UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI

Fraudele pe filiera laptelui și a

produselor lactate. Falsificarea
prin adaos de melamină.

Conf. univ. Dr. Ionel BONDOC LUPU Daniela

Specializare:SAPCCPA
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

CUPRINS:
Introducere………………………………………………………………………………………2

Capitotul I Aspecte generale……………………………………………………………………4

Capitolul II FALSIFICAREA laptelui prin adaos de melamină……………………………..7

Capitolul III Metode și tehnici de identificare a falsificărilor………………………………...9

Concluzii………………………………………………………………………………………...18

Bibliografie……………………………………………………………………………………...19

1
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Introducere

O latură importantă a calităţii alimentelor este reprezentată de autenticitatea acestora.

În ultimul timp tot mai multe produse alimentare sunt contrafăcute pentru a se obţine astfel
venituri ilicite. Laptele şi produsele lactate se numără printre aceste alimente falsificate.
Autenticitatea unui aliment constă în compoziţia produsului care trebuie să fie
conformă cu reţeta originală. Metoda de producere şi conservare, sistemul agricol şi sitemul
ecologic din care provin, originea geografică a produsului sau anul de producţie (de exemplu,
în cazul vinurilor) reprezintă alte criterii care atestă autenticitatea unui produs.
Potrivit normelor legale de igienă pentru produsele alimentare, se consideră falsificare
adaosul oricărei substanţe naturale sau sintetice în scopul mascării unor defecte ale produselor,
modificării sau conferirii unor proprietăţi pe care produsul nu le justifică prin compoziţia sa.
Un număr de factori favorizează falsurile şi anume:
 uşurinţa tehnică de realizare a falsului,posibilitatea câştigului ilicit;
 lacune în normativele tehnice şi tehnologice precum şi în reglementările privind calitatea
produselor;
 dificultatea tehnică de punere în evidenţă a falsului;
 lipsa de organizare şi controlul insuficient al calităţii.
În privinţa facilităţii tehnice de realizare a falsului se poate remarca faptul că
falsificatorul cu cunoştinţe profesionale mai puţine produce riscuri mai mari de nocivizare a
produsului fabricat, dar şi posibilitatea de decelare a falsului este mai bună.
Direcţiile principale de falsificare a produselor alimentare sunt:
 îndepărtarea din produs a unor componente naturale;
 menţinerea tuturor componentelor specifice ale produsului, dar într-o proporţie anormală;
 introducerea în produs a unui sau a unor componente care nu sunt nici specifice nici
normale;
 substituirea unor componente naturale cu altele sau cu componente artificiale, contrar
reglementărilor legale;
 comercializarea unui înlocuitor drept produs natural;

2
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

 falsificarea completă prin asocierea unor componente chimice asemănătoare celor din

produsul natural;
 remanierea sau reconditionarea produselor degradate sau viciate pentru mascarea
defectelor.

3
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Capitolul I ASPECTE GENERALE

Frauda alimentară este o substituţie frauduloasă şi intenţionată, diluţie sau adăugare în

produse sau materii prime, sau prezentare falsă a produselor sau materialelor, în scopul unor
câştiguri financiare, prin creşterea valorii aparente a produsului sau reducerea costului de
producție.
Un produs este falsificat dacă orice constituent sau substanţă valoroasă a fost eliminată
sau substituită parţial sau total. Mai mult, dacă a fost adăugată orice substanţă pentru a mări
volumul şi a reduce calitatea reprezintă un alt criteriu de falsificare.
Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice complexe, valorii
biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine peste 100 substanţe necesare
organismului uman: toţi cei 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 de vitamine şi 45 de elemente
minerale. Exprimată în calorii, valoarea nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu circa
400 g came de porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g peşte, 2,6 kg varză sau 125 g pâine.
Laptele suferă foarte multe tentative de fraudă, fie prin utilizarea diverselor substanţe
conservante menite să-i micşoreze perisabilitatea sau să mascheze un proces de alterare, fie
prin sustragerea sau înlocuirea unui factor nutritiv, fie prin diluare.
Falsificările sunt practicate prin adaugări de: făină opărită; albuş de ou-cazeină; gelatină;
agaragar, guma tracaganta, smântânirea parţială sau adăugarea de lapte, smântânit, adăugarea de
lapte praf reconstituit, adăugarea de lapte provenit de la alte specii de animale, adăugarea de
substanţe chimice pentru neutralizare şi conservare (antiseptice, antibiotice), adăugarea de
melamină.
Importanţa laptelui constă nu numai în valoarea nutritivă deosebită, ci şi în faptul că
poate fi transformat într-un număr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce
contribuie, în mod deosebit, la diversificarea alimentaţiei umane. Producţiile mari de lapte ce
se obţin astăzi de la taurine sunt rezultatul muncii omului, care s-a străduit de-a lungul
generaţiilor să perfecţioneze rasele de taurine. Dacã rasele primitive produc şi astăzi 500-600 l

