 ha : 62171 ha x 100 = 0,0,0008%
Rezervaţia Naturală Iardaştiţa
- Procent = 0,504 ha : 506,4 ha x 100 = 0,0,0900%
4.5.2. Calitate, importanţă şi vulnerabilitate
Condiţiile deosebit de variate din zona Munţilor Banatului au determinat instalarea unei flore
bogate în specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al
speciilor de cormofite.
Porţile de Fier
Importanţa conservării florei în zona Defileului Dunării (în special Cazanele Dunării şi
Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervaţii naturale şi Cazanele de la Dunăre cu pădurea şi
vegetaţia stâncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica şi Campanula
crassipies (azi în lista speciilor rare şi respectiv pericilitate) şi rezervaţia Porţile de Fier – Gura Văii cu
speciile Prangos carinata şi Dianthus serbicus.

Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Porţile de Fier
înregistrând valori frecvente de 80%.
O proporţie importantă a mamiferelor este dată de microchiroptere, specii de interes comunitar,
reprezentate prin membrii a două familii: Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii,
Vespertilio murinus) şi Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, R. blasii).
Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos),
lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx) cât şi prin specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele:
Meles meles, Martes martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind reprezentate de
Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (caprior).
Dintre cele 4873 nevertebrate întâlnite în situl Porţile de Fier, statut special au: 4 specii de
gasteropode (Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia), clasa Insecta are
5 reprezentanţi cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar ceilalţi patru din
ordinul Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne
wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.).
Numărul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România. Din
cercetările întreprinse până în prezent rezultă că fauna sitului „Porţile de Fier” se compune din 5205
taxoni, dintre care 4873 nevertebrate şi 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenţă ridicată
înregistrează clasa Aves, cu 205 de reprezentanţi, urmată de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanţi, cea
mai slabă reprezentaţă clasă fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
În situl „Porţile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni şi 17 specii de reptile. Dintre
acestea, amfibianul Pelobates syriacus şi reptilele: Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta
praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-
mediteraneene, respectiv mediteraenene strict protejate .
Minidelta Nerei reprezintă alături de Delta Dunării unul dintre cele mai tinere suprafeţe de pământ ale
României, aflat în continuă construcţie şi de aceea este unul din cele mai fragile ecosisteme al ţării.
Echilibrul poate fi repede perturbat prin acţiunea directă a unor factori: incendieri ale vegetaţiei,
niveluri ridicate pe perioade lungi ale inundaţiilor, specii de plante invazive; sau prin acţiunea indirectă
a altora, cum ar fi: poluarea cursurilor de apa care traverseaza zona, intensificarea navigaţiei pe cursul
inferior al Nerei etc.
Semenic – Cheile Caraşului
Situl se caracterisează prin prezenţa a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de
interes comunitar :

 Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi,

 Pajişti calcaroase din nisipuri xerice,
 Pajişti uscate semi-naturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri
importante pentru orhidee),
 Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase (si ale zonelor
submuntoase din Europa continentala)\
 Turbarii înalte active,
 Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion),
 Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase,
 Păduri de pantă, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion,
 Turbarii împădurite.
Din punct de vedere fitogeografic flora este alcătuită în principal din elemente eurasiatice
(33,33 %) care formează fondul general al florei din regiunea temperat europeană. La acestea se
adaugă cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii,
răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinţă al sitului Semenic – Cheile
Caraşului. Abundenţa mare a speciilor saxicole este ca urmare a prezenţei prin excelenţă a reliefului
carstic care dă o nota caracteristică sitului.
Pădurile subxerofile de cer, garnita şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au
păstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum
purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus-specii de
interes european şi naţional.
În urma studiului faunistic realizat, cât şi din informaţiile bibliografice s-a putut observa o
diversitate faunistică importantă în ceea ce priveşte numărul de specii (672 – din care 509 de specii
sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate) cât şi valenţa ecologică a acestora.
Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt
endemice.
Amfibienii sunt remarcaţi prin prezenţa a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin
convenţiile de mediu Ratificate şi de România cum ar fi: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus
vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina.
Există în acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite convenţii naţionale şi
internaţionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis şi Vipera ammodytes ammodytes.

Deoarece situl se află aşezat între regiunile boreale şi tropicale, prin România trec unele dintre
cele mai importante drumuri de migraţie ale păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) şi
primavara spre nord (pasajul de primavară).
Vulnerabilitatea sitului este data de activităţile antropice care afectează habitatul multor specii
de floră şi faună salbatică.
Suprapăşunatul produce:
 Exces de elemente fertilizante de natura organică (azot şi potasiu)
 Schimbarea pH-ului solului.
Apariţia şi răspândirea buruienilor de tarla cum ar fi:
 urzica (Urtica dioica), steviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum
aquilinum), brandusa de toamnă (Colchicum autumnale) şi alte plante nevaloroase sau toxice
 Rărirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor
 Degradarea peisajului montan
 Focare de boli (necrobaciloza) şi dăunători pentru plante şi animale.
Incendierea păşunilor:
 Influenţează puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologică, productivitatea biologică,
modificând structura şi însuşirile solului
 În afară de plante sunt distruse bacteriile din sol, rame, insecte, rozatoare (se distruge
microfauna)
 Se distruge stratul de humus
 Solul se acoperă cu o crustă foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor
 Se schimba pH-ul solului.
Solul este invadat de ferigă:
 feriga este o specie toxică (contine tiaminaza) şi provoacă hematuria.
Ecosistemul acvatic este afectat, datorită poluării principalelor ape de suprafaţă cu materii
organice şi anorganice. Lacurile de acumulare sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu există
studii cu privire la fauna şi flora existentă.
Principalele ameninţări pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrişările, poluarea apelor la
suprafaţă care se subteranizează, activitatea turistică. Prin aceste influenţe pot fi afectate speciile de
chiroptere strict protejate şi speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
Cheile Nerei – Beuşniţa

Habitatele de pădure (făgete) din acest parc unice în Europa, au o mare importanţă biologică,
genotipică estetică şi mediogenă fiind printre puţinele făgete care s-au păstrat în stare virgină. În urma
cercetărilor făcute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente în zonă, aparţinând la 98
familii. Vegetaţia prezintă o deosebită importantă stiinţifică, aici întâlnindu-se o serie de specii rare,
printre care diverse endemisme şi specii sudice, unele aflate în apropierea de limita nordică a arealului
european.
Se întâlnesc aici asociaţii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a ţării, cu afinităţi cu
vegetaţia submediteraneană de la sud de Dunăre. Printre cele mai caracteristice se numără făgetele cu
alun turcesc, tufărisurile de liliac, mojdrean şi scumpie cu numeroase specii însoţitoare saxicole,
pajiştile de stâncării şi asociaţiile pioniere de stâncării calcaroase.
Au fost identificate un număr de 189 de taxoni de nevertebrate şi 124 de taxoni din cadrul
vertebratelor, sudul Banatului a permis pătrunderea şi adăpostirea unei faune cu pregnant caracter
mediteraneean. Aici, aceste specii mediteraneene termofile au găsit prin relieful calcaros, însorit etc.
condiţii propice de instalare.
Aici există o diversitate avifaunistică bogată, reprezintă locul de odihnă şi de hrană, dar şi
refugiul pentru cuibăritul a numeroase păsări migratoare, rarităţi cum sunt speciile Falco subbuteo şi
Falco peregrinus
Pe langă toate celelate specii putem spune că situl Cheile Nerei - Beuşniţa adăposteşte şi încă un
număr însemnat de carnivore printre care ursul, lupul, râsul, specii de interes comunitar.
Fauna acvatică - referitor la ihtiofauna râului Nera putem spune că acesta adăposteste o serie de
rarităţi-Cobitis elongata (fâsa) este una dintre ele, un al doilea element remarcabil al ihtiofaunei Nerei,
este o subspecie aparte de fusar, Aspro zingel (Aspro streber- Pietrar ).
Habitatele naturale din domeniul public al comunelor care includ pajişti şi tufărişuri se caracterizează
printr-o stare mai puţin favorabilă datorită păşunatului, practicat în anumite perioade ale anului când
este interzis păşunatul şi cu un număr de animale pe unitatea de suprafaţă mult mai mare decât
capacitatea de suport a acestora.
În cazul habitatelor de ape dulci, datorită braconajului practicat la pescuit, populaţiile unor specii de
peşti au scăzut numeric. În peşteri şi grote se produc încă daune datorită practicării turismului
neorganizat şi insuficient controlat.
Ecosistemele terestre sunt afectate în anumite zone restrânse datorită exploatărilor de arbori şi a
braconajului în urma cărora efectivele de urs, lup, râs, pisică sălbatică, lilieci sunt în scădere (în
situaţia din 2004 la majoritatea speciilor de interes cinegetic, numărul exemplarelor este mai mic decât
efectivul optim).

Pentru nevertebrate, dar şi pentru plantele caracteristice, principalele ameninţări sunt cauzate de
arderea păşunilor şi într-o mai mică măsură de păşunat.
Principalele ameninţări pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrişările, poluarea apelor de suprafaţă
care se subteranizează, activitatea turistică. Prin aceste influenţe pot fi afectate speciile de chiroptere
strict protejate şi speciile de nevertebrate, unele fiind endemice.
Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufărişuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de

sibleacuri. Compoziţia floristică a pajiştilor este abundentă în elemente sudice, iar pădurile păstrează
amestecuri de fag, brad şi neafectate de tăieri.
În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversităţii mediilor de viaţă, se întâlneste o bogată şi
heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderenţă a elementelor sudice.
Domoglet – Valea Cernei, Iardaşiţa
Importanţa sitului constă în bogăţia floristică existentă în Domogled, de mare valoare

stiinţifică, sub raport biologic, geobotanic şi ecologic, mai ales în ceea ce priveşte asocierea speciilor
de diverse origini geografice, care a generat şi asociaţii vegetale specifice locale, la care se adaugă
importanţa faunistică a zonei, în care coabitează numeroase animale de diferite origini geografice,
impreuna cu cele locale .
Activităti antropice de natură: - turism necontrolat, păşunat abuziv, braconajul, pescuitul, utilizarea
resurselor naturale de pe raza sitului, exploatarea produselor lemnoase, amenajerile hidrotehnice
existente.
În următoarele pagini sunt prezentate speciile enumerate în anexa 2 a Directivei consiliului
92/43/CEE.



4.5.3. Impactul prognozat
Impactul direct ecologic apare în cazul LEA care traversează zone întinse (lungimi mari de
traseu), acesta afectând fauna şi flora existentă în zonă.
Datorită aşezării geografice între regiunile boreale şi tropicale teritoriul României este traversat
de unele din cele mai importante drumuri de migraţie avifaunistice primăvara spre Nord (pasajul de
primavară) şi toamnă spre Sud (pasajul de toamnă).
Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina traversează drumul de migraţie II (panono –
bulgar).
În faza de execuţie, biodiversitatea poate fi afectată datorită realizării culoarului de sigurantă la
traversarea zonelor împădurite ca urmare a defrişării unei suprafeţe de cca. 183,48 ha , din care 2.29 ha
definitiv (1.22 ha agricol şi 1.07 ha forestier) şi circa 181.19 ha temporar (31.57 ha agricol şi 149.62 ha
forestier), precum şi datorită prezenţei utilajelor şi a oamenilor în perioada de realizare a lucrărilor de

construcţii montaj (CM).
În faza de exploatare, funcţionarea LEA poate afecta migraţia păsărilor datorată undelor
electromagnetice ce pot provoca perturbarea simţului de orientare a păsărilor migratoare, dacă LEA se
găseşte pe culoarul de zbor al acestora. Traseul LEA intersectează parţial drumul de migraţie al
păsărilor II (panono - bulgară) ceea ce va impune ca la proiectarea LEA să se ia măsuri speciale.
Acest fapt este cel mai des întâlnit în zonele neîmpădurite sau de câmpie, zone în care
conductorii stâlpilor de tensiune constituie adevărate “puncte de atracţie” ca loc de odihnă pentru
păsări.
Păsările mari în special cele răpitoare poposesc cu mare plăcere pe stâlpii cu conductori
ramificaţi de înaltă tensiune, care sunt cu 20 –40 m mai înalţi dectât stâlpii de medie tensiune, de
asemenea periculoşi.
Această problemă reprezintă cea mai importantă latură a problematicii coexistenţei dintre
păsări şi liniile electrice aeriene.
Referitor la celelalte animale sălbatice (altele decât păsările) s-a constatat din experienţa de
exploatare că nu sunt influenţate semnificativ de apariţia unei LEA noi. Schimbarea tipului vegetaţiei
în culoarul LEA poate avea rezultate benefice pentru multe specii asigurând şi alte tipuri de hrană
pentru acestea
Prin evitarea zonelor împădurite se respectă şi prevederile legale privind conservarea
habitatelor naturale.
Impactul proiectului asupra florei este de aşteptat a fi reprezentat de pierderea habitatului
salbatic cuprinzând fragmentarea pădurii, de incendii potenţiale în pădure şi de înfiinţarea unor specii
neautohtone.
Impacturile asupra faunei ce pot fi aşteptate sunt: coliziunile şi electrocutările speciilor
aviare şi de lilieci (în funcţie de ciclurile de migrare şi speciile de interes cunoscute,) albine şi
roiurile de albine (chiar dacă nu există nici un impact asupra albinelor şi coloniilor de albine această
problemă trebuie considerată), distrugerea vizuinelor şi a cuiburilor, alte impacturi (moartea
plantelor şi animalelor, distrugerea răsadurilor de plante,etc,).
4.5.4. Impactul asupra zonelor protejate

