SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
ÎNTREBĂRI COMPLEMENT SIMPLU
(1-50)
1. Cu privire la examenul obiectiv din
Apendicita acută, este ADEVĂRAT că:
A. Durerea apărută la rotația internă a coapsei
reprezintă semnul iliopsoasului;
B. Durerea apărută la ridicarea activă a
membrului inferior drept în flexie reprezintă
semnul iliopsoasului;
C. Semne de iritație peritoneală sunt: durere,
hiperestezie cutanată și apărare musculară în
fosa iliacă dreaptă;
D. Manevra Rowsing presupune palparea
dinspre fosa iliaca dreaptă către epigastru;
E. Tușeul rectal poate provoaca durere la
palparea feței laterale stângi a rectului.
2. Afirmația CORECTĂ cu privire la
etiopatogenia Litiazei Biliare este:
A. Colonizarea cu germeni a arborelui biliar
presupune cel mai frecvent bacilli Gram
negativi – Klebsiella și Enterococcus;
B. Mucoasa veziculei biliare are cea mai mica
capacitate de absorbție de apă și electroliți pe
unitatea de suprafață din întreg oragnismul,
realizând o concentrare a bilei de 5-10 ori;
C. Mucoasa veziculei biliare absoarbe Calciul
mai puțin eficient decât Apa sau Sodiul;
D. Precipitarea și cristalizarea colesterolului
reprezintă ultima etapă în apariția
microcalculilor;
E. Mucusul secretat cu acțiune protectoare
împotriva bilei concentrate previne
microlitiaza.
3. Cu privire la Hidropsul vezicular
este FALS că:
A. Ecografic se decelează imagine
hiperecogenă caracteristică la nivel
infundibular, distensia colecistului, pereți
edemațiați
B. La puncție bila este clară, incoloră
C. Clinic, vezicula biliară se palpează în
hipocondrul drept, fiind sensibilă, în tensiune,
fără semne de iritație peritonelă
D. Evoluția hidropsului este imprevizibilă, cu
dezinclavarea calculului urmată de instalarea
colecistitei acute
E. Staza locală favorizează suprainfecția
1
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
4. Următoarea afirmație legată de Angiocolită
este FALSĂ:
A. Apare ca urmare a prezenței obstacolului
litiazic;
B. La vârstnici poate lipsi febra sau frisonul
C. Formele cronice conduc în timp la apariția
cirozei biliare;
D. Cea mai gravă formă este cea ictero-
uremigenă supurată;
E. Infecția se produce fie pe cale hematogenă,
fie pe cale descendentă din intestin.
5. Factori etiologici vasculari în Pancreatita
Acută sunt, cu EXCEPȚIA:
A. Administrarea de diuretice;
B. Debitul cardiac scăzut;
C. Pancreatita autoimună;
D. Sindrom Sjὅgren;
E. Deficit de alfa1-antitripsină.
6. Următoarea afirmație cu privire la
Pancreatita Acută necrotică este FALSĂ:
A. Este forma gravă de pancreatită acută;
B. Necrozele apar la nivelul pancreasului și
grăsimii peripancreatice;
C. În cazul în care necrozele se infectează, se
evidențiază la tomografia computerizată aer în
afara tubului digestiv, la nivelul necrozelor;
D. Suprainfectarea necrozelor pancreatice
apare cel mai frecvent în primele 2 săptămâni
de la debutul pancreatitei;
E. Se poate efectua puncție aspirativă cu ac fin
cu examen bacteriologic, cultură și
antibiogramă pentru determinarea etiologiei.
7. Despre antibioterapia din Peritonite
este adevărat, cu EXCEPȚIA:
A. În cazurile severe se impune tratament cu
ertapenem, tigecyclina;
B. În fază inițial, la pacienții imunocompetenți
se recomandă ca agent unic cefoxitin sau
moxifloxacin;
C. Se poate recomanda o asociere de
cefuroxim cu metronidazol;
D. Trebuie păstrat un grad de reținere în
folosirea fluorochinolonelor;
E. Se poate folosi o asociere de ciproflaxacin
cu metronidazol.

8. Despre Peritonita TBC sunt adevărate
următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Debutul este cu febră sau subfebrilitate,
transpirații nocturne, distensie abdominală;
B. Contractura abdominală este caracteristică
acestei forme;
C. Intraoperator se decelează noduli multipli
diseminați pe suprafața peritoneului și
epiploonului;
D. Tratamentul chirurgical se impune în
stadiile complicate, perforate sau ocluzive,
altfel se administrează tuberculostatice;
E. Debutul este cu astenie fizică marcată,
scădere ponderală și împăstare abdominală.
9. Poate fi o formă de Ocluzie intestinală prin
obstrucție:
A. Strangularea unei hernii ombilicale;
B. Ocluzia prin bridă post histerectomie
clasică;
C. Ocluzia prin bridă post colecistectomie
laparoscopică;
D. Volvulusul de sigmoid;
E. Ileusul biliar.
10. Este ADEVĂRAT cu privire la formele de
Hemoragie digestivă:
A. Melanemeza reprezintă un scaun de culoare
neagră, gudronat;
B. Hematemeza reprezintă vărsătura în zaț de
cafea;
C. Melena poate continua câteva zile după ce
hemoargia a încetat;
D. Hematochezia indică de obicei o hemoragie
digestivă superioară însă pasajul de sânge prin
rect se datorează unui tranzit intestinal
încetinit;
E. Melena poate avea ca sursa de hemoragie și
colonul descendent.
11. Hemoragia digestivă masivă
presupune următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Hipotensiune ortostatică;
B. Scăderea hematocritului cu 6-8%;
C. Înlocuirea a mai mult de 50% din volumul
de sânge în 3 ore sau mai puțin;
D. Hiperglicemie în caz de șoc;
E. Bradicardie de repaus (sub 60 bătăi/minut).
2
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
12. Criteriile unui prognostic favorabil în
Hemoragiile digestive sunt, cu EXCEPȚIA:
A. Timp de protrombină normal;
B. Vârsta sub 75 ani;
C. Lipsa Ascitei;
D. Presiunea diastolică la o oră de la
prezentare peste 100mmHg;
E. Lipsa bolilor instabile concomitant;
13. Despre Cancerul colorectal
este ADEVĂRAT:
A. Colonoscopia este explorarea cea mai fidelă
în dece larea leziunilor la nivelul rectului sau
colonului, putând aprecia întotdeauna lumenul
colonic până la valva ileo-cecală;
B. Nivelul antigenului carcino-embrionar
(ACE) si CA 125, sunt factori de prognostic
pentru pacienții cu CCR, util în special în
supravegherea postoperatorie;
C. În stadiul T1 tumora invadează musculara
proprie;
D. În momentul diagnosticului peste 70%
dintre tumorile rectale sunt considerate
inoperabile sub aspectul radicalității
oncologice;
E. Perforațiile juxtatumorale sunt specifice
cancerelor localizate la nivelul colonului drept.
14. Cu privire la tratamentul chirurgical
în Cancerul Gastric este FALS:
A. Dacă tumora este juxtapilorică se vor rezeca
3 cm subpiloric din duoden
B. Limfadenectomia nu este necesară având în
vedere că diseminarea se face predominent pe
cale hematogenă
C. În caz de neoplasm al cardiei este
obligatorie ablația esofagului inferior
D. În caz de gastrectomie totală radicală,
restabilirea continuității digestive se poate
realiza prin anastomoză eso-jejunală termino-
laterală
E. Se poate practica derivație prin gastro-
entero-anatomoză pentru o tumoră stenozantă
antro-pilorică, nerezecabilă
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Spatiul Rezius;
E. Spatiul retroperitoneal.

15. Următoarea afirmație cu privire la

stadializarea TNM a Cancerului Mamar este 20. Pacienții cu suspiciune de contuzie
ADEVĂRATĂ: cardiacă și modificări EEG sunt ținuți sub
A. T1c – tumora are diametrul între 2 și 5 cm; observație:
B. T3 – extensie la peretele toracic; A. 10-12 h;
C. N2a – invazia ganglionilor mamari interni; B. 8-12 h;
D. N3c – invazia ganglionilor supraclaviculari; C. 24-48 h;
E. N0 – invazia ganglionilor limfatici nu D. 48-72 h;
poate fi evaluată. E. 4-16 h.

16. Cu privire la tratamentul chirurgical în

Cancerul Mamar este ADEVĂRAT: 21. Investigațiile obligatorii de luare în
A. În tehnica Patey se rezecă mușchiul evidență a gravidei includ cu excepția:
pectoral mic pentru acces către vârful axilei; A. Hemoleucograma;
B. În tehnica Madden se secționează ambii B. Examen bacteriologic al secreției vaginale;
mușchi pectorali pentru a permite C. Amniocenteza;
limfadenectomia; D. Evaluarea funcției tiroidiene;
C. Tehnica Madden este recomandată în E. Glicemia.
cazurile avansate de boală;
D. Tehnica Madden e recomandată la 22. Semnul Goodel reprezintă:
bolnavele cu mușchi pectorali bine dezvoltați; A. Înmuierea colului uterin în sarcină;
E. În tratamentul conservator pentru cancer B. Creșterea mobilității colului uterin în
mamar nu este nevoie de radioterapie deoarece sarcină;
are indicație în stadiile puțin avansate. C. Consistența păstoasă a uterului gravid;
D. Înmuierea istmului uterin la 6 săptămâni de
17. Aspirația gastrică si alimentația sarcină;
parenterala cu reevaluare în cazul E. Uterul gravid asimetric.
Hematoamelor duodenale se
face în:
A. 1-3 zile; 23. Conizația reprezintă:
B. 1-5 zile; A. Biopsia endometrială;
C. 14-21 zile; B. Biopsia laparoscopică;
D. 21-24 zile; C. Îndepărtarea uterului;
E. 7-14 zile. D. Biopsia excizională a colului uterin;
E. Biopsia vaginală.
18. Manevra Pringle reprezintă:
A. Pensarea pediculului hepatic în sângerările
din rupturile hepatice; 24. Fibromiomul subseros are dezvoltare:
B. Pensarea pediculului renal în sângerările din A. În grosimea miometrului;
rupturile renale; B. Pe suprafața internă a uterului;
C. Pensarea pediculului splenic în sângerările C. Pe suprafața externă a uterului;
din rupturile splenice; D. Intramurală;
D. Exteriorizarea colonului descendent; E. Cervicală.
E. Exteriorizarea colonului transvers.

