TRAUMATISME GERIATRICE

Scopul nostru este revenirea mobilităţii pacientului, pentru

a nu depinde de alţii
• Persoanele cu vîrsta peste 65 ani reprezintă 12% din populaţie,
dar în acelaşi timp reprezintă:
- 36% din transporturile cu ambulanţa
- 25% din spitalizări
- 25% din costurile totale reprezentate de traumatisme
• Reprezintă între 8-12% din populaţia generală cu traumatisme
• Bărbaţii şi femeile sunt reprezentate în mod egal în populaţia cu
traumatism geriatric
• Mortalitate mai mare în raport cu populaţia din toate grupele
de vîrstă

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 2

• În ordinea frecvenţei mecanismele fiziopatologice sunt
următoarele:
1. Căderile: - cauza cea mai frecventă la peste 65 ani datorită
următorilor factori:
– modificări legate de vîrstă ale stabilităţii posturale, echilibrului, puterii
motorii şi coordonării diminuate, prelungirea timpului de reacţie
– acuitate vizuală scăzută şi pierderea importantă a memoriei
– sincopa frecventă secundară aritmiilor, hipoxiei, anemiei, hipoglicemiei
– Alcoolul
– medicaţia cronică folosită: sedative, antihipertensive, diuretice,
hipoglicemiante

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 3

2. Accidentele rutiere: sunt frecvente datorită scăderii
memoriei şi atenţiei accidentele care implică două vehicule şi
accidentele pietonale.

– Vîrstnicii care suferă accidente rutiere se situează pe locul doi după

copii din următoarele motive:
• vedere periferică redusă
• auzul redus
• abilităţi cognitive, de memorie şi judecată reduse

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 4

3. Arsurile
– reprezintă 13-20% din internări, dar cea mai mare rată de
mortalitate datorită bolilor cronice preexistente şi
rezervelor funcţionale reduse
– majoritatea leziunilor prin arsuri sunt rezultatul activităţii
neglijente în mediul casnic, fumat nesupravegheat , gătit
sau leziuni prin opărire
4. Violenţa
– în general datorită consumului de alcool, atît de către
atacator, cît şi de către victimă
– ATENŢIE! la abuzul asupra vîrstnicilor

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 5

• Pacienţii vîrstnici au:
– rate mai mari de internare
– spitalizare prelungită
– morbiditate sporită pe termen lung
– rată de mortalitate mare în ciuda gravităţii mai reduse a leziunilor
• Anamneză – importantă pentru că:
– au antecedente medicale semnificative care influenţează tratamentul în
traumă: anestezia şi intervenţia chirurgicală
– alergii cunoscute
– medicaţie cronică; foarte mare atenţie la tratamentele anticoagulante!

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 6

• Semne vitale
!!! Nu trebuie să avem un sentiment fals de siguranţă în faţa
unor semne vitale ‘’normale’’, datorită următorilor factori:
– odată cu vîrsta se produce o rigidizare progresivă a miocardului
– miocardul devine mai puţin sensibil la catecolaminele endogene şi
exogene
– răspunsul tahicardic normal la durere, hipovolemia şi anxietatea sunt
diminuate
– medicaţia cronică ex. betablocantele pot masca tahicardia şi împiedică
evaluarea corectă a pacientului vîrstnic
– TA poate induce în eroare, deoarece prevalenţa hipertensiunii
preexistente se apropie de 70%; ca urmare o TA sistolică de 110-120
poate fi considerată hipotensiune severă

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 7

• Evaluarea primară: se face ca la orice pacient traumatizat,
urmînd ABCDE
– Trebuie acordată atenţie specială variaţiilor anatomice care pot face
dificil managementul căilor aeriene:
• prezenţa protezelor care pot bloca calea aeriană
• artrita cervicală care limitează extensia gîtului
• artrita temporo-mandibulară care împiedică deschiderea gurii

• Evaluarea secundară: trebuie să fie foarte amănunţită

• Pacienţii fără leziuni ameninţătoare de viaţă aparente pot
avea de fapt leziuni potenţial fatale dacă rezerva fiziologică
este limitată

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 8

1. Leziuni craniene - sunt mai dificil de diagnosticat din mai
multe motive:
– creierul suferă odată cu vîrsta un grad de atrofie apreciabil, “spatiu
mort”crescut si scade în dimensiuni cu aproximativ 10%, ca urmare
procesele expansive intracraniene posttraumatice cu sindrom HIC dau
semne clinice mai tardiv.
– modificările cognitive şi de memorie preexistente fac dificilă evaluarea
statusului mental.
– frecvenţa hematoamelor epidurale este mai scăzută datorită
legăturilor fibroase dense dintre dura mater şi tăblia internă craniană.
– hematoamele subdurale au o frecvenţă mai mare datorită întinderii şi
tensionării mai mari a venelor de legătură dintre creier şi sinusurile
durale
– ca urmare se justifică mai des explorarea CT