Impactul direct ecologic apare în cazul LEA care traversează zone întinse (lungimi mari de
traseu), acesta afectând fauna şi flora existentă în zonă.
Activităţile specifice desfăşurate în perioada de construcţie pe amplasamentul proiectului
propus vor avea impact negativ asupra florei şi faunei în incinta şantierului şi în vecinătatea acestuia,
prin înlăturarea componentelor biotice total sau parţial de pe amplasament, astfel:
- defrişarea vegetaţiei forestiere existente în zona impădurită, pe toată lăţimea culoarului LEA (54m).
Pe toată perioada de funcţionare a LEA, culoarul se va menţine defrişat, intervenindu-se periodic cu
lucrări specifice astfel ca vegetaţia forestieră să nu depăşească înălţimea de 2 – 3 m, pentru a nu
deranja conductorii electrici;
- îndepărtarea completă a componentei biotice (vegetaţiei + faună terestră şi subterană) prin excavaţii
pentru fundaţiile stâlpilor LEA şi platforma drumului de acces;
- pe perioada execuţiei lucrărilor fauna terestră va fi deranjată prin fragmentarea habitatelor, ca urmare
a defrişării vegetaţiei forestiere, iar prezenţa umană va determina indepărtarea faunei terestre mobile
spre zone mai îndepărtate cu aceeaşi nişă ecologică;
Vegetaţia ierbacee şi lemnoasă de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin lucrările
forestiere specifice (doborârea şi fasonarea arborilor). În zonele accesibile ale culoarului LEA
materialului lemos fasonat se va evacua în afara amplasamentului pentru valorificare, iar în zonele
inaccesibile se va stivui în afara culoarului de lucru şi se va lăsa pe loc.
În timpul execuţiei lucrărilor de defrişare şi de construcţii, pe o bandă cu lăţimea 50 - 100 m,
vegetaţia va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitate de construcţii, care se depune pe
iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf
este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitaţii, în timpul de funcţionare al
utilajelor şi mijloacelor de transport şi este generată de un număr limitat de utilaje care funcţionează
concomitent.
Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat îndepărtarea
indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte din
speciile de insecte etc.), în afara zonei afectată cu lucrări, mai puţin cei aflati în stadiul de ou, pui în
cuib, larvă, pupă.
Fauna terestră va fi puţin afectată de poluanţii generaţi de activitate, mai puţin de praf şi emisiile de
noxe chimice degajate prin arderea carburanţilor, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele
utilajelor şi mijloacelor de transport, impiedicarea accesului în unele zone etc. Concentraţiile potenţiale
ale poluanţilor chimici din aer în perioada şantierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru
fauna zonei. Prezenţa acestor poluanţi va avea ca efect deplasarea indivizilor de animale şi păsări spre

zone mai îndepărtate cu aceeaşi nisă ecologică, situaţie care se menţine pe termen lung, până după
momentul definitivării lucrărilor.
Poluanţi generaţi de activitate nu duc la restrângerea arealului, diminuarea numerică/dispariţia
unor specii din fauna locală care pot fi întânite în amplasamentul PP şi zona limitrofă, acestea fiind cu
areale largi la nivel local şi naţional, inclusiv speciile protejate listate în anexa 3 la OUG nr. 57/2007 şi
fac obiectul protecţiei speciale în siturile Natura 2000.
În faza de construcţie, pe suprafeţe limitate reprezentând culoarul LEA şi ampriza drumului de
acces, proiectul propus generează asupra vegetaţiei şi faunei:
- un impact direct, semnificativ cu intensitate puternică, pe termen lung, rezidual şi un grad de
extindere zonal, asupra vegetaţiei de pe culoarul LEA.
- un impact direct, semnificativ cu intensitate redusă, pe termen scurt (pe perioada execuţiei lucrărilor),
un grad de extindere zonal asupra faunei din amplasamentul PP şi din zona limitrofă.
La alegerea traseului s-a avut în vedere evitarea zonelor cu vii şi livezi intensive precum şi
corpurile mari de pădure. Prin evitarea zonelor împădurite la alegerea traseului LEA se respectă şi
prevederile legale privind conservarea habitatelor naturale.
Traseul LEA intersectează parţial drumul de migraţie al păsărilor II (panono - bulgară) ceea ce
va impune ca la proiectarea LEA să se ia măsuri speciale, atât pentru protecţia păsărilor cât şi pentru
protecţia liniei.
La proiectarea LEA în zona de traversare a drumului de migraţie al păsărilor II (panono –
bulgară) se vor lua măsuri atât pentru protecţia elementelor LEA (poluarea izolaţiei) cât şi a păsărilor, şi
anume:
 Evitarea amplasării LEA pe coamele dealurilor perpendiculare pe ruta de migraţie
care protejează păsările şi evită poluarea vizuală („breaking the skyline”);
 Utilizarea configuraţiei pe orizontală a conductoarelor;
 Utilizarea unei înălţimi uniforme a stâlpilor evitându-se pe cât posibil diferenţele de
nivel între aceştia şi stâlpii foarte înalţi;
 Utilizarea în zonele înalte a unor stâlpi cu înalţimi cât mai reduse;
 Utilizarea dispozitivelor de protecţie la capetele consolelor şi pe traversele stâlpilor
deasupra lanţurilor de izolatoare de sustinere, în scopul evitării poluării acestora de
către păsări;
 Utilizarea unor structuri cât mai aerisite pentru stâlpii LEA pentru evitarea formării
de cuiburi de către păsările mari.
Minimalizarea impactului se va realiza prin utilizarea tehnologiei de întindere a conductoarelor

cu „fir pilot”, care nu necesită accesul utilajelor în zonă, precum şi prin supraînălţarea stâlpilor de
traversare pentru a se evita defrişarea vegetaţiei din zona protejată;
Pentru a se reduce impactul asupra mediului datorită defrişării, această activitate se va
desfaşura astfel:
- culoarele se vor defrişa doar atunci când contractorul va ajunge cu frontul de lucru în zona
împădurită;
- activitatea de reîmpădurire – pentru care sunt prevăzute fonduri în devizul general al lucrării
ar putea fi devansată prin înţelegeri încheiate între proprietarii zonelor împădurite şi beneficiarul
investiţiei.
În vederea minimizării impactului asupra vegetaţiei produs în faza de execuţie şi în faza de
exploatare a LEA, se vor lua o serie de măsuri specifice:
- îndepărtarea totală a vegetaţiei trebuie să fie evitată şi limitată la zona amplasamentelor
stâlpilor. În deschiderile dintre stâlpi vegetaţia trebuie să fie tăiată pentru respectarea
gabaritelor electrice impuse.
- drumurile de acces noi trebuie să fie construite numai în cazul în care nu există nici un fel de
drumuri în zonele de interes public sau privat.
- lucrările de excavaţii şi turnarea betoanelor vor trebui să se efectueze pe baza unor tehnologii
adecvate în vederea afectării unor suprafeţe minime de teren.
- lucrările de ridicare ale stâlpilor se vor efectua de asemenea pe baza unor tehnologii adecvate
în vederea afectării unor suprafeţe minime. În cazul zonelor de munte trebuie aplicată
tehnologia de ridicare „bară cu bară” în locul utilizării macaralelor care necesită drumuri de
acces la borne amenajate precum şi nivelarea terenurilor pentru fixarea macaralelor.
- pentru lucrările de întindere la săgeată a conductoarelor se va elibera de vegetaţie un culoar
foarte îngust pentru derularea firului pilot. În consecinţă este obligatorie utilizarea acestei
tehnologii.
Lucrările de mentenanţă vor avea o amploare mult mai redusă faţă de alte LEA din următoarele
motive:
o stâlpii sunt zincaţi dispărând necesitatea ciclurilor de vopsire şi a înlocuirii barelor
corodate;
o izolaţia este de tip compozit care are un număr mult mai redus de armături deci scade
probabilitatea de avarie pe lanţ;
o prizele de legare la pămănt sunt realizate din platbandă zincată mai groasă (40 x 6 mm in
loc de 40 x 4 mm nezincată).
În cazul lucrărilor de mentenanţă majoră care pot implica şi stâlpii noi, se vor respecta măsurile
de reducere a impactului prezentate pentru execuţia LEA.
4.6. Peisajul
Traseul LEA s-a stabilit astfel încât să se respecte condiţiile de coexistenţă ale acesteia cu
elemente naturale, obiecte, construcţii, instalaţii etc din vecinătate conform cu cerinţele normativului
NTE 003/2004.
Stâlpii LEA au structuri zvelte încadrăndu-se armonios în peisajul zonei.
Acesta evită deteriorarea siturilor istorice, arheologice şi culturale asigurând încadrarea în
peisajul industrial existent şi afectând suprafeţe de teren cât mai reduse.
Condiţiile tehnice generale avute în vedere la alegerea traseului liniei precizează necesitatea
respectării normelor de protecţie a mediului precum şi evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a
terenurilor de înaltă productivitate agricolă, a zonelor împădurite precum şi a celor plantate cu vii şi
livezi.
Dispoziţia constructivă adoptată asigură încadrarea armonioasă în mediu, conservându-se
peisajul şi introducând caracterul de modernitate industrială în contextul natural, istoric sau tradiţional.
4.6.1. Impactul prognozat
În faza de execuţie, prezenţa organizării de şantier şi a fronturilor de lucru vor contribui la o

degradare temporară a cadrului natural şi peisagistic.
În faza de exploatare a LEA impactul vizual produs de aceasta se datorează caracterului lor
specific industrial extins pe zone destul de lungi. LEA alterează peisajul, îndeosebi în apropierea
zonelor turistice, istorice şi a celor locuite.
Toate variantele evită integral zonele de intravilan.
Integrarea unei LEA noi de foarte înaltă tensiune în cadrul natural, în funcţie de natura
mediului se poate face în două moduri şi anume:
 Absorbţia – în zonele cu valoare peisagistică, în zonele turistice şi în cele de importanţă
istorică este obligatorie utilizarea atât a vegetaţiei cât şi conturului terenurilor în vederea
reducerii substanţiale a impactului vizual al LEA („camuflarea” acesteia).

 Inserţia – soluţie aplicabilă mai ales în apropierea zonelor locuite şi industriale în care estetica
LEA poate contribui la îmbunătăţirea imaginii zonei respective printr-o alegere adecvată a
structurilor metalice şi a modului de amplasare a stâlpilor.
Cele trei variante traversează în principiu două zone:
- zona de munte reprezentată de Munţii Mehedinţi, Almajului, Semenicului şi Aninei;
- zona depresionară reprezentată de Depresiunile Mehadica, Almajului şi Bozoviciului. În
zonele de munte împădurite pentru reducerea impactului vizual şi implicit absorbţia LEA în cadrul
natural s-au impus următoarele măsuri:
 la ieşirea din staţia Porţile de Fier, LEA se va amplasa în paralel cu LEA 220 kV Porţile de
Fier - Reşiţa pentru reducerea lăţimii culoarului ce urmeaza defrişat;
 evitarea amplasării traseului LEA pe crestele munţilor respectiv pe coamele dealurilor pentru a
nu se profila stâlpii liniei pe orizont;
 amplasarea traseului în spatele pădurilor (privind dinspre reţelele de transport auto şi feroviar)
pentru mascarea acesteia;
 utilizarea structurilor metalice tip „grinzi cu zăbrele” realizate din laminate subţiri („structuri
aerisite”) care în conformitate cu analizele de impact vizual efectuate pe plan mondial au
impactul vizual cel mai redus.
Prin utilizarea structurilor metalice tip „aerisit”, alegerea adecvată a culorii stâlpilor şi
izolatoarelor, evitarea utilizării unor stâlpi foarte înalţi sau cu mari diferenţe de înălţime se va realiza o
integrare armonioasă a LEA în cadrul natural existent („absorbţia” acesteia).
În zona câmpiei depresionară cu traseu impus de corelarea cu Planurile de Urbanism General
şi de evitarea terenurilor de înaltă productivitate agricolă reducerea impactului vizual se realizează prin
alegerea adecvată a modelelor structurilor metalice, a culorii acestora, a conductoarelor şi izolaţiei
precum şi a înălţimii şi tipului stâlpilor.
Se menţionează că pentru LEA 400 kV Portile de Fier – Anina, se va utiliza numai gama de
stâlpi „RODELTA”, gama de stâlpi proiectată în conformitate cu prevederile ultimelor normative de
proiectare PE 105/1990 din laminate subţiri (tip „aerisit”).
La proiectarea elementelor LEA pe această porţiune se vor adopta măsuri ca să se reducă
impactul vizual şi anume:
 reducerea numărului de stâlpi prin mărirea deschiderilor;
 utilizarea la maximum posibil a stâlpilor de susţinere în locul stâlpilor de întindere în colţ
(stâlpii de susţinere sunt structuri mai zvelte decât stâlpii de colţ);

 alegerea culorii stâlpilor, conductoarelor şi izolatoarelor (un impact vizual major îl are
strălucirea stâlpilor şi a conductoarelor datorită galvanizării precum şi culoarea „stridentă” a
izolaţiei).
Se iau măsuri de atenuare a impactului vizual prin folosirea unor stâlpi zvelţi şi vopsirea
acestora în culori care să se armonizeze cu zona în care sunt amplasaţi. De asemenea izolaţia liniei va
fi de tip compozit, din următoarele motive: este mai puţin vizibilă, având dimensiuni mai mici decât
izolaţia clasică (sticlă, porţelan); acest tip de izolaţie se poate realiza într-o gamă variată de culori,
armonizându-se cu mediul înconjurător.
Reducerea impactului vizual şi implicit absorbţia LEA în cadrul natural impune următoarele
măsuri cu caracter general valabil pentru întregul traseu al liniei:
- întocmirea încă de la începerea lucrărilor a unui plan cu toate activităţile necesare pentru
protecţia mediului, a drumurilor de acces şi a zonelor din imediata apropiere a fundaţiilor;
- urmărirea fiecarei faze de execuţie pentru a garanta refacerea mediului la condiţiile iniţiale
şi curăţarea tuturor resturilor rămase;
- utilizarea fundaţiilor forate pentru limitarea distrugerii mediului.
4.7. Mediul social şi economic
Investiţia propusă va avea un efect benefic asupra infrastructurii din zonă, lucrarea nu este de
natură de a crea locuri noi de muncă.
Proprietarii din zonă vor beneficia de despăgubiri legale pentru terenurile ocupate definitiv sau
temporar de lucrările LEA Porţile de Fier - Anina.
4.7.1.Situaţia socială
 Zonificarea teritoriului
Zona studiată are o suprafaţă totală de 126 860 ha din care: teren agricol 38 057 ha (30%) şi
teren neagricol 88 803 ha (70%).
Defalcarea suprafeţelor de teren pe categorii de folosinţă este următoarea:
- teren agricol 38 057 ha, din care: arabil 27.90%, păşuni 47.22% fâneţe 20.29%, vii 1.27% şi
livezi 3.32%;
- teren neagricol 88803 ha, din care: păduri 90.54%, ape 1,95%, căi de comunicaţii 1,26%, curţi
construcţii 3.32% şi terenuri neproductive 2,93%.
Gruparea unităţilor administrative după suprafaţă relevă că cele mai mici teritorii le au
municipiul Drobeta Turnu Severin (4.17% din total zonă) şi comuna Brezniţa Ocol (5.29%). Comuna
Prigor domină zona şi la capitolul teritoriu cu o suprafaţă de 28 094 ha (22,15% din total zonă).