19. În ruptura peretelui vezical anterior, 25. Tumorile Ovariene stromale

Urina se acumulează cu predilecție în: sunt reprezentate de:
A. Spațiul preperitoneal; A. Chisturi foliculare;
B. Spatiul pelvisubperitoneal; B. Fibromioame;
C. Sacul Douglas; C. Disgerminoame;
3

D. Abcese tubo-ovariene;
E. Endometrioame.
26. Tratamentul de elecție pentru infecția cu
Tricomonas vaginalis se face cu:
A. Antifungice;
B. Peniciline;
C. Tetracicline;
D. Derivați de nitroimidazol;
E. Cefalosporine.
27. Despre CONVULSII este adevărată
următoarea afirmație:
A. Criza convulsivă este definită ca fiind un
episod brusc și stereotip cu modificări în
activitatea somato-motorie;
B. Epilepsia este o boală acută cerebrală de
etiologie variată;
C. Etiologia convulsiilor este de multe ori
monofactorială;
D. Semiologia crizelor epileptice la vârstă
pediatrică este marcată de particularitățile
anatomo-biochimice ale unui creier imatur;
E. Factorii genetici sunt implicați în peste 80%.
28. Despre Hipocalcemia neonatală
sunt adevărate următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Este o condiție în care calcemia este <7 mg
%;
B. Hipocalcemia tardivă se întâlnește în special
la copiii prematuri cu VG <35 de săptămâni și
dismaturi;
C. Clinic se caracterizează prin crize focale sau
multifocale;
D. Crizele sunt controlate de administrarea
sărurilor de calciu și au un prognostic bun;
E. Prezența unei hipocalcemii cu
hiperfosfatemie la un nou-născut impune
investigarea unui hiperparatiroidism matern
latent sau a sindromului DiGeorge.
29. Despre Angina acută sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Angina acută streptococică are ca etiologie
Streptococul alfa-hemolitic de grup B;
B. Simptomatologia este reprezentată de
disfagie, febră înaltă și frison, tuse productivă,
rinoree și disfonie;
C. Abrevierea ASLO vine de la Anti Stafi
4
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
Lizina O;
D. Cultura faringiană este un standard de aur
perfect;
E. Se mai numește și faringita acută.
30. Despre Laringita striduloasă sunt false
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Copiii prezintă răgușeală, tuse productivă,
respirație îngreunată, detresă respiratorie și
anxietate;
B. Tratamentul crupului se face doar
intraspitalicesc;
C. Crupul și Wheezing-ul se înrăutățesc în aerul
rece al nopții;
D. Debutul este subacut, nocturn, în plină stare
de sănătate;
E. Severitatea simptomelor se agravează din
oră în oră.
31. Despre OTITA medie acută sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. Otita medie congestivă reprezintă
acumularea de puroi în urechea medie;
B. Otita medie seroasă constă în acumularea de
lichid bacterian în cavitatea urechii medii;
C. Otita medie supurată se referă la o infecție
virală la nivelul urechii medii;
D. Cel mai frecvent germen implicat este
Haemophilus influenzae;
E. Otita medie virală are ca agenți: virusul
sincițial respirator, virusurile parainfluenzae,
adenovirusurile și virusurile Coxsackie.
32. Despre Alimentație sunt adevărate
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Alimentația naturală este alimentația cu
lapte matern a nou-născutului și a sugarului în
primele 3 luni din viață;
B. Alimentația artificială reprezintă alimentația
sugarului în primele 4-6 luni de viață cu lapte
praf;
C. Formulele pentru prematuri sunt adaptate
particularităților morfo-funcționale ale
aparatului digestiv imatur și ritmului particular
de creștere al acestei categorii de nou-născuți;
D. Diversificarea alimentației sugarului
reprezintă introducerea progresivă de alimente
solide și semisolide în alimentația sugarului cu
vârsta de peste 4-6 luni;
E. Alimentația copilului mic după vârsta de un

an trebuie să țină cont de particularitățile
morfo-funcționale specifice categoriei de
vârstă.
33. Despre Malnutriție
sunt adevărate următoarele afirmații,
cu EXCEPȚIA:
A. Kwashiorkor este cea mai severă formă de
malnutriție proteică;
B. Distrofia laptelui de vacă poate să apară și
la sugarii alimentați la sân;
C. Marasmul nutrițional este datorat unei
carențe globale care apare la sugar;
D. Distrofia de război este o formă severă de
malnutriție produsă prin înfometare;
E. Kwashiorkorul marasmic este o formă
intermediară între marasm și Kwashiorkor.
34. Dintre manifestările clinice ale
deficitului de vitamina D sunt adevărate
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Modificarea predomină la nivelul oaselor
lungi;
B. Craniotabesul apare după vârsta de 3 luni;
C. Membrele superioare prezintă “brățări
rahitice”;
D. Modificările dentiției: modificarea ordinii
de apariție a dinților, apariția precoce a
dentiției, deformări dentare și carii dentare;
E. Semne musculo-ligamentare: hipotonia
musculară, hiperlaxitate ligamentară.
35. Despre manifestările clinice din Anemia
feriprivă următoarele afirmații sunt
adevărate:
A. Semnele apar în prima săptămână de boală;
B. Semne de deficit de fier tisular sunt
tulburări trofice ale tegumentelor și
mucoaselor;
C. Tulburările digestive date de deficitul de
fier sunt: creșterea acidității gastrice și
disfagia;
D. Tulburările musculare sunt caracterizate
prin miopatie;
E. Scade apărarea antiinfecțioasă prin
suprastimulare imunologică.
5
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
36. Despre Anemia feriprivă sunt adevărate
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Anemia prematurului apare în primele 7 –
10 luni de viață;
B. Hemosideroza pulmonară se definește ca
fiind o hemoragie pulmonară intraalveolară
recidivantă ce este însoțită de anemie feriprivă
tipică;
C. Sindromul Pica definește unele obiceiuri
alimentare de consum al unor substanțe
necomestibile;
D. Anemia feriprivă din alergia laptelui de
vaca apare ca urmare a enteropatiei exudative și
hemoragice, indusă de alergia la proteina
laptelui de vaca;
E. Anemia posthemoragică cronică îmbracă
tabloul tipic al unei anemii feriprive,
ireversibilă sub feroterapie, în condițiile
rezolvării manifestărilor hemoragice.
37. Despre infecțiile Perinatale
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Calcificările intracraniene apar în infecția cu
Parvovirus B19 si Treponema Pallidum;
B. Anomaniile cardiace apar în infecția
rubeolică;
C. Microcefalia apare în infecția cu CMV,
virus varicelo-zosterian, Toxoplasma gondii;
D. Cataracta apare în infecția rubeolică, cu
virus varicelo-zosterian și Toxoplasma gondii;
E. Calcificările intracraniene apar în infecția cu
virus varicelo-zosterian, CMV și Toxoplasma
gondii.
38. Despre RUBEOLA congenitală sunt
ADEVĂRATE următoarele afirmații:
A. Virusul rubeolic este un virus ARN;
B. Manifestările clinice oculare în rubeola
congenitală sunt cataracta, retinopatia,
glaucomul, microftalmia;
C. Manifestările clinice cardiace în rubeola
congenitală sunt reprezentate de persistența de
canal arterial, insuficiența valvei pulmonare,
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
hipoplazia arterială; E. Spondilartrită asociată cu boala Crohn.
D. Virusul rubeolic poate fi izolat din
nazofaringe, sânge, urină și LCR;
E. Există tratament specific pentru rubeola
congenitală.

39. Poliartrita reumatoidă, în rândul

populației albe se asociază cu următorul
complex genetic:
A. HLA-DR2;
B. HLA-DR1;
C. HLA-DR4;
D. HLA-DQ2;
E. HLA-B47.
40. În patogenia PAR sunt implicate, cu
EXCEPȚIA:
A. Activarea limfocitului B;
B. Activarea limfocitului T;
C. Creșterea producției de auto-Ac;
D. Activarea celulelor endoteliale;
E. Activarea și proliferarea celulelor sinoviale
de tip B-macrofag like.
41. Rolurile IL-6 în cadrul PAR sunt
următoarele:
A. Scade sinteza reactanților de fază acută la
nivel hepatic;
B. Contribuie la proliferarea condroblaștilor;
C. Favorizează proliferarea limfocitelor T
citotoxice;
D. Favorizează proliferarea limfocitelor B;
E. Favorizează proliferarea limfocitelor Th.
42. Afectarea pulmonară din PAR se poate
manifesta prin următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Noduli pulmonari unici;
B. Pneumotorax;
C. Arterită de vase pulmonare cu dezvoltarea
HTP;
D. Obstrucție respiratorie joasă;
E. Noduli pulmonari multipli.
43. Un pacient în vârtsă de 40 de ani, ce
prezintă durere lombară joasă de 6 luni are
cel mai probabil diagnosticul de:
A. Sindrom Reiter;
B. Spondilartită asociată cu psoriasis;
C. Spondilartrită axială nonradiografică;
D. Artrită reactivă;
44. Apartenența unei SpA la grupul cu
afectare predominant axială poate fi stabilită
urmărind un braț clinic bazat pe prezența
antigenului:
A. HLA-DR2;
B. HLA-B27;
C. HLA-DR4;
D. HLA-DQ2;
E. HLA-B47.
45. Artrita psoriazică:
A. Afectează mai mult bărbații decât femeile;
B. Maximul de incidență este la 20-25 de ani;
C. Frecvent fenomenele artritice precedă
instalarea afectării cutanate;
D. Dintre pacienții cu diagnostic cert de
psoriazis, 50% dezvoltă artrită psoriazică;
E. Unii pacienți pot prezenta simultan afectare
cutanată și fenomene artritice.
46. Despre epidemiologia LES putem
afirma, cu EXCEPȚIA:
A. Depinde de sex;
B. Depinde de vârstă;
C. Depinde de rasă;
D. Este cunoscută predispoziția la femei a
acestei boli;
E. Incidența de vârstă variază între 45-60 de
ani.
47. Numărul minim de GENE susceptibile
necesare pentru apariția LES este de:
A. 4;
B. 3;
C. 2;
D. 5;
E. 6.
48. În ceea ce privește epidemiologia
Litiazei Urinare:
A. Prevalența este de 3-5% la bărbați;
B. Prevalența este de 8% la femei;
C. Vârful incidenței este la 20-50 de ani;

