Sunteți pe pagina 1din 10

1

INDUTRIALIZAREA LAPTELUI PENTRU


OBTINEREA LAPTELUI DE CONSUM

Introducere

Alimentul de bază în nutriţia omului, cel mai uşor asimilabil de organism, laptele este
generic denumit Sângele Alb, datorită celor peste o sută de substanţe nutritive oferite
consumatorului: 20 de aminoacizi, mai mult de 10 acizi graşi, 25 de vitamine, 4 tipuri de
lactoză, proteine, 45 de elemente minerale. Atât vitaminele aflate în număr mare, cât şi
conţinutul proteic cu aminoacizi ridică valoarea nutritivă a laptelui. Rezervele de grăsime, în
combinaţie cu necesarul substanţelor nutritive ale organismului uman, pot fi acoperite de
consumul laptelui, acesta fiind tolerat mai bine decât alte alimente. Conform Ordinului
230/2002 al ministrului Agriculturii, pentru laptele destinat comercializării, ulterioară
pasteurizării şi normalizării, a fost aleasă denumirea lapte de consum, cu referire la produsul
obţinut prin prelucrarea laptelui de vacă sau bivoliţă pus în circulaţie comercială. Denumirea
exclude laptele de vacă în amestec cu cel de bivoliţă. În vederea definitivării ca lapte de
consum se face o curăţire mecanică preliminară obligatorie, pentru îndepărtarea impurităţilor,
urmată de normalizare, igienizare, ambalare, marcare.
1

2.Cerinte legislative

Coform legislaţiei comunitare din domeniul politicilor agricole comune, sunt


considerate ca fiind lapte de consum următoarele produse:
- lapte crud: laptele care nu a fost supus unui tratament termic la peste 40 de grade Celsius
sau unui tratament cu efect similar;
- lapte integral standardizat: laptele cu un conţinut al grăsimilor de minimum 3,5%. Cu
menţiunea că statele UE pot alege, pentru laptele integral standardizat, o limită a grăsimii de
4% sau mai mult;
- lapte integral nestandardizat: lapte cu un conţinut nemodificat al grăsimii de la stadiul de
mulgere, prin adăugarea sau îndepărtarea de grăsimi şi prin amestecarea cu lapte al cărui
conţinut de grăsimi a fost modificat. Procentul final de grăsime al laptelui integral
nestandardizat nu trebuie să coboare sub 3,5%;
- lapte semidegresat: lapte tratat termic al cărui conţinut în grăsimi a fost redus la cel puţin
1,5% şi la cel mult 1,8%;
- lapte degresat: lapte fiert al cărui conţinut în grăsimi a fost coborât la cel mult 0,5%.
În cazul nerespectării condiţiilor impuse limitelor procentului de grăsimi, laptele tratat termic
este considerat lapte de consum, exclusiv prin afişarea pe ambalaj a conţinutului de grăsimi,
vizibil, clar, cu formularea “ ...% grăsimi”. Acest produs nu poate fi prezentat ca lapte
integral, lapte semidegresat sau lapte degresat.

Sunt permise următoarele modificări ale compoziţiei, numai dacă acestea, indicate pe
ambalajul produsului, nu pot fi şterse cu uşurinţă, iar valoarea nutritivă să fie inscripţionată
conform directivelor CEE:

1. Modificarea conţinutului în grăsimi naturale prin adăugarea de lapte integral, semi-integral,


degresat sau prin adăugarea/îndepărtarea smântânii, pentru asigurarea procentului de grăsimi
stabilit pentru laptele de consum;
2. Reducerea conţinutului de lactoză, prin schimbarea acesteia în glucoză şi galactoză;
3. Îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, vitamine sau săruri minerale.
Statele Uniunii Europene pot limita sau interzice aceste modificări.
1

2.Materii prime si cerinte tehnologice

Receptia calitativa a laptelui sosit in fabrica se face pe baza_aprecierilor senzoriaie


