1.

Localitatea Negreşti situată în bazinul superior al râului Bârlad pe partea

stângă, la o răscruce de drumuri din nordul Podişului Central Moldovenesc la
distanţa aproximativ egală între Municipiile Roman şi Iaşi — 50 km — şi la 35
km de Municipiul Vaslui, a fost cercetată arheologic într-o campanie din 1954—
1955, ulterior cercetători ai Muzeului Judeţean Vaslui au efectuat săpături
arheologice care dovedesc vechimea popularii acestor meleaguri de peste 2000
ani. Menţionat relativ târziu (1590—1591) celelalte sate din zonă sunt menţionate
mai devreme, Negreşti-ul este o aşezare arhaică vechimea sa putând fi
demonstrată cu argumentele arheologiei toponimiei şi în lipsa documentelor
istorice, cu ajutorul spiţelor de neam pentru veacurile XV şi XVI.
Prima menţiune documentară (1590—1591) nu oferă nici un indiciu asupra
vechimii, dar toponimul Negreşti trimite la un Negre pe care îl vom identifica
printre marii boieri din veacurile XIV—XV, la capătul unei reconstituiri
genealogice care înrudeşte în sens cronologic şi invers, familiile Huhulea, Sturza,
a lui Toader logofăt, Tăutu, logofătul şi a lui Negrea, vornicul lui Alexandru Cel
Bun.
Moşia Negreşti se va transmite prin moşteniri şi unele părţi prin vânzări în
familiile Sturza, Paladi, Hrisoverghi, Roset, Mavrocordat şi Suţu.
Partea de .jos a moşiei devine răzăşească în secolul al XVI-lea prin decăderea
unor urmaşi ai boierilor iar partea de sus rămâne boierească şi se va transmite în
familiile mai sus menţionate.
în anul 1790 este menţionat cu activitate comercială iar în 1820 este menţionat cu
dughene, aceasta datorită unei populaţii evreieşti numeroasă începând cu anul
1800.
în 1845 este menţionat prin Hrisov domnesc cu târg.
 în anul 1894 este mistuit de un incendiu şi reconstruit în mare parte, structura
stradală fiind cea de după incendiu.
Localitatea de reşedinţă se numeşte Negreşti, iar prima menţiune documentară
apare în sec. XV.
Oraşul Negreşti grupează în jurul său şase sate aparţinătoare:
o Parpaniţa
o Căzăneşti
o Cioatele
o Valea Mare
o Poiana
o Glodeni
Oraşul Negreşti este persoană juridică de drept public, el are patrimoniu propriu
şi capacitate juridică deplină. Unitatea administrativ - teritorială poate intra în
raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice
române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în
condiţiile legii.
Teritoriul administrativ al oraşului Negreşti ocupă o suprafaţă de 6.110 ha, din
care, suprafaţa totală a intravilanului este de 676,84 ha, defalcat după cum
urmează:
o oraş Negreşti   – 419,25 ha;
o sat Căzănesti   – 80,70 ha;
o sat Parpaniţa   – 37,91 ha;
o sat Glodeni   – 65,86 ha;
o sat Cioatele   – 30,87 ha;
o sat Valea Mare – 107,68 ha;
o sat Poiana   – 40,45 ha.
 Suprafaţa întregului teritoriu ce aparţine oraşului şi satelor aparţinătoare
este reprezentată astfel:
o teren arabil   – 3.240 ha
o păşuni   – 1.062 ha
o fâneţe   – 14 ha
o vii   – 38 ha
o păduri   – 767 ha
o ape şi ape cu stuf   – 235 ha
o căi de comunicaţii   – 140 ha
o curţi şi construcţii   – 294 ha
o teren degradat şi neproductiv – 320 ha
STEMA ORASULUI:
Stema orașului Negrești se compune dintr-un scut triunghiular de aur cu
marginile rotunjite, cu bordură neagră, având în mijloc un vultur negru cu ciocul
și ghearele roșii.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.
Semnificațiile elementelor însumate:
 - Bordura neagră semnifică denumirea localității.
 - Vulturul reprezintă strămoșul eponim, vornicul Negrea (secolul al XV-lea).
 - Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are
rangul de oraș.

2.
Cafeaua este una dintre băuturile „globale”, ea fiind consumată, de exemplu, de
peste 50% din americani1, în egală măsură de femei cât și de bărbați. Între topul
 țărilor cu cel mai ridicat consum de cafea regăsim Finlanda, Suedia, Elveția,
Germania, Franța, Italia, Brazilia, Statele Unite, Japonia și Marea Britanie. În
ceea ce privește țara noastră, în 2014, conform datelor oferite de PwC 2, valoarea
pieței de cafea se cifra la 420 miliarde de euro, înregistrându-se un consum
mediu de cafea anual de 2,3 Kg per capita, România clasându-se pe locul 26 în
Europa în această privință (2014)
Cu toate ca aceasta bautura este mult mai putin consumata in Romania,
comparativ cu alte tari din Europa, precum Germania, Italia sau Danemarca,
consumatorii devin din ce in ce mai pretentiosi, mai atenti la detalii. Nu mai
conteaza doar o calitate ridicata a produsului si atasamentul fata de brand, ci
apare inclinatia catre o adevarata experienta a cafelei, data de modul de servire,
sortimentatia retetelor pe baza de cafea, ambianta si atmosfera (tema) locatiei,
mergand pana la specializarea ce se adreseaza segmentului de „coffee-freaks“.
  In concluzie nevoia de cafea apare in cursul diminetii, la marea majoritate
a consumatorilor de cafea.
Untul

Untul este definit ca #un produs gras derivat exclusiv din lapte$ care trebuie sa
contina minim )*+ in greutate materie grasa si cel mult "+ in greutate substanta
uscata negrasaprovenind din lapte %potrivit normei AOOS!M&. !n
conformitate cu aceeasi norma suntautorizati ca aditivi pentru unt clorura
de sodiu/ culturile de microorganisme lactice/ colorantivegetali. Materia prima
pentru fabricarea untului este smantana care se prezinta sub formaunei emulsii de
grasime in plasma

În ultimele decenii consumul de unt a fost pus sub semnul întrebării. Oamenii au
fost încurajați să cumpere, în schimb, margarina, un alt produs controversat.
Principalele motive pentru care untul este considerat nesănătos sunt: faptul că
produce boli ale inimii și crește colesterolul.