Defalcarea suprafeţelor de teren pe categorii de folosinţă şi teritorii administrative este

prezentată în tabelul nr. 27.
Tabel nr. 27 – Bilanţ territorial
Unitatea TEREN AGRICOL TEREN NEAGRICOL TOTAL

administrativ arabil păşuni fâneţe vii livezi Total păduri ape drumuri curţi neprod Total GENERAL
teritorială ha. ha. ha. ha. ha. ha. % ha ha ha ha ha ha % ha. %
Oraşul Anina 22 466 424 912 2.40 12223 40 140 682 550 13635 15.35 14547 11.47
Comuna 1177 4270 1544 323 7314 19.22 11458 69 64 102 542 12235 13.78 19549 15.41
Bozovici
Comuna Prigor 2089 3591 1709 291 7680 20.18 19962 48 79 73 252 20414 22.99 28094 22.15
Comuna 941 1693 1605 114 4353 11.44 2734 20 131 37 100 3022 3.40 7375 5.81
Lăpuşnicel
Comuna Iablaniţa 1711 2116 981 241 5049 13.27 6228 68 140 67 55 6558 7.38 11607 9.15
Comuna Mehadia 862 3683 560 5 130 5240 13.77 11317 377 199 64 202 12159 13.69 17399 13.72
Comuna Topleţ 410 443 592 1 30 1476 3.88 7681 24 46 76 78 7905 8.90 9381 7.39
Comuna Iloviţa 1046 629 146 7 15 1843 4.84 4767 63 75 40 122 5067 5.71 6910 5.45
Comuna Brezniţa 1897 953 160 415 105 3530 9.28 2709 36 116 89 231 3181 3.58 6711 5.29
- Ocol
Mun.Drobeta Tr. 464 127 1 55 13 660 1.73 1327 988 125 1716 471 4627 5.21 5287 4.17
Severin
TOTAL 10619 17971 7722 483 1262 38057 100.00 80406 1733 1115 2946 2603 88803 100.00 12686 100.00
0
% din total zonă 8.371 14.17 6.09 0.381 0.99 30.00 63.38 1.37 0.88 2.32 2.05 70.00 100.00
Suprafeţele de teren agricol sunt prezente în depresiunile intramontane.

În zona montană domină vegetaţia forestieră şi terenurile cu păşuni şi fâneţe. Zona este propice
creşterii animalelor.
Principalele caracteristici ale zonei studiate sunt:

- un municipiu reşedinţă de judeţ: Drobeta Turnu Severin (4 localităţi componente);
- un oraş Anina (2 localităţi componente);
- 28 de sate, din care 8 sate reşedinţe de comună;
- suprafaţa totală: 1268,60 km2;
- populaţia stabilă: 137365 locuitori;
- densitatea oraşelor: 1,57 oraşe/1000 km2;
- densitatea satelor: 2,21 sate/100 km2;
- densitatea populaţiei pe medii:
- urban: 581 locuitori/ km2 (nr. locuitori/suprafaţa zonei urbane);
- rural: 21 locuitori/ km2 (nr. locuitori/suprafaţa zonei rurale);
- gradul de urbanizare: 83,97% (populaţia urbană a zonei/populaţia totală a zonei x 100);

 Infrastructurile tehnice
Reţeaua rutieră existentă asigură legătura între toate localităţile din zona studiată, oraşele şi
localităţile din zonele limitrofe. Principalele drumuri naţionale, axe de circulaţie între judeţe, care
traversează zona studiată sunt:
- DN 6 drum european 70
- DN 56A Drobeta Turnu Severin – Calafat
- DN 57B Oraviţa – Iablaniţa
- DN 58 Caransebeş – Reşiţa – Anina
- DN 67 Drobeta Turnu Severin – Tg. Jiu.
Accesul între localităţiile din cadrul zonei studiate se realizează prin intermediul drumurilor
judeţene şi comunale.
Principalele drumuri judeţene sunt următoarele:

- DJ 571F, DN 57B (Prilipeţ) – Eftimie Murgu
- DJ 582C, Reşiţa (DJ 582) - Anina (DN 58)
- DJ 582F, Anina – Staţiunea Marghitaş
- DJ 607B,Drobeta Turnu Severin (DN67) – Magheru – Brezniţa Ocol – Jidoştiţa – Bunoaica – Ciresu
– Jupăneşti – Marga(DJ670)
- DJ 607C, DN6 – Iloviţa – Bahna – Ciresu – Podeni – Malarisca – Balta – Balta(DJ 670)
- DJ 608, Plugova(DN6) – Globurău – Costişa – Borugi – Cornereva – Gruni – Arsuri – Obiţa – Rusca
– Ţeregova – Luncaviţa – Mehadica – Cuptoare – Cruşovăţ(DN 6).
Zona studiată este traversată de calea ferată Bucureşti - Timişoara.

Localităţiile urbane din zona studiată beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat
precum şi comunele Bozovici, Iablaniţa, Mehadia, Topleţ şi Brezniţa – Ocol. În marea majoritate a
zonei studiate nu există sisteme satisfăcătoare de canalizare şi epurare a apelor uzate. Sunt prevăzute
cu staţii de epurare a localităţilor Drobeta Turnu Severin şi Mehadia.
Sunt necesare reţele de canalizare noi şi eficiente şi staţii de epurare a apelor uzate.
Evacuarea apelor pluviale este nerezolvată în marea majoritate a localităţilor zonei studiate.
Alimentarea cu gaz metan este realizată numai pentru municipiul Drobeta Turnu Severin şi
oraşul Anina.

Alimentarea cu energie electrică a localităţilor din zona studiată se realizează prin reţeaua de
medie tensiune 20 kV. Distribuţia energiei se realizează subteran în municipiul Drobeta Turnu Severin
şi aerian în zona rurală.
Transportul energiei electrice în cadrul zonei se realizează prin reţeaua aeriană 110 kV. În zona
studiată este amplasată, zona localităţii Gura Văii, staţia electrică de conexiune 400/220/110 kV Porţile
de Fier, racordată la sistemul electroenergetic naţional, prin următoarele linii electrice aeriene:
- 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti;
- 400 kV Porţile de Fier – Slatina;
- 220 kV Porţile de Fier – Cetate;
- 220 kV Porţile de Fier – Reşiţa.
Municipiul Drobeta Turnu Severin este echipat cu instalaţii de termoficare. Sistemul de
telecomunicaţii din zonă este alcătuit din centrale telefonice automate şi manuale. Legăturile telefonice
interurbane sunt realizate prin cabluri simetrice şi cabluri cu fibre optice.
Realizarea strategiei de amenajare şi dezvoltare a teritoriului, necesită măsuri pentru
dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor localităţilor, realizarea unei infrastructuri tehnice
moderne care să permită integrarea teritoriului în structurile regionale. Realizarea obiectivelor şi
măsurilor propuse depind de voinţa punerii în practică şi de existenţa mijloacelor financiare.
• Reabilitarea reţelei de drumuri naţionale şi judeţene (prin îmbunătăţirea capacităţii de trafic)
• Realizarea unor viteze comerciale mari pe reţeaua de căi ferate, linii cu viteză sporită
• Modernizarea şi dezvoltarea echipării hidroedilitare a localităţilor (sisteme de alimentare cu
apă, canalizare, staţii de epurare)
• Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii de producere şi transport a energiei electrice, în
condiţii de eficienţă economică şi de protejare a mediului (LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina)
• Retehnologizarea şi automatizarea sistemelor de distribuţie a energiei termice.
• Organizarea şi dezvoltarea activităţii de distribuţie a gazelor, racordarea unor noi localităţi la
reţelele de gaze
• Modernizarea reţelelor şi echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea lor (cabluri fibre
optice, centrale automate interurbane)
• Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii de servicii publice cu rol şi funcţii teritoriale în
raport cu rolul şi funcţiunile acestora în reţeaua generală de localităţi.
 Structura socio – demografică
La 1 iulie 2008, populaţia zonei studiate conform Institutului Naţional de Statistică era de
137365 locuitori.
In cadrul zonei se manifestă o scădere a populaţiei, faţă de recensământul din anul 1992,
aceasta reprezentând 90,11% atât la nivelul anului 2002 cât şi la nivelul anului 2008.
Scăderea numărului de locuitori este o caracteristică specifică acestei perioade atât la nivel
naţional cât şi la nivel zonal.
La recensământul din anul 2002 la nivelul judeţului Caraş – Severin structura populaţiei după
etnie se prezinta astfel: 88.2% români, 2.4% rromi, 1.9% croaţi, 1.8% sârbi, 1.8% germani, 1.8%
maghiari, 1.1% ucrainieni, alte etnii având valori subunitare. Structura populaţiei judeţului după religie
se prezintă după cum urmează: 83.5% ortodoxă, 7.1% romano-catolică, 4.3% baptistă, 2.9%
penticostală, alte religii având valori subunitare.
La recensământul din anul 1992 la nivelul judeţului Mehedinţi structura populaţiei după
etnie se prezenta astfel: 98.3% români, şi 1.7% alte naţionalităţi (0.6% rromi, 0.4% sârbi, 0.3% cehi,
0.2% germani, 0.1% maghiari). Structura populaţiei judeţului după religie se prezintă după cum
urmează: 98.2% ortodoxă, 0.7% catolică, 0.4 ortodocşi de rit vechi, 0.2% baptistă, 0.1% penticostală,
şi 0.1% adventişti.
Evoluţia populaţiei în perioada 1992 – 2008, defalcată pe unităţi administrativ teritoriale este
prezentată în tabelele nr. 28-29. Din analiza acestora se observă o scădere a numărului de locuitori
precum şi decalajul dintre zona urbană şi cea rurală.
Tabel nr. 28 - Evoluţia populaţiei pe etape şi indici de creştere 1992 – 2008, pe total zonă şi categorii de unităţi
administrativ teritoriale
Unitatea Număr persoane Indici de creştere
administrativ teritorială 1992=100%
Anul 1992 2002 2008 2002/1992 2008/1992
Oraşul Anina 11329 9167 8899 80.92 78.55

Comuna Bozovici 3666 3321 3364 90.59 91.76
Comuna Prigor 3355 3126 2715 93.17 80.92
Comuna Lăpuşnicel 1664 1320 1274 79.33 76.56
Comuna Iablaniţa 2829 2661 2389 94.06 84.45
Comuna Mehadia 5264 4474 4210 84.99 79.98
Comuna Topleţ 3318 3192 2693 96.20 81.16
Comuna Iloviţa 1613 1428 1365 88.53 84.62
Comuna Brezniţa - Ocol 4150 4123 4005 99.35 96.51
Mun. Drobeta Tr. Severin 115252 104557 106451 90.72 92.36
TOTAL 152440 137369 137365 90.31 90.32
Tabel nr. 29 - Evoluţia populaţiei 1992 – 2008 pe total zonă şi reţea de localităţi
Categorii de localităţi Număr persoane Indici de creştere
1992=100%
Anul 1992 2002 2008 2002/1992 2008/1992
Municipii 115252 104557 106451 90.72 92.36
Orase 17669 15186 14938 85.95 84.54

Sate 25859 23645 22015 91.44 85.13

Total 152440 137369 137365 90.31 90.32
În zona rurală unităţile administrativ teritoriale cu populaţie sub 2000 locuitori sunt comunele
Iloviţa şi Lăpuşnicel, iar celelalte au o populaţie cuprinsă între 2000 şi 4000 locuitori. Excepţia o
constituie comunele Mehadia cu o populaţie de 5264 locuitori şi Brezniţa Ocol cu 4 150 locuitori.
Indicele de creştere a populaţiei 2008 raportată la anul 1992 pe total zonă este negativ
90,32%, cu valori ce variază între 76,56% comuna Lăpuşnicel şi 96,51% comuna Brezniţa Ocol.
Structura populaţiei, conform recensământului din anul 2002, pe sexe şi principalele categorii
de vârstă sunt prezentate în tabelele nr. 30 - 31. Din analiza acestora, rezultă că sexul feminin
reprezintă 51,05% din total zonă, apropriată mediilor judeţene de 51,38% (Caraş Severin) şi 51%
(Mehedinţi).
Defalcarea pe grupe de vârstă a populaţiei din zona studiată este următoarea:
- 17,25% 0 – 14 ani (media judeţeana conform recensământ 2002 17,34% Caraş Severin şi
17,30% Mehedinţi);
- 69,93% 15 – 59 ani (62,87% Caraş Severin şi 60,98% Mehedinţi);

