TRIAJUL

1. Definirea noţiunii
2. Principiile generale ale triajului
3. Tipurile de triaj în prespital
4. Tipurile de triaj în spital

“TRIER” (fr) = a tria

- La începutul secolului XIX
- Scopul iniţial – de a sorta un număr cât mai mare de răniţi pentru a fi trataţi şi a
se întoarce pe câmpul de luptă
- Chirurgul lui Napoleon - LARREY
-La începutul secolului XX – în dispensarele supraaglomerate din marile oraşe
-A doua jumătate a secolului XX – în spitale

TRIAJ = SORTARE + “DIRIJARE” --------PACIENTUL POTRIVIT LA RESURSELE

POTRIVITE

Evaluarea sumară, rapidă dar eficientă, a unuia sau mai multor pacienţi, care permite
realizarea unei corelări între necesităţi (număr mare de victime, un anumit tip de
patologie) cu resursele disponibile (medicale, logistice, financiare) prin stabilirea
priorităţilor de tratament, transport sau evacuare

PRESPITAL
TRIAJUL ÎN DEZASTRE, CALAMITĂŢI, ACCIDENTE COLECTIVE
Depăşeşte capacitatea de reacţie a sistemelor de intervenţie din zona afectată
 Tangshan – China
 Campania – Italia
 Izmir – Turcia
 Armenia
- 85 – 95% din victimele care au supravieţuit au fost
descarcerate în primele 24 de ore
- La 2-6 ore de la producerea seismului mai puţin de 50%
din victimele încarcerate mai sunt în viaţă
- 25 – 50% din victime au avut parte de o moarte lentă şi ar fi
putut fi salvate dacă ar fi fost instituite măsuri eficiente de
salvare din timp
- 97% din victime au fost spitalizate în primele 6 zile de la
producerea cutremurului
- cea mai mare necesitate a măsurilor medicale de urgenţă este
în primele 24-48 de ore

1. Proces dinamic, flexibil

2. Scop – identificarea victimelor cu leziuni severe
3. Stabileşte priorităţile de tratament şi transport
4. Nu este perfect şi nici democratic

• Triajul în focar
R–V–N
 • Triajul în punctul de colectare a răniţilor
R–G–V–N
• Triajul de transfer
• Triajul intraspitalicesc
PACIENTUL RESPIRA?

NU

DESCHIDE CRS

NU
DA

DECEDAT, MURIBUND
URGENTA IMEDIATA

Simple
Triage
And
Rapid
Treatment

PACIENTUL RESPIRA?

DA

PESTE 30 RESP/MIN
SUB 30 RESP/MIN

DA

URGENTA IMEDIATA
PULS CAPILAR PREZENT

NU
DA

CONTROLUL HEMORAGIILOR
CONSTIENT

NU
DA
URGENTA IMEDIATA

URGENTA IMEDIATA
URGENTA AMANATA
ROŞU
 CRS – necesită intervenţie activă pentru menţinerea patenţei
 Fără puls la art. radială ŞI FC >/= 120 / min
Sau
 TA < 90 (sistolica)
 GCS </= 12
SAU
 Răspunsul motor – inadecvat
SAU
 Paralizie, alterarea sensibilităţii, suspiciune de leziune de coloană vertebrală
 Amputaţie proximal de gleznă sau reg. carpiană
SAU
 >/= 15% arsuri grd 2 şi 3
SAU
 Leziune penetrantă la nivelul capului, gâtului, trunchiului (excl. cele superficiale)
 Fracturi ale oaselor mari (mai mult de 2 regiuni afectate)

 Bărbat 21 de ani
 Plagă penetrantă – hemitorace stg
 CRS patente
 GCS 15
 TA = 90, FC = 130

VERDE
- Femeie 68 de ani
- Fractură gamba stg
- CRS patente
- GCS 14 - M5
- TA = 120/94, FC = 100, FR = 20

1. Roşu – urgenţă imediată

2. Galben – urgenţă amânată
3. Verde – mobilizabili
4. Negru - decedat

Sistemele de dispecerizare a apelurilor de urgenţă

- Verigă esenţială a oricărui sistem de urgenţă
- Permit alocarea resurselor potrivite fiecărui tip de urgenţă
- Permite gestionarea eficientă a resurselor din cadrul sistemului de urgenţă
- Necesită protocoale adaptate caracteristicilor fiecărui sistem de urgenţă în parte

CRITERIILE DE TRIAJ - INTERVENŢII PRIMARE

TRIAJUL PACIENTULUI TRAUMATIZAT
TRIAJUL PEDIATRIC
TRIAJUL PACIENTULUI CRITIC
TRIAJUL PACIENTULUI CU SINDROM CORONARIAN ACUT
...
FACTORI CARE POT INFLUENŢA TRIAJUL
1. STATUSUL BIOLOGIC – COPIL, VÂRSTNIC, CU HANDICAP
2. FACTORI POLITICI
3. MASS – MEDIA
4. PERSONAL MEDICAL - VICTIMĂ
5. FACTORI PSIHOLOGICI – “ACORDAŢI TIMP PENTRU A VĂRSA”