4
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

lapte într-o lactaţie, există rase care produc, în medie, 5000-6000l lapte şi, în plus, variante
care au produs peste 22.000 l pe an, adevărate „uzine producătoare de lapte".
Înlocuirea grăsimii extrase din lapte se poate face fie prin seu de bovine topit, fie prin
untură de porc, fie prin uleiuri vegetale, etc. Pentru a corecta densitatea laptelui (după ce a fost
extrasă grăsimea) se adaugă sare de bucătărie, bicarbonat de sodiu, hidroxid de sodiu, etc. În
plus, laptele poate fi falsificat şi cu amidon şi făină de grâu, deoarece acestea nu-i modifică
însuşirile senzoriale.
Adaosul de azotaţi  în lapte este foarte periculoși, deoarece copiii sunt extrem de
sensibili la acest produs chimic. Odată ajunşi în organism, azotaţii se transformă în tractul
intestinal în azotiţi, care sunt nişte substanţe cu potenţial cancerigenÎn perioadele calde, laptele
poate fi falsificat prin adăugarea de substanţe conservante care păstrează însuşirile normale.
Apa oxigenată, acidul benzoic sau acidul boric sunt unii dintre conservanţii utilizaţi.
Legea laptelui și a produselor lactate este actul normativ prin care Guvernul României
vrea să curețe piața de falsuri alimentare. Actul normativ în formă de proiect a fost publicat pe
site-ul Ministerului Agriculturii și include reguli pentru conținutul laptelui de consum, dar și o
condiție nouă pentru jucătorii din piața laptelui românesc: obligativitatea de a se înscrie în
Registrul Laptelui.
Noua lege aduce definiții clare pentru diferitele tipuri de lapte ce pot fi comercializate
pe piața românească sau care intră în producția produselor lactate, astfel:
 lapte înseamnă produsul obţinut din mulsul animalelor din speciile bovine, ovine și
caprine;
 lapte de consum înseamnă produsele prevăzute la punctul III din Regulamentul
nr.1169/2011, destinate a fi livrate consumatorilor în aceeaşi stare;
 lapte crud: lapte care nu a fost tratat termic la peste 40 grade Celsius şi nici nu a fost
supus unui tratament cu un efect echivalent;
 lapte integral: lapte tratat termic care, în privinţa conţinutului de grăsime, îndeplineşte
una dintre următoarele condiţii:(i) lapte integral standardizat: lapte cu un conţinut de
grăsime de cel puţin 3,50 % (m/m). Totuşi, statele membre pot prevedea o categorie
suplimentară de lapte integral cu un conţinut de grăsime de 4,00 % (m/m) sau mai mult;
(ii) lapte integral nestandardizat: lapte cu un conţinut de grăsime care nu a fost modificat
de la stadiul de mulgere prin adăugarea sau eliminarea de grăsimi din lapte sau prin

5
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsime naturală a fost modificat. Cu toate

acestea, conţinutul de grăsime nu poate fi mai mic de 3,50 % (m/m);
 lapte semidegresat: lapte tratat termic al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel
puţin 1,50 % (m/m) şi la cel mult 1,80 % (m/m);
 lapte-degresat: lapte tratat termic al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel mult
0,50 % (m/m).