- 12,82% peste 60 de ani (19,79% Caraş Severin şi 21,72% Mehedinţi)
Tabel nr. 30 - Structura populaţiei pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale (conform
recensământ 2002)
Unitatea Nr. persoane Din care:

administrativ - teritorială Total Sex feminin 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 de ani şi peste
nr. nr. % nr. % nr. % nr. %
Oraşul Anina 9167 4657 6.65 2012 8.49 5915 6.16 1240 7.04
Comuna Bozovici 3321 1715 2.45 518 2.19 1952 2.03 851 4.83
Comuna Prigor 3126 1587 2.27 701 2.96 1967 2.05 458 2.60
Comuna Lăpuşnicel 1320 694 0.99 152 0.64 676 0.70 492 2.79
Comuna Iablaniţa 2661 1392 1.99 378 1.60 1525 1.59 758 4.30
Comuna Mehadia 4474 2269 3.24 768 3.24 2698 2.81 1008 5.72
Comuna Topleţ 3192 1701 2.43 695 2.93 2063 2.15 434 2.46
Comuna Iloviţa 1428 685 0.98 218 0.92 857 0.89 353 2.00
Comuna Brezniţa - Ocol 4123 2023 2.89 778 3.28 2525 2.63 820 4.66
Mun. Drobeta Tr. Severin 104557 53339 76.13 17477 73.75 75882 78.99 11198 63.58
TOTAL 137369 70062 100.00 23697 100.00 96060 100.00 17612 100.00
% din total zonă 51.00 17.25 69.93 12.82
Tabel nr. 31 - Structura populaţiei şi a reţelei de localităţi (conform recensământului din 2002)
Categorii de localităţi Nr. persoane Din care:

Total Sex feminin 0 - 14 ani 15 - 59 ani
60 de ani şi peste
nr. nr. % nr. % nr. nr. % %
Municipii 104557 53339 76.13 17477 73.75 75882 78.99 11198 63.58
Oraşe 9167 4657 6.65 2012 8.49 5915 6.16 1240 7.04
Sate 23645 12066 17.22 4208 17.76 14263 14.85 5174 29.38
Total 137369 70062 100.00 23697 100.00 96060 100.00 17612 100.00
% din total zonă 51.00 17.25 69.93 12.82
Densitatea medie a populaţiei, în zona studiată, este de 100 locuitori/km 2, defalcată pe unităţi
administrativ teritoriale in tabelul nr. 32. Se evidenţiază două zone de densităţi: densitate scăzută 1 –
70 locuitori/km2 în zona rurală inclusiv oraşele Anina şi Băile Herculane, care variază între 9
locuitori/km2 comuna Prigor şi 91 locuitori/km2 oraşul Anina; densitate ridicată peste 150 locuitori/km2
municipiul Drobeta Turnu Severin 1946 locuitori/km2.
Densitatea zonei studiate este mult superioară densităţii medii la nivelul judeţelor Caraş
Severin (39,13 locuitori/km2, conform datelor de la recensământul din anul 2002) şi Mehedinţi (62,18
locuitori/km2). Această valoare ridicată se datorază situării în zona studiată – 10 unităţi administrativ
teritoriale, a reşedinţei de judeţ municipiul Drobeta Turnu Severin.
Tabel nr. 32 - Densitatea populaţiei

Unitatea Suprafaţa Populaţia Densitatea Zone cu densitate
administrativ - teritorială teritoriului nr. populaţiei Scăzută ridicată
km2 locuitori nr.loc/km2 1-50 peste 150
nr.loc/km2 nr.loc/km2
Oraşul Anina 145.53 8899 61 X
Comuna Bozovici 195.79 3364 17 X
Comuna Prigor 301 2715 9 X
Comuna Lăpuşnicel 74.29 1274 17 X
Comuna Iablaniţa 115.57 2389 21 X
Comuna Mehadia 174.08 4210 24 X
Comuna Topleţ 93.96 2693 29 X
Comuna Iloviţa 82.43 1365 17 X
Comuna Brezniţa - Ocol 94.61 4005 42 X
Mun. Drobeta Tr. Severin 54.71 106451 1946 X
TOTAL 1331,97 137365 100
Estimarea populaţiei din zona studiată la nivelul anilor 2015 - 2020 prezintă o descreştere faţă
de recensământul din 2002 având valori de 86,05% respectiv 80,68%.
Defalcarea evoluţiei prognozate a populaţiei pe teritorii administrative şi cumulat pe categorii

de localităţi este evidenţiată în tabelele nr. 33-34.
Tabel nr. 33 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale
Unitatea Nr. persoane Populaţia estimată
administrativ - teritorială 1992 2002 2015 2020
Oraşul Anina 11329 9167 6356 69.34 5275 57.55

Comuna Bozovici 3666 3321 2873 86.50 2700 81.30

Comuna Prigor 3355 3126 2828 90.48 2714 86.81
Comuna Lăpuşnicel 1664 1320 873 66.12 701 53.09
Comuna Iablaniţa 2829 2661 2443 91.79 2359 88.64
Comuna Mehadia 5264 4474 3447 77.05 3052 68.22
Comuna Topleţ 3318 3192 3028 94.87 29.65 92.89
Comuna Iloviţa 1613 1428 1188 83.16 1095 76.68
Comuna Brezniţa - Ocol 4150 4123 4088 99.15 4074 98.82
Mun. Drobeta Tr. Severin 115252 104557 90654 86.70 85306 81.59
TOTAL 158780 143388 123378 86.05 115682 8924.69
Tabel nr. 34 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi reţea de localităţi
Categorii de localităţi Nr. persoane Populaţia estimată
1992 2002 2015 2020
Municipii 115252 104557 90654 86.70 85306 81.59
Orase 17669 15186 11958 78.74 10717 70.57
Sate 25858 23645 20767 87.83 19660 83.15
Total 158780 143388 123378 86.05 115682 80.68
4.7.2. Situaţia economică
Piaţa muncii, liberalizată prin economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra volumului şi
structurii forţei de muncă din municipiu. Persoanele care rămân fără loc de muncă, pe o perioadă
îndelungată, au nevoie de programe de formare de durată pentru schimbarea profesiunii, iar în acelaşi
timp pot apărea probleme de sănătate, probleme sociale. La nivel de zonă analizată, există centre de
consiliere, formare profesională la locul de muncă şi urmărire a activităţii acestora, pentru şomeri de
vârstă peste 40 ani. Mai gravă este situaţia şomajului în rândul tinerilor absolvenţi, problemă socială
datorată unui cerc vicios: la angajare se cere experienţă în muncă, pe care nu o pot acumula dacă nu
sunt angajaţi, parcurs pe care îşi pierd încrederea în forţele proprii şi ajung în situaţii dificile.
Principalele măsuri necesare pentru ameliorarea evoluţiei populaţiei în cea ce priveşte resursele
de muncă constau în:
- ameliorarea ratei populaţiei active ;
- asigurarea condiţiilor pentru formarea profesională a populaţiei în scopul stabilirii
populaţiei în zonele rurale ;
- asigurarea de locuri de muncă ;
- creşterea numărului de populaţie activă ocupată în servicii.
4.7.2.1. Structura activităţiilor

 Agricultura, piscicultura, silvicultura
Zona studiată include un număr de 10 unităţi administrativ teritoriale şi are o suprafaţa

totală de 126 860 ha. Structura suprafeţei totale, a zonei studiate, pe categorii de folosinţă şi unităţi
teritorial administrative.
Terenurile agricole/arabile sunt mai bine reprezentate în zona depresiunilor intramontane.
După aplicarea Legii nr. 18/1991 – Legea fondului funciar, exploatarea terenurilor agricole se
face de către: gospodăriile individuale, asociaţiile producătorilor individuali, societăţi comerciale nou
înfiinţate.
În general utilajele pentru exploatarea pământului sunt vechi cu un grad de uzură avansat,
producând probleme în perioadele de utilizare maximă (primăvară - toamnă). Ponderea utilajelor noi,
performante este mică, justificat de preţul acestora precum şi de sistemul greoi (birocratic) de acces la
credite a micilor producători agricoli.
Efectivele de animale sunt în proporţie covârşitoare în gospodăriile populaţiei. Acest lucru se
datorează în principal modificărilor legislative apărute după 1989 în ceea ce priveşte dreptul de
proprietate asupra terenurilor.
Agricultura reprezintă activitatea dominantă a unităţilor teritorial administrative din cadrul
zonei studiate, excepţie face municipiul Drobeta Turnu Severin.
Pentru reabilitarea potenţialului agricol al zonei studiate şi dezvoltarea unei agriculturi
durabile, capabile să creeze în condiţiile economiei de piaţă surplusul economic necesar dezvoltării şi
participarea la echilibrul general al economiei, sunt necesare o serie de măsuri, din care considerăm
importante următoarele:
- sprijinirea formelor asociative, ale proprietarilor de teren, de exploatare a terenurilor
pentru a se ajunge la exploataţii rentabile;
- acordarea de facilităţi (credite cu dobânzi avantajoase) producătorilor agricoli la
achiziţionarea maşinilor şi utilajelor agricole;
- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în vederea eliminării dependenţei
agriculturii de factorii climatici;
- cultivarea întregii suprafeţe arabile;
- asigurarea cu seminţe şi material săditor de înaltă valoare productivă şi biologică;
- instituirea unor restricţii ferme în folosirea terenurilor agricole de calitate superioară în
scopuri neagricole;
- modernizarea şi eficientizarea actualelor unităţi de colectare a produselor agricole şi
amplasarea de noi centre în zonele deficitare;

- reabilitarea unităţilor de prelucrare a produselor agricole şi sprijinirea iniţiativei particulare în

înfiinţarea de noi unităţi;
- îmbunătăţirea sistemului de evidenţă cadastrală - gestionarea pe calculator.
4.7.2.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii
Industria în cadrul zonei studiate este reprezentată în principal de municipiul Drobeta

Turnu Severin.
Producţia industrială a municipiului Drobeta Turnu Severin reprezintă cca. 1% din producţia
industrială a României. Principalele produse industriale sunt: vagoane marfă 37.7%, celuloză şi
semiceluloză 21.5%, hârtie 7.5%, energie electrică 12.7%, placaje de lemn 7.1%.
Referitor la principalele întreprinderi industriale se menţionează:
- MEVA – vagoane de clasă şi transport marfă;
- SEVERNEV – nave de tonaj diversificat pentru circulaţie fluvială şi maritimă;
- CELEROM – celuloză şi hârtie;
- CHE Porţile de Fier I – produce anual cca. 6500000 MWh;
- CILDRO – mobilă şi cherestea;
- SOMACO – materiale de construcţii;
- AURORA – produse de panificaţie.
Sectorul industrial a cunoscut un declin considerabil după anul 1990. Trecerea de la o
dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată, energointensivă, la una care să funcţioneze
după regulile economiei de piaţă, s-a dovedit a fi un proces extrem de complicat şi mult mai îndelungat
decât s-a sperat. Scăderea a fost, în principal, determinată de:
- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor de desfacere
interne şi externe;
- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei
naţionale, volumul redus al investiţiilor etc.;
- procese de privatizare care nu au adus programe coerente de dezvoltare sau infuzii
semnificative de capital;
- echipamente şi tehnologii neperformante şi învechite.
Principala activitate industrială a oraşului Anina o reprezintă industria extractivă a cărbunelui
prin Exploatările miniere Anina şi Ponor, urmată de industria prelucrătoare (fabrica de şuruburi,
fabrica de cărămizi refractare, fabrica de cherestea) şi industria alimentară (fabrica de pâine şi abator

animale). Urmare acţiunilor iniţiate de guvern, datorită costurilor mari de producţie din exploatările
miniere, activitatea extractivă a fost redusă prin închiderea sau conservarea zonelor de exploatare.
Numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 conform Institutului Naţional de Statistică
era de 32291 municipiul Drobeta Turnu Severin şi 912 oraşul Anina. Defalcarea acestora pe domenii
de activitate este prezentat în figurile 3 şi 4.
Figura nr. 3 – Numărul mediu de salariatţ la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate

Figura nr. 4 – Numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate
 Turismul
Numeroase elemente cu valoare turistică legate de cadrul natural şi cu precădere de zona

montană, de monumente cultural-istorice şi de artă, bogăţia fondului etnofolcloric, completate cu
poziţia în teritoriu, varietatea arterelor de circulaţie se constituie într-o ofertă turistică cu un potenţial
ridicat.
Resursele turistice naturale, extrem de variate, sunt reprezentate prin numeroasele rezervaţii cu
valoare turistică, din parcul naţional.
Resursele turistice antropice ale zonei prezintă un potenţial deosebit din punct de vedere
cultural-istoric şi socio-economic.
Unităţi de cazare mai sunt sunt prezente în zona urbană (Drobeta Turnu Severin 15 unităţi
cazare/426 locuri, Anina o unitate cazare/10 locuri) precum şi în localităţiile Bozovici (o unitate
cazare/78 locuri) şi Mehadia (3 unităţi cazare/54 locuri).
Pentru modernizarea, diversificarea şi dezvoltarea structurilor de cazare şi alimentaţie publică
de importanţă turistică prin punerea în valoare a ofertei turistice în raport cu potenţialul turistic, sunt
necesare:
- ridicarea gradului de confort a spaţiilor de cazare existente;