(observarea gradului de impurificare, culoare, vascozitaie, miros, gust) si a analizelor de
laborator (densitate, grad de impurificare, aciditate, continut de grasime si proteine ale
lapteiui). Se controleaza si^ temperatura laptelui sosit in fabrica, care nu trebuie sa depaseasca
10 ... 12 °C. In general, in vederea obtinerii laptelui de consum, materia prima trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa prezinte proprietati senzoriale normale;

- sa aiba un grad de prospetime ridicat cu aciditate de maximum 20 °T, sa reziste la tratament


termic;

- sa corespunda normelor In vigoare din punct de vedere al compozitiei chimice;

- sa nu contina substante conservante, neutralizante sau alte substante straine.

Dupa receptia cantitativa/calitativa, laptele poate fi trecut direct la prelucrare, iar ?n caz
contrar se raceste si se depoziteaza pana la intrarea in fabricate, dupa ce In prealabii este
supus curatirii.
1

4.Schema tehnologica
1
1

5.INDICI DE CALITATE AI PRODUSULUI FINIT

Conceptul de calitate totală presupune atât asigurarea calităţii cat şi a siguranţei


produsului finit, pe tot parcursul fluxului tehnologic. Literatura de specialitate furnizează un
număr considerabil de definiţii date conceptului de calitate a cărnii şi produselor obţinute din
carne. După unii specialişti, calitatea produselor este considerată: satisfacerea unei necesităţi,
gradul de satisfacere a consumatorului, conformitatea cu caietele de sarcini, ansamblul
mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil, un cost mai mic pentru o utilizare dată.

Calitatea produselor se “creează” în procesul de producţie şi se manifestă în procesul


de consum.Trebuie, deci, să se aibă în vedere, pe de o parte, calitatea producţiei şi, pe de altă
parte, calitatea produselor, aceste două noţiuni de calitate fiind în interdependenţă.

Calitatea producţiei se referă la: calitatea de proiectare şi concepţia tehnologică; calitatea


proceselor tehnologice; organizarea producţiei.

Calitatea produselor implică un sistem de indicatori de calitate care sunt:

 indicatori de destinaţie, care se referă la compoziţia şi structura produsului, cu


menţionarea domeniului de întrebuinţare;
 indicatori de fiabilitate, respectiv însuşirile de mentenabilitate – conser- vabilitate a
produsului alimentar, în condiţiile concrete ale întrebuinţării lor;
 indicatori tehnologici, care se referă la eficienţa tehnologiei de fabricaţie;
 indicatori tehnici: însuşiri senzoriale, proprietăţi fizico-chimice ce intervin în
determinarea valorii nutritive şi energetice, limitele de impurificare admise;
 indicatori estetici care dau indicaţii de expresivitate informaţională şi de integritate
compoziţională;
 indicatori economici, care se referă la cheltuielile de elaborare şi fabricare

Rezumând, calitatea produselor reprezintă expresia finala a calităţii proceselor de producţie şi se


refera la aspectul tehnic, exprimat prin proprietăţi şi caracteristici tehnico-funcţionale in raport cu
gradul de exigenţă al consumatorului; aspectul estetic legat de satisfacerea necesitaţilor psiho-
senzoriale ale consumatorului; aspectul economic determinat de costurile (preţul de vânzare şi
cheltuielile de post-vanzare) pe care le implică procurarea şi utilizarea produsului.
1

6.Conditii de ambalare

Ambalarea este definita ca reprezentand operatia, procedeul sau metoda prin care se
asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului, in timpul manipularii,
transportului, depozitarii, vanzarii, contribuind si la inlesnirea acestor operatii.
Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat sa cuprinda sau sa
inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara din
punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii
acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii –
pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.
Evolutia actuala a exigentelor igienico-sanitare si ale consumatorilor impun ca ambalajele
folosite pentr desfacerea laptelui la consumator sa raspunda la urmatoarele cerinte principale:

 sa protejeze produsul impotriva contaminarii;


 sa reziste la manipulari;
 sa poata fi usor spalat si dezinfectat;
 sa aiba costuri reduse.
 sa aiba aspect comercial placut
 sa asigure distribuţia eficientă a produsului;
 sa protejeaze componentele nutritive și aroma;
 sa mareasca termenul de valabilitate al produsului;
 sa transmita informaţii despre produs.