Studiile sunt cele care pot da un răspuns cel mai aproape de adevăr. Pe vremuri,
oamenii consumau unt proaspăt, preparat din lapte nepasteurizat. Cel mai sănătos
unt era considerat cel de capră, animalul care nu face cancer.

Untul este o materie grasă obţinută din smântânirea laptelui în care au fost
adăugaţi (sau nu) fermenţi naturali, Totuşi, unii apreciază untul pentru gustul care
îmbogăţeşte numeroase preparate şi pentru conţinutul ridicat de vitamina A şi D.

Unele persoane evită consumul zilnic de unt şi de margarină deopotrivă,

preferând uleiul de măsline de bună calitate.

3. Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce

consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv -1.3
cesti pe zi.

     In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din

consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ
echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa
amiaza si 14.6% seara). Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o
pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar
semnificativ la pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%). (sursa:
www.consodata.ro).

     Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea

naturala este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este
mai mare dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la
persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).

Nu mai puțin de 8 mărci de cafea se bucură de o notorietate de peste 50% în rândul

respondenților. În top 5, într-o ordine aleatorie,
regăsim Doncafe, Amigo, Jacobs, Nescafe și Lavazza.
În privința frecvenței de consum, aflăm că în medie românii beau cam 2
cafele pe zi, proporțiile înregistrate arătând că 15% consumă peste 4 cafele pe
zi, 41% între 2 și 3, 33% o cafea pe zi, iar 11% una la 2 zile sau chiar mai rar.
Așadar, putem spune că românii sunt mari băutori de cafea: dacă ne gândim că, în
conformitate cu datele recoltate, în medie respondenții folosesc cam 2 lingurițe de
cafea pentru o porție (10g cafea), iar astfel consumul anual per capita estimat
(aproximativ 7 Kg per capita într-un an) ar putea fi chiar semnificativ mai ridicat
decât cel de 2,3 Kg semnalat de PwC în 2014.
 6 din 10 români consumă marca de cafea favorită (cea mai utilizată) de mai
bine de 1 an, media fiind de aproximativ 11 luni;
 în medie, respondenții consumă într-o săptămână marca favorită de 6 ori;
 94% mai consumă și alte mărci de cafea, dar, în medie, doar de 3 ori într-o
săptămână;
 în medie, consumul regulat de cafea începe în jurul vârstei de 19 ani, dar nu
mai puțin de 26% din respondenți au început consumul constant
cafea înaintea împlinirii vârstei de 17 ani;
 1 din 10 români din mediul urban folosește aproximativ 20g de cafea la o
servire, 2 din 10 folosesc 5g, 5 din 10 adaugă 10g la o cafea, iar 2 din
10 pun 15g de cafea (5g reprezentând o linguriță);
 Peste 9 din 10 băutori de cafea și-au schimbat cel puțin o dată marca
preferată – 21% dintre ei au schimbat marca favorită din cauza prețului și tot
la fel de mulți au fost atrași de apariția pe piața a unor produse superioare, 28%
pentru că respondentul sau partenerul său nu (mai) agrea gustul cafelei
consumate anterior, 7% pentru că produsul era greu de găsit în magazine, 7%
pentru că marca consumată înainte nu era vândută și în variante cu arome
speciale (ciocolată, mentă, spicy, migdale, amaretto, alune etc.), 6% din cauza
mirosului mai puțin atrăgător etc.;
 îndreptându-ne atenția către un exemplu mai concret, în urma analizei pe
subgrupuri, reiese faptul că în cazul celor care acum preferă să consume
cafeaua Jacobs într-o măsură mai mică, „gustul” este cel mai important motiv
pentru schimbare, probabil prin compararea cu alte produse;
 tot din analiza amintită anterior reiese și că cei care consumă acum ceva mai
rar cafeaua Lavazza decât o făceau în trecut, sunt motivați, în cea mai mare
parte, de prețul considerat prea ridicat, poate în raport cu oferta din piață;
 în privința cumpărării, cei mai mulți cumpără pachete de 500g, fiind urmați
de cei care preferă să cumpere la kg, la sfert, la suta de grame sau pliculețe;
 4 din 10 plătesc între 10-15 Lei pentru un pachet de cafea, 3 din
10 aproximativ 25 Lei, iar 3 din 10 între 16-25 Lei.
Cap 5

. Populaţia după domiciliu, pe localităţi şi pe sexe, la 1 iulie 2015

Mediu Localitate Total Masculin Feminin

Oraş Negreşti 10433 5170 5263

Mişcarea naturală a populaţiei, pe localităţi, în anul 2015

NIVELUL ŞI STRUCTURA CHELTUIELILOR PENTRU CUMPĂRAREA DE PRODUSE AGROALIMENTARE ŞI
BĂUTURI ALCOOLICE PE CATEGORII DE GOSPODĂRII Date pe ansamblul ţării – anul 2015
https://www.negresti.ro/orasul-negresti/istoria-orasului

https://www.scribd.com/presentation/251640005/Comuna-Raucesti-Consum-de-Cafea-Si-Ulei

https://ro.ripleybelieves.com/countries-who-consume-most-butter-8550