- modernizarea şi sporirea dotărilor de agrement.
Dezvoltarea echilibrată în profil teritorial a activităţilor economico – sociale în concordanţă cu
distribuţia spaţială a potenţialului natural, economic şi uman, se poate realiza, acordându-se prioritate
pentru:
- restructurarea şi modernizarea activităţilor care valorifică superior potenţialul natural;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii în vederea
asigurării unor legături directe şi rapide în spaţiul regional;
- realizarea unor activităţi alternative în zonele afectate de subdezvoltare ca urmare a
restructurării;
- identificarea şi promovarea unor “centre/zone potenţiale de dezvoltare” cu grad sporit
de atractivitate pentru investitori.
4.7.3. Impactul potenţial al activităţii asupra populaţiei
Componentele cele mai importante ale impactului generat de construcţia LEA se manifestă în
perioada de execuţie prin:
- ocuparea permanentă a 2,29 ha de teren şi temporar a 168,90 ha de teren în timpul

construcţiei.
- deficiente în gestionarea deşeurilor de construcţie şi a celor menajere
- implementarea planului nu creează noi locuri de munca.
Impactul datorat poluării aerului în timpul efectuării lucrărilor asupra populaţiei va fi scăzut şi
nu va afecta sănătatea acesteia, datorită timpului scurt de expunere.
În cea ce priveşte sănătatea muncitorilor, concentraţiile estimate pe amplasament se situează sub
limitele prevăzute de „Normele generale de protecţia mediului” şi se se poate aprecia că nu există
riscul apariţiei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate de activităţile analizate
Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasament vor fi acţionate de motoare Diesel
care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.
Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la
nivelul locuitorilor sau lucrătorilor şi nu va exista public posibil nemulţumit de existenţa şi realizarea
proiectului. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv.
4.7.4. Impactul potenţial al activităţii asupra condiţiilor şi activităţilor economice locale
În perioada de exploatare, investiţia analizată are un impact pozitiv asupra condiţiilor şi

activităţilor economice locale manifestate prin:
- îmbunatăţirea serviciilor locale prin creşterea calitaţii serviciilor de alimentare cu energie
electrică
- creşterea nivelului de trai şi a oportunităţilor de dezvoltare
- creşterea cantităţii de energie electrică ce se poate tranzita între România şi Serbia, ceea ce
generează compensaţii
- îmbunătăţirea siguranţei în funcţionare şi creşterea calitătii serviciului de transport al
energiei electrice în ambele sisteme electroenergetice (al României şi al Serbiei);
- creşterea posibilităţii racordării la sistemul energetic naţional a potenţialilor producători de
energie „verde” (eoliană, biomasă, hidro) care ar putea contribui la mărirea puterii instalate
4.7.5. Impactul asupra infrastructurilor existente
 Afectarea zonelor protejate din punct de vedere a biodiversităţii

În faza de execuţie a LEA, biodiversitatea poate fi afectată datorită realizării culoarului de

sigurantă la traversarea zonelor împădurite ca urmare a defrişării unei suprafeţe maxime de cca.137,32
si utilizarea unei suprafete de cca. 171.19 ha, din care 2.29 ha definitiv (1.32 ha agricol şi 0.97 ha
forestier) şi circa 168.90 ha temporar (32.55 ha agricol şi 136.35 ha forestier), precum şi datorită
prezenţei utilajelor şi a oamenilor în perioada de realizare a lucrărilor de construcţii montaj (CM).
4.7.6. Măsuri de diminuare a impactului şi de protecţie a factorului uman
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Cele trei variante de traseu a LEA traversează câte 10 unităţi administrativ-teritoriale.

Au fost obţinute toate Planurile Urbanistice Generale (PUG) de la unităţile administrativ-
teritoriale şi au fost trasate pe hărţi cu scara 1:25000, 1:50000 contururile intravilane.
În timpul execuţiei lucrărilor se vor folosi drumurile existente în zonă şi acolo unde va fi
necesar se vor executa lucrări de amenajare a acestora pentru a corespunde necesităţilor de execuţie,
respectându-se normele şi reglementările legale.
În faza de exploatare a LEA impactul vizual produs de aceasta se datorează caracterului
specific industrial extins pe zone destul de lungi. LEA alterează peisajul, îndeosebi în apropierea
zonelor turistice, istorice şi a celor locuite.
Toate variantele evită integral zonele de intravilan ceea ce reduce considerabil impactul
câmpului electromagnetic asupra populaţiei.
Poluarea psihică datorată riscurilor de accidente

În conformitate cu normativul NTE 003/04/00 „Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1000 V”, proiectul prevede pentru protejarea instalaţiilor,
construcţiilor etc, situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în
contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune, în zone speciale de traseu:
o zone cu circulaţie frecventă;
o traversări peste drumuri, conducte, căi ferate, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii
de irigaţii etc;
o traversări peste linii de energie electrică sau de telecomunicaţii;
o traversări sau apropieri de clădiri;
o măsuri de siguranţă mărită la elementele linieie:
o stâlpii vor fi în construcţie întărită care să permită blocarea conductorului în clemă în
situaţia ruperii acestuia într-o deschidere adiacentă;
o secţiunea minimă a conductoarelor trebuie să fie de 35 mm 2 pentru conductoarele funie

din AL-OL si 50 mm2 pentru conductoarele finite din OL;
o se interzice înnădirea conductoarelor;
o lanţurile de izolatoare vor fi cu ramuri multiple;
o deschiderile reale între stâlpi nu vor depăşi 90% din deschiderile de dimensionare;
o stâlpii vor fi prevăzuţi cu prize de legare la pământ pentru circulaţie frecventă;
o pe toţi stâlpii se vor monta plăcuţe de avertizare pentru prevenirea accidentelor prin
electrocutare;
o gabaritele faţă de sol şi distanţele electrice până la obiectivele învecinate respectă
distanţele minime impuse pentru prevenirea accidentelor.
Situri arheologice
Culoarul LEA 400 kV proiectat nu afectează patrimoniul cultural. În cadrul acestuia nu sunt
depăşite valorile limită de calitate a mediului, precizându-se că acestea se încadrează în limitele
stabilite de legislaţia romană şi europeană din domeniul protecţiei mediului.
LEA nu afecteaza situri arheologice, distanta de apropriere variaza intre 0.3 - 17 km, conform
Listei anexate.
4.7.7. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi
natural
Particularităţiile florei şi faunei, prezenţa unor elemente relicte ori endemice, a formelor de
relief deosebite au condus la delimitarea, în cadrul zonei studiate, a unui număr mare de zone protejate.
- Parcul natural Porţile de Fier;
- Parcul naţional Domogled – Valea Cernei;
- Parcul naţional Semenic – Cheile Caraşului;
- Parcul naţional Cheile Nerei – Beuşniţa;
- Geoparcul Platoul Mehedinţi.
În cadrul acestora se regăsesc un număr de 30 rezervaţii naturale, 6 situri de importanţă
comunitară (SCI) şi 6 arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) nominalizate.
Lista monumentelor istorice, de artă şi arhitectură precum şi zonele naturale protejate sunt
prezentate în tabelele de mai jos.

În cadrul unităţilor administrativ teritoriale traversate de variantele traseului LEA 400 kV

proiectat, conform actelor normative emise până la această dată, sunt instituite următoarele zone
protejate:
 Legea nr. 5/2000 – Plan de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea III – zone protejate.
Tabel nr. 35 - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale

Suprafata Judetul
Poz. Denumirea
ha. (in cadrul zonei studiate)
B Domoglet – V alea Cernei 60100.00 Caras-Severin, Mehedinti
D Portile de Fier 115655.80 Caras-Severin, Mehedinti
E Cheile Nerei - Beusnita 37100.00 Caras-Severin
O Semenic – Cheile Carasului 36664.80 Caras-Severin
Tabel nr. 36- Rezervaţii şi monumente ale naturii

Localizarea Suprafaţa
Poz. Denumirea
(in cadrul zonei studiate) ha.
2.276 Rezervaţia Cheile Nerei – Beuşniţa PN-E Oraşul Anina 3081,30
2.279 Izvorul Bigăr PN-E Comuna Bozovici 176,60
2.280 Lisovacea PN-E Comuna Bozovici 33,00
2.283 Izvoarele Caraşului PN-O Oraşul Anina 578,00
2.284 Izvoarele Nerei PN-O Comuna Prigor 5028,00
2.285 Cheile Gârliştei PN-O Oraşul Anina, Comuna Goruia 517,00
2.287 Buhui-Marghitaş PN-O Oraşul Anina 979,00
2.290 Peştera Buhui PN-O Oraşul Anina 0,10
2.292 Rezervaţia Domogled PN-B Comuna Mehadia 2382,80
2.293 Coronini – Bedina PN-B Comuna Mehadia 3864,80
2.294 Iauna – Craiova PN-B Comuna Mehadia 1545,10
2.295 Iardaşiţa PN-B Comuna Mehadia 501,60
2.296 Belareca PN-B Comuna Mehadia 1665,70
2.302 Cheile Globului Comuna Iablaniţa 225,00
2.305 „Sfinxul Bănăţean” Comuna Topleţ 0,50
2.306 „Râpa Neagră” Comuna Mehadia 5,00
2.309 Valea Greatca Comuna Mehadia 9,00
2.310 Ravena Crouri Comuna Iablaniţa 7,00
2.311 Ogaşul Slătinic Comuna Bozovici 1,00
2.317 Locul fosilifer de la Globu Craiovei Comuna Iablaniţa 2,00
2.597 Gura Văii – Vârciorova PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 305,00
2.598 Valea Oglănicului Comuna Brezniţa - Ocol 150,00
2.603 Valea Ţesna PN-B Comuna Mehadia 160,00
2.607 Dealul Duhovnei Comuna Iloviţa 50,00
2.608 Dealul Vărănic Comuna Brezniţa - Ocol 350,00
2.611 Locul fosilifer Bahna PN-D Comuna Iloviţa 10,00
2.622 Cracul Găioara PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 5,00
2.624 Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 2,00
2.625 Cracul Virului PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 6,00
Tabel nr. 37 - Valori de patrimoniu cultural de interes naţional Monumente şi ansambluri de arhitectură
Arhitectura industriala, amenajari căi comunicaţie
Unitatea Administrativ Teritoriala
Nr. Denumirea Judetul
(in cadrul zonei studiate)
1. Monumente şi ansambluri de arhitectură
a)27 Cetatea Severinului Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinti
k)13 Ruinele Manastirii Vodita Municipiul Drobeta Tr. Severin Caras Severin
n)2 Mori si Valtori Comuna Progor, satul Putna Caras Severin
2. Monumente şi situri arheologice

g) Castre şi aşezările civile aferente; fortificaţii romano-bizantine
g)18 Ruinele oraşului roman cu rang de Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinţi
. municipiu şi apoi de colonia
g)19 Ruinele podului lui Traian, ale castrului Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinţi
. roman şi ale termelor
g)20 Ruinele bisericii medievale Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinţi
.
 HG nr. 2151/2004 – instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Tabel nr. 38 - Rezervaţii naturale

Unitatea Administrativ
Suprafata
Nr. Arie natural protejata Judet Teritoriala
ha
(in cadrul zonei studiate)
V. 6 Geoparcul Platoul Mehedinti 10600.00 Mehedinti Breznita – Ocol
 HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă

a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Tabel nr. 39 - Situri Natura 2000

Suprafaţa
Nr.
Nume sit Cod Judete totală
crt.
(ha)
Situri de importanţă comunitară (SCI)
1 Cheile Nerei – Beuşniţa ROSCI0031 Caras Severin 37289,80

2 Domoglet – Valea Cernei ROSCI0069 Caras Severin 62014,30
3 Platoul Mehedinţi ROSCI0198 Caras Severin, Mehedinti 53891,80
4 Porţile de Fier ROSCI0206 Caras Severin, Mehedinti 125971,50
5 Semenic - Cheile Caraşului ROSCI0226 Caras Severin 37729,80
Râul Nera între Bozovici şi Ruşi ROSCI0375 Caras Severin
6
Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA)
1 Cheile Nerei – Beuşniţa ROSPA0020 Caras Severin 37289,80

