LEZIUNI ALE EXTREMITĂŢILOR

– Identificarea leziunilor care pun în pericol viaţa

sau extremităţile pacientului
– Prioritatea tratamentului leziunilor extremităţilor
faţă de alte leziuni
– Stabilirea necesităţii tratamentului chirurgical de
urgenţă pentru leziunile extremităţilor
– Tratamentul luxaţiilor, fracturilor simple şi
leziunilor ţesuturilor moi

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

2
PRESPITALICEASCĂ
• Hemoragie activã dintr-un vas sanguin major
• Leziune severă prin strivire
• Fracturã deschisã severă
• Amputaţie proximalã
• Fracturi multiple proximale ale extremitãţii

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

3
PRESPITALICEASCĂ
• Leziune sau obstrucţie arterialã
• Sindromul de compartiment
• Fractura deschisã
• Strivire limitatã
• Luxaţia

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

4
PRESPITALICEASCĂ
• În cadrul evaluãrii primare se opresc hemoragiile
prin pansament compresiv
• În cadrul evaluãrii secundare:
– se evalueazã statusul neurovascular al fiecãrei
extremitãţi
– se identificã posibilele fracturi/luxaţii
– se aplicã atelele – în special pentru leziunile potenţial
instabile
– se stabilesc radiografiile necesare
• În cadrul tratamentului definitiv se reduc
fracturile sau luxaţiile şi se tratează plãgile
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
5
PRESPITALICEASCĂ
• Momentul producerii leziunii
• Mecanismul leziunii
• Dacã au fost deja reduse eventualele luxaţii
• Leziuni ale extremitãţilor în antecedente
• Cantitatea aproximativă de sânge pierdut la
locul incidentului
• Alergii / medicaţie curentă
• Statusul imunizãrii antitetanice

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

6
PRESPITALICEASCĂ
• Trebuie sã includã:
– inspecţia pentru deformări, tumefieri, echimoze,
plãgi
– se palpeazã extremitãţile pentru depistarea
zonelor sensibile, crepitaţiilor
– se verificã pulsurile distale, reumplerea capilarã,
sensibilitatea, activitatea motorie, mobilitatea
activã şi pasivã a articulaţiilor
– se evalueazã funcţia şi integritatea tendoanelor
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
7
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
8
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
9
PRESPITALICEASCĂ
• Notă: pulsul palpabil nu exclude leziunea
vascularã majorã
• Se suspicioneazã leziune vascularã când apar:
– dureri intense disproporţionale cu gravitatea leziunilor
– slãbirea pulsului
– reumplere capilarã mai mare de 3 secunde
– parestezii
– paloare
– deteriorarea funcţiei motorii
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
10
PRESPITALICEASCĂ
• Se suspicioneazã în cazul leziunilor prin strivire,
fracturilor, plãgilor împuşcate, leziunilor sau
obstrucţiilor arteriale
• Reprezintã creşterea tensiunii în ţesutul muscular
putând duce la scãderea perfuziei şi la moarte
celularã
• Semne:
– tumefiere, durere
– slãbiciune, paralizie, sensibilitate la palpare, scãderea
pulsului, scãderea reumplerii capilare
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
11
PRESPITALICEASCĂ
• Cea mai bunã metodã este mãsurarea
tensiunii în ţesutul muscular, direct, cu un ac
sau un cateter cuplat la un aparat
• Presiunea peste 30 mmHg necesitã
fasciotomie de urgenţã
• Presiunea sub 30 mmHg nu necesită
fasciotomie dar evaluarea trebuie repetată la
2-4 ore

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

12
PRESPITALICEASCĂ
• Pericolul este rabdomioliza şi insuficienţa renalã
apãrutã datoritã hemoglobinei şi mioglobinei
eliminate în circulaţie care se filtrează la nivel
renal
• Tratament
– fasciotomie de urgenţã dacã este cazul
– fluide i.v. pentru a menţine o diureză de peste 50
ml/orã (2 ml/kgc/orã la copii)
– NaHCO3 i.v. (50 mEq) sau manitol (1 g/kgc) pot
contribui la reluarea diurezei
– se monitorizeazã ureea şi creatinina pentru IRA