6
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Capitolul II FALSIFICAREA LAPTELUI PRIN

ADAOS DE MELAMINĂ

Melamina (2,4,6-triamino-1,3,5-triazină, C 3 H 6 N 6 ) este o substanță chimică de bază

organică care se găsește cel mai frecvent sub formă de cristale albe bogate în azot. Este produs în
cantități mari în principal pentru utilizarea în sinteza rășinilor de melamină formaldehidă pentru
fabricarea de laminate, materiale plastice, învelișuri, filtre comerciale, lipici sau adezivi și vase și
articole de bucătărie ( OMS, 2009 ).
În afară de utilizările comerciale obișnuite, melamina a devenit un subiect de discuție în
2007, când oamenii de știință veterinari au stabilit că contaminarea cu alimente a animalelor de
companie de melamină a fost cauza a sute de decese de animale de companie ( Tyan et al.,
2009 ).Melamina a fost implicată într-o reamintire majoră a alimentelor pentru animale de
companie în Statele Unite și Canada.Anumite ingrediente alimentare importate pe bază de
cereale pentru animale de companie (de exemplu, făină de grâu, gluten de grâu , făină de porumb
și concentrat de proteine de orez au fost în mod deliberat adulterate cu melamină pentru a crește
conținutul total de azot (melamina conține 66,6% N în greutate; Ehling et al., 2007) Ingestia de
melamină poate duce la pietre la rinichi, insuficiență renală și alte probleme de sănătate ( Chen și
Yan, 2009). În 2008, au fost raportate concentrații mari de melamină în formula sugarilor chinezi
contaminate.Organizația Mondială a Sănătății ( OMS ) a analizat evenimentul de contaminare cu
melamina din 2008 din China.Peste 51.900 de sugari și copii mici din China au fost spitalizați
pentru probleme urinare, posibile blocaje ale tuburilor renale și posibile pietre la rinichi legate de
consumul de formulă contaminată cu melamină și produse lactate aferente.Șase decese în rândul
sugarilor au fost confirmate în China ( Xu și colab., 2009 ).
Curând după aceea, melamina a fost găsită în lapte lichid și iaurturi, deserturi congelate ,
lapte praf, produse din cereale, cofetării, prăjituri și biscuiți , pulberi proteice și unele produse
alimentare procesate. Ulterior, s-a constatat că diverse produse nondairy originare din China au
fost contaminate cu melamină. Aceste produse includ bicarbonat de amoniu , furaje pentru

7
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

animale și ingrediente pentru hrana animalelor, ouă întregi uscate, ouă proaspete de găină și
cremă nondairy ( Gossner et al., 2009 ).
Melamina nu este un produs natural și nu este aprobată pentru adăugarea directă la
alimente sau furaje; cu toate acestea, este aprobat pentru utilizare ca parte a anumitor substanțe
cu contact alimentar ( Tyan și colab., 2009 ). Pentru a proteja sănătatea publică și siguranța
alimentelor, multe țări au stabilit limite maxime de reziduuri ( LMR ) pentru melamină în
diferite produse. De exemplu, Uniunea Europeană ( UE ) a stabilit LMRL-ul melaminei în
produsele lactate și alimentele cu conținut ridicat de proteine la 2,5  mg / kg, în timp ce FDA din
SUA a stabilit MRL-ul melaminei din lapte și produse lactate și alimente din lapte drept
0,25 mg / kg și a subliniat că formula infantilă vândută consumatorilor din SUA trebuie să fie
complet lipsită de melamină. La 22 aprilie 2010, Ministerul Sănătății Chinei a publicat noi
standarde de siguranță a produselor lactate și a subliniat că alimentele nu trebuie să fie
îmblânzite cu melamină. Cu alte cuvinte, orice act de adăugare a melaminei la produsele lactate
este în mod artificial ilegal, chiar dacă cantitatea este mult mai mică decât LMR ( Guo și colab.,
2011 ).
Pentru a proteja sănătatea umană, sunt efectuate controale intense asupra melaminei de
către autoritățile naționale de siguranță, importatori, producători și alte părți ale industriei
alimentare din întreaga lume. Prin urmare, există o nevoie tot mai mare de a efectua testarea
melaminei ( Chen and Yan, 2009 ).