6

D. Este mai frecventă la femei;
E. Incidența este de aproximativ 11%.
49. Clasificarea calculilor din Litiaza urinară
în funcție de etiologie cuprinde:
A. Cauze infecțioase pentru calculii de oxalat
de calciu;
B. Cauze infecțioase pentru Calculii de fosfat
de calciu;
C. Cauze non-infecțioase pentu calculii de
urat de amoniu;
D. Cauze non-infecțioase pentru calculii de
carbon apatit;
E. Cauze non-infecțioase pentru calculii de
acid uric.
50. Factorii favorizanți citați în legătură cu
Litiaza reno-uretrală sunt:
A. Sexul feminin;
B. Vârsta între 20-25 ani;
C. Profesia: lucrul in frig excesiv;
D. Umiditatea crescută;
E. Căldura excesivă.
7
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
ÎNTREBĂRI COMPLEMENT MULTIPLU
( 51 – 200 )
(2, 3 sau 4 variante corecte)
51. Este ADEVĂRAT despre Apendicita
acută:
A. Sedimentul urinar poate exclude o afecțiune
renală de tip pielonefrită;
B. Ecografia abdominală poate exclude o
afecțiune ginecologică;
C. Leucocitoză în jur de 10.000/mm3 este semn
de perforație;
D. Se poate decela imagistic o mărire a
diametrului antero-posterior la peste 7 mm și o
îngroșare a peretelui apendicular;
E. Blocul apendicular apare de obicei la 2-3
săptămâni de la debutul crizei, datorită
virulenței mai scăzute a germenilor și a
reactivității imunologice bune a organismului.
52. Cu privire la complicațiile Apendicitei
acute sunt FALSE următoarele:
A. Abcesul apendicular poate fistuliza în
peritoneu – peritonită în 2 timpi, sau mai des
într-un organ cavitar sau la piele
B. În cazul plastronului apendicular pacientul
nu beneficiază de tratament prin repaus la pat,
ci de tratament medicamentos
C. Se recomandă apendicectomie la 3-6 luni
după răcirea completă obținută prin tratament
medicamentos în plastronul apendicular
D.În peritonita generalizată durerea se
exacerbează brusc, starea generală se alterează
și tranzitul intestinal este accelerat
E. Percuția superficială în blocul apendicular
evidențiază submatitate
53. Afecțiunile chirurgicale care intră în
diagnostiul diferențial al unei Apendicite
acute sunt:
A. Ocluzia intestinală;
B. Colecistita acută;
C. Ileita terminală;
D. Ruptura folicului ovarian;
E. Adenita mezenterică.

54. Următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE
cu privire la icterul mecanic prin Litiaza căii
biliare principale:
A. Icterul este constant indiferent de numărul
calculilor prezenți;
B. Icterul este mai persistent în cazul
impactării calcului în papilă datorită spasmului
sfincterului Oddi;
C. Semnul Courvoisier-Terrier este prezent;
D. Icterul se accentuează progresiv;
E. În timp apare alterarea probelor de
coagulare.
55. Cauze de apariție a calculilor autohtoni
la nivelul căii biliare principale pot fi, cu
EXCEPȚIA:
A. Stenoze oddiene;
B. Pancreatita cefalică compresivă;
C. Fistula colecisto-coledociană;
D. Stenoze coledociene postoperatorii;
E. Dilatația chistică coledociană.
56. Următoarele afirmații cu privire la
sindromul postcolecistectomie sunt
ADEVĂRATE:
A. Una dintre cauze este omiterea
diagnosticării unei patologii non-biliare
preoperator;
B. Apare doar în cazul în care indicația
chirurgicală este stabilită corect, dar tehnica
operatorie este deficitară;
C. Litiaza de cale biliară principală
concomitentă poate fi incriminată;
D. Lezarea căii biliare principale intraoperator
poate reprezenta o cauză;
E. Se poate impune reintervenția chirurgicală.
57. Un pacient cu Litiază de cale biliară
principală poate prezenta următoarele
semne și simptome:
A. Colică biliară urmată de febră, frisoane,
apoi icter fluctuant;
B. Icter urmat de febră și tardiv durere;
C. Febra poate asocia oligurie și semne de
insuficiență renală în formele complicate;
D. Vărsăturile bilio-digestive nu ameliorează
durerea;
E. În litiaza disimulată, pacientul prezintă
icter, dar se manifestă prin semnele
sindromului coledocian minor.
8
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
58. Diagnosticul Litiazei de cale biliară
principală se poate stabili prin:
A. Bilirubină totală crescută cu predominanța
bilirubinei indirecte;
B. Prezența în urină a pigmenților și sărurilor
biliare;
C. Explorarea ecoendoscopică permite
vizualizarea pe o rază de 6 cm a tuturor
leziunilor situate la nivelul căii biliare
principale;
D. Ecografia abdominală transparietală este
tehnica neinvazivă cea mai frecvent utilizată
deoarece decelează și leziunile situate la
nivelul coledocului inferior;
E. Hipertrombinemie.
59. Criteriile colangiografice care certifică
complexitatea unei Litiaze de cale biliară
principală sunt:
A. Primul episod de litiază;
B. Calculi cu diametrul mai mare de 2 cm;
C. Stricturi ale căii biliare principale;
D. Litiaza extrahepatică;
E. Coledoc cu diametru mai mic de 2 cm.
60. Drenajul coledocian extern poate fi:
A. Drenaj cu tub în formă de L;
B. Efectuat de regulă după tratamentul litiazei
multiplu recidivate;
C. Drenaj transhepatoparietal;
D. Drenaj tip Kehr;
E. Permite drenajul pe o perioada
nedeterminată a lichidului biliar ce nu se mai
poate scurge în duoden.
61. În sindromul de răspuns inflamator
sistemic pot apărea:
A. Bradicardia;
B. Hipertermia;
C. Hipotermia;
D. PaCoO2 sub 32 mmHg;
E. Leucocitoza.
62. Semne de Angiocolită acută prin
impactare litiazică la nivelul ampulei Vater
sunt:
A. Icter;
B. Durere colicativă;
C. Oligurie;
D. hipertensiune;
E. Febră.

63. Evaluarea gravității Pancretitei Acute
în primele 48 ore se poate face cu ajutorul
următoarelor scoruri:
A. Alvarado;
B. APACHE II;
C. Marshall;
D. Ranson;
E. Sequential Organ Failure Assessment
(SOFA).
64. Managementul formei moderat-severe de
Pancreatită acută în fază initial presupune:
A. Susținerea funcțiilor vitale (monitorizare
TA, AV, diureză, saturație);
B. Evitarea administrării unor volume mari de
lichide datorită sechestrării masive de fluide în
spatial III;
C. Alimentație parenterală de lungă durată;
D. Suport inotrop;
E. Susținerea funcției renale.
65. Abordul unui pacient cu formă ușoară de
Pancreatită acută presupune:
A. Controlul glicemiei;
B. Pregătirea preoperatorie prin reechilibrare
hidroelectrolitică cu Ringer lactat;
C. Suport respirator prin administrarea de
oxigen;
D. Intubație oro-traheală;
E. Profilaxia trombozei venoase profunde.
66. La un pacient cu Pancreatită acută pot
apărea următoarele modificări ale analizelor
de laborator:
A. ALT crescută de trei ori peste limita
normală;
B. Hipocalcemie;
C. Bilirubina crescută sugerează o cauză
biliară;
D. PCR cu valori mai mici de 150 mg/L la mai
puțin de 36 ore de la debut indică o formă
severă de pancreatită;
E. În funcție de valoarea lipazei se stabilește
gradul de severitate, deoarece amilaza poate fi
influențată și de alți factori.
9
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
67. Despre Peritonitele prin perforație
gastro-duodenală sunt ADEVĂRATE
următoarele afirmații:
A. Cea mai frecventă cauză este cancerul
gastric;
B. Reprezintă a doua cauză de peritonită ca
frecvență în țara noastră;
C. Debutul este brusc, cu epigastralgii, rapid
generalizate;
D. Clinic și radiologic se decelează
pneumoperitoneu;
E. Mecanismul de apariție este prin propagare
de la ulcerul gastric sau duodenal.
68. Urmăroarele afirmații cu privire la
Peritonite sunt ADEVĂRATE:
A. Peritonitele primare sunt monomicrobiene
cel puțin în fază initial;
B. În peritonitele primare integritatea tractului
gastro-intestinal este afectată acesta fiind sursa
de contaminare;
C. Căile de propagare în peritonitele secundare
sunt reprezentate de calea hematogenă,
limfatică, transmurală și genital ascendentă;
D. Peritonitele secundare sunt întotdeauna
polimicrobiene;
E. Abcesele intrabdominale pot apărea doar
după peritonitele primare, acestea reprezentând
forma localizată de peritonită.
69. Simptomatologia unui pacient
cu Peritonită poate fi reprezentată de:
A. Durerea este simptomul major, costant, care
atrage atenția;
B. Debutul poate fi înșelător în perforația
tifică, perforațiile ileitelor sau recto-colitelor;
C. Vărsăturile sunt frecvente, inițial
alimentare, în final fecaloide;
D. Sughițul apare precoce prin iritație frenică;
E. Anorexia apare tardiv prin mecanism
central.
70. În cazul unui pacient cu Peritonită
putem observa următorele modificări ale
investigațiilor de laborator:
A. Hipoglicemie;
B. Hiponatremie;
C. Hipercloremie;
D. Leucocitoză peste 12.000/mmc în cele mai
multe cazuri ;
E. Leucopenia reprezintă un semn de gravitate.
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

71. Investigațiile imagistice utile în cazul

unui pacient cu Peritonită sunt: 76. Sunt mijloace de pregătire preoperatorie
A. Radiografia abdominală simplă; pentru un pacient aflat în Ocluzie intestinală
B. Tranzitul baritat; prin tumoră de colon descendent stenozantă:
C. Tomografia computerizată; A. Pregătirea colonului cu Fortrans sau manitol
D. Radiografia pulmonară; dacă starea pacientului este gravă;
E. Ecografia abdominală. B. Administrarea de opiacee pentru
ameliorarea durerii;
72. Tratamentul chirurgical pentru C. Nutriție parenterală dacă pacientul prezintă
sindromul Ogilvie se impune în caz de: vărsături fecaloide și nu se poate alimenta
A. Sindrom de compartiment abdominal; singur;
B. Coagulopatie; D. Cateterizare vezicală în vederea
C. Hipokaliemie; monitorizării diurezei și administarea de KCl
D. Hipotermie; dacă diureza este normală;
E. Alcaloză. E. Antibioterapie cu spectru larg.