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

13
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
14
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
15
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
16
PRESPITALICEASCĂ
• Se efectuează în caz de:
– edemaţiere sau echimozã
– deformare
– durere
– status vascular alterat
– crepitaţii
– alterarea funcţiei motorii
– suspiciunea prezenţei de corpi strãini
• Examenul clinic nu poate preciza totdeauna, cu
acurateţe, prezenţa sau absenţa unei fracturi
• Radiografiile trebuie sã includã de obicei zona afectatã
şi articulaţiile proximale şi distale
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
17
PRESPITALICEASCĂ
• Reprezintã o comunicare între soluţia de
continuitate de la nivelul pielii şi fractura osoasă
• Existã riscul infecţiei ţesutului moale şi a
dezvoltării osteomielitei
• Se suspicioneazã în cazul oricãrei plãgi care se
aflã în vecinãtatea fracturii
• Majoritatea necesitã intervenţie chirurgicalã
• Trebuie tratate cu antibiotice i.v. cu spectru anti-
stafilococic

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

18
PRESPITALICEASCĂ
• Fractura unui os lung pereche asociată cu
luxaţia perechii acestuia
• Fractura de femur cu luxaţia şoldului
ipsilateral
• Fracturã calcaneanã cu tasare de vertebrã
lombarã
• Fracturã de gleznã cu fracturã fibularã înaltã

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

19
PRESPITALICEASCĂ
• În cazul leziunilor vasculare majore sau
sindromului de compartiment factorul cel mai
important este timpul
• Moartea ţesuturilor extremităţilor se instalează
în cazul leziunilor vasculare sau a sindromului de
compartiment instalate în urmă cu 4 – 6 ore
• Ambele situaţii trebuie depistate şi tratate cât
mai urgent
• Este obligatorie efectuarea angiografiei de
urgenţã sau a explorãrii chirurgicale
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
20
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
21
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
22
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
23
PRESPITALICEASCĂ
• Cele mai frecvente luxaţii care se asociazã cu
leziuni vasculare majore sunt localizate la:
– genunchi - artera poplitee
– cot - artera brahialã
– gleznã - arterele dorsalis pedis +/- tibiala posterioară
– fracturi cu luxaţii ale oaselor lungi cu leziuni de vase
adiacente
– uneori este necesarã reducerea în urgenţã a acestor
leziuni pentru restabilirea circulaţiei distale

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

24
PRESPITALICEASCĂ
• Se efectuează hemostaza cu pansament
compresiv
• Se pãstreazã partea amputatã - se pune în ser
fiziologic rãcit (se evitã congelarea)
• Posibilitatea reimplantãrii este decisă de
chirurg - nu promiteţi pacientului
reimplantarea
• Antibiotice, ATPA, analgezie
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
25
PRESPITALICEASCĂ
• Antecedente medicale care contraindicã
anestezia generală de lungã duratã
• Amputaţie de falangă distalã
• Timp de ischemie caldã mai mare de 4 ore
• Plăgi strivite, zdrenţuite (pentru o
reimplantare reuşită este necesară o plagă
dreaptã, linearã)

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

26
PRESPITALICEASCĂ
• Simple sau cominutive
• Deschise sau închise
• Localizare
• Orientare
• Dislocare
• Scurtare
• Angulare
• Fracturile Salter – Harris la copii
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
27
PRESPITALICEASCĂ
• Cominutive: mai mult de un fragment
• Localizare (de-a lungul osului)
– proximalã
– distalã
– medialã
– intraarticularã

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

28
PRESPITALICEASCĂ
 Spirală Oblică Transversală

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

29
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
30
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
31
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
32
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
33
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
34
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
35
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
36
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
37
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
38
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
39
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
40
PRESPITALICEASCĂ
• Orientarea:
– transversã
– oblicã
– spiralã
– în lemn verde (ruperea corticalei doar într-o
parte)
– segmentarã (2 fracturi paralele ale aceluiaşi os)

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

41
PRESPITALICEASCĂ
• Deplasarea - se aprecizeazã localizarea,
mãrimea în mm sau %
• Scurtarea - suprapunerea capetelor osoase, se
exprimã în mm sau cm
• Impactul - întrepãtrunderea capetelor osoase,
se verificã pe radiografie dacã acestea se ating
în realitate sau sunt doar suprapuse pe o
singurã incidenţã

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

42
PRESPITALICEASCĂ
• Angularea:
– se exprimã direcţia şi unghiul
– dacã este la mijlocul osului se apreciazã direcţia
apexurilor
– dacã este în apropierea capetelor osoase se
apreciazã fragmentul terminal (dorsal, ventral,
ulnar, radial, etc.)