8
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Capitolul III METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE A

FALSIFICĂRILOR

În cazul falsificării laptelui cu melamină, au fost dezvoltate mai multe metode de

detectare a melaminei, cum ar fi GC, cromatografie lichidă , imunoanaliză , GC-MS și SM-
cromatografie lichidă ( Wu și colab., 2009 ).Metodele actuale variază de la tehnici
spectrometrice de masă cu cromatografie în tandem lichid sensibile la analize imunoselective
mai puțin sensibile, cum ar fi ELISA.Dificultățile din analiză pot include contaminarea, efectele
matricei și instabilitatea analitelor.Efectul acestor dificultăți depinde, în general, de metoda
folosită, de matricele alimentare implicate și de analitul examinat ( Tittlemier, 2010 ).

1. Determinarea melaminei din lapte prin cromatografie lichidă de înaltă

performanță
În vederea determinării melaminei din lapte prin această metodă, au fost realizate studii
pe 300 de probe de lapte lactate cumpărate de la comercianții din Turcia.
La realizarea acestei metode s-au utilizate următoarele produse chimice, reactivi și
echimapente:
 Melamina (puritate de 99%)
 Acetonitrilul a fost de calitate HPLC
 Apa ultra-pură
 Filtrele de seringă de unică folosință  (Chromafil Xtra PVDF-45/25 dimensiunea
porilor 0,45  μm, diametrul membranei de 25 mm) 
În tratamentul probelor au fost utilizate o baie cu ultrasunene, centrifugă și HPLC.

Pregătirea standardelor

O soluție standard de melamină a fost pregătită la o concentrație de 10  μg / ml în apă,

păstrată la frigider la 4 ° C la întuneric și folosită pentru a pregăti soluții standard de lucru prin

9
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

diluare corespunzătoare cu faza mobilă. Fiecare soluție standard a fost injectată în sistemul

HPLC de 6 ori. O anumită zonă medie de vârf a fost redusă cu un anumit nivel pentru a calcula
ecuația de calibrare.

Pregătirea eșantionului pentru validarea metodei

O curbă de calibrare în 6 puncte a fost utilizată pentru a stabili răspunsul
instrumentului.  Au fost adăugate cantități de 0,05; 0,1; 0,5; 1; 2,5 și 5 μg de melamină la 1  g de
lapte sau produs lactat și probele de adiție standard au fost tratate așa cum s-a descris mai sus la
Prepararea probei.  Pentru evaluarea preciziei și exactității, s-au adăugat 4 niveluri de picurare la
1  g de probă (s-au făcut 6 replici pentru fiecare nivel), astfel cum sunt enumerate în tabelul 1 .
Probele fortificate au fost tratate așa cum s-a descris mai sus la Pregătirea probei
Recuperarea melaminei din lapte și produse lactate la fiecare concentrație a fost calculată prin
curbe de calibrare standard cu zona de vârf. Limita de detectare ( LOD)) pentru această metodă a
fost definită ca concentrația la care raportul semnal-zgomot (măsurat prin injectarea soluțiilor
standard care conțin melamină) a fost de 3:1.Limita de cuantificare ( LOQ ) a fost definită ca cea
mai mică concentrație de analite care ar putea fi determinate cu precizie și acceptabile.

Tabel 1. Recuperare, LOD, LOQ și RSD pentru metoda de validare a melaminei din lapte
Produs Conținut cu Recuperarea Procentaj LOD LOQ RSD
vârf(mg/kg) procentuală mediu de (μg /kg) (μg /kg) (%)
(CV) recuperar
e (CV)
Iaurt de 0,1 104(3,85) 95(11.30) 110 330 1.5
fructe 1 90(1.02)
2,5 82(0,89)
5 102(0,91)
Lapte 0,05 88(0,63) 95(9.01) 70 200 1.5
pasteurizat 0,5 88(0,1)
1 106(0,05)
2,5 98(0,005)
Lapte 0,1 116(0,58) 103(8,88) 110 320 1.5

10
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

UHT 1 95(0,16)
2,5 101(0,13)
5 100(0,02)
Lapte praf 0,1 110(0,17) 101(6.47) 110 340 2.0
1 95(0,01)
2,5 101(0,01)
5 100(0,01)