73. Pot fi cauze extraparietale de ocluzie

intestinală: 77. Cauze de Hemoragie digestivă ocultă
A. Sarcomul uterin; pot fi:
B. Bride postoperatorii; A. Administrarea de anticoagulante;
C.Diverticulită; B. Sarcom Kaposi;
D. Fitobezoarul; C. Sprue celiac;
E. Hernia inghinală stângă complicate. D. Leziunea Dieulafoy;
E. Fistule aorto-enterice.
74. Următoarele afirmații cu privire la o
pacientă cu sindom Bouveret pot fi
78. Hemoragiile digestive inferioare se
pot manifesta prin:
ADEVĂRATE:
A. Hematemeză;
A. Din antecedentele personale patologice
B. Melenă;
reținem o litiază biliară veche;
C. Hematochezie;
B. La tomografia computerizată se evidențiază
D. Rectoragii;
pneumobilie;
E. Melanemeză.
C. Imagistic se decelează fistula colecisto-
duodenală;
D. Nu se poate vorbi de un sindrom ocluziv 79. Contraindicațiile absolute pentru
fără prezența a mai mult de 8 nivele montarea sondei nazo-gastrice la pacienți cu
hidroaerice la radiografia abdominală simplă ; hemoragie digestivă sunt:
E. Calculul poate fi dezinclavat și pe cale A. Traumatisme severe ale feței;
endoscopică înaltă. B. Coagulopatii;
C. Fractură de bază de craniu;
D. Varice și stricturi esofagiene;
75. În lipsa tratamentului chirurgical o
E. Chirurgie nazală recentă.
Ocluzie intestinală mecanică poate evolua
astfel:
A. Șoc hipovolemic;
80. În tratamentul medical al Hemoragiei
B. Perforație sigmoidiană diastatică dacă digestive superioare poate fi util:
diametrul său este mai mare de 10 cm deoarece A. Administrarea de vasopresină în vederea
acesta este segmentul cel mai expus la vasoconstricției splahnice;
distensie ; B. Creșterea pH-ului gastric cu somatostatină;
C. Bronhopneumonie de aspirație; C. Administarea de acid tranexamic;
D. Insuficiență renală acută prin deshidratare; D. Se va evita somatostatina deoarece induce
vasodilatație splahnică ;
E. Peritonită primară. E. Administrarea de Octreotid înainte de
endoscopie.

10
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

81. Factori de prognostic nefavorabil pentru

hemoragiile din Ulcerul gastro-duodenal 86. Despre manifestările clinice în Cancerul
sunt: Colo-rectal sunt ADEVĂRATE următoarele:
A. Ulcer gastric înalt pe marea curbură A. În stadiul incipient simptomele sunt
gastrică; specifice (scădere în greutate, inapetență,
B. Hemoragie de tip venos; amețeli, subfebrilitate);
C. Debut hemoragic extraspitalicesc; B. Tulburările de tranzit pot fi manifestate prin
D. Ulcer adiacent arterei gastroduodenale la diaree (leziune la nivelul colonului stâng) sau
nivelul bulbului duodenal posterior; constipație (leziune la nivelul colonului drept) ;
E. Soc sau hipotensiune ortostatică. C. Evoluția tumorii prin progresia locală poate
determina suferință urinară prin compresiunea
82. Indicații absolute alte unui ureter sau invazia vezicii urinare;
tratamentului chirurgical pentru D. Tenesmele semnifică prezența unei
Hemoragiile digestive sunt: formațiuni în ampula rectală;
A. Ulcer peptic cronic cunoscut ca origine a E. Invazia tumorală la nivelul stomacului se
sângerării; poate traduce prin: diaree cu alimente
B. Hemoragie recurentă după două tentative de nedigerate, fetor oris, scădere ponderală lentă).
hemostază endoscopică;
C. Pacient în urgență cu șoc; 87. Despre complicațiile Cancerului
D. Refuzul transfuziei; Colo-rectal sunt FALSE următoarele
E. Eșecul tratamentului endoscopic. afirmații:
A. Ocluzia este mai frecventă în cazul
83. Proceduri endoscopice în tratamentul tumorilor localizate pe colonul drept și unghi
Varicelor hemoragice sunt: hepatic;
A. Injectarea de trombină bovina; B. Abcesul retroperitoneal se produce când
B. Aplicarea de hemoclipuri; există o perforație a unei tumor ice evoluează
C. Tamponament cu sonda Segstaken- pe un segment mobil colorectal;
Blakemore; C. Hemoragia severă este o complicație des
D. Coagulare cu argon; întâlnită în cazul cancerului colo-rectal;
E. Ligatura elastică. D. Perforația care se produce la distanță de
tumoră se numește perforație diastatică;
E. Abcesul intraperitoneal poate fi localizat
84. Factori de risc majori pentru Hemoragia oriunde în vecinătatea procesului tumoral.
semnificativă clinic datorată
ulcerelor de stres sunt: 88. Despre tratamentul Cancerului
A. Arsuri peste 35% din suprafața corpului; Colo-rectal sunt ADEVĂRATE
B. Transplantul hepatic; următoarele:
C. Ventilația mecanică mai mult de 48 ore ; A. În stadiile incipiente de cancer de colon se
D. Sepsisul; practică rezecția radical cu margini de
E. Coagulopatiile. siguranță de 15 cm superior și inferior de
tumoră ;
85. Printre factorii favorizanți ai Cancerului B. Pentru tumorile colonului descendent se
colo-rectal se numără: practică hemicolectomia stângă, cu ligaturarea
A. Dieta bogată in fibre; arterei mezenterice superioare;
B. Colecistectomia; C. Pentru cancerele situate la nivelul colonului
C. Prezența unei iradieri ca măsură terapeutică sigmoid se practică colectomie segmentară ;
în antecedente; D. Abordul minim invaziv permite vizualizarea
D. Infecții virale; cu usurință a plexurilor nervoase și a unei
E. Istoric de colită ulcerative. disecții mai facile, prezervând astfel sfincterul
anal în cazul cancerelor de rect;
11

E. Limita distală de rezecție în cancerul de
rect este 5 cm, iar limita marginilor
circumferențiale de rezecție este de 1 cm.
89. Cu privire la Cancerul Colo-rectal
stadiul II conform AJCC/UICC sunt
ADEVĂRATE următoarele afirmații:
A. Standardul actual terapeutic este
reprezentat de rezecția chirurgicală completă
fără tratament adjuvant;
B. Riscul de recidivă locală și deces este de
aproximativ 20% pentru acești pacienți;
C. Metastazele în ganglionii limgatici regionali
sunt absente în stadiul IIA;
D. În stadiul II B se pot identifica metastaze în
2-3 ganglioni regionali;
E. Examinarea a minim 7 ganglioni regionali
este necesară pentru încadrarea tumorii în
stadiul II sau III de boală.
90. Următoarele afirmații cu privire la
Cancerul gastric sunt ADEVĂRATE:
A. Diseminează relative precoce;
B. Radioterapia cu energii înalte este
superioară tratamentului chirurgical;
C. Dacă laparotomia exploratorie constată
existent unui neoplasm gastric care nu permite
operații radicale sau palliative, se recoltează un
fragment tumoral pentru examenul
histopatologic;
D. Rezecția paliativă nu este indicată
pacienților cu tumori gastrice hemoragice din
cauza riscului mare de sângerare;
E. Gastrectomia totală radicală presupune
îndepărtarea completă a stomacului, împreună
cu marele și micul epiploon, splina și cele 16
grupe ganglionare.
91. Cu privire la stadializarea AJCC/UICC a
Cancerului gastric, următoarele variante sunt
CORECTE:
A. În stadiul IIIA tumora poate fi limitată la
mucoasă și submucoasă;
B. Stadiul IIIB presupune ca tumora să
invadeze organele din jur;
C. Stadiul IIIB presupune invadarea
ganglionilor la distanță;
D. În stadiul IV nu este obligatorie prezența
metastazelor;
E. Stadiul IA presupune invazia ganglionilor
de vecinătate.
12
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
92. Probele de laborator la un pacient cu
Neoplasm gastric pot suferi următoarele
modificări:
A. Leucocitopenie;
B. VSH mult crescut și scăderea IgG;
C. Modificari ale valorilor transaminazelor
datorită metastazelor hepatice;
D. Anemie hipocromă microcitară;
E. Scăderea haptoglobinei.
93. Cu privire la Cancerul gastric,
următoarele afirmații sunt FALSE:
A. Valorile crescute ale ACE sunt specifice
pentru cancerul gastric;
B. ACE este util în urmărirea postoperatorie a
bolnavului cu cancer gastric;
C. Nișa malignă este caracteristică pentru
neoplasmele infiltrative ;
D. Rigiditatea localizată din neoplasmele
infiltrative afectează mai ales mica curbură;
E. O imagine lacunară de mici dimensiuni
poate fi expresia radiologică a unui cancer
vegetant.
94. Următoarele afirmații cu privire la
Cancerul gastric incipient sunt
ADEVĂRATE:
A. Endoscopia digestive superioară în asociere
cu biopsia endoscopică oferă o acuratețe
diagnostică de 95-98% din cazuri;
B. Tipul I conform Asociației Endoscopiștilor
Japonezi se prezintă ca un ulcer gastric ;
C. Tipul II conform Asociației Endoscopiștilor
Japonezi poate fi un ulcer gastric, având un
contur neregulat și fund granular ;
D. Tipul II conform Asociației Endoscopiștilor
Japonezi poate fi supradenivelat sau elevat;
E. Tipul III se deosebește de tipul II – forma
subdenivelată prin profunzimea leziunii.

