Ia Italiana cu Tine

CUPRINS

Lectia 1
Alfabetul Italian

Pronunţia vocalelor si a literelor

Pronunţia cuvintelor italienesti

Accentul in limba italiană

Eliziunea, excepţiile când nu se face eliziunea

Lexic – Noţiuni generale

Formule de salut, de prezentare

Lectia 2
Articolul, formele articolului hotarat

Exerciiţu gramatical

Articolul nehotărât

Exerciţiu gramatical

1
Dialog: La hotel

• Repetarea articolului în cazul in care sunt mai multe substantive în raport de

coordonare

• Omisiunea articolului hotarat în alte cazuri

• Când folosim articolul hotarat in faţa numelor proprii

Lexic – Formule de negare

• Alte formule uzuale

Prepoziţiile articulate

Exerciţiu gramatical

Lectia 3
Substantivul în limba italiana

Genul substantivelor

• Genul substantivelor după terminaţie

• Substantivele feminine

• Substantivele masculine

Notiuni generale

• Lunile anului

• Anotimpurile

• Indicaţii

• Interdicţii

Substantivele defective

• de singular

• de plural

Exerciţii gramaticale

2
Declinarea substantivelor în limba italiană

Lexic – Zilele saptamanii

Lectură – Italia

Substantivarea părţilor de vorbire

Proverbe în limba italiană

Recapitularea prepoziţiei simple și articulate în limba italiană

Dialog – La intrarea pe autostrada

LecŃia 4
Adjectivul

Tipuri de adjective

Exerciţiu gramatical

Dialog: La banca

Complementul adjectivului

• Principalele adjective care se construiesc cu complemente

LecŃia 5
Lexic – Culorile

Lectura- Italienii și limba italiană

Cum ne cerem scuze

Gramatica – Gradele de intensitate ale adjectivului

• Superlativul absolut

• Procedeele stilistice

• Gradele de comparative

• Comparativul de superioritate

• Comparativul de inferioritate

3
• Comparativul de egalitate

LecŃia 6
Recapitulare – Exerciţii gramaticale

Dialog: La telefon

Gramatica – Complementul comparativului de inegalitate

Lexic: Formule de aprobare

Formule de urare/ felicitare

Gramatică - Superlativul relativ

Exercitiu grammatical

Lexic – Noţiuni generale / Moduri de preparare

Vocabular

LecŃia 7
Verbul

Verbe personale

Verbele impersonale

• Verbe impersonale propriuzise

• Expresii impersonale

• Verbe aparent impersonale

Verbe personale

• Nepredicative

• Predicative

• Exemple de verbe nepredicative intranzitive

• Exemple de verbe nepredicative transitive

Verbele predicative:

4
 • Verbe subiective

• Verbe obiective

• Verbe obiective tranzitive

Lexic – Moduri de a spune

Proverbe

LecŃia 8
Modurile si timpurile verbelor

Folosirea auxiliarelor

Lexic/ Noţiuni generale

Tacamurile/ Vesela / Condimentele

Mâncăruri diferite

Lectura – Orașul abandonat

LecŃia 9
Conjugarea verbelor auxiliare

Exerciţii gramaticale

Vocabular

Mașina

Motorul- componentele motorului

Lectia 10
Formarea timpurilor si modurilor verbelor regulate

Indicativul – Timpul prezent

5
Perfectul compus

Lexic – Expresii uzuale

Lectura – State in peninsula italiană

Exerciţii gramaticale

Lectia 11
Recapitulare – Exerciţii gramaticale

Gramatică – Imperfectul

Conjugarea verbelor la imperfect

Mai mult ca perfectul

Timpul viitor

Viitorul anterior

Exerciţii gramaticale

Condiţionalul

Timpul prezent

Conjunctivul

Imperfectul

Lectia 12
Lectură – Despre Veneţia

Gramatică

Infinitivul

Gerunziul

Participiul

Acordul participiului trecut

Exercitii gramaticale

6
Lectia 13
Verbele de conjugarea a II-a

Lexic / expresii

Proverbe

Vocabular

Lectia 14
Verbele de conjugarea a III –a

Lectura – Roma

Gramatica

Construcţiile verb +verb la infinitiv cu subiecte diferite

Construcţii

Verb + verb la infinitiv

Alte cazuri de folosire a infinitivului

• Cu functie de predicat al unei propozitii principale

• Folosirea infinitivului cu sens de imperativ cu subiect nedeterminat

• Cu functie de subiect

Exerciţiu gramatical

Lectia 15
Pronumele

Pronumele personal/ Formele pronumelui personal in nominativ

Exercitiu gramatical

Lectura- Unde merge in seara asta domnul Rossi

LecŃia 16

7
Recapitulare – Exercitii gramaticale

Gramatica – Pronumele personal la cazurile oblice

Pronumele reflexive

Formele atone – moduri de așezare dupa forme verbale

• Dupa verbe la infinitiv

• Dupa verbe la gerunziu

• Dupa verbe la imperativ

• Dupa participii trecute cand apar fără auxiliar sau participii prezente in construcţii
participiale

Lectura – despre Florenţa

Lectia 17
Pronumele de politete

Pronumele si adjectivele posesive

Adjectivele posesive

Pronumele demonstrative

Adjectivele demonstrative

Lectură – Munca

Lectia 18
Pronumele si adjectivele de identitate

Pronumele relative

Cum sa scriem o scrisoare in italiană

LecŃia 19
Pronumele si adjectivele interogative si exclamative

8
Pronumele si adjectivele nehotarate

Numeralul

Numeralele cardinale

Numeralele ordinale

• Observatie cu privire la numeralele ordinale

Numeralele fractionare

Lexic – Orele, cum intrebam cat este ceasul

Lectia 20
Recapitulare – Exercitii gramaticale

Gramatica – Adverbul

Clasificarea adverbelor

Gradele de comparative ale adverbelor

Exercitiu gramatical

Lectia 21
Conjuncţia – Clasificarea conjuncţiilor

Prepoziţiile in limba italiană

Prepoziţiile adverbiale

Dialog – La bar

9
 CURS DE LIMBA ITALIANĂ

Ciao, sono Simona- la tua quida di lingua italiana. Ti accompagnero nel viaggio
affascinante dello studio della lingua italiana. Scoprirai che niente non e difficile
se sei preparato. Oggi e il migliore giorno per imparare la lingua italiana. Io ti
aiutero è faro che tutto sia molto semplice per te/
Bună, sunt Simona – ghidul tău de limbă italiană. Te voi însoŃi in călătoria
fascinantă a studiului limbii italiene. Vei descoperi ca nimic nu este dificil dacă e ti
pregătit. Astăzi este cea mai buna zi pentru a învăŃa limba italiană. Eu te voi ajuta
si voi face ca totul sa fie foarte simplu pentru tine.

Lectia / Lezione 1

Alfabetul italian/L’alfabeto italiano

1. Impariamo la pronuncia delle vocali e delle lettere - Sa invatam pronuntia

vocalelor si a literelor.

L´alfabeto italiano ha 21 lettere: - cinque vocali ( a, e,i,o,u) e 16 consonanti

(b,c,d,f,g,h,l,m,n,p,q,r,s,t,v,z) – Alfabetul italian are 21 litere: - cinci vocale si 16
10
consoane

A-B-C-D-E-F-G-H-I-L-M-N-O-P-Q-R-S-T-U-V-Z

• Adesso ascoltiamo con attenzione la pronuncia – Acum să ascultăm

cu atenŃie pronunŃia

A, a Animale- animal

B, b(bi)Bacciare- a săruta

C,c (ci)Ciao – salut

Cane – caine

D,d (di)Dove- unde

E,e (e)Economia- economie

F,f (effe)Ferro – fier

G,g(gi)Giocco- joc

Gatto- pisica

H,h (acca) – H non si sente nella lingua italiana - H nu se aude in limba italiană

Hotel – Hotel

I,iIdea- Idee

L, l (elle)luna- luna

M,m (emme)Madre- mama

N,n (enne)Naso- nas

O,o (o)Occhio- ochi

P,p (pi)Pizza
11
Q,q (cu)Quattro- patru

R,r (erre)Roma- Roma

S,s (esse)Spaghetti- Spaghetti

T,t (ti)Testo- Text

U,u (u)Uva – Struguri

V, v (vi)Volare- a zbura

Z,z (zeta)Zaino –rucsac

Adesso ripetiamo l´interro alfabeto di nuovo - Acum sa repetăm întregul

alfabet din nou

ABCDEFGHILMNOPQRSTUVZ
abcdefghilmnopqrstuvz

2. La pronuncia nella lingua italiana- PronunŃia in limba italiană

Gli se pronunta “li” ( sunet moale)

Exemplu: voglia (vointa), famiglia (familie), battaglia (bătalie), bottliglia (sticlă).

Cu toate acestea, î i păstrează sunetul dur de i e urmat de “i”, în următoarele

cuvinte:

anglicano (anglican), geroglifico (hieroglific), ganglio (ganglion),negligente

(neglijent)
.
GN se pronunta “ni”

Exemplu: sogno (vis), montagna (munte), signore (domnule), insegnante

(învăŃător)

GN este urmat de “i” numai când acesta este accentuat i la verbe

Es: compagna (companie), sogniamo (visam)

12
SCE se pronunta “ e”

Es: scena (scenă)

SCI urmat de o consoana se pronunta “ I”

Es: piscine

SCI urmat de o vocală se pronunŃă “S”

Ex: uscio, senza – ie ire, fără

S intre doua vocale se pronunta “z”

Z si ZZ se pronunŃă “ł”

Ex: lezione, canzione, carozza, ragazzo (lecŃie, cântec, caruŃă, băiat)

Z la început de cuvânt se pronunŃă “dz”

Ex: zio, zero (unchi, zero)

H nu se pronunŃă

Qu se pronunŃă “cu”

Ex: quatro, questione (patru, întrebare)

2. Impariamo come pronunciare le parole italiane - Să invăŃăm cum să

pronunŃăm cuvintele italiene ti

• Acum vom citi câteva cuvinte italiene ti i vom explica pronunŃia lor.

AtenŃie, în special la :

C,G,GL,GN,R,Z

PronunŃarea consoanelor duble

(BB,CC,DD,FF,GG,LL,MM,NN,PP,QQ,RR,SS,VV,ZZ

13
Cuvinte care se termină în: à,á,è,é,ì,í,ò,ó,ù,ú

• RepetaŃi împreună cu mine:

• Cuvinte care încep cu litera A,a

Addio= adio

Aggiungere = a adăuga

Adesso= acum

Arancia = portocala

Addotare = a adopta

Aglio= usturoi

Agnello= miel

Amare = a iubi

Aprire = a deschide

Azione = actiune

• Cuvinte care încep cu litera B,b

Banana = banană

Bere = a bea

Bagnarsi = a se uda

Bagno = baie

Binocolo = binoclu

Bambino = copil

14
Brutto =urât

Bene= bine

Benvenuto = binevenit

Benzina = benzină

Bollire = a fierbe

• Cuvinte care incep cu C/k/ sau tS

C se pronunta K, cand este urmat de a, o, u

sau de consoane:

Caffè = cafea

Chiamare = a chema

Cielo = cer

Cantare = a cânta

Chirurgia = chirurgie

Cina= China

Cantante= cântareŃ

Chitarra = chitară

Coro = cor

Chiaro = clar

Cimitero= cimitir

Corea = Corea

Cemento= ciment

Coda = coadă
15
Cena= cina

Cuoco = bucătar

Cento= cent

Cuore = inimă

Cioccolato= ciocolată

Cucina= bucătărie

Croccante = crocant

Croce = cruce

• Cuvinte care incep cu D,d

Dare = a da

Dolce = dulce

Dollaro = dolar

Dente = dinte

Donna = femeie

Dentista = Stomatolog

Drago = dragon

Dio = Dumnezeu

Dramma = dramă

Divano = canapea

Dormire = a dormi

Dito= deget
16
Doccia = du

Dopo = după

• Cuvinte care incep cu E, e

Essere = a fi

Eliminare = a elimina

Eccezione = exceptie

Emigrare = a emigra

Ecologia = ecologie

Enciclopedia = enciclopedie

Egitto = Egipt

Equazione = ecuaŃie

Egoista = egoist

Elefante = elefant

Erba = iarbă

Elettricità = electricitate

Esatto = exact

Elasticità = elasticitate

• Cuvinte care incep cu F,f

Fare = a face

Fantasma = fantasmă

Forte = puternic
17
Frutta = fructe

Fortuna = noroc

Fotografia = fotografie

Famiglia = familie

Fotografare = a fotografia

Fiore = floare

Fuoco = foc

Farfalla = fluture

Fungo = ciupearcă

Formaggio = brânză

Fragola = zmeură

• Cuvinte care incep cu G,g

G se pronunta g cand este urmat de vocalele a,o,u

sau de consoane:

Ghiacciaio =gheaŃă

Gioco = joc

Ghiaia = pietri

Giornale = ziar

Gnomo = spiridu

Giorno = zi

Goccia = picatură
18
Gomito = cot

Gentile= amabil

Gomma = cauciuc

Gelato (subst) = îngheŃată

Guadagnare = a câ tiga

Gelato (adj) = îngheŃat

Guardare = a privi

Gemello = geamăn

Guerra = război

Giá = deja

Grosso = gros

Gamba = picior

• Cuvinte care încep cu litera H (nu se aude)

Handicappato = handicapat

Hobby = hobby

Ho = a avea

Hockey = hockey

Hamburger = Hamburger

• Cuvinte care incep cu litera I/i

Informazione = informaŃie

19
Iodio = iod

Illegale = ilegal

Ipnotizzare = a hipnotoza

Illusione = iluzie

Irlanda = Irlanda

Idiota = idiot

Inglese = englez

Inventare = a inventa

Isola = insula

Investigatore = investigator

Ispezione = inspecŃie

Inviare = a trimite

Istigare = a instiga

Invidiare = a invidia

Insegnare = a învata

• Cuvinte care încep cu litera L,l

Lampo = lampă

Là = acolo

Livello = nivel

Limone = lamâie

Legno = lemn

20
Labbra = buză

Luce = lumină

Lodare = a lauda

Lucente = strălucitor

Lavare = a spăla

Londra = Londra

Lavandino = lighean

Lacrima = lacrimă

Lingua = limbă

Ladro = hoŃ

• Cuvinte care incep cu M, m

Maglione = pullover

Miele = miere

Maestro = maestru

Migliore = mai bine

Mangiare = a mânca

Moderno = modern

Maniera = manieră

Modificare = a modifica

Medaglia = medalie

Medico = medic

21
Medio = mediu

Mungere = a mulge

Medioevo= Mediul Evu

Mummia = mumie

• Cuvinte care incep cu N, n

Nuotare = a înota

Niente = nimic

Nuoto = înot

Nebbia= ceaŃă

Nuovo = nou

Neonato = nou născut

Nano= pitic

Neve = zăpadă

Nome = nume

Nevicare = a ninge

Nascere = a na te

Nobile = nobil

Natale = Craciun

Noce = nucă

Nave = navă

Nord= Nord
22
 • Cuvinte care încep cu O, o

Ombra = umbră

Onda = undă

Ombrello = umbrelă

Opprimere = a oprima

Obbedire = a asculta

Orchestra = orchestră

Obiettivo = obiectiv

Orecchio = ureche

Occhiali = ochelari

Orecchino = cercel

Oceano = ocean

Orientale = oriental

Oggetto = obiect

Ospedale = spital

Oliva = Măslină

Ossigeno = oxigen

• Cuvinte care incep cu P, p

Padre = tată

Però = totu i, cu toate acestea

Paesaggio = peisaj
23
Pietà = mila

Ponte = pod

Pubblico = public

Partire = a pleca

Pubertà = pubertate

Piangere = a plânge

Potere = a putea

Pace = pace

Potere = putere

Pecora = oaie

Povero = sărac

Pedale = pedala

Pagare = a plăti

• Cuvinte care incep cu Q, q

Quarzo = quarz

Qua = aici

Quasi = aproape că

Quadrato = pătrat

Quercia = stejar

Qui = aici

Qualche = câteva
24
Qualcuno = cineva

Quale = care

Quaranta = patruzeci

• Cuvinte care incep cu S, s

Sabbia = nisip

Sicilia = Sicilia

Sabotare = a sabota

Sigaretta = Ńigară

Sacrificio = sacrificiu

Sodio = sodiu

Sacrificare = a sacrifica

Soffiare = a sufla

Segreto = secret

Soffrire = a suferi

Sempre = mereu

Suicidio = sinucidere

Se = dacă

Suono = sunet

Si = da

Soqquadro = confuzie, dezordine

• Cuvinte care incep cu R, r

25
Riaccendere = a reaprinde

Raccogliere = a culege

Ricevere = a primi

Ragno = paianjen

Richiesta = cerere

Ragnatela = pânză de paianjen

Ramo = ram

Romantico= romantic

Reale = real

Rumore = gălăgie

Rubare = a fura

Regola = regulă

Rompere = a rupe

• Cuvinte care incep cu T, t

Tavolo = masă

Tuono = tunet

Tagliare = a tăia

Toccare = a atinge

Tollerabilità = tolerabilitate

Trovare = a găsi

Tumore = tumoare
26
Treno = tren

Teatro = teatru

Tornare = a se întoarce

Telegiornale = telejurnal

Tè = ceai

Tempo = timp

• Cuvinte care incep cu U, u

Uovo =ou

Ubriacarsi = a se îmbăta

Uccello = pasăre

Uccidere = a ucide

Uomo = bărbat

Uragano = uragan

Utile = util

Umanità = umanitate

• Cuvinte care incep cu V, v

Vento = vânt

Viaggio = călătorie

Vendere = a vinde

Viaggiare = a călători

Vampiro = vampir
27
Videogioco = videogioc

Volere = a vrea

Vivere = a trăi

Vulcano = vulcan

Virgola = virgulă

Vuoto = gol

Vedere = a vedea

Vacanza = vacanŃă

• Cuvinte care incep cu Z,z

Zanzara = ŃânŃar

Zebra = zebră

Zucchero = zahăr

• Accentul in limba italiană

Prin accent se intelege scoaterea in evidenta, cu ajutorul intensităŃii vocii, a unei

silabe, a unui cuvânt sau a unei propoziŃii.

În limba italiană sunt doua feluri de accent, tonic i grafic.

• Accentul tonic

Toate cuvintele din limba italiana au accent tonic, care nu este marcat in scris.

In functie de acest tip de accent, cuvintele se împart în mai multe categorii:

• Cu accent pe penultima silabă :

a-be-ràn-te (aberant)
can-tà-re (a canta)
28
 ca-scà-ta (cascada);

• Cu accent pe antepenultima silabă:

chiù-de-re (a închide)
tà-vo-lo(masa)
ù-mi-le (umil);

• Cu accent pe a patra silabă de la sfâr it:

à-bi-ta-no (locuiesc)
de-sì-de-ra-no (doresc).

• Accentul grafic

Accentul grafic este marcat cu accent grav( ̀ ), mult mai rar ascutit( ́ ),
pe ultima silabă, în cuvinte:

• Monosilabice :
già (déjà)
può (poate);

• Polisilabice:
• a-bi-li-tà (abilitate)
• caf-fè, per-ché ( de ce, pentru ca).

În cazul altor cuvinte monosilabice, prezenta sau nu a

accentului graphic atrage dupa sine o diferenŃă de sens:

dà da
Carlo mi dà un libro Ti aspetto da un ora.
(Carlo imi da o carte) (Te astept de o ora)

è e
Ugo è studente. buono e bello
(Ugo este student) (bun si frumos)

là! la
Vai là! la casa
(Du-te acolo!) (casa)

lì dentro Li ho visti in montagna.

(acolo inauntru) (I-am vazut la munte)

29
 Né ne
Né io né lui Dammi una caramella, io non ne ho
più
(nici eu nici el) (Da-mi o bomboana, eu nu mai am)

sé se
essere pieno di sé Se vincessi alla loteria!
(a fi plin de sine) (Daca as castiga la loterie)

sì si
dire di sì Carla si veste con gusto
(a spune da) (Carla se imbraca cu gust)

tè te
tè col limone Mio fratello verrà con te.
(ceai cu lamaie) (Fratele meu va veni cu tine)

AtenŃie!

În urmatoarea serie de cuvinte, accentul tonic de data aceasta,

marchează o diferenŃă de sens, numai că nu este necesar să îl scriem, el
este prezent doar în dicŃionare.

• Àncora (ancoră)/ ancóra (inca)

• Cómpito (tema)/ compito (politicos)
• Pèsca (piersica) / pésca (pescuit)
• Sùbito (imediat) subìto (suferit)

• Eliziunea

Eliziunea este caderea unei vocale, in locul ei punându-se apostroful.

O vocală cade atunci când este urmată de un cuvânt care începe tot cu o vocală:

Quella amica – quell´amica – acea prietena

Della Europa – dell´Europa – al Europei

ExcepŃiile cand nu se face eliziunea

30
 • nu se face eliziunea la articolul feminin plural

Ex: le idée = ideile ,

le ore = orele

Le università = universităŃile

• De asemenea nu se elidează cuvintele terminate in vocală care se

găsesc la capătul rândului

Ex: Alexa telefona alla amica di Andra

• Lexic

NoŃiuni generale / Nozioni generali :

Să nu uităm importanŃa lexicului. Este cât se poate de clar că fără un

vocabular minim în limba italiana nu ne putem face înŃeleşi, oricât de multă
gramatică am cunoaşte.

A adar, să începem sa vorbim în limba italiană / Allora, cominciamo a parlare

nella lingua italiana

• Călătoria noastră începe cu prezentarea şi saluturile ./ Il nostro

viaggio comincia con le presentazioni e con I saluti.

Buna, mă cheamă Simona. Pe tine cum te cheamă ? / Ciao, mi chiamo Simona.

Tu come ti chiami? Tu cum te nume ti?

• Formule di salute, di presentazione – Formule de salut,

de prezentare

Buon giorno! Buna ziua! Buna dimineata!

Buona sera! Buna seara!
31
Buona note! Noapte buna!
Benvenuto! Bine ai venit!
Molto lieta di vederla! Sunt bucuros sa va vad!
Come stai? Ce mai faci?
Come sta (Lei)? Ce mai faceti dvs?
Grazie, benissimo! Multumesc, foarte bine!
Cosi, cosi Asa si- asa

• Cum ne prezentam / Come ci presentiamo

E in casa il signor.. ? Este in casa domnul..?

Il signore è uscito Domnul a ie it
A che ora ritornerà? La ce oră se intoarce?
Ripasserò Voi trece din nou
Gli rimetta per favore, il mio biglieto da visita DaŃi-i vă rog cartea mea de
vizită
Con chi ho l’onore di parlare? Cu cine am onoarea să
vorbesc?
Sono il signor..la signora.., la signorina… Sunt domnul.., doamna..,
domni oara
Mi permetta di presentarmi PermiteŃi-mi să mă prezint
Felicissimo di conoscerla! Incântat de cuno tinŃă!
Tutto il piacere e mio! Plăcerea e de partea mea!

• Cum ne luăm rămas bun

Arrivederci/ la revedere (familiar)

Arrivederla / la revedere
Arrivederci e tante belle cose!/ la revedere i numai bine!
A presto/ pe curand!
Ci vediamo presto/ ne vedem curand!
Ti saluto! Te salut!
La saluto! Va salut!
Buon riposo / odihnă placută
Sogni d’oro / vise plăcute
Buona notte / noapte bună
Buon divertimento/ petrecere frumoasa!
I miei complimenti alla famiglia/ complimentele mele familiei
Saluti da parte mia a../ salutări din partea mea d/nului

32
LecŃia/Lezione no 2

Gramatica/ Gramatică

• ARTICOLUL

Articolul este determinantul cel mai important al

substantivului în sensul că fiind cel mai abstract, deci mai general,
este şi cel mai frecvent.

După felul în care determină substantivele, deci în funcŃie de semnificaŃie,

articolele sunt:

• hotărâte,

b) nehotărâte sau

c) partitive.

În lanŃul vorbirii, articolul care în limba italiană este numai proclitic, nu este
accentuat. Articolul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-l
determină.

• Formele articolului hotărât sunt:

Sing. Pl.

Masc. il i

lo gli
l'

Fem. la le

1'

33
Genul masculin

Il (pentru singular) I (pentru plural)

• De reŃinut!!!

• articolul IL se folosește înaintea substantivelor

masculine care încep cu o consoană

ex: il libro (cartea) – i libri (cartile)

Lo (pentru singular) – Gli (pentru plural)

• articolul LO se folosește înaintea substantivelor

masculine care încep cu :

“s” (s+consoana) lo studio – gli studi – (studiul-studiile)

“z” lo zio – gli zii (unchiul- unchii)

“SCI” lo sciatore – gli sciatori (schiorul – schiorii)

“GN” – lo gnomo – gli gnomi (spiridusul – spiridusii)

“PS” – lo psicologo – gli psicologi (psihologul- psihologii)

“PN” – lo pneumatico – gli pneumatic (cauciucul – cauciucurile)

“x” – lo xilofono – gli xilofoni (xilofonul – xilofoanele)

“y” – lo yougurt – gli yogurt (yaurtul – yaurturile)

• Articolul l’ (pentru singular) – Gli (pentru plural)

Articolul L´se folosește înaintea substantivelor masculine

care încep cu o vocală (a,e,i,o,u).