Probele

În total, 300 de produse lactate autohtone și importate (lapte UHT, lapte pasteurizat , iaurt

de fructe , lapte praf, 50 de probe din fiecare) au fost achiziționate de la magazinele
alimentare din lanțul național din Ankara, Turcia, între 1 iunie și 30 iunie 2010. Toate probele de
lapte, iaurt și brânză au fost produse interne, dar 84% din pulberile de lapte (42 probe) și 78%
din formulele pentru sugari (39 de probe) au fost importate. Probele au fost obținute prin
eșantionare convenabil, unde fiecare articol unic care conține lapte ca ingredient principal a fost
achiziționat pentru analiză.
Pentru dezvoltarea metodei au fost utilizate mai multe produse lactate, sub formă lichidă
sau solidă. Au fost fortificate cu melamină și apoi testate în aceleași condiții pentru a releva
efectele matricei și interferențele posibile.
Melamina este un compus slab alcalin care poate hidroliza în soluții acide sau alcaline
puternice. Extracția de melamină poate fi efectuată în condiții neutre, acide sau alcaline, dar
condițiile de extracție acidă (pH ≤ 3) și neutre sunt cele mai frecvente pentru alimente. Extracția
neutră poate fi realizată folosind acetonitril: apă sau metanol: amestecuri de apă ( Sun și colab.,
2010a ). În acest studiu, a fost utilizat un amestec de acetonitril: apă.
Purificarea eșantionului are o importanță majoră în diferite domenii analitice. Produsele
lactate conțin multe proteine și grăsimi care pot interfera cu analiza melaminei, astfel încât
procedurile de purificare adecvate și eficiente sunt necesare înainte de analiza instrumentului
( Sun și colab., 2010a ). Din acest motiv, în acest studiu au fost utilizate filtre de seringă de unică
folosință . Această membrană hidrofilă elimină oligomerii și polimerii solubili în apă, cum ar fi
proteinele, cu o capacitate de legare pentru proteine de 82  μg per filtru de 25 mm.

11
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Cromatografia lichidă în fază inversă este o tehnică de separare excelentă pentru

moleculele ionizabile. Deoarece melamina este un analit de bază (p K  a   =  5,0) în condiții acide,
analitul este complet protonat în faza mobilă și grupele reziduale de silanol de pe suportul de
silice al ambalajului pe coloană sunt de asemenea protonate ( Venkatasami și Sowa, 2010 ). În
lucrarea de față, a fost utilizată o coloană Nucleosil C8 pentru separarea melaminei în lapte și
produse lactate. Mecanismul de separare a fost împerechere ionic cu sulfonatul de octan
de sodiu. Deoarece dimensiunea particulelor coloanei a fost mică (3 μm), debitul a fost ajustat la
1,0 ml / min pentru a compensa presiunea mai mare. 
Curbele de calibrare (Figura 1) nu a indicat nicio interferență din lapte și produse lactate,
iar semnalul melaminic a fost clar distins la 4.836min ( Figura 2). În plus, probele cu vârf de 0,05
până la 5  mg / kg de melamină au prezentat recuperări cuprinse între 95 și 109%, cu valori
relative ale abaterii standard cuprinse între 0,8 și 2%, ceea ce indică că metoda era exactă pe
intervalul de concentrație testat (tabelul 1).

A B

12
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

C D

Figura 1. Curbe de calibrare pentru melamină. Date obținute din analiza formulei (A) iaurt, (B)
lapte pasteurizat, (C) lapte praf și (D) lapte UHT fortificat de la 0,05 la 5 μg / g și apoi luat prin
procedura de extracție

Figura 2. Cromatogramă obținută prin injectare a 20  μL de 5  μg / ml soluție standard de

melamină

13
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

LOD, LOQ și recuperarea acestei metode pentru determinarea melaminei în unele

produse lactate au fost comparate cu alte metode raportate (tabelul 2).A fost dezvoltată o metodă
HPLC sensibilă și validată pentru determinarea reziduurilor de melamină din lapte și produse
lactate.Metoda propusă a fost sensibilă, fiabilă și precisă și a permis detectarea reziduurilor de
melamină la niveluri de până la 105 până la 340  μg / kg în diferite produse lactate. Metoda poate
fi utilizată pentru determinarea de rutină a reziduurilor de melamină din diferite produse lactate.