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

43
PRESPITALICEASCĂ
• Clasificarea Salter-Harris a fracturilor pediatrice:
• tip I – linie de fractură de-a lungul platoului epifizei
• tip II – linie de fractură de-a lungul întregii epifize cuprinzând
şi o parte din metafizã
• tip III – linii de fractură epifizară verticală şi transversală
• tip IV – linii de fractură care intersecteazã epifiza şi metafiza
• tip V - zdrobirea platoului epifizei
• Şansele de afectare a creşterii osului cresc o dată
cu creşterea cifrei corespunzătoare tipului
fracturii
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
44
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
45
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
46
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
47
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
48
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
49
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
50
PRESPITALICEASCĂ
 Se face cu apã cãlduţã - apa fierbinte
întãreşte mai repede gipsul
 Se alege lãţimea faşei gipsate
 Se folosesc mãnuşi

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

51
PRESPITALICEASCĂ
• Se folosesc câmpuri protectoare care se
aşeazã pe zona de gipsa; proeminenţele
osoase necesitã câmpuri suplimentare de
protecţie
• Se scufundă feşile gipsate în apă cãlduţã şi se
ţin pânã când nu mai ies bule de aer; se agitã
puţin faşa în apã
• Se stoarce faşa
• Se începe aplicarea faşei
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
52
PRESPITALICEASCĂ
• Straturile se aplicã astfel încât sã se lipeascã
de straturile subiacente
• Marginile câmpurilor protectoare se îndoaie
deasupra primului strat de gips
• De obicei sunt necesare cel puţin 6-8 straturi

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

53
PRESPITALICEASCĂ
• După aplicarea primelor straturi de faşă gipsată
se aşteaptă întărirea lor după care se verifică
duritatea prin compresie digitală. Dacă faşa se
deprimă se vor mai aplica alte straturi de faşă
gipsată
• Trebuie lãsate afarã degetele şi paturile unghiale
pentru a putea urmãri reumplerea capilarã
• Pacientul nu trebuie sã aplice presiune pe
aparatul gipsat cel puţin 1-2 ore (preferabil 12)
pentru a evita ruperea prematurã a gipsului
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
54
PRESPITALICEASCĂ
• Opţiuni pentru imobilizarea extremitãţilor
– faşã gipsatã cu strat de protecţie - se taie doar la
lungimea necesarã şi se aplicã
– feşi gipsate care necesitã câmpuri protectoare

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

55
PRESPITALICEASCĂ
• Trebuie efectuată în cadrul evaluãrii
secundare
• Trebuie efectuată înaintea mobilizãrii
pacientului (pentru radiografii, etc.)
• Este important pentru reducerea durerii
• Poate reduce chiar sângerarea - în cazul
fracturilor de femur la care se aplicã aparat de
tracţiune
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
56
PRESPITALICEASCĂ
• Trebuie reevaluat pulsul distal dupã aplicarea
atelei
• Se scoate şi se reaplicã dacã pacientul se plânge
de intensificarea durerii, parestezii, sau dacă apar
semne de alterare a circulaţiei
• Degetele se lasã afarã pentru evaluarea
circulaţiei
• Se aplicã întotdeauna câmpuri protectoare sub
atele mai ales la nivelul proeminenţelor osoase
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
57
PRESPITALICEASCĂ
• Se verificã poziţia degetelor în repaus şi alinierea lor în
flexie pentru evaluarea leziunilor tendinoase fine
• Se pot reface tendoanele extensorilor în UPU, dar
refacerea tendoanelor flexorilor se recomandã a se
efectua în sala de operaţie
• Plagile vârfurilor degetelor se acoperă cu pansament
neaderent (dacã nu este expus osul)
• Leziunile patului unghial - se face bloc digital, se scoate
unghia, se sutureazã cu fir subţire absorbabilã
• Hematoamele subunghiale se dreneazã cu un ac