95. Printre factorii endogeni responsabili de
apariția Cancerului Mamar se numără:
A. Peste 50% din toate cazurile de cancer
mamar apar ca rezultat al unei predispozitii
genetice;
B. Menarha tardivă și menopauza precoce
sunt asociate cu o incidenta mai mare a
cancerului mamar;
C. Prima naștere la vârstă înaintată reprezintă
un factor de risc important;
D. Avortul spontan sau terapeutic în primul
trimestru de sarcină, efectuat înainte de prima
naștere este factor de risc;
E. Expunerea prelungită la radiații ionizante,
electromagnetice sau ultraviolete, la vârste
tinere, reprezintă un factor de risc important.
96. Caracteristicile Ecografice care
sugerează Malignitatea unei leziuni
mamare sunt:
A. Aria lacunară neregulată;
B. Axul mare perpendicular pe suprafața
tegumentelor;
C. Ecostructura omogenă;
D. Prezența spiculațiilor;
E. Prezența unui halou gros hipoecogen.
97. Obiectivele tratamentului conservator
sunt:
A. Controlul local al bolii;
B. Obținerea de informații pentru evaluare
prognostică;
C. Supraviețuirea similară cu cea după
mastectomie;
D. Rezultat estetic bun;
E. Evitarea radioterapiei.
98. Sunt contraindicații absolute
ale tratamentului conservator în
Neoplasmul mamar:
A. Localizarea retroareolară a tumorii;
B. Două sau mai multe tumori în cadrane
separate ale sânului;
C. Prezența unei boli de colagen;
13
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Radioterapie a sânului în antecedente;
E. Refuzul bolnavei de a face iradierea.
99. Reconstrucția cu țesut autolog la
pacientele cu Neoplasm Mamar presupune:
A. Pacientele trebuie să fie la menopauză;
B. Se pot folosi lambouri musculo-cutanate din
mușchiul drept abdominal;
C. Pacientele au cancer de sân bilateral;
D. Se pot folosi lambouri musculo-cutanate din
mușchiul latissimus dorsi;
E. Pacientele selectate dispun de suficient țesut
autolog și au un status biologic bun.
100. Cu privire la Tumora Phyllodes sunt
ADEVĂRATE următoarele afirmații:
A. Are potențial de a se transforma
sarcomatos;
B. În cazul sarcomatizării apar prima dată
adenopatiile axilare;
C. Diagnosticul se stabilește prin examen
histopatologic;
D. Dimensiunea tumorii este invers
proporțională cu riscul de sarcomatizare;
E. Tabloul clinic și imagistica sugerează o
leziune benignă.
101. Hemostaza în leziunile splinei:
A. Se face prin aplicarea hemostaticelor locale;
B. Se poate face prin coagulare cu argon;
C. Se poate face prin electrocoagulare;
D. Nu se realizează prin nicio metoda
hemostatică clasică;
E. Se poate face prin electrocoagulare
102. Complicațiile postoperatorii în cazul
leziunilor Hepatice sunt:
A. Fistule biliare;
B. Colecții biliare intrahepatice;
C. Fistule bilio-venoase;
D. Frecvent hemobilie;
E. Necroze hepatice.
103. Leziunile Renale sunt:
A. Prezente în cazul a 8-10% dintre pacienții
cu contuzii abdominale;
B. Caracterizate de proteinurie;
C. Însoțite de leziuni asociate ale altor organe

intraabdominale;
D. Însoțite de hematurie microscopică în
general în cazulunei leziuni traumatice
minore;
E. De cele mai multe ori leziuni ale
pediculului renal.
104. Sindromul de compartiment abdominal
poate apărea la următorii pacienți:
A. Cu edem intestinal în antecedente;
B. Cu transfuzii masive;
C. Cu transfuzii cu eritropoietină;
D. Cu traumatisme abdominale grave;
E. Cu resuscitare volemică agresivă.
105. Fascia abdominală se lasă nesuturată
în:
A. Edemul visceral;
B. Tamponamentul abdominal cu câmpuri
chirurgicale pentru controlul sângerării;
C. Electrocoagulare;
D. Coagularea cu argon;
E. Urma hemostaticelor aplicate local.
106. Principalul dezavantaj al nesuturării
fasciei abdominale este reprezentat de:
A. Infecții intestinale;
B. Infecții urinare;
C. Fistule intestinale;
D. Fistule uro-genitale;
E. Infecții hepatice.
107. Leziuneile viscerale se manifestă prin:
A. Hemoragie internă;
B. Hematemeză;
C. Sindrom de iritație peritoneală;
D. Edeme;
E. Șoc traumatic.
108. Diagnosticul leziunilor de duct toracic
este precizat de aspectul lichidului pleural:
A. Vâscos;
B. Lăptos;
C. pH acid;
D. Cu miros puternic;
E. Cu conțiunut proteic > 3g%.
109. Fixarea internă a voletului
prin osteosinteze costale are drept
14
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
caracteristici:
A. Creșterea eficienței ventilatorii;
B. Scăderea necesarului de antialgice;
C. Permite reluarea mai rapidă a ventilației
spontane la pacienții ventilați manual;
D. Permite reluarea mai rapidă a ventilației
spontane la pacienții ventilați mecanic;
E. Creșterea necesarului de antialgice.
110. Despre Traumatismele Toracice putem
afirma:
A. Cele mai multe contuzii grave apar în cursul
accidentelor de circulație;
B. Necesită tratament imediat;
C. În 80% din cazuri este nevoie de intervenții
chirurgicale;
D. Pot necesita manevre simple ce pot fi
aplicate eficient de către personalul medical
antrenat la locul accidentului;
E. Contribuie la 75% din decesele prin
traumatisme.
111. Tratamentul chirurgical al
Leiomiomatozei uterine include:
A. Agoniști de GnRh;
B. Mifepristona;
C. Histerectomia;
D. Miomectomia;
E. Mioliza.
112. Vaginoza bacteriană
A. Reprezintă un echilibru al florei vaginale;
B. Este caracterizată de leucoree gălbuie;
C. Prezintă aspect microscopic de “blue cells”;
D. Prezintă aspect microscopic de “clue cells”;
E. Este cea mai frecventă cauză de leucoree la
femeia de vârstă fertilă.
113. Tulpinile HPV Înalt oncogene sunt:
A. 16;
B. 6;
C. 18;
D. 11;
E. 51.
114. Stadializarea Cancerului de COL uterin
presupune:
A. Stadiul 1-neoplasm limitat la uter;
B. IVB-metastaze la distanță;
C. IB2-leziune clinic vizibilă cu diametrul
maxim peste 4 cm;
D. IIB-tumoră cu invazie parametrială;
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. Stadiul IA-formă macroscopică.
121. Indicațiile Cordocentezei includ:
115. Semne și simptome prezumtive de A. Monitorizare pentru incompatibilitate
SARCINĂ pot fi: sangvină materno-fetală;
A. Mărirea abdomenului; B. Hidrops fetal non-imun;
B. Amenoreea; C. Trombocitopenia fetală izoimună;
C. Tulburări digestive; D. Determinarea fenotipului fetal;
D. Contracțiile Braxton Hicks; E. Obținerea cariotipului fetal.
E. Tulburări urinare.

116. Examinarea ecografică de

prim trimestru de sarcină include: 122. Factorii de risc pentru Leiomiomatoza
A. Diametrul biparietal; uterina sunt:
B. Identificarea veziculei viteline; A. Consumul crescut de carne albă;
C. Lungimea cranio-caudală; B. Predispoziția familială;
D. Corionicitatea pentru sarcina cu făt unic; C. Rasa caucaziană;
E. Activitatea cardiacă embrionară. D. Fumatul;
E. Menarha precoce.
117. Evaluarea pacientei după tratamentul
Cancerului de COL uterin se face astfel: 123. Hiperplazia endometrială se evaluează
A. La 2 luni în primii 3 ani; prin:
B. La 3 luni în primii 2 ani; A. Ecografie;
C. La 6 luni după 3 ani; B. Sonohisterosalpingografie;
D. La 6 luni în anii 3-5; C. Histeroscopie;
E. Anual după 5 ani. D. Laparoscopie;
E. Biopsie endocervicală.
118. Simptomatologia dureroasă pelvină
asociată fibromioamelor uterine este 124. Chisturile ovariene funcționale pot fi
caracterizată de: de tipul:
A. Disurie; A. Chisturi foliculare;
B. Dispareunie; B. Chisturi endometriozice;
C. Compresiune apicală în cazul dezvoltării C. Chisturi de corp galben;
intraligamentare cu hidronefroză; D. Abcese tubo-ovariene;
D. Compresiune vezicală; E. Tecoame.
E. Compresiune rectală.
125. Explorările paraclinice pentru Boala
119.Dublu test de sarcină include: inflamatorie pelvină cuprind:
A. Beta HCG; A. Determinarea proteinei C reactive;
B. Alfa-fetoproteina; B. Ecografia endovaginală;
C. Estriol; C. Histeroscopia;
D. Inhibina A; D. Laparoscopia;
E. PAPP-A. E. VSH.

