D. Relatia spatiu – volum.

Procesul trecerii de la
obiect la ansamblu.

Un element definitoriu al asezarilor umane este

raportul intre volumul construit (pozitiv) si volumul
neconstruit (negativ). TEORII !!!
Prin trecerea lor in revista sa realizeaza trecerea de la
nivelul obiectului la cel al ansamblului, in acest proces
avand un rol deosebit zonele de trecere (accese,
spatii tranzitorii).
Maxima complexitate este dobandita de scara asezarii
umane.

Nivelul 1 – obiect izolat

Nivelul 2 – ansamblul
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
E. Relatia spatiu – volum in cadrul unei asezari

Ultima treapta de complexitate este cea

existenta in cadrul ansamblurilor umane sau a
unor parti din acestea.
Se trece astfel la analize de tip morfologic.
Procedeele folosite ajuta la intelegerea
rapoartelor dintre volum si spatiu, ambele
putand fi ierarhizate independent sau in relatie
reciproca.
Factorii de ierarhie pot fi din sfera
dimensiunilor, formelor sau functiunilor.

Ierarhie dimensionala (de la marile piete sau

artere de circulatie majora, pana la alei de
acces sau curti de utilitate individuala)

Ierahie functionala (de la spatiul de utilitate

publica spre cel de utilitate individuala,
familiala sau grup uman)
prof.dr.arh.T.O.Gheorghiu
Criterii de clasificare ale asezarilor

Clasificarea presupune gruparea asezarilor in functie de o serie de criterii.

1. rurale, urbane sau intermediare (cu statut intermediar de obicei targ, forum sau oppidum )
Clasificarea din acest punct de vedere al asezarilor depinde de perioada, zona, legislatie, context
general.
De obicei asezarile umane au tins si tind spre dobandirea statutului care le confera cele mai multe
avantaje (numarul de asezari cu un anumit statut este limitat).
2. istoria
3. zona geografica
4. situl (relief, ape, structura sol, vegetatie, etc.)
5. clima
6. populatie (marime, densitate, specificitati socio – economice, etnice, etc)
7. functiune
8. structura materiala a asezarilor
9. tipul de retea stradala
10. zonarea
11. materiale folosite
așezare romană fortificată, centru economic, politic, religios și militar, un început de oraș.
12. intinderea, etc.
Unele criterii pot lua in considerare in mai multe caracteristici, si se refera la un singur mediu
(natural, social sau artificial), altele se refera la doua sau mai multe tipuri :
Ex : Factor relief (asezari de ses, asezari de deal, asezari de munte, de vale, asezari ce ocupa
mai multe forme de relief)
Factor istoric (preistorie, antichitate, ev.mediu, renastere, post-renastere, industriala,
moderna, postmoderna)
In Europa sunt zone intinse in care asezarile au importante parti componente dobandite in
Evul Mediu, sec.XVIII is XIX. Unele isi mentin aria si carcateristicile medievale, altele au
dobandit importante arii urbane moderne.
CURS 2:
Istoricul evolutiei asezarilor umane
A. APARITIA ASEZARILOR UMANE

Conform teoriei evolutioniste, dezvoltarea asezarilor umane

este legata de un anumit nivel de dezvoltare a societatii
respective. Fenomenul repetat in spatii si timpuri diferite are
in principal doua motive :

- parasirea pesterilor
- abandonarea adaposturilor temporare
- familia (unul din elementele structurale fundamentale a
fost)
Spre sfarsitul mileniului XI i.C. au fost semnalate :
- inceputurile agriculturii (agricultura a determinat aparitia asezarilor
stabile, iar dezvoltarea ei a fost unul din factorii genezei oraselor)
- inceputul asezarilor stabile

Cum am discutat si in cursul anterior, asezarile pot fi grupate in doua mari

tipologii de dezvoltare:
1. spontane (evolutie lenta dinspre rural spre urban).
2. programatic (actiuni deliberate si dirijate)
Determinarea momentului aparitiei asezarilor umane este influentata de atributele pe
care trebuie sa le intruneasca o asezare:

- existenta unui ansamblu de constructii stabile

- sa existe o relatie de vecinatate intre ele
- intindere finita delimitata prin amenajari defensive : santuri, valuri de pamant,
fortificatii din lemn si piatra
- sa posede spatii libere pentru comunicare sau cu utilitate comuna – se trece astfel de
la amenajari individuale, familiale catre realizari colective, cu rol de coeziune sociala.
- sa posede dominante spatiale sau volumetrice
INCEPUTURILE:
Asezari Umane. Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
COMPOZITII MAI ELABORATE:
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane. Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
 ca rod al gandirii evoluate, sintetice

Asezari Umane.
Prof.dr.arh.
T.O. Gheorghiu
Asezari Umane. Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane. Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
COMPOZITII ELABORATE:
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu

Turcia de astazi
CARACTERUL URBAN
Exemplele urmatoare, nu reprezinta organizari urbane complete, ci parti componente ale
oraselor sau asezarilor preurbane, aflate in plin proces de evolutie.
POZITIA SI ROLUL
ARHITECTURII
MONUMENTALE:
Segregarile functionale si spatiale prezentate in exemplele anterioare, constituie
procedee avansate de realizare a aglomerarilor de constructii si transformarea
lor in asezari.

Se observa ca procedeele trecute in revista nu se succed uniform in timp, apar si se repeta

In zone si conditii diferite in timp.

Prin evolutia si intarirea carcateristicilor, asezarile tind sa capete un caracter urban.

B. SCURTA ISTORIE A ORASELOR

Intervalul dintre mileniul VIII si IX furnizeaza date fragmentare,

punctiforme asupra genezei si evolutiei organismelor urbane.

Mileniul VI - Jerichonul (nivelul propriu de dezvoltare a unui centru

orasenesc (contur ferm, delimitat de fortificatii, locuinte evoluate,
amenajari edilitare))

Mileniul IV (considerat de anumiti istorici, ca cel in care au inceput sa fie

atinse atributele urbane) Mesopotamia, Iran, Siria si Egipt.
Perioada I – 3500 – 3000 i.C

- Zona urbanizata: Mesopotamia, Iran, Siria, Egipt

- Apar orase – state in care se practica agricultura (pe terenuri limitrofe ariei construite) Tigru si
Eufrat
- Mestesugurile si comertul
- Orasele devin sedii ale puterii statale si religioase, cu mari concentrari de oameni (la scara
momentului)
- Amenajari globale defensive
- Centralizare politica a spatiului, prin actiuni de cucerire intreprinse de unii regi

- Exemple de orase: Vruk, Susa, Eridu, Ur, Lagas , Nippur, Kis (Mesopotamia)
 Caracteristici: fortificare, urbanism spontan

 Dominantele functionale, spatiale si volumetrice sunt concentrate in centru,

continuand sanctuare, temple si palate

 Centrul este in general rezultatul aditionarilor, dar contine constructii

organizate pe baza unor planimetrii geometrice riguroase (ex:Eridu).
Perioada II– 3000 – 2500 i.C

- Zona urbanizata se extinde in bazinul Indului, Asia Mica si bazinul Nilului

- Orase noi: Hator (zona Egiptului), Assur, Hafaga, Babilon, Poliochni, Troia I, Harappa, etc.

- O alta zona importanta, in care apar semnele unei civilizatii superioare este Egiptul (special dupa
mileniile IV.i.C).
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
 4

Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
Asezari Umane.
Prof.dr.arh. T.O. Gheorghiu
- Exista dovezi cu privire la conformarea unui numar mare de ansambluri rezidentiale, temple,
ansambluri funerare
Perioada III – IV (2500 – 2000 i.C si 2000 – 1500 i.C, continuarea
procesului pana in mileniul I)

- In aceasta etapa se intaresc retelele de asezari orasenesti ale zonelor déjà urbanizate
- Procesul de urbanizare se extinde: - spre vest si bazinul mediteranean
- spre est (Extremul Orient)
- apar primele orase din spatiul chinez
- spre nord (prin colonizari grecesti) – bazinul
pontic al Marii Negre