2 Cursul Dunării – Baziaş – Porţile de Fier ROSPA0026 Mehedinti
3 Domoglet – Valea Cernei ROSPA0035 Caras Severin 62014,30
4 Munţii Almăjului – Locvei ROSPA0080 Caras Severin, Mehedinti 118141,60
5 Munţii Semenic – Cheile Caraşului ROSPA0086 Caras Severin 37729,80
6 Depresiunea Bozovici ROSPA0149 Caras Severin
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În apropierea LEA sunt localităţi cu tradiţii culturale specifice zonei. Lucrarea propusă nu va
avea un impact asupra condiţiilor etnice şi culturale.
4.9. Impactul transfrontalier
În conformitate cu prevederile Legii nr. 22/2001 care ratifică Convenţia privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontalier adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, la
articolul 1 alineatul VII se stipuleaza: „Impact trasfrontalier înseamnă orice impact nu neaparat de
natură globală produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părti, a cărui
origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul zonei sub jurisdicţia unei alte părţi”.
Lungimea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina de cca. 80 km.
În ceea ce priveşte posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în
context transfrontalier, nu e cazul, deoarece lucrarea de faţă se raportează strict la lungimea traseului
pe teritorul României.
4.10. Perioadele de construcţie, funcţionare, închidere a activităţii de refacere a mediului şi

postînchidere
Durata de realizare a investiţiei: 2013-2015 (26 luni); durata de viaţă normată a LEA este de 40 de ani.
Durata de viaţă reală a liniei, în condiţiile respectării ciclurilor normate de reparaţii, este de 70 – 80
ani.
După expirarea duratei de viaţă, operaţiunile de dezafectare a LEA Porţile de Fier - Anina vor
implica următoarele operaţiuni:
 Demolarea stâlpilor şi conductoarelor LEA
 Scoaterea blocurilor de beton de la fundaţiile LEA
 Readucerea stării terenului la folosinţa iniţială (arabil, păşune, etc.).
4.11. Impact direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau
negativ
Tabel nr. 40 - Impact cumulativ
Nr.
crt. Componente de Faza de construcţie Faza de exploatare
mediu
Nivelul şi tipul impactului Nivelul şi tipul impactului
R M S P NA R M S P NA
1. Calitatea apei  
2. Geologie  
3. Fauna şi flora  
4. Viaţa acvatică  
5. Folosirea terenului  
6. Aspecte socio-  
economice
7. Clima  
8. Vegetaţia  
9. Impact vizual  
10. Recreaţie & turism  
11. Radiaţii neionizante  
12. Perturbaţii radio -  
televiziune
13. Calitatea aerului  
14. Zgomot  
15. Pădurea  
16. Arii protejate  
17. Zone umede  

18. Resurse minerale  
19. Resurse energetice  
20. Populaţia  
21. Arheologie  
22. Situri arheologice şi  
culturale
R - Ridicat; M - Moderat; S - Scăzut; P - Efect pozitiv; NA - Neaplicabil.
În zona de amplasare a proiectului propus nu sunt propuse sau aprobate alte proiecte care pot
genera impact cumulativ cu acesta şi care ar putea afecta ariile de protecţie specială din cadrul reţelei
ecologice Natura 2000 în România.
5. DESCRIEREA ALTERNATIVEI, PROGNOZAREA IMPACTULUI PE COMPONENTE

DE MEDIU, MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
Având în vedere impactul construcţiei LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina asupra mediului s-
au studiat diferite trasee pentru această linie, traseul adoptat având cel mai redus impact negativ aupra
terenurilor agricole, apelor, a impactului vizual şi electric, reducerea la minim a suprafeţelor de teren
ocupate definitiv şi temporar precum şi diferite tipuri de stâlpi.
La stabilirea tipurilor de stâlpi cu care se va realiza linia s-au considerat următoarele criterii de
performanţă din punct de vedere al impactului asupra mediului :
- mărimea culoarului de trecere;
- intensitatea câmpului electric la sol;
- intensitatea câmpului magnetic la sol;

- condiţiile de apariţie a descărcărilor corona,

- mărimea zgomotului acustic;
- modul de asigurare a mentenanţei;
- posibilităţi de lucru sub tensiune la potenţial;
- impactul vizual – estetica constructivă.
6. MONITORIZAREA
Sistemul de monitorizare (programul de monitorizare de mediu) va fi conceput şi realizat în

conformitate cu prevederile directivelor europene şi cu reglementările româneşti de specialitate.
Se recomandă dotarea custozilor (administraţiei) Ariilor protejate cu aparatura necesară
monitorizării factorilor de mediu, posibile afectate de lucrările de construcţii şi exploatare a LEA
400kV Porţile de Fie - Reuşită.
6.1. Plan de monitorizare pentru fiecare fază
Tabel nr. 41 - Planul de monitorizare al LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina
Parametrul Scopul monitorizării Punctul în care se va Modul în care se Frecvenţa Responsabilitate Inregistrări
monitorizat face monitorizarea va face măsurătorilor
monitorizarea Instalare Operare
Faza de execuţie
Încadrarea lucrărilor Nedepăşirea suprafeţelor Zona de lucru şi cea Vizual Zilnic
Beneficiar Beneficiar
în zona culoarului de teren atribuite lucrării adiacentă
de lucru
Zgomotul Nivel echivalent de Pe traseul LEA Zona de Sonometru
zgomot la 5m de clădirile Trimestrial şi Beneficiar Beneficiar Buletine de
lucru
locuite sub valorile: în perioada analize
-50dB pe timp de zi; de execuţie in
-45dB pe timp de noapte zonele
(22PM-06AM) rezidenţiale
Încadrarea în limitele
apropiate de
impuse de STAS 6156/86.
traseul LEA
Deşeuri (material Pe traseul LEA Zona de Determinarea
Pentru a evita Monitorizarea Constructor Anexa 1
din excavaţii) lucru volumului de
descărcările în zone fiecărui HGR
deşeuri aflate în
neautorizate transport la 856/2002 şi
depozitele
Volum de material plecare şi la documente
excavat şi transportat temporare şi a

(56.4700m3) ca material destinaţie cf.HGR
celor încărcate
de umplutură în zone 1061/2008
în autovehicule
stabilite de comun acord
cu autorităţile locale şi
autorităţile de mediu din
zonă
Vegetaţia
Readucerea terenului Zona de lucru şi cea Prin fotografiere -La începutul Beneficiar Beneficiar
scos temporar din circuitul adiacentă lucrarilor
agricol la starea iniţiala
şi
- la sfârşitul
lucrărilor
Faza de exploatare
Zgomot (datorat Impact sonor asupra Pe traseul LEA Sistem La terminarea
lucrătorilor şi de măsurare Buletine de
descărcării corona perioadei de
populaţiei/STAS portabil analize
garanţie
1009/1988
înaintea
recepţiei
finale
Câmpuri electro- Pe traseul LEA Aparate pentru La punerea în
Impact asupra lucrătorilor Constructoru Beneficiar Buletine de
magnetice şi populaţiei/Ordinele determinarea funcţiune a
l - La PIF; analize
ministrului sănătăţii câmpurilor LEA şi apoi
- la receptia
nr. Ordin MSF 1193/2006 electrice şi anual
(5 kV/m şi 0.1 mT la limita finală;
magnetice
staţiei) - după
mentenanţă
Itensitatea câmpului
electric: finala
E<5kV/m în zona
localităţilor şi E<10kV/m
în afara localităţilor;
Inducţia câmpului
magnetic:
B<100μT în zona
localităţilor şi H< 200μT în
afara localităţilor;
Generare deşeuri Impact asupra solului şi Zona în care s-au După La generare
urmare a functionarii biodiversităţii generat caz/menţionarea Beneficiar Anexa 1
necorespunzatoare cantităţilor HGR
856/2002 şi
documente
cf.HGR
1061/2008
Verificarea Prevenirea accidentelor Toată lungimea LEA Vizual şi cu La punerea în
- Beneficiar
gabaritelor pe plan dispozitive funcţiune şi
vertical şi orizontal specifice apoi
între conductoarele trimestrial
LEA şi clădiri, căi
rutiere şi feroviare,
cursuri de apa.
Dezafectare
Poluarea solului şi Impact asupra aerului şi La locul stabilit pentru Vizual, după caz Pe perioada Executant După caz, cu
subsolului biodiversităţii/Respectare dezmembrare de către cu precizarea dezafectării prezentarea
a reglementărilor şi contractantul/executantu cantităţilor documentelor
regulamentelor în vigoare l lucrării, cu condiţia cf. Anexa 1
respectării legislaţiei în HGR
vigoare 856/2002 şi

documente
cf.HGR
1061/2008
Generare de Impact asupra aerului, Traseu LEA După La generare/ Executant
deşeuri solului, apelor subterane caz/menţionarea predare (pentru
şi biodiversităţii cantităţilor perioada
de
garanţie)
Beneficiar
prin
mentenanţ
ă
Reconstrucţie Impact asupra aerului, Traseu LEA După caz, cu Pe parcurs/la Executant Procese
ecologică solului, apelor subterane menţionarea terminarea (pentru verbale, după
şi biodiversităţii suprafeţelor dezafectării perioada caz
de
garanţie)
6.2. Scurtă descriere a Planului de management de mediului pentru LEA 400 kV Porţile de Fier
- Anina
Tabel nr. 42 - Planul managementului mediului pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina
Nr. Acţiunea Instituţia Necesită Timp

crt. responsabilă elaborarea
1. Plan de acţiune în situaţii de urgenţă Sucursala de Plan de acţiune în Sfârşitul
(accidente) transport condiţii de urgenţă anului 2015
Timişoara (accidente)
2. Îmbunătăţirea capacităţii manageriale a Transelectrica Plan de instruire Sfârşitul
S.T. Timişoara în vederea protecţiei anului 2015
mediului
3. Obţinerea acordului de mediu Sucursala de Studiul de impact şi Sfârşitul
transport alte documente anului 2015
Timişoara necesare
4. Creşterea abilităţii de atragere a Sucursala de Întâlniri de rutină Permanent
factorilor locali implicaţi în elaborarea transport
managementului mediului Timişoara
Faza de construcţie
5, Ore de lucru restricţionate (în apropierea Sucursala de Pregătirea fazei de

localităţilor, în timpul executării unor transport construcţie
lucrări agricole urgente) Timişoara

6. Controlul excavaţiilor şi managementul Sucursala de Specificarea în
deşeurilor (locul, frecvenţa eliberării transport contract
terenului din zona LEA de deşeuri, mod Timişoara
de eliminare, etc.)
7. Supravegherea zonei şi limitarea Sucursala de Specificarea în
afectării vegetaţiei dincolo de culoarul transport contract
de lucru Timişoara
8. Colectarea apelor uzate, transportul la o Sucursala de Specificare în
reţea de canalizare. Servicii transport contract
complementare dacă este nevoie Timişoara
9. Informarea publicului asupra Sucursala de Specificare în
eventualelor dezagremente pe care le transport contract
va avea din cauza lucrărilor de Timişoara
construcţie
10. Informarea publicului despre Sucursala de Specificare în
eventualele restricţii de acces în zonă, transport contract
drumuri de acces scoase temporar din Timişoara
funcţiune
11. Terminarea lucrărilor în cel mai scurt Sucursala de Specificare în
termen posibil; păstrarea zonei curate transport contract
Timişoara
12. Realizarea unui plan de trafic a Sucursala de Specificare în
maşinilor şi utilajelor; folosirea de transport contract
echipamente de protecţie Timişoara
13 Interzicera deversării de orice material Sucursala de Specificare în
în apele de suprafaţă transport contract
Timişoara
14. Monitorizarea calităţii lucrărilor şi a Sucursala de Specificare în
mediului transport contract
Timişoara
Faza de exploatare
15. Elaborarea planului de monitorizare a Sucursala de Plan de monitorizare Permanent

impactului asupra mediului (câmpurilor transport
electromagnetice şi a ozonului din zona Timişoara
LEA)
16. Relaţia cu publicul si informarea Sucursala de Întâlniri periodice cu Permanent
acestuia asupra consecinţelor pe care le transport publicul şi cu mas-
are exploatareaă asupra mediului şi a Timişoara media
locuitorilor din zonă, existenţa plăcuţelor reprezentativă
de avertizare asupra pericolelor
17. Păstrarea instalaţiilor LEA într-o stare Sucursala de Rutină Permanent
tehnică bună cu un aspect plăcut care transport
să atenueze impactul vizual şi curăţenie Timişoara
în zona stâlpilor şi a culoarului de acces
18. Verificarea stării tehnice a instalaţiilor de Sucursala de Verificare de rutină Permanent
legare la pământ a stâlpilor LEA şi a transport
structurilor metalice din apropierea LEA Timişoara
19. Refacerea gabaritelor pe orizontală şi Sucursala de Verificare de rutină Permanent
verticală între conductoarele LEA şi sol, transport
cursuri de apă, drumuri, căi ferate, Timişoara
poduri, pădure, etc.
20. Plan de acţiune în cazuri de urgenţă, Sucursala de Pregătirea unui plan Permanent
incendiu legat de scurcircuit între transport de acţiune în caz ul
conductoarele LEA, puneri la pământ, Timişoara unor situaţii de
punerea sub tensiune a unor construcţii urgenţă, accidente
metalice, căderea unor conductoare sub datorate funcţionării
tensiune în cursurile de apă, etc. LEA
Dotarea cu echipamentele necesare în

vederea diminuării efectelor produse de
aceste accidente.
PLAN DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Comentarii
Măsuri de Responsabilităţi Înregis
Aspect de mediu Impact Costuri (………….)*) (ex. Impacturi
reducere**) instituţionale trări
secundare)
Instala Funcţiona Insta Funcţio
re re lare nare
Constructie
Zgomot Impact În contractul cu Nu este Nu este Execu Executa În contractul
sonor executantul se va cazul cazul tant nt cu executantul
asupra prevede executarea se va prevede
lucrăto-rilor majorităţii lucrărilor executarea
şi popula- pe timpul zilei cu majorităţii
ţiei evitarea depăşirii lucrărilor pe
limitelor normate timpul zilei cu
pentru zgomot. evitarea
Demolarea se va depăşirii
face cu utilaje limitelor
speciale pentru normate pentru
demolare silenţioasă zgomot.
şi cu vibraţii reduse
care au o precizie
mare în demolarea
selectivă şi
evacuarea
materialelor
rezultate.
Deşeuri din Impact Deşeurile vor fi Cuprinse în Executa
construcţii şi asupra sortate şi depozitate devizul nt
demolări aerului, temporar în spaţii general,
(metalice, sticlă, solului, special desemnate, poziţia
betoane, etc.) apelor după care vor fi 5.1.1
subterane şi evacuate şi
biodiversită valorificate sau
ţii depozitate definitiv
de firme autorizate
conform legislaţiei
de mediu naţionale.
Deşeurile
valorificabile
(metalice, sticlă, etc.)
vor fi transportate în
spaţiile de depozitare
desemnate de către
beneficiar.
Se vor întocmi
procesele verbale de
predare – primire şi
avizele de expediţie,
iar la finalul lucrării
executantul va preda
procesul de predare a
documentelor de
evidenţă a gestiunii
deşeurilor.
Pentru deşeurile
nevalorificabile
rezultate din lucrare,
executantul lucrării
predă responsabilului
de lucrare
documentele de