Es. l´uomo – gli uomini

34
-pentru substantivele masculine care incep cu “i” urmat de o vocală, se folose te
insă articolul “LO”, pentru singular si “GLI” pentru plural.

Es: lo iodio = iodul

• Articolul hotarât – genul feminin

LA (pentru singular)- LE (pentru plural)

• De reŃinut!

- articolul LA se foloseste înaintea substantivelor femine care încep cu o

consoană

Es. la famiglia – familia le famiglie – familiile

L´(pentru singular) – Le (pentru plural)

- articolul L´ se folose te înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală

(a,e,i,o,u).

Es: L´acqua- apa l´acque – apele

• L’esercizio no. 1/ Exercitiul nr. 1

ScrieŃi articolul hotărât înaintea următoarelor substantive:

autunno, giornale, ospite, sbaglio, tavolo, intervallo, sparo,architteto, studio,

ufficio, mestiere, programma, sciopero, inverno, negozio, studio, ufficio, mestiere,
programma

L’autunno / toamna
Il giornale/ ziarul
L’ospite / musafirul
Lo sbaglio/ gre eala
Il tavolo / masa
l’intervallo/ intervalul
lo sparo/ impuscatura
l’architteto/ arhitectul
35
lo studio/ biroul
il mestiere/ meseria
il programma/ programul
lo sciopero / greva
l’inverno/ iarna
il negozio/ magazinul

• Sa trecem din nou la partea de gramatică

• Articolul nehotărât

Genul masculin

Un (pentru singular) – DEI (ni te) pentru plural

- articolul UN se foloseste inaintea substantivelor masculine

care incep cu o consoană

Es: un libro – o carte dei libri – niste carti

UNO (pentru singular) – DEGLI (pentru plural)

- articolul UNO se foloseste înaintea substantivelor

masculine care încep cu

“s” (s+consoana)uno studente – un student

degli studenti – niste studenti

z” uno zio – un unchi

degli zii – niste unchi

„GN“ uno gnomo – un spiridus

degli gnomi – niste spiridusi

“PS” uno psicologo – dei psicology

un psiholog – niste psihologi

“PN” uno pneumatico – un cauciuc

36
degli pneumatici- niste cauciucuri

“X” uno xilofono – un xilofon

degli xilofoni – niste xilofoane

“Y” uno yogurt - un iaurt

degli yogurt – niste iaurturi

3)UN (pentru singular) – DEGLI (pentru plural)

- aceste articole se folosesc înaintea substantivelor masculine care încep cu o

vocală (a,e,i,o,u).

Es. un amico – un prieten niste prieteni- degli amici

• Articolul nehotărât

Genul feminin

1)UNA (pentru singular) – DELLE (pentru plural)

- articolul UN´ se folosește înaintea substantivelor feminine

care încep cu o vocală (a,e,i,o,u).

Es: un´università – o universitate delle università – niste universitati

• Esercizio / Exercitiul nr 2

Scrieti articolul nehotarat inaintea urmatoarelor substantive: cattedrale,

appartamento, cioccolato, inizio, principato, attrice, scolaro, mese, albergo

Una cattedrale / o catedrala

Un appartamento/ un apartament
Un cioccolato/ o cicolata
Un inizio/ un început
Un principato/ un principat
Un’ attrice / o actriŃă
Uno scolaro/ un elev
Un mese/ o lună
Un albergo/ un hotel
37
 • All’albergo / La hotel

Il pulman della compagna aerea italiana mi porta dall’aeroporto fino alla Stazione
Termini. E’ già notte înoltrata e devo provvedere a trovare un albergo. Prendo un
tassi e chiedo all’autista di indicarmi un buon albergo. Il tassista parte e dopo
pochi minuti ci fermiamo davanti ad un albergo. Autocarul companiei aeriene
italiene mă duce de la aeroport până la StaŃia Termini.Este déjà noapte adâncă i
trebuie să găsesc un hotel. Iau un taxi i ii cer taximetristului să-mi indice un hotel
bun. Taximetristul pleacă i după cateva minute ne oprim in faŃa unui hotel.

Nella ricezione, dietro il suo banco, l’arbergatore si sta leggendo il giornale.În

recepŃie, în spatele băncii, hotelierul cite te un ziar.

Simona: Buona sera! Buna seara!

L’arbergatore: Buona sera! Cosa desidera la signorina?Bună seara! Ce dore te
domni oara?
S: Vorrei una camera / A dori o camera
A: La signorina ha già prenotato una camera da noi? Domni oara a rezervat deja
o cameră la noi?
S: No / nu
A: E desidera un appartamento, una camera con bagno, con doccia? Si doriti un
apartament, o camera cu baie, cu dus?
S: Preferirei una camera con bagno e se è possible ad un piano non molto alto /
A prefera o cameră cu baie i dacă este posibil la un etaj nu foarte înalt
A: Mi dispiace signorina, ma ai primi due piani abbiamo solo appartamenti. Sei
Lei desidera un appartamento../ Imi pare rau domnisoară, dar la primele doua
etaje avem doar apartamente
S: E troppo per me, mi sentirei troppo sola. C’e’ l’ascensore?/ Este prea mult
pentru mine, m-a simti foarte singură. Este lift?
A: Si signorina. Vuole una camera che guardi sul giardino o sulla strada? Quella
che guarda sul giardino mette sulla terazza dove la matina si può prendere il sole
a volontà./ Da domni oară. Doriti o cameră cu privire in gradină sau in stradă?
Aceea care este cu privire spre gradina are terasă unde dimineaŃa puteŃi să stati
la soare cât doriti
S: Va bene. Allora d’accordo . A che piano è?/ Bine. Sunt de accord. La ce etaj
este?
A: Al quarto piano signorina. Camera 409, EccoLe la chiave./La etajul 4
domni oară. Camera 409, iată cheile dvs
S: Com’e’ che devo pagare: al giorno, alla settimana, al mese?/ Cum trebuie s
plătesc: pe zi, pe săptamana, pe lună?
38
A: Come vuole Lei signorina. Abbiamo prezzi modici. Si ferma parecchio a
Roma?/ Cum vreti dvs domnisoară. Avem preŃuri modice. Vă opriŃi mai mult la
Roma?
S: Certamente, Un mese, forse di più . Non lo so ancora con precisione/ Sigur, o
lună, poate mai mult. Nu stiu incă precis
A: Vuole riempire, per cortesia questo modulo e firmare nel registro? La sua carta
d’identità per favore?Sunteti amabilă să completaŃi acest formular i să semnati in
registru? Cartea dvs de identitate vă rog
S: Ecco il mio passaporto/ iată pa aportul meu
A: Ah, Lei non è italiana! Avrei giurato che Lei è italiana/ Ah, dvs nu sunteti
italiancă
S: Lei e’ troppo gentile. Grazie, sono verramente felice!/ Dvs sunteti foarte
amabilă Multumesc, sunt într-adevar încantată!
A: Buona note signorina! Noapte buna domnisoară
S:Buona notte e grazie mille di tutto! Noapte bună i mulŃumesc foarte mult pentru
tot

• Vocabular

Albergo / hotel
Pullman / autobus
compagna aerea / companie aeriana
stazione / staŃie
notte inoltrata / noapte adâncă
provvedere / a avea grijă de, a lua masuri ca
trovare / a gasi
tassista / taximetrist
prenotare/ a rezerva
bagno/ baie
doccia/ dus
quardare / a da spre/ a privi
prendere il sole/ a sta la soare
fermarsi/ a ramane
riempire/ a complete
modulo/ formular
firmare/ a semna

• Non dimenticare! /Nu uita!

39
 • În cazul în care mai multe substantive sunt în raport de
coordonare, articolul se repetă în faŃa fiecărui substantiv,
chiar dacă sunt de acelaşi număr şi gen:

Mi piacciono i fiori e gli alberi (îmi plac florile şi copacii);

Si vedevano un cane e un gatto (Se vedeau un câine şi o pisică);

Compro del burro e dell'olio (Cumpăr unt şi ulei).

Foarte rar articolul hotărât poate să nu fie repetat:

Le montagne e valle dell'Alto Adige (MunŃii şi văile din Alto Adige).

• Dacă două sau mai multe atribute coordonate disting

diferite categorii ale unui substantiv, articolul se repetă
pentru fiecare atribut:

la lingua inglese e la russa (limba engleză şi cea rusă).

În afară de omisiunea articolului cu numele proprii şi de omisiunea articolului

în cazul unor nume de rudenie precedate de adjective posesive, articolul
hotărât se omite în următoarele cazuri:

• în cazul unor adjective nehotărâte: questo problema

(această problemă)

- ogni uomo (fiecare om),

- ciascun allievo (fiecare elev),

- nessuno studente (nici un student) etc.;

• înaintea substantivului santo şi a variantelor sale

poziŃionale, urmat de un nume propriu: Santo Stefano
(Sfîntul Ştefan),

la basilica di San Giorgio (bazilica San Giorgio), la chiesa di

Sant'Ambrogio (biserica Sfântului Ambrozie);

• înaintea substantivelor la vocativ: Arrivederci, amici! (La

revedere, prieteni!); Come va, signore? (Ce mai faceŃi,

40
 domnule?)

• în general in titluri de cărŃi sau de capitole, în presă, în

tăbliŃe indicatoare:

• Storia della letteratura italiana (Istoria literaturii italiene),

• Premessa (PrefaŃă),

• Canto ventottesimo (Cântul al XXVIII-lea),

• Ingresso (Intrare), Uscita (Ieşire),

• Via Giuseppe Mazzini (Strada Giuseppe Mazzini),

• Piazza del Popolo (PiaŃa Poporului),

• Piazza della Signoria (PiaŃa Signoriei);

• uneori în proverbe şi zicători:

Amici a scelta, parenti come sono (Prietenii pe ales, rudele aşa cum sunt);

Cucina grassa, testamento magro (Masă abundentă, testament sărac);

Conti chiari, amici cari (Socoteli clare, prieteni dragi);

Buon vino fa buon sangue (Vinul bun face sângele bun).

• Important!
Cand folosim articolul hotarat in fata NUMELOR PROPRII

• Numele de persoane, animale şi personaje mitologice în general

nu sunt articulate:

Ti voglio parlare di Carlo (Vreau să-ţi vorbesc despre Carlo);

Veronica verrà domani (Veronica va veni mâine);

Questo tempio è stato dedicato a Giove (Acest templu a fost dedicat lui

41
Zeus).

• În limbajul familiar numele proprii (prenumele)

feminine pot avea articol (nu însă numele proprii
istorice şi mitologice):

Ho visto la Susanna (Am văzut-o pe Suzana).

• Numele de familie (i cognomi) care se referă la bărbaŃi

pot primi articol dar nu este obligatoriu.

• În general primesc articol numele personalităŃilor. Se

face excepŃie pentru Garibaldi şi Verdi care nu apar niciodată cu
articol.

Ex.: Le poesie del Petrarca (poeziile lui Petrarca), il romanzo del Manzoni
(romanul lui Manzoni).

• Dacă apar însă ambele nume (prenumele şi numele de

familie), articolul se omite: le poesie di Francesco Petrarca
(poeziile lui Francesco Petrarca), il romanzo di Alessandro Manzoni
(romanul lui Alessandro Manzoni).

Numele de familie care se referă la femei cer articol (articolul având rol de
marcă a genului): la Callas (Maria Callas). Atunci când apare şi prenumele nu se
mai foloseşte articolul: Grazia Deledda.

Când forma de plural a articolului precedă un nume de familie, se indică prin

aceasta toŃi membrii familiei: i Borgia (familia Borgia), i Ferraro (familia Ferraro).

• Numele de munŃi, rîuri, fluvii şi lacuri cer articol: l'Etna, le Dolomiti,

gli Appennini, Il Po (Padul), Il Tevere (Tibrul), l'Arno, il Danubio
(Dunărea), il Garda.

• Iar acum să trecem din nou la lexic:

Formule per negare/formule de negare

No/ nu

42
Per nulla / pentru nimic

In nessun modo/ de fel

Mai/ niciodata

Non, di certo/nu, cu siguranta

Non e‘ verro/ nu este adevarat

E falso. E‘ inesatto/ este fals, este inexact

Smentisco/ dezmint

Lei sbaglia/ dvs gresiti

Non e‘ affatto cosi/ nu e deloc asa

Non lo credo affatto/ nu cred deloc

Al contrario. Anzi / dimpotriva

• Alte formule uzuale/ altre formule usuali

Per piacere. Per favore/ Va rog. FiŃi amabil

Per cortesia./ FiŃi amabil

Può dirmi? Imi puteti spune?