Laptele de consum dupa pasteurizare si racire la 4-6 °C, se depoziteaza în tancuri


izoterme, unde se pastreaza în stare racita, pâna în momentul ambalarii. În timpul depozitarii,
înainte si dupa ambalare, conservarea laptelui este influentata de mai multi factori:

 Suprafata de Contact : Laptele, dupa pasteurizare, vine în contact cu


diferite suprafete, care trebuie bine spalate si
dezinfectate, asigurând astfel o protectie împotriva
recontaminarii.
 Temperatura :Temperatura scazuta este folosita ca mijloc
principal de a prelungi conservabilitatea laptelui.
 Aerul : Aerul este o sursa de contaminare cu bacterii si din
aceasta cauza se impune mentinerea unei curatenii
perfecte în spatiile destinate ambalarii laptelui de consum
 Lumina: Laptele este sensibil la actiunea luminii solare directe. O actiune
prelungita a lumini poate favoriza fenomenele de oxidare, care au ca rezultat aparitia
gustului specific de rânced
1

Laptele, produsele lactate trebuie ambalate in conditii aseptice, pentru a pastra calitatile
microbiologice conferite de tratamentul termic aplicat.

Ambalat aseptic, un aliment poate fi pastrat timp indelungat la temperatura mediului ambiant.
1

Concluzii

• Laptele este unul din produsele alimentare componente in alimentatia zilnica a


populatiei de toate varstele. Consumul unui litru de lapte acopera necesarul zilnic al
unui om matur in lipide, calciu si fosfor, 53 % din necesarul de proteine, 35 % din
necesarul de vitamine A, C, B si 26 % din necesarul de energie. Valoarea nutritiva a
laptelui si produselor lactate este conditionata de-componenta si structura acestor
produse, cat si de gradul inalt de asimilare in organism.

• Laptele este unicul produs alimentar natural, care asigura organismul tanar cu toate
substantele nutritive necesare pentru crestere si dezvoltare.
1

BIBLIOGRAFIE

 http://en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTotal-BUSI200315056.htm
 https://books.google.ro/books?
hl=ro&lr=&id=WfjPq9dfTuMC&oi=fnd&pg=PR3&dq=milk+industrialization&ots=I
E_T_s_V5B&sig=jOtDNk-
bVgKFRT_Sg5rft8st9Gk&redir_esc=y#v=onepage&q=milk
%20industrialization&f=false
 YU Xiu-bin, REN Ruo-en (School of Management, Beijing University of Aeronautics
and Astronautics, Beijing 100083);Relations and Measurements of TFP,
Technological Efficiency, and Technological Advances[J];Journal of Beijing
University of Aeronautics and Astronautics(Social Sciences Edition);2000-02
 ;The estimated in fluence of Codex standards on Chinese dairies[J];China Dairy
Industry;2001-01
 ;Research on Marketing Strategy of Medium-sized and Small - scale Diary Enterprises
in Sichuan[J];;2004-01
 Hazari, Bharat R., and J. Krishnamurty. “Employment Implications of India's
Industrialization: Analysis in an Input Output Framework.” The Review of Economics
and Statistics, vol. 52, no. 2, 1970, pp. 181–186. JSTOR,
www.jstor.org/stable/1926119. Accessed 11 Nov. 2020.
 The Review of Economics and Statistics 52, no. 2 (1970): 181-86. Accessed November
11,