predare (tipul
deşeului/cantitatea/
suma plătită pentru
eliminare/societatea
de eliminare/locul
depozitării finale,
etc.) a acestor
deşeuri la firmele
autorizate pentru
eliminare sau
depozitare finală.
Depozitarea la
groapa de gunoi a
localităţii sau în alte
localităţi stabilite de
primăria din zonă se
face pe baza
acceptului prealabil
al deţinatorului
depozitului final
(groapa de gunoi)
sau al primăriei.
Transportul
deşeurilor de către
executant se va face
cu respectarea
prevederilor legale,
privind completarea
şi obţinera
aprobărilor pentru
"Formularul de
expediţie/transport
pentru deşeuri",
înainte de preluarea
deşeurilor şi
returnarea unei copii
către ST Bacau şi ST
Constanta.
Teren şi vegetaţie Impact Refacerea terenului Execu
Cuprinse în
afectate asupra (dacă este cazul) tant
devizul
solului şi după realizarea
general,
biodiversită lucrărilor de
poziţia 1.3
ţii reparaţii.
Funcţionare (garantie)
Generare deseuri Impact Eliminarea Nu este Nu este Proiect Anexa nr.1
urmare a asupra deşeurilor cazul cazul ant, HGR
functiona rii solului şi Execut 856/2002 şi
necorespunzatoa biodiversită ant documentel
re ţii (pentru e conform
perioad HGR
a de 1061/2008
garanţi
e)
Benefic
iar prin
menten
anţă
Generare de Impact Utilizarea de Nu este Nu este Execut Buletine de
zgomot asupra echipamante cu nivel cazul cazul ant măsurători
biodiversită redus de zgomot (pentru la PIF si la
ţii/ (max. 40 dB) perioad expirarea
lucrătorilor, a de garanţiei
populaţiei garanti
e),
Benefic
iar
(postga
rantie)
Generare de Impact Asigurarea prin Nu este Nu este Proiec Execut Buletine de
câmp asupra proiectarea cazul cazul tant/ ant măsurători
electromagnetic lucrătorilor instalaţiilor şi a Contrac (pentru la PIF şi la
si, eventual, echipamentelor tant perioad recepţia
asupra achiziţionate a Executa a de finală
populaţiei încadrării nivelului nt garanti
câmpului e),
electromagnetic în Benefic
limitele normate (10 iar
kV/m - câmp electric (postga
şi 0.5 mT - câmp rantie)
magnetic pe schimb
de lucru în incintă) -
conform HGR
1136/2006 şi Ordin
MSF 1193/2006 (5
kV/m şi 0.1 mT la
limita staţiei)
Dezafectare
Generare de Impact Transportul 500.000 lei
deşeuri asupra deşeurilor rezultate
aerului, din demontarea
solului, elementelor LEA în Contrac Execu
apelor locurile autorizate. tant tant
subterane şi
biodiversită
ţii
Impact Plantare arboret sau 100.000 lei
Reconstrucţie asupra vegetaţie
ecologică aerului, Contrac
solului, tant/

apelor Benefic
subterane şi iar
biodiversită
ţii
7. SITUAŢII DE RISC
Activitatea analizată se va desfăşura pe suprafeţe deschise cu luarea tuturor măsurilor de

protecţia muncii, protecţia contra incendiilor, etc.
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren, etc.)
Zonele de risc natural (inundaţii) sunt reprezentate de ariile limitrofe cursurilor majore care
traversează teritoriul studiat, acestea datorându-se în principal: colmatării continue a secţiunilor de
curgere, gradului redus de împădurire, datorat defrişărilor necontrolate, în bazinele colectoare ale
cursurilor de apă, gradului de apărare împotriva inundaţiilor subdimensionat.
Unităţile administrativ teritoriale afectate de riscuri naturale sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
Tabel nr.43 - Zone de risc

Plan de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a - Zone de risc natural,

aprobat prin Legea nr. 575/2001
Anexa nr. 3
Unităţi administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza
parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK)
Unitatea administrativ teritorială Numărul de Intensitatea seismică exprimată în grade
locuitori MSK
Oraşul Anina 10594 VII
Municipiul Drobeta-Turnu Severin 118069 VII
Anexa nr. 5
Unităţi administrativ teritoriale afectate de inundaţii
Unitatea administrativ teritorială Tipuri de inundaţii
pe cursuri de apă pe torenţi
Oraşul Anina X
Comuna Bozovici X
Comuna Prigor X
Comuna Iloviţa X
Anexa nr. 7
Unităţi administrativ teritoriale afectate de alunecări de teren
Unitatea administrativ Potenţialul de producere a Tipul alunecărilor
teritorială alunecărilor primară reactivă
Comuna Brezniţa Ocol ridicat X
7.2. Accidente potenţiale (analiza de risc)
Se pot produce avarii ale LEA cu producere de accidente prin electrocutare sau cele datorate
coliziunii unor păsări de talie mare sau unor aparate de zbor cu LEA.
Există de asemenea riscul de îmbolnăvire la staţioarea îndelungată în zona LEA, îndeosebi a
persoanelor cu stimulatoare cardiace.
7.3. Planuri pentru situaţii de risc
Se impune realizarea unor planuri de acţiune în cazul producerii de scurcircuit a conductoarelor

LEA, punerea sub tensiune a unor structuri metalice din zona LEA, etc.
7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor
Întreţinerea într-o stare tehnică perfectă a LEA, cu verificarea şi respectarea gabaritelor atât pe
plan vertical cât şi orizontal a conductoarelor electrice ale LEA între ele şi faţă de clădiri, alte
construcţii, instalaţii, căi de transport, ape de suprafaţă, etc.

Dotarea LEA cu sisteme de balizaj pe timp de noapte pentru prevenirea coliziunii cu aparatele
de zbor acolo unde legislaţia actuală o impune şi cu sisteme de avertizare (ultrasunete, sonor sau / şi
luminos) pentru evitarea coliziunii cu avifauna din zonă.
Montarea de plăcuţe avertizoare pe stâlpi LEA prin care să fie avertizată populaţia din zonă
asupra pericolului de electrocutare şi informarea acestuia asupra pericolului pe care îl reprezintă asupra
sănătăţii, staţionarea îndelungată în zona LEA îndeosebi a persoanelor cu stimulatoare cardiace.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
8.1. Descrierea dificultăţilor (tehnice sau practice) întâmpinate de titular în timpul efectuării
evaluării impactului asupra mediului
În evaluarea impactului asupra mediului au fost întâmpinate următoarele dificultăţi şi limite:

 Inexistenţa unor date certificate de Agenţia de Protecţia Mediului Europeană privind factorii de
emisie privind emisiile de poluanţi în atmosferă, datorat funcţionării LEA, precum şi a unor
măsurători sistematice privind emisiile de substanţe poluante generate de funcţionarea LEA de
înaltă tensiune;
 Lipsa unor studii, certificate ştiinţifice şi validate privind efectul câmpurilor electromagnetice
asupra sănătăţii oamenilor şi mediului;
 Timpul relativ scurt disponibil pentru efectuarea studiului de către evaluator.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Lucrarea de faţă reprezintă „Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina”.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în conformitate cu
cerintele de conţinut ale HG 445/2009.
 LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina obiectiv de utilitate publică de interes naţional
Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Anina este prevăzută a se realiza în
strategia energetică a României în perioada 2010-2020 pentru creşterea siguranţei în funcţionare a
Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) în condiţiile apariţiei de noi investiţii ce încurajează
utilizarea eficientă a resurselor de energie primară şi de noi consumatori de energie electrică.
Principalele avantaje generate de realizarea LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina sunt:

o întăreşte sectorul energetic Banat contribuind la stabilitatea tensiunilor din zonă şi

implicit la reducerea pierderilor de putere în reţelele de transport ;
o îmbunătăţeşte siguranţa în funcţionare şi creşte calitatea serviciului de transport al
energiei electrice.
 Traseul LEA
Pe baza experienţei în domeniu pe plan mondial, se identifică principii generale pentru alegerea
traseelor de LEA astfel încât cerinţele tehnico-economice să se armonizeze cu cerinţele de mediu şi
totodată să fie respectate şi condiţiile de coexistenţă cu obiectivele existente şi/sau viitoare.
Alegerea traseului pentru linia electrică aeriană de 400 kV Porţile de Fier - Anina s-a făcut
ţinandu-se seama de următoarele principii/criterii:
 evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;
 evitarea zonelor populate;
 evitarea zonelor pe cât posibil împădurite şi implicit a defrişărilor;
 evitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale;
 evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică;
 realizarea unui traseu de linie cât mai scurt, pentru reducerea consumurilor totale şi
 evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a terenurilor de înaltă productivitate agricolă,
precum şi a celor plantate cu vii şi livezi;
 evitarea zonelor industriale cu nivel ridicat de poluare;
 alegerea unor amplasamente cât mai favorabile pentru traversarea văilor largi şi a râurilor.
 Descrierea etapelor proiectate
Durata propusă pentru realizarea investiţiei este de 26 luni , 2013-2015.

Principalele etape de realizare a proiectului sunt:
 Obţinerea avizelor, acorduri, autorizaţii
 Execuţia lucrărilor de construcţii
 Montare echipamente
 Racorduri electrice, inclusiv sistem de automatizare procese.
A. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI PENTRU
 Apă
Bazinele hidrografice traversate de obiectivul investiţiei sunt Caraş, Nera, Cerna şi Dunărea,
cu caracteristicile lor specifice, ceea ce impune adoptarea unor soluţii constructive corespunzătoare
fiecarei traversări în parte.
Factorul de mediu „apa” este afectat doar în faza de execuţie a LEA, prin producerea de ape
uzate menajere în cadrul organizărilor de şantier, nepreconizându-se folosirea apei în scopuri
industriale.
Cu privire la impactul produs de funcţionarea obiectivului investiţiei analizate, se apreciază că
nu va exista pericolul poluării emisarului, neavând evacuare directă a apelor uzate. De asemenea nu
exista nici pericolul poluării surselor de apă subterană, dacă se iau măsuri pentru evitarea eventualelor
scurgeri accidentale de ape uzate în timpul constucţiei. Impactul produs de LEA asupra apelor este
neglijabil.
 Aer
Evaluarea impactului poluantilor evacuaţi în atmosferă se face prin raportarea la valorile limită şi
valorile de prag prevăzute de legislaţia naţională ( STAS 12574/1987, OM 756/1997, Ordinul
462/1993) şi legislaţia UE (transpusă în legislaţia naţională Legea 104/2011) pentru protecţia acestora.
Microclimatul zonei nu va fi afectat de proiectul propus, un impact local asupra calităţii

aerului asociat cu liniile de transport pot să apară în timpul construcţiei datorită prafului şi emisiilor
poluante în timpul activităţilor de funcţionare şi întreţinere ca urmare a traficului vehiculelor pe
drumurile de acces. Aşa numitul “efect corona ” la conductoare poate conduce la producerea unei
cantităţi nesemnificative de ozon în imediata apropiere a conductoarelor.
Se poate preciza că pentru investiţia analizată, impactul produs asupra factorului de mediu aer
este neglijabil, în condiţiile exploatării corespunzătoare a activităţiilor propuse prin învestiţie.
 Sol
Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie a investiţiei este consecinţa ocupării
de terenuri care în prezent au alte folosinţe.
În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt normate
lăţimile culoarelor de trecere (75 m dispuşi 37,5 m stanga-dreapta axului) prin terenuri agricole şi de
54 m (dispuşi 27 m stanga-dreapta) prin terenuri forestiere.
În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii făra înştiinţarea în prealabil a
operatorului de transport (ST Timişoara). Menţionam că – pe baza unui studiu de coexistenţă se

determină tipul construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie să fie îndeplinite de noile
construcţii.
Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la traversarea
zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m pe verticală între
conductorul inferior al liniei (cel mai apropiat de arbori) şi vârful arborilor (inclusiv o creştere
previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei), este necesară
defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m, centrat pe axul liniei.
Se poate preciza că pentru investiţia analizată, impactul produs asupra factorului de mediu sol va
fi negativ nesemnificativ, cu efecte negative minore.
 Peisaj
Condiţiile tehnice generale avute în vedere la alegerea traseului liniei precizează necesitatea
respectării normelor de protecţie a mediului precum şi evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a
terenurilor de înaltă productivitate agricolă, a zonelor împădurite precum şi a celor plantate cu vii şi
livezi.
Dispoziţia constructivă adoptată asigură încadrarea armonioasă în mediu, conservându-se
peisajul şi introducând caracterul de modernitate industrială în contextul natural, istoric sau tradiţional.
 Biodiversitate şi habitate
Biodiversitatea poate fi afectată datorită realizării culoarului de sigurantă la traversarea zonelor
împădurite ca urmare a defrişării unei suprafeţe de cca.183, 48 ha din care 2.29 ha definitiv (1,22 ha
agricol şi 1,07 ha forestier) şi circa 181,19 ha temporar (31.57 ha agricol şi 149,62 ha forestier),
precum şi datorită prezenţei utilajelor şi a oamenilor în perioada de realizare a lucrărilor de construcţii
montaj (CM).
Impactul proiectului asupra florei este de aşteptat a fi reprezentat de pierderea habitatului
sălbatic cuprinzând fragmentarea pădurii, de incendii potenţiale în pădure.
Impacturile asupra faunei ce pot fi aşteptate sunt: coliziunile şi electrocutările speciilor
aviare şi de lilieci (se menţionează că LEA 400 kV Porţile de Fier –Anina intersectează drumul II de
migraţie al păsărilor (panono - bulgară) cea ce face să dispară efectul perturbator al simţului de
orientare a păsărilor migratoare), albine şi roiurile de albine (chiar dacă nu există nici un impact
asupra albinelor şi coloniilor de albine această problemă trebuie considerată), distrugerea vizuinelor
şi a cuiburilor, alte impacturi (deteriorarea sau moartea plantelor şi animalelor, distrugerea
răsadurilor de plante,etc,).
 Afectarea zonelor protejate din punct de vedere a biodiversităţii