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

58
PRESPITALICEASCĂ
• Fracturile degetelor (falangelor) dacã este
prezentă rotaţia poate necesita fixare chirurgicalã
• Police în schior - se suspicioneazã când este
redusã abducţia policelui - se aplicã pansament
(spica policelui) sau se rezolvã chirurgical
• Luxaţiile degetelor - de obicei se reduc uşor prin
tracţiune dupã bloc digital, se efectueazã
radiografie dupã reducere apoi pansament
pentru imobilizare
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
59
PRESPITALICEASCĂ
• Se aplicã iod sau alcool pe ambele feţe ale degetului
• Se injecteazã cantitãţi mici de xilinã 1% sau 2% (fãrã
adrenalinã) pe feţele volare ale degetului
• Se introduce acul pânã la atingerea falangei
• Se retrage acul 1-2 mm (acesta este acum în imediata
vecinãtate a nervului digital), apoi se injecteazã 1 ml
xilinã
• Se repetă procedura pe latura opusă a degetului
• Se plasează un garou la baza degetului pentru a
menţine pe loc xilina injectată
• Se scoate garoul după terminarea suturii

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

60
PRESPITALICEASCĂ
• În fractura de scafoid - chiar în cazul radiografiei
negative - se aplicã spica policelui sau atelă
gipsată; se reevaluează radiologic dupã 7-10 zile
pentru depistarea demineralizãrii la nivelul
fracturii; dacã radiografia este tot negativã se
trateazã ca luxaţie
• În cazul lãrgirii articulaţiei scafo-lunare (semnul
Terry Thomas) se imobilizeazã braţul în aparat
gipsat scurt
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
61
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
62
PRESPITALICEASCĂ
• În cazul fracturilor angulate, cu deplasare sau
suprapuse ale încheieturii sau antebraţului
trebuie avut grijã ca radiografia sã cuprindã şi
cotul:
• fr. Galeazzi - fr. radius + luxaţie ulnã
• fr. Monteggia - fr ulnã + luxaţie radius proximal
• Se foloseşte incidenţa lateralã pentru
evaluarea radiologică a luxaţiilor lunare sau
perilunare
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
63
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
64
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
65
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
66
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
67
PRESPITALICEASCĂ
• Se efectuează radiografie - incidenţă laterală
pentru semnele ”perniţei de grăsime”
– în cazul unei fracturi intraarticulare ţesutul grãsos
anterior se va deplasa în jos ceea ce va permite
vizualizarea ţesutului grăsos posterior (care nu apare
de obicei); cel mai frecvent este vorba despre fractura
capului radial
– se va verifica radiologic alinierea axei radiusului cu
olecranonul, iar linia humeralã anterioarã trebuie sã
intersecteze olecranonul (dacã nu este o fracturã intra
sau supracondilarã)

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

68
PRESPITALICEASCĂ
• Cotul “de dădacă”
– luxaţia capului radial la copiii sub 4 ani
– se suspicioneazã în cazul durerilor sau limitării mişcărilor la
nivelul extremitãţii respective
– radiografie – aspect normal
– pentru reducere se manipulează cotul exercitând în acelaşi timp
presiune pe capul radial; deseori se aude o pocniturã ce
corespunde reducerii dislocãrii
• Luxaţia cotului (humero-ulnarã)
– se evaluează existenţa unor leziuni vasculare (artera brahialã)
– de obicei necesitã sedare prealabilã
– se reduce prin tracţiune în ax cu humerusul urmat de flexia
cotului

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

69
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
70
PRESPITALICEASCĂ
• Leziunea capsulei rotatorilor
– apare reducerea puterii de abducţie contra unei
rezistenţe cu braţul în abducţie de aprox 20 grade
• Luxaţia acromio-clavicularã
– gradul I - sensibilitate, edemaţierea articulaţiei, Rx
normal
– gradul II - Rx aratã o continuitate parţialã a claviculei
cu acromionul
– gradul III - Rx aratã discontinuitatea articulaţiei
(capãtul claviculei se aflã deasupra acromionului)
• Se trateazã cu imobilizare şi analgetice

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

71
PRESPITALICEASCĂ
• Fractura de claviculã
– dacã este închisã se trateazã cu bandaj în 8
– reducerea chirurgicalã este rareori indicatã
• Fractura scapularã
– poate fi asociatã cu leziuni majore toracice
– dacã este izolatã se trateazã cu repaus şi
analgetice
– necesitã rezolvare chirurgicalã în cazul luxării
suprafeţei glenoidale