Parla l’italiano? / vorbiŃi italiana?

C’è qualcuno che capisca l’italiano? / Este cineva care inŃelege italiana?

Mi capisce?/ Mă intelegeti?

Che cosa è accaduto?/ Ce s-a întamplat?

Da dove viene? / De unde veniŃi?

Dove va? Unde mergeŃi?

Può dirmi? Imi puteŃi spune?

Farò tutto il possibile!/ Voi face tot posibilul

43
 • Important!
Iar acum să vorbim despre prepoziŃiile articulate

• Atunci când substantivul cu articol hotărât este precedat de una din

prepoziŃiile di, a, da, su, in, această prepoziŃie se uneşte cu articolul
formând aşa-zisele prepoziŃii articulate.

Astfel di + il ragazzo = del ragazzo (al băiatului, despre băiat).

Articol masculin feminin

singular plural singular plural

PrepoziŃieee il lo l' i gli la l' le

e

di del dello dell' dei degli della dell' delle

a al allo all' ai agli alla all' alle

da dal dallo dall' dai dagli dalla dall' dalle

su sul sullo sull' sui sugli sulla sull' sulle

in nel nello nell' nei negli nella nell' nelle

• Exemple:

il padre del bambino - tatăl copilului

parlava al pubblico - vorbea publicului

vado dal medico - merg la medic

traduco dall'inglese - traduc din engleză

44
 metto il libro sulla scrivania - pun cartea pe birou

nel centro della città -în centrul oraşului

PrepoziŃiile con şi per pot fuziona cu articolul hotărât dar limba contemporană
preferă să le folosească separat.

Se mai folosesc însă formele col (con + il): col tempo (cu timpul), mai rar coi
(con + i); collo (con + lo), coll' (con + l').

• Observatii/ osservazioni

a este proprie cazului dativ: Scrivo una lettera a un amico/ Scriu o scrisoare
prietenului

di este proprie cazului genitiv: La sorella di Marco lavora nei trasporti/ Sora lui
Marco lucreaza in transporturi

a/da arata directia

• Esercizio gramaticale

Iar acum sa rezolvăm urmatorul exerciŃiu, completând spaŃiile libere cu

prepoziŃia articulată/ e adesso risolviamo il seguente esercizio, completando gli
spazi liberi con la preposizione articulata.

Faccio una visita all’amico di Carlo/ Fac o vizita pritenului lui Carlo

Chiedo un libro al professore d’italiano/ Cer o carte profesorului de italiană

Telefoniamo agli amici e alle amiche di Monica/ Telefonăm prietenilor i

prietenelor

Monicăi

Offro dei fiori all’attrice / Ofer flori actriŃei

Scendo dal treno alle otto in punto/Cobor din tren la opt fix

Ogni domenica vado dai nonni e ogni sabato vado allo stadio/ In fiecare
duminică merg la bunici i în fiecare sambata merg la stadion

I giornali e le riviste sono sul tavolo. / Ziarele si revistele sunt pe masă

45
 Ci sono degli errori nel vostro esercizio/ Sunt erori in exerciŃiul vostru

Ho chiesto agli invitati di fare meno rumore/ Am cerut invitaŃilor să facă mai
putină gălăgie

Il padre della mia amica mi ha telefonato per chiedermi l’indirizzo/ Tatăl

prietenei mele m-a sunat pentru a-mi cere adresa.

Lectia /lezione 3

Gramatică/ gramatica

SUBSTANTIVUL ÎN LIMBA ITALIANĀ – IL NOME NELLA LINGUA

ITALIANAxxxxxxx

Substantivul este o parte de vorbire flexibilă.

• În lanŃul vorbirii substantivul poate îndeplini orice funcŃie sintactică. Din

punct de vedere semantic substantivul se caracterizează prin posibilitatea
de a numi fiinŃe, obiecte, noŃiuni abstracte, fenomene ale naturii.

Substantivul este o parte de vorbire principală care poate primi determinanŃi

(articole, adjective) şi poate fi substituită prin pronume.

• GENUL SUBSTANTIVELOR

În limba italiană există două genuri gramaticale: masculinul şi femininul. În

cadrul categoriei substantivelor „animate" genul gramatical corespunde în linii
mari genului natural.

Genul gramatical se manifestă în acord cu determinanţii substantivului din

cadrul grupului nominal, cu adjectivul sau substantivul din cadrul predicatului
nominal, cu participiul verbului la timpurile compuse formate cu auxiliarul
essere:

Il tuo tappeto è bello (Covorul tău este frumos);

• Genul substantivelor după terminaţie. În multe cazuri genul

46
 gramatical poate fi dedus după terminaŃie:

a) Substantivele care se termină în –o la singular si in i la

plural sunt în marea majoritate a cazurilor, masculine:

ragazzo (băiat) – ragazzi (baieti) plural

muro (zid), fuoco (foc), quaderno (caiet). Fac excepŃie mano (mână), radio
(radio), eco (ecou) care sunt feminine. De asemenea sunt feminine substantivele
foto (fotografie), moto (motocicletă), auto (automobil) care de fapt sunt abrevieri
ale substantivelor fotografia, motocicletta, automobile.

b)Substantivele care se termină în -a la singular si in e la plural sunt

în general feminine:

donna (femeie) – donne (femei)

casa (casă), cartella (servietă), montagna (munte). Fac excepŃie câteva

substantive de origine greacă care se termină în -ta sau -ma: atleta (atlet),
despota (despot), patriota (patriot), pilota (pilot), poeta (poet), profeta (profet),
assioma (axiomă), clima (climă), dogma (dogmă), dramma (dramă), emblema
(emblemă), enigma (enigmă), panorama (panoramă), poema (poem), problema
(problemă), proclama (proclamaŃie), programma (program), sistema
(sistem),tema (temă), teorema (teoremă), care sunt masculine. Cinema
(cinematograf) este de asemenea masculin, dar aici avem de-a face cu o
abreviere a substantivului cinematografo.

• Sunt de asemenea masculine substantivele care se termină în sufixele -

ista şi -cida: autista (şofer), artista (artist), comunista (comunist),
farmacista (farmacist), pianista (pianist), turista (turist), omicida (ucigaş),
matricida (ucigaş de mamă). Când se referă la persoane de sex feminin,
aceste substantive sunt feminine, şi sunt regulate. La plural ele se
deosebesc.

• Substantivele care se termină în –e pot fi atât

masculine cât şi feminine.

De exemplu: padre (tată), latte (lapte), mare (mare) sunt masculine; madre
(mamă), arte (artă, meşteşug), chiave (cheie) sunt feminine. TerminaŃia -e nu

47
poate fi deci socotită un criteriu pentru deducerea genului. Totuşi câteva sufixe
lexicale specifice masculinului sau femininului şi care se termină în -e pot indica
genul.

• Astfel sunt masculine substantivele care se termină în:

-ore: ardore (ardoare), calore (căldură), colore (culoare), dolore (durere),

favore (favoare), fiore (floare), odore (miros), onore (onoare), rancore (ranchiună,
ură), rigore (rigoare), stupore (uimire). Tot aici se încadrează substantivele care
indică nume de agent terminate în -tore sau -sore: lavoratore (lucrător), pittore
(pictor), difensore (apărător).

-one: bastione (bastion), mattone (cărămidă), dormiglione (somnoros),

brontolone (morocănos). Face excepŃie canzone (cântec) care este feminin.

-ale: animale (animal), ditale (degetar), capitale (capital), fanale (far), locale
(local), pedale (pedală), pugnale (pumnal), ospedale (spital), scaffale (dulap cu
rafturi), segnale (semnal), stivale (cizmă), tribunale (tribunal).

• Sunt feminine substantivele care se termină în sufixele:

-ione: azione (acŃiune), dimostrazione (demonstraŃie), opinione (opinie),

questione (chestiune, problemă), ragione (judecată, motiv), riunione (reuniune).
Fac excepŃie rione (raion), prigione (prizonier, termen poetic).

-aggine, -igine, -ugine: sfacciataggine (neobrăzare), stupi-daggine (prostie),

vertigine (ameŃeală), ruggine (rugină).

-trice: scrittrice (scriitoare), pittrice (pictoriŃă), automotrice (loco-motivă Diesel),

lavatrice (maşină de spălat rufe).

d) Substantivele care se termină în -i pot fi atât masculine cât

şi feminine.

De exemplu brindisi (toast), dì ( sunt masculine. Foarte multe însă, de origine

greacă, sunt feminine: analisi (analiză), enfasi (emfază), estasi (extaz), crisi
(criză), diagnosi (diagnostic), ipotesi (ipoteză), metamorfosi (metamorfoză), oasi
(oază), sintesi (sinteză). Eclissi (eclipsă) este feminin, uneori însă este folosit şi
cu acord în masculin.

e) Substantivele care se termină în vocală accentuată

48
(parole tronche) pot fi atât masculine cât şi feminine.

Astfel caffè (cafea; cafenea), caucciù (cauciuc), fallò (foc; făclie), giovedì (joi),
sunt masculine;

Substantivele care se termină însă în -tà sau -tù sunt feminine: bontà (bunătate),
città (oraş), curiosità (curiozitate), felicità (fericire), novità (noutate), onestà
(onestitate); gioventù (tineret), schiavitù (sclavie), servitù (servitute)

• Notiuni generale/ nozioni generali

Acum, să trecem din nou la lexic. Avem de învăŃat cuvinte noi foarte utile în
comunicarea obişnuită.

lunile anului: gennaio – ianuarie

febbraio – februarie
marzo – martie
aprile - aprilie
maggio - mai
giugno - iunie
luglio - iulie
agosto - august
settembre – septmbrie
ottombre – octombrie
novembre – noiembrie
dicembre – decembrie

anotimpurile : la primavera/ primavara

l’estate/ vara
l’autunno/ toamna
l’inverno/ iarna

• Indicazioni/Indicatii Divieti/ interdictii

Direzione/directiune È vietato fumare/ fumatul oprit

Ingresso/intrare È proibito/ e interzis
Uscita/iesire Si prega di non../rugăm nu…
Riservato/ rezervat È espressamente vietato/ se interzice cu
desvarsire
Destra/dreapta È proibito toccare../ Nu atingeti

49
Sinistra/stânga Passaggio vietato! / Trecerea oprită!
Fumatori/ fumatori Divieto di sosta!/ StaŃionarea interzisă
Signori/ domni
Signore/doamne
Entri/ intra
Partenza/ plecarea
Attenti/ attenzione/ atenŃie
Tirate/trageti
Spingete/împingeŃi

• Substantivele defective

• Unele substantive se folosesc fie numai la singular, fie numai la plural. Ele
alcătuiesc categoria substantivelor defective. Există foarte puŃine
substantive propriu-zis defective din punct de vedere gramatical. Cele mai
multe se consideră ca atare pentru că sunt folosite cu preponderenŃă la un
singur număr, fiind foarte rar folosite la celălalt număr, şi cu sensul uneori
modificat. Astfel forbici (foarfeci), la singular, forbice, are sensul figurat de
„bârfitor, gură rea".

1. În categoria substantivelor defective de plural se

încadrează :

• unele substantive abstracte: giustizia (dreptate), superbia (trufie), schiavitù

(sclavie), paura (frică), fame (foame), sete (sete), bontà (bunătate);

• unele substantive colective: copia (abundenŃă), plebe (plebe), prole (copii,

descendenŃă);

• numele unor sărbători: Natale (Crăciun), Pasqua (Paşti), Pentecoste

(Rusalii);

—substantive concepute ca unice: equatore (ecuator), universo (univers).

(NoŃiunea de unicitate este, evident, relativă.)

Toate aceste substantive cer acord în singular.

• În categoria substantivelor defective de singular, în afară de defectivele

50
 propriu-zise ca nozze (nuntă), ferie (vacanŃă, concediu) se mai încadrează
substantive care indică obiecte compuse din două sau mai multe părŃi:

tenaglie (cleşte)

occhiali (ochelari)

redini (hăŃuri)

calzoni (pantaloni) sau substantive care indică obiecte concepute ca

pluralitate: dintorni (împrejurimi), spiccioli (mărunŃiş), stoviglie (vase, văsărie).

Acordul se face întotdeauna la plural.

• Exercitii/esercizi

In continuare vom face exerciŃii de gramatică care vor reflecta fiecare

problemă expusă.

• Să trecem următoarele substantive la plural:

La cena, il maestro, la patata, il,porto, il posto , il quadro, la scuola.