126. Complicațiile Chistului Ovarian Benign

120. Prin Amniocenteză se face: sunt:
A. Diagnosticul genetic al anomaliilor A. Torsiunea;
cromozomiale fetale; B. Compresiunea;
B. Diagnosticul genetic al anomaliilor C. Hemoragia;
cromozomiale materne; D. Ruptura;
C. Determinarea fenotipului fetal; E. Malignizarea.
D. Determinarea genotipului fetal;
E. Stabilirea grupei sangvine materne.
15
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
127. Tumorile Ovariene Mezoteliale sunt D. Coagulopatii ce nu pot fi corectate;
reprezentate de: E. Anevrism arterial distal de calcul.
A. Chisturi seroase;
B. Fibroadenoame; 133. Indicațiile de îndepărtare activă a
C. Chisturi mucinoase;
calculilor uretrali sunt următoarele:
D. Teratoame;
A. Calculi cu posibilitate mică de eliminare
E. Chisturi endometrioide.
spontană;
B. Durere persistentă în ciuda tratamentului
corect;
C. Obstrucție tranzitorie;
D. Rinichi unic;
E. Insuficiență renală..
128. Factorii de risc pentru Hiperplazia
134. Tratamentul Litiazei reno-
endometrială sunt:
ureterale asociază:
A. Terapia cu Tamoxifen;
A. Antiinflamatoare steroidiene;
B. Obezitatea;
B. Beta blocante;
C. Istoric familial de cancer de colon;
C. Alfa blocante;
D. Multiparitatea;
D. Antispastice;
E. Menopauza precoce.
E. Antialgice.
129. Aproximativ 50% din pacienții cu
135. Examenele de laborator din Urină
Litiază urinară vor avea o singură recidivă și
efectuate în cadrul Litiazei reno-ureterale
10% vor avea recidive multiple și frecvente.
sunt:
Următoarele grupe de pacienți sunt
A. Sumar de urină;
considerate a avea un risc Înalt de recidivă:
B. Urocultură cu antibiogramă;
A. Debutul tardiv al litiazei;
C. Fosfaturie;
B. Cistuinuria tip C;
D. Calciurie;
C. Rinichiul spongios;
E. Oxalurie.
D. Diverticulul caliceal;
E. Chistul caliceal.
136. Litiaza vezicală secundară:
A. Apare consecutiv unor afecțiuni care
130. Sunt considerați pacienți “cu risc” în generează staza urinii vezicală și a unor infecții
cazul Litiazei reno-ureterale cei care urinare înalte;
prezintă următoarele: B. Tumorile prostatice sunt o afecțiune
A. Polakiurie;
frecvent asociată acesteia;
B. Anurie;
C. Stricturile de uretră sunt o afecțiune
C. Oligurie;
frecvent asociată acesteia;
D. Febră;
D. Disfuncțiile neurogene ale vezicii urinare
E. Retenție azotată. sunt o afecțiune frecvent asociată acesteia;
E. Stricturile de ureter sunt o afecțiune
131.Indicațiile ESWL sunt: frecvent asociată acesteia.
A. Calcul caliceal;
B. Calcul pielici cu diametrul mai mare de 3 137. Clinica litiazei vezicale include:
cm; A. Durere hipogastrică declanșată de efort;
C. Calcul caliceal cu diametrul mai mare de 3 B. Hematurie exacerbată de efort;
cm; C. Polakiurie;
D. Calcul uretral lombar; D. Disurie;
E. Calcul renal restant după chirurgie deschisă. E. Piurie.

132. Contraindicațiile ESWL sunt:

A. Sarcina; 138. Despre Convulsiile epileptice generalizate
B. Obstrucție anatomică proximal de calcul; sunt adevărate următoarele:
C. Infecții necontrolate de tract urinar; A. Pot fi convulsivante și neconvulsivante;
16

B. Pot fi crize miotonice;
C. Indică de la debut implicarea ambelor
emisfere cerebrale;
D. Pot fi crize tonice și clonice;
E. Crizele clonice pot fi crize multifocale și
crize monofocale.
139. Despre Absențele tipice și atipice
sunt adevărate următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Absențele tipice sunt reprezentate de
suspendarea bruscă a constienței;
B. Absențele atipice se caracterizează prin
debut și sfârșit brusc;
C. Absențele atipice sunt întâlnite în
epilepsiile generalizate;
D. Absențele tipice sunt întâlnite în epilepsiile
idiopatice negeneralizate;
E. Atât absențele tipice cât și cele atipice sunt
determinate de convulsiile febrile.
140. Despre Convulsiile Neonatale
sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Hipocalcemia natală este o condiție în care
calcemia este < 4%;
B. Hipoglicemia natală este definită de
valoarea de < 40 mg %;
C. Piridoxinodependența este indusă de
activitatea insuficientă a decarboxilazei
acidului glutamic necesară sintezei GABA;
D. Crizele neonatale benigne reprezintă
sindromul convulsiilor din a 5-a zi;
E. Encefalopatia mioclonică precoce
debutează în a două săptămână de la naștere.
141. Despre manifestările Epileptice cu
debut în perioada de 1 lună – 3 ani sunt
adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Epilepsia mioclonică benignă a sugarului
debutează după vârsta de 2 luni;
B. Epilepsia mioclonică severă se mai
numește și sindromul Dravet;
C. Sindromul West se caracterizează prin
triada: spasme epileptice în flexie sau extensie
asimetrice, hipsaritmie și oprire sau regres în
17
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
dezvoltarea neuropsihomotorie;
D. Sindromul Lennox-Gastaut este caracterizat
de crize epileptice polimorfe generalizate,
asociate și cu alte tipuri de crize
(mioclonii,tonico-clonice,parțiale);
E. Epilepsia mioclonică severă – tratamentul
cu medicamente antiepileptice este curativ.
142. Despre Convulsiile febrile
sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Apar între 3 luni și 7 ani;
B. Convulsiile febrile sau benigne au o durată
de peste 15 minute;
C. Convulsiile complexe nu se repetă în cursul
unei zile;
D. Convulsiile febrile simple apar la copii
normali fără anomalii neurologice sau retard
neuropsihic;
E. Convulsiile febrile complexe apar la copii cu
anomalii de dezvoltare psihomotorie.
143. Despre Angina Acută streptococică
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Simptomatologia nu cedează la 24 de ore de
la începerea antibioterapiei;
B. Debutul anginei este cu coriză, tuse
productivă și febră;
C. În perioada de stare copiii prezintă:
hiperemie faringiană intensă, amigdale
hipertrofice, peteșii la nivelul palatului, uvulă
hiperemică și tumefiată;
D. Dacă scorul Centor este peste 4 se începe
tratamentul simptomatic;
E. Complicațiile faringitei streptococice
supurative sunt reumatismul articular acut și
glomerulonefrita acută difuză.
144. Despre Laringita Acută sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Se împarte în laringită cu insuficiență
respiratorie și fără insuficiență respiratorie;
B. Formele clinice sunt reprezetnate de:
laringita acută simplă și laringitele obstructive;
C. Prodromul crupului se caracterizează prin

rinoree, tuse, febră moderată;
D. Radiografia latero-cervicală este un examen
paraclinic obligatoriu;
E. Epiglotita acută este dată de Haemophilus
Influenzae de tip A.
145. Despre OTITA Medie Acută
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPTȚIA:
A. La nou-născut și sugar simptomatologia
este nespecifică;
B. Otalgia se manifestă prin iritabilitate,
agitație, disfagie, modificarea apetitului și
somnului;
C. Otita medie acută supurată este calmată de
compresii cu gheață;
D. Otomastoidita reprezintă o inflamație a
mucoasei urechii medii și interne;
E. Printre complicațiile intracraniane se
numără: meningita acută, encefalita acută,
abces cerebral.
146. Despre criteriile pentru tratamentul
antibiotic sau monitorizarea copiilor cu
Otită Medie Acută sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Diagnosticul incert se tratează cu antibiotic
la copilul cu vârstă < de 6 luni;
B. Diagnosticul sigur la copilul de 1 an se
monitorizează fără începerea tratamentului
antibiotic;
C. Diagnosticul incert la copilul > de 2 ani nu
se va trata cu antibiotic și se va monitoriza sau
observa evoluția copilului;
D. Diagnosticul sigur la copilul de 1 an și
jumătate nu se tratează cu antibiotic;
E. La un copil < de 6 luni cu diagnosticul
incert de otită medie acută se începe
tratamentul antibiotic.
147. Despre Alimentația Naturală sunt
adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Reprezintă alimentația nou-născutului și a
sugarului în primele 5 luni de viață;
18
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. Compoziția laptelui uman depinde de
stadiul lactației, nașterea prematură și vârsta
mamei;
C. Colostrul se secretă în primele 2 zile;
D. Laptele de tranziție se secretă între ziua 6 și
10 și are o compoziție în permanentă
modificare biochimică și imunologică;
E. Se recomandă ca nou născutul să fie pus la
sân în prima oră de viață.
148. Despre Alimentația Artificială sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. Reprezintă alimentația sugarului în primele
2 săptămâni de viață;
B. Formulele prematurilor sunt adaptate
particularităților morfo-funcționale ale
aparatului digestiv imatur;
C. Fortifianții de lapte matern sunt folosiți doar
la copii alimentați natural cu greutate la naștere
mai mică de 1800 de grame;
D. Formulele de start pentru sugari au ca sursă
principală proteina din laptele de capră;
E. Formulele de continuare sunt folosite ca și
completare după ce sugarul a fost alimentat la
sân.
149. Despre Malnutriție sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Carențele nutriționale se clasifică în
deficitul calitativ alimentar și deficitul calitativ
nutrițional;
B. Printre cauzele de malnutriție se numără
bolile organice acute și cronice;
C. Deficitul de îngrijire și bolile organice
cronice sunt cauze de malnutriție;
D. Deficitul cantitativ alimentar este cea mai
frecventă cauză și cea mai benignă;
E. Dintre modalitățile prin care poate să apară
un deficit cantitativ se numără diversificarea
precoce sau tardiva în raport cu vârsta
cronologica a sugarului.
150. Despre aprecierea stării de Nutriție
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Indicele statural reprezintă raportul dintre
lungimea actuală și lungimea ideală;
B. Indicele ponderal reprezintă raportul dintre
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
greutatea ideală pentru vârstă și greutatea criteriu;
actuală; D. Normalizarea psihică și motorie este un
C. Indicele nutrițional reprezintă raportul criteriu;
dintre greutatea actuala și lungimea actuală; E. Normalizarea ritmului circadian este un
D. Pentru aprecierea stării de nutriție cei mai criteriu.
fideli factori sunt reprezentați de indicele
nutrițional și cel statural;
E. Indicele nutrițional reprezintă raportul dintre
greutatea actuală și greutatea corespunzătoare
taliei.