Tabelul 2. Metode selective pentru cuantificarea melaminei în lapte și produse lactate

Tipul Matrice LOD(μg/) LOQ(μg/kg) Recuperare Referință

metodei (%)
HPLC Iaurt,lapte,lapte 35-220 105-340 82-122 Studiul current
praf
HPLC Lapte și lapte 100 200 97-101 Venkatasami și
praf Sowa, 2010
HPLC Lapte 20 84-91 Wei și colab.,
2009
HPLC Lapte și lapte 5 20 85-109
Rambla-Alegre
praf
și colab., 2010

HPLC-MS Lapte praf 100 500 85-97 Ibánez et al.,

/ MS 2009
HPLC-MS Lapte 30 101-119 Tran et al., 2010
/ MS
GC-MS Lactate 10 94-102 Xu și colab.,
2009
GC-MS Lapte 0.3 1 65-106 Li și colab.,
2009

LOD  =  limita de detectare;
 LOQ  =  limita de cuantificare.

Melamina nu a fost găsită în formule de lapte pasteurizate sau UHT , în timp ce 8% din

probe de lapte praf (4 probe) și 44% din probe de iaurt (22 probe) conțineau melamină la 121 ,
694  ± 146 (interval 505–860), respectiv 294 ± 98 (intervalul 136–479) μg / kg, respectiv,

14
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

comparativ cu nivelurile de melamină detectate în lapte și produse lactate vândute pe unele piețe.
Aceste rezultate au fost sub limitele stabilite de Comisia Codex Alimentarius (2010) și de
legislația UE ( Comisia Europeană, 2002 , 2009 ; 1 mg / kg pentru formula sugarului, 2,5 mg / kg
pentru produsele lactate). Am presupus că cantitățile mai mici detectate au fost rezultatul
contaminării în timpul pregătirii produselor lactate, iar cantitățile mai mari, rezultatul adăugării
deliberate. 

2. Detectarea vizuală a melaminei din laptele crud prin nanoparticule de argint

fără etichetă

Hong Ping și colab. (2011) au realizat un studiu, în cadrul căruia a fost dezvoltată o
metodă colorimetriccă simplă, rapidă, folosind nanoparticule de argint fără etichetă ca sondă
pentru detectarea melaminei din laptele crud. Testul se bazează pe faptul ca melamina poate
induce agregarea de nanoparticule de argint și, prin urmare, are ca rezultat schimbarea culorii
galben în roșu. Concentrația de melamina din laptele crud poate fi determinată prin
monitorizarea cu ochii liberi sau cu un spectrofotometru UV-Vis. Limita de detecție a prezentei
metode pentru melamina este 2,32 µM (3s).

Materiale și reactivi

 Nitratul de argint, citratul de sodiu, borohidrura de sodiu, bicarbonatul de sodiu, acidul

cloroactic și cloroformul,
 Melamină,
 Toți solvenții și reactivii sunt de calitate analitică și au fost utilizați fără purificare
suplimentară.
 Pe parcursul experimentelor s-a utilizat apă distilată în mod dublu.
 O soluție mamă de 1,0 mM melamină a fost obținută prin dizolvarea a 126,2 mg
melamină într-un L de apă distilată,
 . Laptele crud.
Aparate
Spectrele de absorbție au fost înregistrate pe un spectrofotometru UV-2550 UVeVis
(Shimadzu, Tokyo, Japonia) la temperatura camerei. Măsurătorile microscopiei electronice de

15
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

transmisie (TEM) au fost efectuate pe un TECNAI F20 (FEI Co., Olanda) legat la o tensiune de
accelerație de 200 kV. Măsurătorile pH-ului au fost efectuate pe modelul pH-3C (Shanghai,
China). Centrifugarea a fost efectuată pe o centrifugă frigorifică CR20B2 (Tokyo, Japonia).
Tratamentul cu ultrasunete s-a realizat folosind un ultrasonicator KQ-300DE (Kunshan
Ultrasonic Instrument Co., Shanghai, China).