La cena /le cene - cina, cinele

Il maestro / I maestri – invatatorul, invatatorii
La patata/le patate – cartoful, cartofii
Il porto/I porti- portul , porturile
Il posto/I posti – locul, locurile
Il quadro/I quadri- tabloul, tablourile
La scuola,/le scuole – coală, colile

• Să trecem următoarele propoziŃii la feminin

L’amico dello studente è di Bucarest. Carlo è professore, suo padre è avvocato. Il

collega del senatore ha 30 anni . Il signore e scrittore di romanzi.(Prietenul
studentului este din Bucuresti. Carlo este professor, tatal lui este avocat.Colegul
senatorului are 30 ani.Domnul este scriitor de romane.

L’amica della studentessa è di Bucarest. Carla è professoressa, sua madre è

avvocatessa. La colega della senatrice ha 30 anni. La signora è scrittrice di
romanzi. (Prietena studentei este din Bucuresti. Carla este profesoara, mama sa
este avocată. Colega senatoarei are 30 ani. Doamna este scriitoare de romane).
51
 • Nu uita/ Non dimenticare!

În limba italiană declinarea este analitică. Substantivele nu au desinenŃe

cazuale.

Cazurile se exprimă cu ajutorul prepoziŃiilor. În cazul în care substantivul este

articulat cu articolul hotărât unele prepoziŃii se unesc cu articolul formând
prepoziŃii articulate

-Genitivul este exprimat cu ajutorul prepoziŃiei „di”:

Il libro di Charlie (cartea lui Charlie);

Questo libro è di Charlie (Această carte este a lui Charlie);

lo spuntar del sole (răsăritul soarelui);

la caduta dei corpi (căderea corpurilor);

La fine della guerra (sfarsitul razboiului)

• Dativul este exprimat cu ajutorul prepoziŃiei a:

Offro un regalo à Charlie (Îi ofer un cadou lui Charlie);

Chiedo all'amico un'informazione (Cer prietenului o informaŃie).

-Acuzativul nu are o marcă specifică.

• FuncŃia de complement direct rezultă din poziŃia substantivului faŃă

de verb şi faŃă de subiect:

(Io) vedo Alessandro (Eu îl văd pe Alexandru);

Ascolto una canzone (Ascult un cântec);

Il cacciatore uccide un orso (Vânătorul omoară un urs).

• De reŃinut!
PrepoziŃiile di şi a, în afară de genitiv şi dativ exprimă foarte multe tipuri de
52
relaŃii. În afara acestor prepoziŃii mai sunt şi altele care ajută la exprimarea unor
raporturi sintactice.

Sa trecem din nou la lexic

• I GIORNI DELLA SETTIMANA (ZILELE SAPTĂMNII)

Lunèdi (luni)
Martèdi (marŃi)
Mercoledi (miercuri)
Giovedi (joi)
Venerdi (vineri)
Sabato (sàmbată)
Domenica (duminică)

• Italia

L’Italia è una penisola situata nel bacino del Mar Mediterraneo. / Italia este o
peninsulă situată în bazinul Mării Mediterane.
Confinà ad Ovest con la Francia, a Nord con la Svizzera e l’Austria, ad Est con la
Slovenia./ Se învecinează la Vest cu FranŃa, la Nord cu ElveŃia si Austria, la Est
cu Slovenia.
É bagnata ad Ovest dal Mar Ligure e dal Mar Tirreno, a Sud dal Mar Ionio e ad
Est dal Mar Adriatico. / Este scaldată la Vest de Marea Ligurică si de Marea
Tireniană, la Sud de Marea Ionică i la Est de Marea Adriatică.

• Retineti!

În principiu orice parte de vorbire poate fi substantivată:

Pot fi substantivate verbele, adjectivele, numeralele, prepoziŃiile i

conjuncŃiile

• Verbele: Il camminare à piedi fa bene alla salute (Mersul pe jos este bun
pentru sănătate)

• Adjectivele: Tutti amano il bello (ToŃi iubesc frumosul)

• Numeralele: Ho avuto un nove in matematica (Am luat un 9 la

matematică)

53
 • PrepoziŃiile: Il per e il con sono preposizioni (Per şi con sunt prepoziŃii)

• ConjuncŃiile: Con tanti se e ma non concluderemo niente (Cu atâŃia dacă

şi dar nu vom ajunge la nici un rezultat).

• Adverbele: Il troppo stroppia (Ce-i prea mult)

• Proverbe in limba italiană

Chi semina vento raccoglie tempesta / cine seamană vânt culege furtună

Dimmi con chi vai e ti dirò chi sei / spune-mi cu cine te insotesti i iti voi
spune cine esti.

Il giorno buono si conosce dal mattino / ziua bună se cunoa te de dimineată

Le bugie hanno le gambe corte / minciunile au picioare scurte

Una rondine non fa la primavera / cu o floare nu se face primavară

• Iar acum sa recapitulăm prepoziŃiile simple i articulate in

limba italiană

• PREPOZIłIA

di= din, dintre, despre, de, cu, dupa, in

Uno di voi deve parlare – Unul dintre voi trebuie să vorbească

Parliamo della letteratura italiana- vorbim despre literatura italiana

Mettiamo la cintura di sicurezza.- Punem centura de siguranŃă

Maria e piu’ giovanne di cinque anni- Maria este mai tânară cu cinci ani

Ti conosco soltanto di nome- Te cunosc doar dupa nume

54
 Sono di passeggio per la tua città- Sunt in trecere prin ora ul tau

Oggi fa piu’ freddo di ieri- Astăzi este mai frig decat ieri

• di formeaza articolul partitiv

Ex: Compriamo del pane, dei pomodori,delle patate:(cumparam paine, rosii,

cartofi).

Di formeaza genitivul (di chi?- al , a cui?) , ale cui

Es: La cartella della ragazza è pulita – Servieta fetei este curată

• GENUL MASCULIN

1. del (singular) dei (plural)

Es. il libro del ragazzo i libri dei ragazzi

(cartea baiatului) (cartile baieŃilor)

2.dello- al (singular) degli- ai (plural)

Es. Il quaderno dello scolaro (caietul scolarului)

I quaderni degli scolari (caietele scolarilor)

3. dell’ (singular) degli (plural)

Es: La canzone dell’italiano – cantecul italianului
Le canzoni degli italiani - cantecele italienilor

• GENUL FEMININ

della (feminin)delle (plural)

Es. Il fiore della madre (Floarea mamei)

I fiori della madre (Florile mamei)

dell’(singular)delle (plural)

il colore dell’erba
i colori delle erbe
(culoarea ierbii)
55
(culoarea ierburilor)

• PREPOZITIA „A”

la, cu, de, in

Es. Vado à Bucarest – Merg la Bucuresti

Abito in una villa a due piani – Locuiesc intr-o vilă cu doua etaje

Abbiamo costruito un mulino a vento – Am construit o moară de vànt

Ho comprato una gonna a pieghe – Am cumpărat o fustă în cute

Telefono a Luigi – Ii telefonez lui Luigi

Regalliamo alle mame dei fiori- Daruim mamelor flori

• GENUL MASCULIN

al (singular)
Parlo al bambino – Îi vorbesc copilului
ai (plural)
Parlo ai bambini – Vorbesc copiilor

allo (singular)
Telefono allo studente (Telefonez studentului)
agli (plural)
Telefono agli amici (Telefonez prietenilor)

• GENUL FEMININ

alla (singular)
Es. Telefono alla madre – Telefonez mamei
alle (plural)
Telefoniamo alle madri – Telefonam mamelor

all’ (singular)
Scrivo all’amica – Scriu prietenei

alle (plural)
Scriviamo alle amiche – Scriem prietenelor

56
 • PREPOZITIA „DA”

• Da- de la, la, din, de pe, cu, de, dupa, ca

Es. Vengo da Milano – Vin de la Milano

Prendo le posate dallo scaffale – Iau tacâmurile din dulap

Ho comprato un abito da sera – Am cumpărat o rochie de seară

Vado dal medico – Merg la medic

Scendo dalla macchina- Cobor din ma ină

Ti parlo da amico – Îti vorbesc ca prieten

Ti riconosco subito dalla voce- Te recunosc imediat dupa voce

• GEN MASCULIN

1. dal (singular)dai (plural)

Es. Vado dal professore – Merg la profesor

Vado dai professori – Merg la profesori

2. dallo (singular)dagli (plural)

Es: Parto dallo studio – Plec de la studio

Partiamo dagli studi – Plecam de la studiouri

3. dall´ (singular) dagli (plural)

Es. Vengo dall´ufficio – vin de la birou

Veniamo dagli uffici – venim de la birouri

• GEN FEMININ

1) dalla (singular)dalle (plural)

Es. Ritorno dalla cucina – Ma intorc de la bucatarie

57
 Ritorniamo dalle cucine – Ne intoarcem de la bucatarii

2) dall´ (singular)dalle (plural)

Es Vengo dall´Universita – Vin de la universitate

Veniamo dalle Universita – Venim de la universităŃi

• PREPOZITIA „IN”

in = in

Abito in via Vittoria – Locuiesc pe strada Victoria

Viviamo tutti in città – Traim toŃi în oras

• GENUL MASCULIN

1) nel (in+il ) (singular)nei (in+i) (plural)

Es.Nel giardino c´è un albero – În gradina este un brad

Nei giardini ci sono degli alberi – În gradini sunt niste brazi

2) nello (in+lo) (singular)negli (in+gli) (plural)

Ho fiducia nello zio Charlie – Am încredere in unchiul Charlie

Abbiamo fiducia negli zii Charlie e Alex – Avem încredere in unchii Charlie si Alex

3) nell´(in+l´) (singular)negli (in +gli) (plural)

Sento nell´animà un dolore – Simt in suflet o durere

Sentiamo negli animi un dolore – SimŃim în suflete o durere

• GEN FEMININ

1. nella (in+la) (singular) nelle (in + le) (plural)

Nella classe e un ragazzo – În clasa este un baiat
Nelle classe ci sono dei ragazzi – În clase sunt niste baieŃi

2.nell´ (in+l´) (singular)nelle (in +le) (plural)

58
Nell´acqua c´è un pesce – În apa este un pe te
Nelle acque ci sono dei pesci- În ape sunt niste pe ti

• PREPOZITIA „SU”

su= pe, in, cam, dupa, despre, asupra

Es. I libri ci sono sul tavolo. Cărtile sunt pe masă

Il vestito costa su dieci milla lire. Rochia costă cam 10.000 lire

Il ritratto e fatto su modello- Portretul este făcut dupa model

Compro il trattato sulla medicina – Cumpăr tratatul despre medicină

Non insisto su questa cosa- Nu insist pe acest lucru

• GEN MASCULIN

1.sul (singular)
Sul banco c´e un libro – Pe bancă este o carte
Sui (pe)
Sui banchi ci sono dei libri – Pai bănci sunt niste cărŃi

Sull’autostrada Milano-Torino

Simona - Torino- disse alla bigliettaia .

Bigliettaia- L’automobile. Lei non ha l’automobile!- disse la bigliettaia

Simona- Io non ho l’automobile. Perche, che cosa c’e’ di strano?

Bigliettaia - Se vuole andare a Torino con l’autostrada dovra avere un’automobile!

Simona - E cosa dovrei andare à fare a Torino?

Bigliettaia - Io non so, e Lei che ha detto Torino! Rispose la bigliettaia che non
sapeva cosa dire

Simona: Io niente, ho detto Torino come potevo dire Roma o Genova o un’altra
citta’! continuo la signorina Simona

Bigliettaia - .Allora mi lasci in pace!

Simona- Accidenti, adesso dovro comprarmi un automobile per far piacere a

59
Lei!grido la signorina

• Vocabular

All’ingresso dell’autostrada – la intrarea pe autostradă

La bigliettaia – persoana care încasează taxele pe autostradă

Guardo’ attorno – se uită în jur

Nessun’automobile – nici un automobil

Lei – dumneavoastră

Se vuole andare – dacă vreŃi să mergeŃi

Dovrà- va trebui

Cosa dovrei andare a fare a Torino? Ce ar trebui să vin să fac la Torino?

Dovrebbe – ar trebui

Secondo Lei – după părerea dvs

Chiese – întrebă

Accidenti! – la naiba!

Dovrò comprarmi- va trebui să-mi cumpar

Gridò - striga

Lectia /Lezione no. 4

Gramatica/gramatică

ADJECTIVUL

(L'aggettivo)

60
 • Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă. În lanŃul vorbirii adjectivul este
subordonat substantivului, îndeplinind funcŃia de atribut sau de nume
predicativ.

Din punctul de vedere al sensului, există două categorii de adjective:

adjective calificative si adjective determinative

• TIPURI DE ADJECTIVE
Din punct de vedere morfologic adjectivul în limba italiană este, după cum
am spus, o parte de vorbire flexibilă. Această caracteristică nu poate fi pusă pe
acelaşi plan cu flexiunea substantivelor.