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

72
PRESPITALICEASCĂ
• Cel mai bine se pune diagnsoticul pe radiografia scapularã
• Se reduce prin tracţiune efectuată de douã persoane; dacã
tracţiunea se face gradat nu necesitã sedare
• Dupã reducere se imobilizeazã 6 săptămâni
• Luxaţiile posterioare pot să apară în cadrul crizelor de tip
Grand Mal
• Pseudoluxaţiile sunt reprezentate de deplasarea în jos a
humerusului datoritã colecţiei sanguine intraarticulare
provenită de la fractura humeralã sau glenoidã - nu
necesitã reducere
• Intervenţia chirurgicalã este indicatã doar dupã a treia
luxaţia pentru prevenirea recurenţelor

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

73
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
74
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
75
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
76
PRESPITALICEASCĂ
• Se efectueazã întotdeauna radiografie de bazin când se
suspectează o fractură de şold
• Posibilitatea de deplasare a pacientului nu exclude fracturã
de şold
• Fracturile de şold pot fi:
– subcapitale
– de col femural
– intertrohanteriene
– subtrohanteriene
– trohanteriene
• De obicei necesitã reducere chirurgicalã
• La copii durerea de şold poate fi cauzată de fracturi ale
genunchiului şi invers
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
77
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
78
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
79
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
80
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
81
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
82
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
83
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
84
PRESPITALICEASCĂ
• Examinarea genunchiului
• se evalueazã statusul neurovascular al extremitãţii
• se cautã tumefiere, colecţie articularã, sensibilitate
• se cere pacientului sã facã flexie şi extensie
• extinderea maximã exclude: ruptura de quadriceps,
fractura patelarã cu luxaţie transversalã, ruptura de
ligament patelar, leziunea de menisc cu blocarea
articulaţiei
• se evalueazã laxitatea ligamentului cu genunchiul în
flexie de 15 grade
• Se va palpa fosa poplitee
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
85
PRESPITALICEASCĂ
• Luxaţia patelarã
– de obicei se poate reduce cu extensie pasivã
completã cu sau fãrã presiune laterală patelarã
• Luxaţia tibio-femuralã
– reprezintã o realã urgenţã
– genunchiul este de obicei instabil
– se evalueazã statusul neurovascular al extremitãţii
– se imobilizează precoce cu o atelã
– necesitã de obicei angiografie de urgenţã

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

86
PRESPITALICEASCĂ
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
87
PRESPITALICEASCĂ
• Colecţia articularã acutã - de obicei nu se
trateazã imediat
• Fractura platoului tibial - deseori se asociază
cu colecţie articularã acutã, deseori se
observã radiologic doar pe incidenţele oblice
• Entorsa genunchiului
• - nu se observã fracturi pe radiografie, se
trateazã prin imobilizare de 3-28 zile
PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ
88
PRESPITALICEASCĂ
• La copiii sub 12 ani durerea şi sensibilitatea la
nivelul maleolei laterale poate reprezenta o
fracturã Salter I a epifizei fibulare distale
– radiografia poate fi normalã
– se aplicã aparat gipsat de mers 3-4 săptămâni
• Entorsa gleznei
– se trateazã cu pansament adeziv,
– cel elastic de obicei nu este suficient
– imobilizarea pentru 2-3 zile poate fi utilã

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

89
PRESPITALICEASCĂ
• Leziunile care trebuie lãsate deschise dupã
toaletã, irigare şi debridare sunt:
– plăgile cu impact energetic înalt
– plăgile strivite
– plãgile contaminate
– plãgile care au venit în contact cu apa de mare
– plăgile vechi de peste 6 ore
– plăgile muşcate, de om sau animal

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

90
PRESPITALICEASCĂ
• Se opreşte hemoragia în cursul evaluãrii primare
• Leziunile extremitãţilor se evalueazã în cursul examinării
secundare
• Se fac radiografiile zonelor suspectate de a prezenta fracturi
• Se imobilizeazã fracturile
• Se evalueazã rapid şi se trateazã leziunile vasculare sau
sindroamele de compartiment
• Se face angiografie de urgenţã dacã se impune
• Se administrează antibiotice, ATPA, analgetice
• Se va decide dacă tratamentul definitiv se va efectua în
UPU, în sala de operaţie sau dacă este necesar transferul
într-un centru de traumă

PROGRAMUL DE ATESTARE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ

91
PRESPITALICEASCĂ