Pregătirea nanoparticulelor de argint

Nanoparticulele au fost preparate prin metoda de reducere a borohidridei conform
referinței, cu unele modificări (Zhao și colab., 2009). Toată sticla folosită în procedura următoare
a fost înmuiată într-o apă proaspătă, timp de 24 de ore și uscată la cuptor înainte de utilizare.
Nanoparticulele de argint au fost sintetizate în următoarele proceduri. În primul rând,amestecul
de 20 ml cu azotat de argint (0,25 M) și citrat de sodiu (0,25 M) au fost introduse într-un balon
cu fundul rotund de 250 ml cu trei gâturi, apoi s-au adăugat prin picurare 10 ml de borohidrură
de sodiu (10 mM) la un balon rotund de 250 ml cu trei gâturi cu agitare de viteză mare timp de
10 min. Astfel, s-a obținut soluția galbenă. Amestecul s-a răcit apoi la temperatura camerei.
Soluția galbenă de nanoparticule de argint a fost păstrată la 4 ° C înainte de utilizare.

Detectarea colorimetrică a melaminei în laptele crud

O analiză colorimetrică tipică a melaminei din laptele crud a fost realizată după cum
urmează. În primul rând, 4,0 ml lapte crud au fost transferați într-un tub de centrifugare de 15 ml
și diluat la 10 ml. Au fost adăugați apoi 2,0 ml 10% amestec de acid tricloroacetic și cloroform
și. Amestecul a fost adus la 20 ° C timp de 15 minute și centrifugat la 13.000 rpm timp de 10 min
în scpul separării. În al doilea rând, supernatantul a fost transferat într-un alt tub de centrifugă și
ajustat la pH 8,0 cu 10% soluție de NaHCO3. Soluția a fost centrifugat la 10.000 rpm timp de 10
min pentru a scoate din nou depozitul iar soluția finală a fost utilizată pentru detectare. În al
treilea rând, 600 ml din soluția obținută a fost adăugatăpeste 800 ml soluție nanoparticule de Ag
și apoi soluția amestecată a fost lăsată să reacționeze timp de 20 de minute la temperature
camerei. În cele din urmă, spectrul de absorbție al soluției reacționate a fost înregistrat cu celula
de 1 cm lungime. Concentrația de melamină a fost cuantificată pe baza raportului de absorbție
(A500 / A402) sau observată cu ochiul liber. Schimbarea de culoare a soluției de amestec a fost
înregistrat și de camera digitală.

16
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Figura 3. Mecanismul de detectare colorimetrică a melminei prin nanoparticule de argint

17
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Concluzii

Melamina (2,4,6-triamino-1,3,5-triazină, C 3 H 6 N 6 ) este o substanță chimică de bază

organică care se găsește cel mai frecvent sub formă de cristale albe bogate în azot. Este produs în
cantități mari în principal pentru utilizarea în sinteza rășinilor de melamină formaldehidă pentru
fabricarea de laminate, materiale plastice, învelișuri, filtre comerciale, lipici sau adezivi și vase și
articole de bucătărie
În cazul falsificării laptelui cu melamină, au fost dezvoltate mai multe metode de
detectare a melaminei, cum ar fi GC, cromatografie lichidă , imunoanaliză , GC-MS și SM-
cromatografie lichidă (We și colab.,2009 ). Metodele actuale variază de la tehnici spectrometrice
de masă cu cromatografie în tandem lichid sensibile la analize imunoselective mai puțin
sensibile, cum ar fi ELISA.
S-a dezvoltat o metodă simplă, precisă, fiabilă, precisă și validată HPLC în fază inversată
pentru determinarea melaminei în UHT și lapte pasteurizat , iaurt de fructeși lapte praf. LOD și
LOQ ale metodei au fost suficiente pentru a detecta melamina din lapte și produse lactate în
limitele de siguranță recomandate de Comisia Codex Alimentarius . Metoda propusă poate fi
utilizată pentru determinarea de rutină a reziduurilor de melamină din lapte și produse lactate.
A fost raportată o analiză colorimetrică sensibilă, selectivă și simplă folosind
nanoparticule de argint pentru a detecta melamina din laptele crud. Testele bazate nanoparticule
de argint pot transforma evenimentul de recunoaștere moleculară între nanoparticule și melamină
prin schimbarea vizuală a culorii. Se demonstrează că trei grupe de amină ale moleculei de
melamină sunt factorul cheie pentru inducerea agregării nanoparticulelor de argint. Metoda
propusă poate fi utilizată pentru detectarea melaminei în laptele crud, cu o limită de detectare de
2,32 mM. Detecția rapidă a melaminei poate fi observată cu ochii liberi, fără a fi nevoie de un
instrument avansat și de orice pretratare complexă. Mai mult, metoda propusă este promițătoare
pentru depistarea la fața locului a melaminei adulterante în produsele lactate.