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 9

2. Leziunile coloanei cervicale
– pot fi dificil de evaluat datorită problemelor cognitive preexistente
– la cei peste 65 de ani radiografia coloanei cervicale trebuie să fie o
radiografie de rutină
– studiile efectuate au arătat că cea mai frecventă leziune este fractura
de odontoidă
– datorită faptului că artrita cervicală subiacentă poate acoperi liniile de
fractură, pacientului vîrstnic cu durere persistentă la nivelul gîtului şi
radiografie negativă trebuie să i se efectueze scanarea CT a coloanei
cervicale

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 10

3. Traumatismul toracic
– traumatismele toracice simple (contuzia toracică, fracturi costale simple)
pot predispune pacienţii vîrstnici la complicaţii respiratorii severe
– traumatismele majore : hemopneumotoracele, contuzia pulmonară,
voletul costal, contuzia miocardică pot duce rapid la decompensare
pentru că statusul de oxigenare de bază poate fi deja diminuat
– pacienţii geriatrici dezvoltă mai repede hipoxie şi insuficienţă respiratorie
în urma traumatismelor datorită:
• scăderii elasticităţii pulmonare
• reducerea complianţei pulmonare
• clearance mucociliar redus , ca urmare risc crescut de pneumonie nozocomială Gram
negativă

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 11

• Scopul terapeutic în traumatismele toracice este următorul:
– menţinerea agresivă a aportului de oxigen
– analiza frecventă a gazelor arteriale
– IOT prompt la:
- respiraţii >40 pe minut
- Pa O2 <60 mmHg
- Pa CO2 >60 mmHg

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 12

4. Traumatismele abdominale
• examenul fizic iniţial benign trebuie să ridice suspiciunea de
leziune intraabdominală la pacienţii cu fracturi pelviene şi ale
cutiei toracice inferioare asociate
• aderenţele asociate cu proceduri chirurgicale anterioare pot
creşte riscul complicaţiilor la lavajul peritoneal diagnostic sau
lavaj peritoneal fals negativ, ca urmare scanarea CT oferă un
diagnostic util (!!! Atenţie la insuficienţa renală preexistentă în
cazul administrării substanţei de contrast)
• la pacienţii cu cicatrici multiple preexistente la nivel abdominal
efectuarea ecografiei FAST este deosebit de utilă, neinvazivă şi
uşor repetabilă
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 13
5. Leziuni ortopedice
• Fractura de şold
– frecvenţă mare datorită modificărilor scheletice osteopenice şi
osteoporotice
– hemoragia din fractură poate cauza hipovolemie severă
• Fracturile oaselor lungi:
– femur, tibie, humerus pot să producă pierderea mobilităţii şi
impotenţă funcţională severă pe termen lung, ca urmare consultul
ortopedic şi tratamentul chirurgical de urgenţă cu implantarea de tije
are ca rezultat recăpătarea mai rapidă a mobilităţii

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 14

• Leziunile extremităţilor superioare

– căderile cu sprijin pe mîna în extensie cresc riscul de

fractură Colles-necesită reducere şi imobilizare
– fracturile de cap humeral şi de col chirurgical sunt de
asemenea frecvente datorită căderilor cu sprijin pe mînă
sau cot; de regulă tratamentul este chirurgical

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 15

• Resuscitare volemică adecvată, monitorizarea PVC-ului;
bolusurile de fluid cristaloid la vîrstnici sunt de 250-500 ml în
serie cu monitorizarea frecventă a tensiunii arteriale, examen
pulmonar atent pentru depistarea precoce a edemului
pulmonar datorat supraîncărcării hidrice şi monitorizarea
diurezei
• Trebuie luată în calcul mai rapid transfuzia sanguină, după
resuscitare cristaloidă de 1-2 l

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 16

• Prognosticul este sever la pacienţii vîrstnici cu traumă dacă:
– vîrstă>75 ani
– scor Glasgow iniţial <7
– prezenţa şocului la internare
– traumatism cranian sever
– dezvoltarea rapidă a sepsisului
– prezenta afectiunilor comorbide preexistente

La externarea la domiciliu a unui traumatizat vîrstnic trebuie să asigurăm

o evaluare a siguranţei domiciliului care va fi făcută de către serviciile
sociale şi medicul de familie

Trebuie să fim foarte atenţi la medicaţia cronică (antihipertensive,

diuretice, sedative şi hipoglicemiante) care poate produce
hipotensiune posturală şi ca urmare repetarea traumatismului

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ PRESPITALICEASCĂ 17