151. Despre Malnutriție sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Marasmul nutrițional este o carență de
vitamina D ce apare la sugar;
B. Kwashiorkor este cea mai severă formă de
malnutriție lipidică;
C. Kwashiorkorul marasmic este o formă
intermediară între marasm și Kwashiorkor;
D. Copilul cu marasm nutrițional prezintă bula
lui Bichat;
E. În Kwashiorkor copilul prezintă constipație,
apatie, facies suferind, paloare cutaneo-
mucoasă.
152. Despre Malnutriție sunt adevărate
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Distrofia laptelui de vacă apare la copii
alimentați doar cu lapte de vacă diluat;
B. Distrofia prin exces făinos apare datorită
alimentației prelungite exclusiv cu făinoase;
C. Distrofia de război este o formă severă de
deshidratare;
D. Malabsorbția edematoasă este cauzată de
sindroamele acute de malabsorbție: fibroză
chistică, boală celiacă;
E. Distrofia laptelui de vacă apare la copii
alimentați cu lapte de vacă nemodificat
calitativ.
154. Despre Rahitismul carențial la copil
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Lipsa parțială a vitaminei D este cauza
principală a rahitismului carențial;
B. Dozarea vitaminei D se face în unități
internaționale (UI) și mg (40.000 UI = 1 mg);
C. Vitamina D este o vitamină hidrosolubilă ce
se absoarbe la nivel intestinal în prezența
acizilor biliari;
D. Deficitul de vitamină D determină creșterea
absorbției intestinale de calciu cu
hipercalcemie secundară;
E. La nivel renal vitamina D crește absorbția
de calciu.
155. Despre Rahitism sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Vitamina D determină scăderea secreției de
PTH;
B. PTH-ul acționează la nivel intestinal,
hepatic, osos, medular, antagonist sau sinergic
cu vitamina D;
C. La nivel intestinal PTH determină creșterea
absorbției de calciu;
D. La nivel osos crește extracția calciului prin
depolarizarea substanței fundamentale;
E. La nivel intestinal determină creșterea
absorbției calciului.

153. Despre criteriile de evaluare ale

eficienței tratamentului în Deficitul 156. Despre semnele osoase ale Rahitismului
nutrițional sunt adevărate următoarele sunt adevărate următoarele afirmații, cu
afirmații: EXCEPȚIA:
A. Reluarea creșterii ponderale apare la 1-2 A. Modificările predomină la nivelul
săptămâni; metafizelor oaselor scurte;
B. Recuperarea clinică apare la 6 – 8 B. Modificările cutiei craniene sunt:
săptămâni; craniotabes după vârsta de 3 luni, bose parietale
C. Recuperarea indicelui statural este un
19
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
frontale și “frunte olimpiană”; afirmații, cu EXCEPȚIA:
C. Toracele rahitic se caracterizează prin: A. Semnele de anemie sunt reprezentate de
mătănii costale, sanț submamar Harrison paloare, fatigabilitate, apetit capricios,
Jones, torace evazat; palpitații și dispnee;
D. Membrele superioare prezintă: brățări B. Semne de deficit de fier tisular sunt
rahitice, deformări ale metafizelor; uscăciunea mucoaselor și a pielii, ragade
E. Membrele inferioare prezintă curburi comisurale;
la nivelul gambelor: “genu varus ” sau “genu C. Semne de tulburări digestive apar la 90%
valgus”. din cazuri și sunt reprezentate de disfagie și
reducerea activității gastrice;
D. Semne de afectare a sistemului nervos sunt
oboseala, dezvoltare mentală și motorie reduse,
creșterea atenției;
E. Apar semne de tulburări musculare –
pseudomiopatie.
157. Despre semnele extraosoase în Rahitism
sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Sunt reprezentate de semne respiratorii
(plămân rahitic);
B. Semne musculo-ligamentare sunt hipotonia
musculară, hiperlaxitatea ligamentară;
C. Apar semne de hipocalcemie
(hiperexcitabilitate neuromusculară, stridor
laringian, convulsii);
D. EKG-ul arată alungirea intervalului QT si
raport QT/RR > 0,50;
E. La nivelul membrelor superioare apar
brățările rahitice.

158. Despre ANEMIE sunt adevărate

următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Anemia feriprivă este dată de deficitul de
vitamina B12;
B. Anemia megaloblastică este dată de
deficitul de fier și factor intrinsec;
C. Există anemie prin deficit de cupru, zinc și
cobalt;
D. Diagnosticul anemiei feriprive se pune prin
electroforeza hemoglobinei;
E. Lipsa vitaminei C poate determina anemie.

159. Despre carența de Fier sunt adevărate

următoarele afirmații:
A. Poate să apară printr-un aport redus de fier;
B. Poate fi determinată prin tulburări de
absorbție și digestie;
C. Poate fi determinată printr-un necesar
crescut de fier;
D. Poate fi determinată prin pierderi moderate
de fier;
E. Poate fi determinată prin lipsa vitaminei B6.

160. Despre manifestările clinice ale

Anemiei sunt adevărate următoarele
20

161. Despre Anemie sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Anemia feriprivă apare precoce în primele
5 săptămâni de viață;
B. Anemia posthemoragică cronică îmbracă
tabloul tipic unei anemii megaloblastice;
C. Sindromul Pica reprezintă consumul unor
substanțe necomestibile cum ar fi pământ,
gheață, praf, cărămidă;
D. Anemia feriprivă din alergia la laptele de
vacă apare ca urmare a enteropatiei exudative
și hemoragice, indusă de alergia la proteinele
laptelui de vacă;
E. Hemosideroza pulmonară se definește prin
hemoragie pulmonară intraalveolară
recidivantă.
162. Despre răspunsul la tratamentul cu
Fier sunt adevărate următoarele:
A. În prima zi are loc răspunsul medular;
B. În a doua zi are loc refacerea enzimelor
tisulare;
C. Din a 3-a zi până la sfârșitul primei
săptămâni apare răspunsul reticulocitar;
D. Depozitele de fier se normalizează 3-6 luni
de tratament;
E. În a patra zi are loc depozitarea fierului în
țesuturi.
163. Despre Infecțiile perinatale sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. Perioada neonatală este definită ca
intervalul de timp de 28 de săptămâni de
gestație și 7 zile postnatal;
B. Prin infecție perinatală se înțelege infecție
transmisă direct fătului sau nou-născutului
imediat înaintea nașterii, în timpul nașterii sau
după naștere;
C. Infecția congenitală se definește ca infecție
prezentă la naștere;
D. Infecția perinatală apare doar după ce fătul
s-a născut;
E. Infecția congenitală apare după 1 săptămână
de viață.
21
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
164. Despre acronimul TORCH
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Litera T este reprezentată de – Toxocara;
B. Litera O este reprezentată de – Others;
C. Litera R este reprezentată de – Rujeolă;
D. Litera C este reprezentată de–
Citomegalovirus;
E. Litera H este reprezentată de – Haemophilus
influenzae.
165. Despre manifestările clinice în Infecțiile
perinatale sunt adevarăte următoarele
afirmații:
A. Calcificările intracraniene apar în infecția cu
citomegalovirus;
B. Anomaliile cardiace apar în infecția cu
toxoplasma gondii;
C. Anemia apare în infecția cu Treponema
pallidum;
D. Cataracta apare în infecția rubeolică;
E. Hidropsul fetal apare în infecția cu virusul
varicelo-zosterian.
166. Despre Rubeola congenitală sunt
adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Virusul Rubeolic este un virus ARN;
B. Manifestările oculare și neurologice nu fac
parte din simptomatologia rubeolei congenitale;
C. Virusul rubeolic poate fi izolat din
nazofaringe, sânge, urină și LCR;
D. Manifestările sugestive de rubeolă
congenitală sunt – macrocefalie,
hepatosplenomegalie, trombocitopenie și
anomalii oculare;
E. Nu există terapie specifică pentru rubeola
congenitală.
167. Despre infecția cu citomegalovirus
sunt adevărate următoarele afirmații:
A. Infecția cu CMV poate fi asimptomatică;
B. Manifestările clinice la naștere sunt
reprezentate de: retard de creștere intrauterină,
microcefalie și trombocitopenie;
C. Infecția cu CMV este diagnosticată prin
detectarea bacteriei în urină și în salivă;
D. Terapia infecției congenitale cu CMV
utilizează Gentamicină și Ampicilină;
E. Metoda de elecție pentru diagnosticul
infecției congenitale cu CMV este reprezentată
de metoda serologică.