18
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Bibliografie

Chen și Yan, 2009 Z. Chen , X. Yan Determinarea simultană a melaminei și a 5-

hidroximetilfurfuralului în lapte prin electroforeză capilară cu detectarea tablelor de diode
J. Agric. Chimie alimentară. , 57 ( 2009 ).
Comisia Codex Alimentarius, 2010 Comisia Codex Alimentarius. 2010. Comisia Codex
Alimentarius (CAC) Standardul general Codex pentru contaminanți și toxine din alimente și
furaje(Standardul Codex 193–1995). Accesat la 7 mai 2011. Accesat la 7 mai 2011.
http://www.codexalimentarius.net/download/standards/17/CXS_193e.pdf .
Desmarchelier si colab, 2009
A. Desmarchelier , MG Cuadra , T. Delatour , P. Mottier Determinarea imultană cantitativă a
melaminei și a acidului cianuric în laptele de vacă și formula infantilă pe bază de lapte prin
cromatografie lichidă-spectroscopie în masă de ionizare cu electrospray lichidJ. Agric. Chimie
alimentară. , 57 ( 2009 ) 
Ibánez et al., 2009 M. Ibánez , JV Sancho , F. Hernández Determinarea melaminei în
produse pe bază de lapte și în alte produse alimentare și băuturi prin cromatografie lichidă
în pereche de ioni - spectrometrie de masă în tandem Anal. Chim. Acta , 649 ( 2009 ) , p. 91 -
97
Tran et al., 2010 BN Tran , R. Okoniewski , R. Storm , R. Jansing , KM Aldous
Utilizarea metanolului pentru extragerea și analiza eficientă a reziduurilor de melamină și
acid cianuric în produse lactate și alimente pentru animale de companie J. Agric. Chimie
alimentară. , 58 ( 2010 ) , pp. 101 – 107
Tyan și colab., 2009 YC Tyan , MH Yang , SB Jong , CK Wang , J. Shiea
Contaminarea cu melamină Anal. Bioanal. Chem. , 395 ( 2009 ) , pp. 729 – 735
Wang et al., 2010 GY Wang , J. Chen , YP Shi Microextracție în fază lichidă cu fibre
goale combinată cu cromatografie lichidă de înaltă performanță pentru analiza melaminei
din produsele lactate Acta Chromatogr. , 22 ( 2010 ) , p. 307 – 321
Wei și colab., 2009 R. Wei , R. Wang , Q. Zeng , M. Chen , T. Liu Metodă
cromatografică lichidă de înaltă performanță pentru determinarea reziduurilor de
cromazină și melamină din lapte și porc J. Chromatogr. Sci. , 47 ( 2009 ) , p. 581 – 584

19
Lupu Daniela, Anul I, SAPCCPA

Wu și colab., 2009 QQ Wu , KX Fan , W. Sha , HQ Ruan , R. Zeng , CH Shieh Detecție

extrem de sensibilă a melaminei pe baza spectrometriei de masă cu cromatografie lichidă
în fază inversată Bărbie. Sci. Taur. , 54 ( 2009 ) , p. 732 – 737
Xu și colab., 2009 XM Xu , YP Ren , Y. Zhu , ZX Cai , JI Han , BF Huang , Y. Zhu
Determinarea directă a melaminei în produsele lactate prin cromatografie de gaze / spectrometrie
de masă cu separare coloană cuplată Anal. Chim. Acta , 650 ( 2009 ) , p. 39 - 43

20