Numărul şi în multe cazuri genul substantivelor corespund unui fapt din

realitate. Numărul şi genul adjectivului marchează faptul că adjectivul respectiv
determină un anumit substantiv. Este ceea ce se înŃelege prin noŃiunea de acord
al adjectivului cu substantivul..

• Nu uitati/ Non dimenticare!

Adjectivul „adoptă" genul şi numărul substantivului pe care îl
determină.

Adjectivele stau fie imediat lângă substantiv (având funcŃie de atribut), fie
despărŃite de substantiv prin verbul copulativ (având funcŃie de nume predicativ).

În funcŃie de atribut adjectivele în general stau după

substantiv.

Adjectivele pot preceda substantivele atunci când au funcŃie de epitet sau indică
o calitate obişnuită a acestora:

il celebre poeta (celebrul poet),

la bella ragazza (frumoasa fată).

De obicei în italiană stau înaintea substantivelor adjectivele care şi în limba

română pot apărea în această poziŃie.

De asemenea adjectivul stă după substantiv când este urmat de un

complement: un giardino pieno di fiori (o grădină plină cu flori), un libro simile
a questo (o carte asemănătoare cu aceasta).

61
 • AtenŃie!
Câteva adjective îşi schimbă sensul în funcŃie de poziŃia lor faŃă de
substantiv. Uneori după substantive, unele au sens propriu iar înaintea lor
sens figurat:

povero: un contadino povero (un Ńăran sărac)

un povero contadino (un biet Ńăran)

certa: una notizia certa (o veste sigură)

una certa notizia (o veste oarecare, o veste anumită)

semplice: una domanda semplice (o întrebare simplă, elementară)

nuovo: un vestito nuovo (o rochie nouă)

un nuovo vestito (o nouă rochie, o altă rochie)

solo: un ragazzo solo (un băiat singur, neînsoŃit)

un solo ragazzo (un singur băiat, numai un băiat)

• Nu uita!/ Non dimenticare!

Prin definiŃie adjectivul se acordă cu substantivul pe care-l determină.

Probleme speciale apar când un adjectiv determină două sau mai multe
substantive. Când adjectivul este nume predicativ există următoarele situaŃii:

a) dacă cele două sau mai multe substantive sunt de acelaşi gen,
adjectivul se acordă în gen şi se pune la plural:

Il libro e il quaderno sono nuovi (Cartea şi caietul sunt noi)

Susanna e Angelica sono contente (Susanna şi Angelica sunt mulŃumite);

b) dacă substantivele sunt de gen diferit, adjectivul se va pune la

masculin plural:

L'ingegnere e sua moglie sono preoccupati (Inginerul şi soŃia sa sunt

62
îngrijoraŃi).

Când adjectivul este atribut, în afară de două situaŃii similare cu cele

expuse mai sus:

• il libro e il quaderno nuovi (cartea şi caietul noi),

• una macchina e una casa bellissime (o maşină şi o casă foarte frumoasă);

• Exercizii gramaticali/exercitii gramaticale

Scrieti adjectivul relaŃional în locul structurilor din paranteza:

1.All’ora stabilita, il corteo (del presidente) e’ arrivato all’aeroporto / La ora

stabilită, cortegiul prezidenŃial a sosit la aeroport

2.Nel deserto è necessario coprirsi con abiti sicuri per proteggere la pelle dal
brucciante sole (dell’Africa). / În desert este necesar să ne acoperim cu haine
sigure pentru a ne proteja pielea de arsurile soarelui african

3.La stagione (dello sci) si è appena aperta. Tocmai s-a deschis sezonul

4. Il mondo (della finanza) approvà le recenti misure economiche del governo.

Lumea financiară aprobă recente masuri economice ale guvernului

5. Un destino (di gloria) non è alla portata di tutti. Un destin glorios nu e la

indemâna tuturor

AscultaŃi răspunsurile la acest exerciŃiu :

• corteo prezidenziale/ cortegiu prezidential

• Sole africano/ soare african

• La stagione sciistica/ sezon de schi

• Il mondo finanziario/ lumea financiară

• Un destino glorioso/ destin glorios

• Alla banca

63
Spinsi la porta girevole ed entrai./ Am împins u a portantă i am intrat.

Piccoli gruppi di persone stavano in coda ai vari sportelli che guardavano verso
l’atrio a rotonda/ Mici grupuri de persoane stăteau la coadă la diferite ghi ee care
dădeau spre holul in forma circulară./ Nel interno altri impiegati registravano,
scrivevavno a computer o si davano da fare con i pacchi di banconote./ În interior
alŃi angajaŃi înregistrau, scriau la computer sau aveau de lucru cu pachetele de
bancnote. In mezzo all’ atrio c’erà un tavolo intorno al quale alcune persone
riempivano moduli o facevano conteggi./În mijlocul holului era o masă imprejurul
căreia câteva persoane completau formulare sau făceau calcule. Lessi le scritte
sopra gli sportelli : „cambio di valuta”, „assegni, vaglia”, „Investimenti”, „Cassa”.
Am citit scrierile de deasupra ghi eelor: „schimb de valută”, „ cecuri, titlu de
credit”, „ InvestiŃii”, „ Caserie”. Mi avvicinai a quello degli assegni e aspettai il mio
turno./M-am apropiat de acela cu cecurile i am a teptat să-mi vină rândul. In quel
fratempo sentivo le richieste dei clienti dello sportello del cambio: -„ Voglio
cambiare 50 dollari e 10 sterline” ,- Voglio comprare 400 franchi francesi e 600
corone danesi”.În acel timp auzeam cererile clientilor de la ghi eul de schimb:-
„Vreau să schimb 50 dolari si 10 sterline” – Vreau să cumpăr 400 franci francezi i
600 de coroane daneze”.

Mi ricordai che anche io avevo in tasca 200 dollari che non avevo speso a Vienna
e mi proposi di cambiarli dopo l’incasso dell’assegno. Mi-am amintit că si eu
aveam in geantă 200 de dolari pe care nu i-am cheltuit la Viena si mi-am propus
să-i schimb după incasarea cecului.

Un voce mi disse: / O voce imi spuse:

F.bancario - È il Suo turno signorina. Con che cosa possiamo servirla?/ Este
randul dvs domnisoara. Cu ce va putem servi?

Simona – Vorrei incassare questo assegno/ A vrea sa încasez acest cec

F. bancario- Mi vuole dare un documento di riconoscimento?/ Doriti sa-mi daŃi un

document de identitate?

Simona – Si, certamente; avrei dovuto immaginarlo che è necessario. Eccolo /

Da, sigur; ar fi trebuit să-mi imaginez că este necesar. Iată-l

L’impiegato osservò l’assegno e il documento di riconoscimento, timbro l’assegno

e lo passò ad un altro impiegato;poi mi dette un gettone numerato dicendomi:/

64
FuncŃionarul observă cecul i documentul de identitate, tampila cecul i trecu la
un alt angajat, apoi imi dădu p fisa ..spunandu-mi:

-F.bancario – Alla cassa, sportello numero quatro/ La caserie, ghiseul nr 4

- Simona: Senta, non vorrei ritirare tutta la somma, o meglio, vorrei depositare del
denaro durante il mio soggiorno qui. Sarebbe possibile?/ AuziŃi, nu a vrea să
ridic toată suma, sau mai bine, a vrea să depozitez ni te bani pe durata ederii
mele aici. Ar fi posibil?

- F.bancario- Certamente signorina, ci auguriamo di averLa al più a lungo

possibile, speriamo che non verrà mai a liquidare il Suo conto./ Sigur domni oară,
ne dorim să vă avem cât mai mult timp cu putinŃă, sperăm că nu veŃi veni să
lichidati contul dvs.

- Simona – Purtroppo non mi fermo a lungo a Roma. Fra un mese, forse un pò di

più di un mese dovrò saldare il mio conto ./ Din păcate nu mă opresc mult la
Roma. Peste o lună, poate mai mult de o lună va trebui sa-mi lichidez contul

- F. Bancario- È un verro peccato per l’interesse che potrebbe riscuotere / Este

cu adevarat pacat pentru dobanda pe care ati putea/o lua

- Simona – Niente da fare . Arrivederla!/ Nu este nimic de făcutl. La revedere!

- F.Bancario- Arrivederla Signorina / la revedere domni oară

• Vocabulario:
Spingere – a împinge

Porta girevole – u a turnantă

Atrio a rotonda – hol in formă circulara

Riempire moduli – a completa formulare

Fare conteggi – a face socoteli

Sportello – ghi eu

Cambio di valuta – schimb de valută

Assegni – cecuri

65
Vaglia – titlu de credit

Investimenti – investiŃii

Cassa – casierie

Turno – rând, schimb, tura

Documento di riconoscimento – document, carte de identitate

Ragioniere – contabil

Cambiare – a schimba

Riscuotere – a încasa, a lua bani

Saldare il conto - a încheia o socoteală

Adesso torniamo alla parte di gramatica

Gramatica/ gramatică

• COMPLEMENTUL ADJECTIVULUI

Unele adjective nu sunt niciodată urmate de complemente, având un sens

deplin.

Altele însă trebuie să fie „completate de complemente care pot fi substantive,

verbe la infinitiv sau chiar propoziŃii, introduse de prepoziŃii sau, în ultimul caz, de
conjuncŃii.

• Important!

Mai jos lista vom învaŃa principalele adjective care se construiesc cu

complemente.

• Adjectiv + di + substantiv sau pronume

abbondante di errori — plin de greşeli

avaro di consigli — zgîrcit la sfaturi

66
avido di denaro — lacom de bani

bisognevole d'aiuto — care are nevoie de ajutor

bramoso di gloria — dornic de glorie

capace di furto — capabil de furt

colpevole di furto — vinovat de furt

contente del lavoro — mulŃumit de muncă

corto di mente — îngust la minte

degno di lode — demn de laudă

esente di tasse — scutit de taxe

geloso di tutti — gelos pe toŃi

goloso di soldi — lacom de bani

invidioso di ognuno — invidios pe oricine, pe toŃi

insofferente d'attesa — care nu suportă aşteptarea

pari d'età — egal ca vârstă

pieno d'acqua — plin de apă, plin cu apă

povero d'intelligenza — sărac la minte

privo di mezzi — lipsit de mijloace

puro d'ogni colpa — fără nici o vină

reo di furto — vinovat de furt

ricco d'idee — plin de idei

scarso di mezzi — lipsit de mijloace

sicuro di sé — sigur de sine

suscettibile di miglioramento — susceptibil de îmbunătăŃire

vuoto d'aria- — lipsit, gol de aer.

67
• Adjectiv + di + verb la infinitiv

capace di mentire — capabil să mintă

certo di aver ragione — sigur că are dreptate

consueto di andare a piedi — obişnuit să meargă pe jos

contento di vedere... — mulŃumit că vede...

convinto di non sbagliare — convins că nu greşeşte

desideroso di partire — dornic să plece

fiducioso di riuscire — încrezător că reuşeşte

incapace di capire — incapabil să înŃeleagă

inquieto di non ricevere notizie — neliniştit că nu primeşte veşti

lieto d'incontrare — bucuros că întâlneşte

preoccupato di non sbagliare — preocupat să nu greşească

• Adjectiv + a + substantiv sau pronume

abile al lavoro — îndemânatic la muncă

affine alle mie idee — asemănător cu ideile mele

analogo al modello — analog cu modelul

atto al lavoro — apt pentru muncă

avverso alle innovazioni — contrar inovaŃiilor

buono alla salute — bun pentru sănătate

caro agli amici — drag prietenilor

68
conforme alla legge — conform legii

contrario al progresso — contrar progresului

coraggioso a parole — curajos numai în vorbe

dannoso alla salute — dăunător sănătăŃii

disposto alla partenza — dispus pentru plecare

docile alle insistenze — docil la insistenŃe

essenziale alla natura — esenŃial, caracteristic naturii

estraneo a questo principio — străin acestui principiu

fatale agli uomini — fatal oamenilor

favorerole alle trattative — favorabil tratativelor

fedele agli amici — credincios prietenilor

giovevole alla salute — folositor pentru sănătate

gradevole all'udito — plăcut la auz

grato a suo padre — recunoscător tatălui său

idoneo allo sport — potrivit, apt pentru sport

incline allo studio — înclinat spre studiu

indifferente alle lodi — indiferent la laude

inerente a quest'idea — inerent acestei idei

inetto allo studio — inapt pentru studiu

nocivo alla salute — dăunător sănătăŃii

ostile al progresso — ostil progresului

parallelo alla strada — paralel cu drumul

piacevole alla vista — plăcut la vedere

preferibile a tutti — preferabil tuturor

69
presente alla cerimonia — prezent la ceremonie

pronto all'ira — iute la mânie

simile al modello — asemănător modelului

uguale agli altri — egal altora, cu alŃii

utile alla società — folositor societăŃii

vicino a noi — apropiat de noi.