168. Despre Infecția perinatală cu virusul
Herpes simplex sunt adevărate următoarele
afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Infecția cu Herpes simplex este
achiziționată de la mamă chiar înainte de
naștere sau în timpul nașterii;
B. Cea mai frecventă cale de transmitere este
cea intrauterină transplacentară;
C. Boala diseminată determină – pneumonie,
hepatită și șoc;
D. Boala neurologică determină – febră,
frison și agitație;
E. Boala localizată determină – afectare
oculara, cutanată și afectarea zonei cavității
bucale.
169. Despre Infecția perinatală cu
Neisseria gonorrhoeae sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. Infecția cu N. gonorrhoeae la nou-născut
afectează în special ochii;
B. Oftalmia gonococică debutează după 3 – 7
zile de viață;
C. Se recomandă testarea pentru infecție
concomitentă cu Chlamydia Trachomatis,
Toxoplasma și HIV;
D. Infecția localizată se tratează cu o doză
unică de cefuroxime parenteral;
E. Boala diseminată se tratează cu
gentamicină și ampicilină.
170. Despre infecția perinatală cu
Chlamydia Trachomatis sunt adevărate
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. Infecția cu C.Trachomatis poate determina:
avort spontan, ruptură prematura a
membranelor, naștere prematură;
B. Conjunctivita cu C. Trachomatis apare la
1- 2 săptămâni de la naștere și durează între 5
și 14 zile;
C. Pneumonia în C.Trachomatis apare la 2-19
săptămâni după naștere și se caracterizează
prin febra mare, frison și convulsii;
D. Nou-născuții cu conjunctivită și/sau
pneumonie sunt tratați cu eritromicina p.o.
timp de 3 zile;
E. Profilaxia topică cu nitrat de argint,
eritromicină și tetraciclină nu este eficientă în
profilaxia conjunctivitei cu C.Trachomatis.
22
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
171. Despre infecția perinatală cu Treponema
Pallidum sunt adevărate următoarele
afirmații:
A. Apare cel mai frecvent ca urmare a
transmisiei transplacentare;
B. Sifilisul congenital reprezintă stadiul
primar;
C. Consecințele infecției congenitale cu T.
pallidum pot fi: decesul fătului, deces neonatal,
avort spontan, prematuritate;
D. Sifilisul congenital se împarte în sifilis
precoce și tardiv;
E. Microscopia în câmp întunecat ajută la
punerea diagnosticului pozitiv în infecția cu
T.pallidum.
172. Despre infecția cu Toxoplasma gondii
sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. Sursele de infecție maternă sunt fecalele de
pisică și ingestia de carne infectată;
B. Consecințele infecției congenitale cu
Toxoplasma gondii sunt : micocefalie,
cataractă, anemie și naștere prematură;
C. Infecția simptomatică se poate manifesta
prin retard de creștere intrauterină și
corioretinită;
D. Testul ELISA pentru anticorpii de tip IgE
este mai sensibil comparativ cu testul pentru
anticorpii IgA;
E. Toxoplasma congenitala se trateaza cu
pirimetamină asociată cu sulfadiazină.
173. Despre statusul epileptic (SE) non-
convulsiv sunt adevărate următoarele
afirmații:
A. Se definește prin schimbarea
comportamentului și a statusului mental al
pacientului;
B. SE de tip absență – este caracterizat prin
afectarea funcțiilor de relație (atenție, percepție,
limbaj);
C. SE parțial complex este caraterizat prin
crize parțial complexe, continue sau rapid
recurente;
D. SE non-convulsiv se clasifică în : SE de tip
complex și SE de tip absență;
E. SE de tip absență se asociază cu sindromul
WEST.

174. Modificările hematologice care fac
parte din diagnosticul paraclinic al PAR
sunt:
A. Anemie aplastică prin supresie medulară
indusă de terapia imunosupresoare;
B. Frecvent anemie hemolitică autoimună;
C. Leucopenia asociată sindromului Felty;
D. Scăderea VSH;
E. Leucocitoză și anemie feriprivă la pacienții
aflați sub corticoterapie.
175. Printre criteriile de diagnostic pozitiv
în PAR, din domeniul afectării articulare,
se regăsesc:
A. 4-10 articulații mici – 4 puncte;
B. >10 articulații mici – 5 puncte;
C. 1-3 articulații mici – 3 puncte;
D. 2-10 articulații mari – 2 puncte;
E. 1 articulație medie-mare – 0 puncte.
176. În criteriile EULAR/ACR de clasificare
a PR se punctează cu un punct următoarele:
A. Afectarea a 2-10 articulații medii mari;
B. Durata sinovitei peste 6 săptămâni;
C. FR, ACPA negativi;
D. VSH,CRP crescute;
E. Afectarea a 1-3 articulații mici.
177. Diagnosticul diferențiar al PR se face
cu:
A. Artroza;
B. Guta;
C. Sindromul reumatoid din hepatita acută;
D. Spondilartropatiile seropozitive;
E. Lupus eritematos sistemic.
178. Obiectivul primar în
tratamentul pacienților cu PR este:
A. Normalizarea participării sociale;
B. Normalizarea funcției articulare;
C. Prevenirea leziunilor structurale progresive;
D. Maximizarea pe termen lung a calității
vieții prin controul simptomelor;
E. Maximizarea pe termen lung a calității
vieții prin controul semnelor.
179. AINS în PR:
A. Trebuie asociate obligatoriu cu
medicamente remisive;
B. Ameliorează sindromul inflamator specific;
C. Utilizarea lor scade mortalitatea si
morbiditatea în rândul pacienților cu PR;
D. Influențează progresia bolii;
23
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. Sunt utilizate in toate formele de boală, la
doze maxime.
180. Următoarele degete sunt afectate în
cadrul sindromului de tunel carpian din PR:
A. I;
B. II;
C. III;
D. Jumătate din IV;
E. Jumătate din V;
181. Cele mai frecvente reacții adverse la
administrarea Sulfalazinei în PR sunt:
A. Scăderea transaminazelor hepatice;
B. Rash;
C. Greață;
D. Depresie;
E. Neutrofilie.
182. Despre tratamentul cu agenți
anti TNF- α menționăm:
A. Ameliorează scorurile radiologice;
B. Tratamentul cu MTX se menține doar pană
la începerea terapiei biologice, asocierea lor
arătând efecte terapeutice mai proaste;
C. Ameliorează insuficiența cardiacă;
D. Poate da reacții alergice;
E. Predispune la dezvoltarea neoplaziilor, în
special limfoame.
183. În criteriile de clasificare ASAS pentru
SpA de tip periferic sunt incluse:
A. ≥1 manifestare tip entezită;
B. ≥2 manifestări de tip uveită;
C. ≥1 manifestare tip dactilită;
D. ≥1 manifestare tip durere cu caracter
inflamator a coloanei în trecut;
E. ≥1 manifestare tip Boală Crohn.
184. Trăsături grup B SpA sunt:
A. Durere lombară cu caracter inflamator în
trecut;
B. Psoriazis;
C. Infecții ce au precedat artrita, entesita sau
dactilita;
D. Sacroileită pe imagistică;
E. Antecedente familiale de SpA.
185. Criterii adiționale utile pentru SpA
predominant axială sunt:
A. PCR cu valori scăzute;
B. Răspuns moderat la AINS în primele 24-48
de ore;
C. Entesită calcaneană;
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Conjunctivită; D. Niveluri înalte de IgG;
E. Prezența la rude de grad 1 sau 2 a SpA. E. Niveluri înalte de IgA.

186. Factorii predictivi ai răspunsului clinic

major în SpA anchilozantă sunt: 192. Particularități ce individualizează APS
A. Vâsta >40 ani; sunt:
B. Durata lungă a bolii; A. Topografia afectării centrale;
C. Valori crescute ale CRP și VSH; B. Dactilita;
D. Afectare functională mare; C. Entezopatiile;
E. Prezența HLA-B27. D. Profil evolutiv sever;
E. Determinările axiale spondiloartropatice
particulare.
187. Elementele clinice evaluate în scorul
BASDAI sunt:
A. Fatigabilitatea; 193. Se apreciază existența unui prognostic
B. Evaluarea intensitătii redorii matinale; rezervat în APS când sunt prezente simultan
C. Evaluarea duratei redorii matinale; următoarele criterii:
D. Durerea la nivelul șoldului; A. Afectarea unghială;
E. Evaluarea edemelor. B. VSH la valori medii;
C. Distrucție articulară observată cu ochiul
liber;
188. Agenții biologici folosiți în tratamentul D. Distrucție articulară observată radiologic;
SpA trebuie atent monitorizați pentru E. Necesar de doze mari terapeutice pentru
prevenirea principalelor efecte adverse controlul afecțiunii.
reprezentate de:
A. Neoplazii;
B. Greață; 194. Despre Leziunile cutanate specifice din
C. Apariția sindromului lupus like; LES putem afirma:
D. Reacții alergice moderate; A. Apar în Sindromul Raynaud;
E. Risc de inducere a imunogenicității. B. Apar în livedo reticularis;
C. Prezintă ulcerații orale;
D. Sunt leziuni policiclice, anulare;
189. Un procent semnificativ de pacienți cu E. Sunt leziuni discoide localizate.
APS prezintă asocieri cu următoarele
subtipuri HLA:
A. HLA-B10; 195. Despre Leziunile cutanate nespecifice din
B. HLA-B13; LES putem afirma:
C. HLA-B11; A. Rash-ul malar este o leziune;
D. HLA-B17; B. Cuprind vasculita urticariană;
E. HLA-B-53. C. Cuprind alopecia;
D. Lupus profundus este o leziune cronică;
190. Manifestări clinice în APS sunt: E. Leziunile discoide localizate sunt leziuni
A. Deget în gât de lebădă; cronice.
B. Deget în cârnat;
C. Mâna în gheară;
D. Mâna în padelă; 196. Legat de afectarea neuropsihică în
E. Posibilitatea conversiei evolutive. LUPUS se poate spune:
A. Cuprinde 23 de sindroame neuropsihiatrice;
B. Pacienții se pot prezenta cu mai multe
191. Explorări paraclinice în APS sunt: sindroame asociate;
A. Complexe imune circulante scăzute; C. În patogenia acestei suferințe par a fi
B. Absența factorului reumatoid; implicați anticorpi antineuronali;
C. Absența anticorpilor antinucleari; D. În patogenia acestei suferințe par a fi
implicați anticorpi antifosfolipide;
24
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. Mielopatia este o afectare a sistemului
nervos periferic.

197. Clasa I a Nefropatiei Lupice

conform ISN/RPS cuprinde:
A. Nefropatie mezangială proliferativă;
B. Glomeruli normali la microscopul optic;
C. Depozite imune mezangiale
la imunofluorescență;
D. Hipercelulalritate la microscopul optic;
E. Leziuni cu cicatrice.

198. Depozite imune mezangiale la

imunofluorescență putem observa în cadrul
următoarelor clase ale Nefropatiei Lupice
conform ISN/RPS:
A. Clasa I;
B. Clasa II;
C. Clasa III;
D. Clasa IV;
E. Clasa V.

199. Anticorpi cu frecvență mai mare de

40% în cadrul LES sunt:
A. Anti ADN dublu catenar;
B. AAN;
C. Anti histone;
D. Anti Ro;
E. Anti La;

200. Pentru afectarea musculo-scheletala

din LES putem administra:
A. Ciclofosfamida;
B. Azatioprina;
C. Ciclosporina;
D. Metotrexat;
E. Leflunomide.

25
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

26
 SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
23 IUNIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

27