 Parcul Natural Porţile de Fier
 Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
 Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului
 Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa
 Geoparcul Platoul Mehedinţi.
 Localităţi
Zona studiată include un număr de 10 unităţi administrativ teritoriale şi are o suprafaţă totală de
126860 ha.
LEA nu va traversa nici o aşezare existentă pentru a evita impactul relocării. În total vor fi afectate
permanent cca. 2,29 ha de teren şi temporar cca. 181,19 ha de teren în timpul construcţiei. Activităţile
proiectului cu impact potential asupra utilizării pământului sunt:
o Defrişarea şi întreţinerea unui culoar ”drept de trecere” de 75 m lăţime (în zone agricole şi
locuite), de 54 m (în zone cu păduri) şi drumurilor de acces de 4,5m lăţime (numai în câteva
locuri deoarece LEA este aproape de reţeaua de drumuri existentă);
o Construcţia şi ridicarea stâlpilor;
Impactul va fi semnificativ în zonele cu păduri unde copacii şi specii de arbuşti vor trebui defrişaţi
pe întrega lăţime a culoarului de trecere ce sprijină proiectul. Zonele deschise cu iarbă şi tufişuri,
pajiştele şi terenurile agricole (cuprinde terenuri pentru culturi sau cele pentru păşuni ) nu vor fi
semnificativ deranjate deoarece pământul poate încă să fie utilizat odată cu terminarea construcţiei.
Impactul asupra comunitatiilor locale poate fi pozitiv (în termeni de venituri /oportunităţi de forţă
de munca) şi negativ (în termeni de pierdere de teren şi perturbaţii temporare ). Suplimentar faţă de
aceste efecte, prezenţa liniei nu va afecta culturile sau păstoritul ce utilizeaza terenul de sub linie.
 Infrastructuri
Linia va traversa 5 drumuri nationale principale, 6 drumuri judeţene principale şi o linie de cale
ferată. Linia nu va traversa spitale, şcoli. Sunt aşteptate impacturi minore în timpul construcţiei liniei.
 Turism
Chiar dacă temporar, activităţile de construcţie pot perturba obiectivele turistice din zonă.
Perturbaţia poate proveni de la zgomotul utilajelor de lucru, de la zgomotul produs la trecerea
curentului prin conductoare datorită efectului corona şi prin alterarea peisajului datorat intruziunii unor
elemente industriale pe distanţe relativ mari (ststlpii şi conductoarele LEA).
 Mediul social şi economic

Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina evită integral zonele de intravilan (locuite), rezultând
că tipurile de impacturi prezentate anterior afectează temporar şi pe durată foarte redusa populaţia din
zonă, mai exact numai lucrătorii din domeniul agricol şi silvic în timpul desfăşurării activităţiilor
specifice.
Implementarea planului nu creează noi locuri de muncă.
Culoarul LEA 400 kV proiectat nu va afecta patrimoniul cultural. În cadrul acestuia nu sunt
depăşite valorile limită de calitate a mediului, precizându-se că acestea se încadrează în limitele
stabilite de legislaţia română şi europeană din domeniul protecţiei mediului.
Impactul investiţiei LEA va fi unul pozitiv, cu efecte de lungă durată asupra mediului social
şi economic.
Lungimea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este de cca. 80 km.
În ceea ce priveşte posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în
context transfrontalier, nu este cazul.
B. MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI
 Pentru apă şi sol

Practici bune de construcţie şi management vor fi adoptate pentru a limita eroziunea potenţială,
prin proiectarea corespunzătoare a structurilor în concordanţă cu caracteristicile geologice, pentru a
evita contaminarea solului şi a proteja apele de sedimente datorită vărsării în ape a materialelor
excavate sau a unor evenimente accidentale.
Măsuri de eliminare/reducere a deseuri menajere
- se vor colecta şi înmagazina temporar în recipienţi specifici şi vor fi transportate la depozit ecologic
printr-un operator autorizat, ori de câte ori este nevoie sau pot fi reciclate împreună cu terasamentele.
Măsuri de eliminare/reducere a deşeurile tehnologice
- terasamente neutilizate la umpluturi (pământ natural) se vor împrăştia în strat uniform cu grosimea de
până la 10 cm, în afara zonei construite, urmând a se înierba îm mod. natural.
- deseuri metalice se vor colecta şi se vor preda la unităţi specializate pentru reciclare.
- uleiuri uzate se colectează şi se depoziteaza în recipienţi metalici şi se valorifică la unităţi
specializate.

- ambalaje şi resturi de materiale de construcţii nevalorificabile se vor depozita şi evacua împreună cu

deşeurile menajere.
 Pentru aer
Practici bune de construcţii şi cele mai bune practici de management trebuie adoptate pentru
evitarea emisiilor potenţiale menţionate.
Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de praf în incinta şantierul şi pe drumul de acces

- respectarea tehnologiilor de lucru specifice proiectului propus
- îmbunătăţirea stării tehnice a drumului de acces;
- stropirea cu apă a surselor de praf şi a drumurilor de pământ, în perioadă de uscăciune;
- mijloacele de transport vor circula cu viteză redusă pentru a ridica în atmosferă cantităţi reduse de
particule fine de praf;
- încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi
dotate obigatoriu cu prelate
Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de noxe chimice generate prin arderea carburan ţilor
(motorina)
- impunerea de restricţii de viteză pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;
- controlul periodic al gazelor de eşapament şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare
performante dotate cu sisteme Euro de reţinere a poluanţilor.
Măsuri de eliminare/reducere a zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport.

- impunerea de restricţii de viteză pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;
- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare
performante dotate cu atenuatoare de zgomot.
 Pentru peisaj
Caracteristicile peisajului vizual vor fi păstrate parţial minimizând pe cât posibil tăierea copacilor,
tufişurilor şi a altor elemente semnificative ale peisajului. Refacerea vegetaţiei după construcţie va
limita bine impactul vizual.
Măsuri de atenuare a impactului vizual prin folosirea unor stâlpi zvelti şi vopsirea acestora în culori
care să se armonizeze cu zona în care sunt amplasaţi. De asemenea izolaţia liniei va fi de tip compozit.

 Pentru biodiversitate şi habitate

Evitarea cât mai mult posibil a zonelor critice şi a habitatelor sensibile, şi încorporarea măsurilor
de proiectare adecvate.
Conductoarele (firele) vor fi distanţate (aproximativ trei metri), iar stâlpii vor fi construiţi pentru a
proteja cât mai mult posibil păsările. Dispozitivele de avertizare a păsărilor trebuie plasate de-a lungul
conductoarelor liniei. Efectele câmpului electric asupra albinelor şi roiurilor de albine trebuie prevenite
prin plasarea stupilor în afara culoarului de trecere al liniei sau dacă stupii de albine trebuie plasaţi în
culoarul de trecere al liniei acestea se vor proteja cu un ecran metalic legat la pământ.
La proiectarea LEA în zona de traversare a drumul II de migraţie al păsărilor (panono –
bulgară) se vor lua măsuri atât pentru protecţia elementelor LEA (poluarea izolaţiei) cât şi a păsărilor.
 Pentru comunităţi
Pentru a minimiza impactul potenţial al activităţii de construcţie datorită accesului în teren trebuie
încheiate protocoale de operare adecvate şi orice distrugere cauzată de implementarea Proiectului,
trebuie compensată la valoarea de piaţă.
 Pentru infrastructuri
Pentru a minimiza impactul potenţial, Transeletrica trebuie să colaboreze cu autorităţile de la căile
ferate şi drumuri pentru a stabili de comun acord un grafic de execuţie a lucrărilor la LEA , astfel încât
să nu fie perturbat semnificativ traficul ferovial şi auto din zonă.
 Pentru turism
Transelectrica va furniza informaţii autorităţilor din aria protejată unde vor fi realizate activităţi
pentru a determina când sunt timpii de turism maxim şi unde este posibil se va încerca să se adapteze
graficul de execuţie pentru a minimiza perturbaţiile.
 Pentru mediului social şi economic
În timpul execuţiei lucrărilor se vor folosi drumurile de acces existente şi numai în cazuri speciale
trebuie amenajate drumuri noi respectându-se normele şi reglementările locale.
LEA nu alterează peisajul, îndeosebi în apropierea zonelor turistice, istorice şi a celor locuite.
Toate variantele evită integral zonele de intravilan ceea ce reduce considerabil impactul
câmpului electromagnetic asupra populaţiei.

De asemenea nu sunt afectate viitoarele obiective ce pot apărea în zonele de intravilan.
În concluzie se poate aprecia că impactul produs de investiţa LEA Porţile de Fier - Anina
va fi nesemnificativ, cu efecte minore, asupra factorilor de mediu, prin măsurile care se vor lua, atât în
faza de execuţie cât şi în faza de exploatare pentru protejarea acestora.
ANEXE


Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT pentru Proiectul LEA 400 kv Porţile de Fier – Anina - Reşiţa
Anexa 1 – LEA 400kV Porţile de Fier- Reşiţa - Plan de încadrare în zona

Anexa 2 – LEA 400kV Porţile de Fier- Reşiţa – Subvariantele de traseu 1.1, 1.2, 1.3

Anexa 3 – Plan de încadrare LEA: Rezervaţii şi monumente ale naturii

Anexa 4 – Plan de încadrare LEA: Parcuri naţionale / naturale

Anexa 5 – Plan de încadrare LEA: Arii de Protecţie specială avifaunistică (SPA)

Anexa 6 – Plan de încadrare LEA: Situri de importanţă comunitară (SCI)

Anexa 7- Plan de incadrare Domoglet Valea-Cernei – Iardaşiţa

Studiu Impact - LEA - Portile de Fier - Anina - Modificat - Draft - 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Impact - LEA - Portile de Fier - Anina - Modificat - Draft - 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

STUDIU DE EVALUARE ŞI RAPORT PRIVIND

Linia Electrică Aeriană 400 kV Porţile de Fier - Anina - Reşiţa

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

STUDIU DE EVALUARE ŞI RAPORT PRIVIND

Linia Electrică Aeriană 400 kV Porţile de Fier – Anina - Reşiţa

Director General Dr. ing. DEÁK György

Responsabili temă Dr.ing. Dan Cociorva

Contract nr. 443/2010

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 2

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 3

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC...................................................................................................................155

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 4

Tabel nr. 1 - Emisii acustice din surse mobile – limite................................................................................................34

Figura nr. 1 - Harta reţelei de transport a energiei electrice din România...........................................................................9

Anexa 1 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Plan de încadrare în zona

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 6

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT

1.1. Titularul proiectului:

 C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. - Sucursala de Transport Timişoara

1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU

- Dr.ing. Dan Cociorva, dan.cociorva@incdpm.ro

1.3. Proiectantul lucrărilor

 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice S.A. ISPE

1.4. Denumirea proiectului

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 7

1.4.1. Scop şi necesitate

Figura nr. 1 - Harta reţelei de transport a energiei electrice din România

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 9

1.5. Descrierea oportunităţii proiectului propus

1.5.1. Categoria şi clasa de importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina

Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la bază criterii

1.5.2. Activităţi din perioada de construcţie şi exploatare: lucrări de amenajare,

Implementarea proiectului propus presupune construirea unei instalaţii tehnologice fixe

În etapa pregătitoare, în amplasamentul proiectului propus, pe zonele împădurite se va

 Organizări de şantier (OS)

Organizările de şantier vor fi amplasate pe suprafeţe de teren închiriate de contractorul

conductoare);Aceste materiale sunt aduse în OS pe baza unui grafic de execuţie detaliat

Înainte de începea lucrărilor se vor notifica proprietarii de terenuri afectate. Căile de

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 12

fi stabilite de Contractor în conformitate cu tehnologia de lucru adoptată şi cu încadrarea în

 Eliberare teren şi amenajare platformă de montaj stâlpi

Pentru construcţia liniei sunt necesare lucrări de eliberare şi amenajare amplasamente

 Asigurarea culoarului de siguranţă

- 181.19 ha, temporar: 31.57 ha agricol şi 149.62 ha forestier;

Traseul liniei proiectate nu supratraversează construcţii locuite.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 14

Stâlpii, prin intermediul izolatoarelor, clemelor şi armăturilor, au rolul de a susţine la o

 Tronson LEA 400 kV Anina – Reşiţa existent ce se reabilitează

Lucrări ce vor fi efectuate pentru reabilitarea tronsonului:

 lucrări ce se vor executa asupra stâlpilor:

o completare şuruburi lipsă;

Lucrări ce se vor executa la conductoare:

Lucrările de reabilitare a izolaţiei constau în:

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 16

existentă efectuându-se doar lucrări de înlocuire elemente capă-tijă sparte, înlocuire

 Prize de legare la pământ

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 17

 16 250 vopsea tip email durol brun;

 12 220 kg grund G 3152;

 Tronson LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina nou proiectat