• Adjectiv + a + verb la infinitiv

atto a studiare — apt să studieze

disposto a partire — dispus să plece

facile a dirsi — uşor de spus

idoneo a lavorare — apt să muncească

propenso a credere — înclinat să creadă.

• Adjectiv + da + substantiv sau pronume

alieno da simili problemi — străin, departe de asemenea probleme

cieco da (sau di) un occhio — orb de un ochi

immune da difetti — lipsit de defecte

libero da preoccupazioni — scutit de griji

lontano dal confine — departe de graniŃă

reduce dal fronte — reîntors de pe front

zoppo da un piede — şchiop de un picior.

70
 • Adjectiv + in + substantiv

abbondante in parole — abundent în cuvinte

bravo in matematica — bun la matematică.

• Adjectiv + per + substantiv sau pronume

contento per la notizia — mulŃumit pentru veste

Adjectiv + che + propoziŃie

Sono desideroso che tu riesca — Sunt dornic ca tu să reuşeşti.

(În acest context essere desideroso înlocuieşte pe desiderare.)

Lectia/lezione 5

• Lexic/ Lessico

Culorile / I colori

negru / nero

alb /bianco

gri / grigio

roşu /rosso

albastru/ blu

galben/ giallo

verde/ verde

portocaliu / arancione

71
roz/ rosa

maro /marrone

• Gli italiani e la lingua italiana/ Italienii si limba italiană

La lingua italiana è stata per secoli soprattutto lingua scritta ed è ancora giovane
come lingua parlata su tutto il teritorio nazionale. Limba italiană a fost de secole
inainte de toate limba scrisa si este incă tânară ca limba vorbită pe teritoriul
national

Nel 1861, al momento dell’unita del Italia, solo il 2,5% della popolazione parlava
l’italiano. Questa lingua era straniera per la maggior parte degli italiani che per la
comunicazione orale usavano Il dialetto. În anul 1861, în momentul unificarii
Italiei, numai 2,5% din populaŃie vorbea italiana. Această limbă era straină pentru
majoritatea italienilor care pentru comunicare foloseau dialectul.

Da un indagine statistica del 1988 è risultato che gli italiani che parlavano la
lingua nazionale in familia erano di 34,4%, mentre il 39,6% della popolazione
parlava ancora il dialetto. / Dintr-o cercetare statistică a anului 1988 a reie it că
italienii care vorbeau italiana naŃională in familie erau de 34,4% in timp ce 39,6%
din populatie vorbeau încă în dialect.

Nel momento attuale gli italiani stanno abbandonando progressivamente l’uso del
dialetto, specialmente per comunicare fuori dall’ambito familiare, ed e sempre più
alta la percentuale di coloro che dichiarano di parlare l’italiano fuori casa./ În
momentul actual italienii au abandonat progresiv folosirea dialectului, în special
pentru a comunica in afara familiei, i a fost mereu mai mare procentajul faŃă de
cei care declară că vorbesc italiana în afara casei.

I giovanni, in particolare sono quelli che usano sempre di meno il dialetto e nelle
grandi città si preferisce parlare l’italiano rispetto ai piccoli centri dove il dialetto e
più usato./ Tinerii, in special sunt aceia care folosesc mereu mai putin dialectal i
in marile orase se preferă să vorbească italiana faŃă de centrele mici unde
dialectul este mai folosit.

Viaggiando per l’Italia si può facilmente notare che la lingua cambia da regione a

72
regione. / Calatorind prin Italia se poate foarte usor observa ca limba se schimbă
de la regiune la regiune.

Tra le nazioni europee, l’Italia e’ il paese dove si parlano più dialetti . Attraverso I
dialetti, l’italiano si è arrichito di molte parole ed espressioni, che nessun parlante
sente ormai come dialettali./ Dintre naŃiunule europene, Italia este Ńara unde se
vobeste mai mult în dialect. Prin dialecte, italiana s-a ìmbogătit cu multe cuvinte i
expresii pe care nici un vorbitor nu le aude ca pe niste dialecte.

• Importante!

All’interno dei confini politici d’Italia, vivono gruppi etnici che parlano altre
lingue diverse dall’italiano./ În interiorul graniŃelor politice ale Italiei, trăiesc
grupuri entice care vorbesc alte limbi diferite de limba italiană

• Vocabular
l’unità d’Italia / unificarea Italiei

parlavà / vorbea

un’indagine statistica / o cercetare statistică

stanno abbandonando/ părăsesc

fuori dall’ambito familiare / ìn afara cadrului familial

è sempre più alta la percentuale di coloro / este tot mai mare procentul celor care

sempre di meno/ tot mai puŃin

rispetto a/ faŃă de/ ìn comparative cu

notare / a observa

cambia / schimba

attraverso/prin

si è arrichito / s-a imbogăŃit

quindi/ deci, prin urmare

73
 • Cum ne cerem scuze/ Come ci chiediamo scusa
Mi scusi, signore, signora, signorina/ iertati-mă domnule, doamna, domni oară

La prego di scusarmi/ vă rog sa mă scuzaŃi

Mille scuse/ mii de scuze

Mi dispiace tantissimo/ îmi pare foarte rau

Le ho fatto male?v-am lovit?

Non l’ho fatto apposta/ n-am facut-o dinadins

Non avevo nessuna intenzione di offenderla/ Nu aveam intentia sa vă jicnesc

Non se ne parli più/ Să nu mai vorbim despre asta

Sono spiacente che../ imi pare rău că...

Scusi per il disturbo/iertaŃi-mă pentru deranj

Prego, non si disturbi per me/ Vă rog, nu vă derajaŃi pentru mine

• Gramatică
Un obiect sau un fenomen poate prezenta o însuşire exprimată printr-un
adjectiv într-un grad mai ridicat sau mai scăzut.

Această intensitate poate fi exprimată absolut, fără un termen de comparaŃie,

sau relativ, stabilindu-se o comparaŃie între două obiecte sau fenomene
prezentând aceeaşi însuşire, între două însuşiri ale aceluiaşi obiect sau fenomen
etc .

Forma de bază a adjectivului, la care lipseşte orice referire la intensitatea

însuşirii exprimate şi care nu intră în nici un fel de comparaŃie, este considerată a
fi gradul pozitiv (positivo)

• SUPERLATIVUL ABSOLUT

(Il superlativo assoluto)

74
 • Important!
Intensitatea adjectivelor se exprimă prin procedee foarte variate şi
numeroase, atât morfologice cât şi stilistice.

Adverbele molto (foarte) şi uneori assai (foarte) sau pentru intensitatea

exagerată troppo (prea), aşezate înaintea adjectivelor (assai poate apărea şi
după adjective).

Ex.: molto alto (foarte înalt), molto alta (foarte înaltă), assai utile (foarte
folositor), troppo grande (prea mare).

Ex de cuv cu Sufixul -issimo, -a, -i, -e care se adaugă la tema de masculin

plural a adjectivului.

Ex.: alto — altissimo (foarte înalt),

dolce — dolcissimo (foarte dulce),

ricco — ricchissimo (foarte bogat),

pratico — praticissimo (foarte practic),

pio — piissimo (foarte pios),

savio —savissimo (foarte înŃelept).

celebre (celebru) — celeberrimo

misero (mizer, sărman) — miserrimo

salubre (sănătos; curat) — saluberrimo.

Sunt de asemenea forme puŃin folosite, în special ultimele două care tind să
se

„regularizeze" (miserissimo, salubrissimo).

Cele două serii de forme (regulate şi neregulate) nu sunt perfect sinonime.

Formele moştenite din latină sunt uneori simŃite drept cuvinte independente. Ele
sunt oarecum specializate, folosindu-se numai în anumite contexte, în timp ce în
altele nu pot să apară decât formele regulate.

• Procedeele stilistice permit exprimarea unor intensităŃi variate cu ajutorul

75
 mijloacelor lexicale.

Intensitatea slabă se exprimă cu ajutorul adverbului poco aşezat înaintea

adjectivului:

• libri poco utili (cărŃi puŃin folositoare).

Adverbul poco poate fi şi el la superlativ: molto poco utile (foarte puŃin

folositor).

• Intensitatea medie se exprimă cu ajutorul adverbelor:

- un pò (puŃin cam),

- sufficientemente (suficient de),

-piuttosto (cam, mai degrabă),

-aprossimativamente (aproximativ de),

-abbastanza (destul de),

- assai (destul de).

Assai poate să fie sinonim cu molto:

assai bello (foarte frumos)

• De reŃinut!

Adverbele de tipul de mai jos pot fi precedate de adjective:

- oltremodo (peste măsură de),

- sommamente (în cel mai înalt grad)

- straordinariamente (extraordinar de),

- eccessivamente (excesiv de),,

- estremamente (extrem de),

76
- infinitamente (infinit de),

-enormemente (enorm de),

Non dimenticare/nu uita!

GRADELE DE COMPARAłIE

COMPARATIVUL – Il comparativo

Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggio-ranza) , se formează

cu ajutorul adverbului più aşezat înaintea adjectivului.

Ex.: La luna è più piccola della terra (Luna este mai mică decât pământul).

O serie de adjective păstrează pentru comparativ (şi superlativ, v. mai sus

formele neregulate, sintetice din limba latină dar pot prezenta şi formele analitice
cu adverbul più.

Aceste adjective sunt:

buono — migliore dar şi più buono (mai bun)

cattivo — peggiore dar şi più cattivo (mai rău)

grande — maggiore dar şi più grande (mai mare)

piccolo — minore dar şi più piccolo (mai mic).

• Adjectivele molto şi poco (a nu se confunda cu adverbele molto şi poco),

deşi nu

sunt calificative admit comparaŃia şi prezintă formele sintetice più (mai mult,
mai

multă etc.) şi meno (mai puŃin, mai puŃină etc.), ambele invariabile.

Sensul formelor de comparativ poate fi întărit cu ajutorul adverbelor molto si,

77
mai

rar, assai, bene, ancora aşezate înaintea formelor de comparativ.

Ex.: La grammatica mi sembra molto più utile del lessico (Gramatica mi

se pare

mult mai folositoare decât lexicul);

Sono ben più triste di te (Sunt mult mai trist decât tine);

Ci sono dei veicoli ancor più veloci dell'automobile (Există vehicule si

mai rapide decât automobilul).

Pentru sublinierea intensificării în timp a calităŃii se foloseşte adverbul sempre

înaintea formei de comparativ.

Lo sviluppo della scienza e sempre più rapido - Dezvoltarea ştiinŃei este

tot mai rapidă

• Comparativul de inferioritate (Il comparativo di

minoranza)

• se formează cu ajutorul adverbului meno care precedă adjectivul.

Ex.: Oggi sono meno stanco che ieri (Astăzi sunt mai puŃin obosit decât
ieri).

Ca şi comparativul de superioritate, comparativul de inferioritate poate fi întărit

cu ajutorul adverbelor molto şi, mult mai rar, cu assai, bene, ancora.

Ex.: Il quinto capitolo è molto meno interessante degli altri - Capitolul al

cincilea este mult mai puŃin interesant decât celelalte).

• Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza)

• se exprimă cu ajutorul corelativelor (tanto)... quanto, (così)... come, din

care primul termen poate lipsi. Punctele indică locul unde se inserează

78
 adjectivul.

Ex.: Era (tanto) alto quanto sua sorella (Era tot atât de înalt ca sora sa).

Non dimenticare!

Comparativul de egalitate se mai poate exprima cu ajutorul mărcilor:

non più (di, che),

non meno (di, che),

al pari (di), intercalate între adjectiv şi complementul său.

Ex.: Erano poveri non più degli altri (Nu erau mai săraci decât alŃii);

La madre era preoccupata non meno di me (Mama nu era mai puŃin

îngrijorată decât mine);

Sono preparata al pari di lui (Sunt la fel de pregătit ca şi el).

În primele două cazuri exprimarea comparativului de egalitate se face prin

negarea formelor de comparativ de superioritate sau inferioritate.

Ex.: Un regalo è tanto più bello quanto meno atteso (Un dar este cu atât
mai plăcut cu cât e mai puŃin aşteptat).

Lectia /lezione 6

• Recapitulare/ricapitulazione

Esercizio 1

Treceti la plural urmatoarele propozitii:

Quel vaso è molto pesante. Quell’assegno non è trasferibile. Quest errore è

grave. Quel bambino è molto vivace. Questo tuo desiderio è realizzabile.
Quest’isola è abitata. Quel cavallo è fuggito.

Quei vasi sono molto pesanti./ Acele vase sunt foarte grele. Quei assegni non
sono trasferibili./ Acele cecuri nu sunt transferabile. Questi errori sono gravi./

79
Aceste erori sunt grave. Quei bambini sono molto vivaci./ Acei copii sunt foarte
sprinteni. Questi tuoi desideri sono realizzabili./ Aceste dorinte ale tale sunt
realizabile. Queste isole sono abitate. / Aceste insule sunt locuite.Quei cavalli
sono fugiti. / Acei cai au fugit

Esercizio 2

• Puneti apostroful daca este cazul.

Andrea, lo amico di Eva, è venuto a cercarla ieri sera. Santo Antonio è il

prottetore di Padova. Di autunno cadono le foglie. La aula è grande. Questo
edificio ha una bella architettura. Anche io ho sbagliato.

Andrea, l’amico di Eva, è venuto a cercarla ieri sera./ Andrea, prietenul Evei a
venit s-o caute aseara. Sant’Antonio è il prottetore di Padova. / Sfantul Anton
este protectorul Padovei. D’autunno cadono le foglie./ Toamna cad frunzele.
L’aula è grande./ Clasa este mare. Quest’edificio ha una bell’ architettura./
Acest birou are o arhitectura frumoasa. Anch’io ho sbagliato/ i eu am gre it.

Esercizio 3

• Introduceti prepoziŃia simplă în urmatoarele structuri:

• città di provincia/ oras de provincie; cavallo da corsa/ cal de cursa; scultura

in legno/ sculptură în lemn/ racchetta da tennis/ rachetă de tenis/ un film da
spionaggio; cane da caccia/ câine de vânătoare, una giornata di primavera/
o zi de primavara, trovarsi in pericolo/ a se gasi in pericol, odiato da tutti/
urât de toŃi

Esercizio 4

• IntroduceŃi prepozitia articulată

• da: trasferirsi ..America in Europa; proteggersi..freddo; morire..spavento;

incontrarsi..notaio; uscire..autostrada;

• di: il calore..sole; il profumo ..rose; i rumori...strada; la moglie..avvocato;

80
 sperare nell’aiuto..altri ; tre..suoi amici; l’alluno piu’ bravo..classe

• su: stare seduto..poltrona; credere...parola; passeggiare...riva del lago; a

mille metri ..livello del mare; la lettera e’ ...tavolo; la neve e’ caduta...città; un
trattato ...pensiero medievale.

• da: trasferirisi dall’America in Europa / a se transfera din America in

Europa;proteggersi dal freddo/ a se proteja de frig; morire dallo spavento/ a
muri de spaima; incontrarsi dal notaio/ a se intâlni la notar; uscire
dall’autostrada/ a ie i la autostrada;

• di : il calore del sole / caldura soarelui; il profumo delle rose/ parfumul

trandafirilor/ i rumori della strada/ zgomotele strazii; la moglie dell’
avvocato/sperare nel aiuto degli altri/ a spera in ajutorul altora; tre dei suoi
amici/ trei dintre amicii sai; l’alluno più bravo della classe/ elevul cel mai bun
din clasa

• su: stare seduto sulla poltrona/ a sta ezut pe fotoliu; credere sulla parola/ a
crede pe cuvant; passeggiare sulla riva del lago/ a trece pe raul lacului; un
trattato sul pensiero medievale/ un tratat despre gândirea medievala

Esercizio 5

• ScrieŃi articolul hotarât înaintea următoarelor substantive

a)esercizi, domande, stranieri, biglietti, medicine, occhi, dischi, canzoni, esami,

critiche, intrighi, telegrammi, feste, progetti

b) tragedie, cioccolatini, valigia, soldi, figlio, orologio, sigarette, problemi,

specchio, anelli, ristorante, biciclette, ditta, cavallo, sorpresa

a) gli esercizi/ exercitiile, le domande/ intrebarile, gli stranieri/ strainii, i biglietti/

biletele, le medicine/ medicamentele, gli occhi/ ochii, i dischi/ discurile, i canzoni/
cantecele, gli esami/ examenele, le critiche/ criticile, gli intrighi/ intrigile, i
telegrammi/ telegramele, le feste/ sarbatorile, i progetti/ proiectele

b) le tragedie/ tragediile, i cioccolatini/ciocolatile, la valigia/ valiza, i soldi/ banii, il

figlio/ fiul, l’orologio/ ceasul, le sigarette/ tigarile, i problemi/ problemele, lo
specchio/ oglinda, gli anelli, inelele, il ristorante/ restaurantul, le biciclette/

81
bicicletele, la ditta/ firma, il cavallo/ calul, la sorpresa/ surpriza

Esecizio / exercitiul 6

• Traduceti in limba română

Qui sembrano esserci più macchine che persone./ Aici se pare că sunt mai mult
masini decât persoane.

La mia amica è tanto bella quanto modesta. Prietena mea este la fel de
frumoasă cât este si modestă.

È sicuramente più difficile scrivere che parlare una lingua straniera./ E cu

siguranŃă mai dificil să scrii decât să vorbe ti o limbă straină.

Il tuo fratellino è tanto noioso che non lo sopporto/ Fratele tau este atât de
plictisitor că nu nu-l mai suport.

Carla è tanto palida che sembra malata. / Carla e atât de palidă că pare
bolnavă.

Agisce più istintivamente che razionalmente/ Actionează mai mult instinctiv

decât raŃional.

• Al telefono/ la telefon

Simona i Diana vorbesc la telefon/ să traducem ìn limba română

convorbirea lor

Simona: Stassera quando viene Charlie gli dico di andare dal dottore e
farmi prescrivere le medicine perchè sto un sacco male, domani mi
metto in malattia perchè non ce la faccio proprio a lavorare/ In seara asta
când vine Charlie ii spun să meargă la doctor i să-mi prescrie ni te
medicamente pentru că mă simt foarte rău, mâine o să-mi iau concediul
medical pentru că nu mai pot efectiv să lucrez.

D:Se vuoi, ti ci posso andare io dal dottore/ Dacă vrei pot să te duc eu la
doctor

S. Grazie, ma non c’e bisogno adesso vedo se lo trovo Charlie al lavoro,

perchè vedi ho provato cento volte all’ ufficio non c’e mai, non c’è verso

82
di trovarlo quando c’è bisogno di lui.../ MulŃumesc, dar nu este nevoie,
acum vreau să vad dacă-l găsesc pe Charlie la servici, pentru că vezi, am
ìncercat de sute de ori dar in birou nu este niciodată, nu este cale de a-l gasi
cand este nevoie de el...

D. Guarda che a me non mi costa nulla../ M. Vezi că pe mine nu ma costă

nimic.

S. Sei gentile ma anche tu hai tante cose da fare, sei impegnato con gli
studi e con gli affari..mi sa che anche tu hai bisogno di un pò di riposo./
E ti amabilă dar i tu ai multe lucruri de facut esti ocupată cu studiile i cu
afacerile...cred că i tu ai nevoie de puŃin repaus.

• Vocabular
Andare/ a merge

Dottore/doctor

Prescrivere/ a prescrie

Medicine/ medicamente

Sacco male/ foarte rău

Malattia/ boală, concediu medical

Lavoro/ munca

Non c’è bisgno/ nu este nevoie

Affari – afaceri

Risposo – odihna

Hai bisogno – ai nevoie

• Proverbe/Proverbi
Non tutte le ciambelle riescono col buco/ nu-ti reu este totul după dorinŃă

Cucina grassa, testamento magro/ cine traie te prea bine moare sărac

La cucina piccola fa la casa grande/ din cumpătare ajungi să-ti faci casă mare

83
 Le ortiche non fa buona salsa che l’arrosto / nu tot ce zboară se manancă

Chi vuoi far l’altrui mestiere, fa la zuppa nel paniere/ cine incearcă prea multe
meserii nu invaŃă nici una

Gramatica

• Nu uitaŃi/ Non dimenticate

Elementul de relaŃie care introduce complementul depinde de tipul de

construcŃie şi în ultimă instanŃă de natura termenilor comparaŃiei.

• Complementul comparativului de inegalitate (de superioritate şi

inferioritate).

Cele mai frecvente cazuri sunt:

• Atunci când comparaŃia se instituie între două elemente (acestea pot fi

substantive,cu determinanŃii lor, sau pronume) în ce priveşte calitatea
exprimată de un adjectiv, complementul (al doilea substantiv sau
pronume) se introduce cu prepoziŃia di, mai rar cu conjuncŃia che sau
che non (în care non nu are valoare negativă, ci emfatică).

Ex.: L'atlelica è più difficile della ginnastica (Atletismul este mai greu decât
gimnastica);

Ci sono molti libri meno interessanti di questo (Există multe cărŃi mai puŃin
interesante decât aceasta);

L'insegnante, più vecchio di me, aveva un'aria giovanile (Profesorul, mai bătrân
decât mine, avea un aer tineresc).

• Atunci când comparaŃia se face între două adjective care califică acelaşi
element

(substantiv cu determinanŃii săi, pronume), al doilea adjectiv se introduce cu

ajutorul

conjuncŃiei che sau (rar) che non (în care non are valoare emfatică).

Ex.: Le api sono più utili che belle (Albinele sunt mai mult folositoare decât

84
frumoase).

• ComparaŃia se poate face între două circumstanŃe în care un singur

element (substantiv, pronume) prezintă calitatea exprimată de adjectiv în
grade diferite, în acest caz între cele doua complemente circumstanŃiale
se foloseşte conjuncŃia che.

• Complementele circumstanŃiale pot fi exprimate prin. substantive cu

determinanŃii respectivi sau pronume, introduse de o prepoziŃie, sau
prin adverbe.

• CircumstanŃele pot fi locale, temporale, cauzale etc.

Ex.: Sono più occupato oggi che ieri (Sunt mai ocupat azi decât ieri);

Il clima è più mite a Napoli che a Firenze (Clima este mai blânda la Napoli
decât la FlorenŃa);

Ero più felice in quei giorni che prima (Eram mai fericit în zilele acelea
decât mai înainte);

Tutto questo ha un'importanza maggiore per te che per me (Toate

acestea au o importanŃă mai mare pentru tine decât pentru mine);

L'insegnante era più contento del mio lavoro che del tuo (Profesorul era
mai mulŃumit de lucrarea mea decât de a ta).

• Când al doilea termen al comparaŃiei este o propoziŃie,

aceasta se introduce prin:

a. Che (non) în construcŃii ca:

Egli e più malato che non sembri (El este mai bolnav decât pare).

b. Di quanto (non), di quel che (non), di come (non):

Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo (Călătoria a fost mai lungă

85
decât mă gândeam);

Lo spettacolo riusci più divertente di quel che (non) fosse stato previsto
(Spectacolul a ieşit mai distractiv decât se prevăzuse).

Non nu are sens negativ, ci doar emfatic

Sa trecem din nou la lexic

• Formule de aprobare

Si – da

Certo/ certamente – Sigur, cu siguranŃă

Naturalmente/ evidentemente- natural/ evident

È giusto/ e esatto – E just/ e exact

Senza dubbio – fără ìndoială

Stia sicuro, - a – FiŃi sigur, a

Infatti – ìntr-adevar, ce-i drept

Già – a a, da, desigur, ìntocmai

Perfettamente – perfect

Mi creda – credeŃi-mă

Lo credo veramente – o cred ìntr-adevar

Sono sicuro – sunt sigur

Inteso/ convenuto – ne-am ìnteles

D’accordo – de acord

• Formule de urare/felicitare/ Formule per augurare

Auguri! Tanti auguri! – Felicitări, urări de bine

I miei migliori auguri! – Urările mele cele mai bune

86
Buona fortuna- noroc

Buon lavoro – spor la muncă

Buon appetito – pofta bună

Buon viaggio – drum bun/ călătorie placuta

Congratulazioni – Felicitări

Alla tua/sua salute! În sanatatea ta, dvs!

Brindiamo – să ridicăm paharul

In boca al lupo! Noroc! Succes!

Condoglianze – CondoleanŃe

Gramatica/Gramatică

• SUPERLATIVUL RELATIV
(Il superlativo relativo)

• Marca superlativului relativ este adverbul più, pentru superlativul de

superioritate (superlativo di maggioranza) sau adverbul meno pentru
superlativul relativ de inferioritate (superlativo di minoranza) precedat de
articolul hotărât.

Ex.: bello (frumos) — Il più bello (cel mai frumos), Il meno bello (cel mai puŃin
frumos).

Adjectivele buono, cattivo, grande şi piccolo pot forma superla-tivul relativ fie
adăugând articolul hotărât la forma sintetică de comparativ (Il migliore, il
peggiore, il maggiore, il minore) fie în mod analitic, regulat: Il più buono etc.

Sens de superlativ relativ au şi formele moştenite din latină ottimo, pessimo,

massimo, minimo, precedate de articol hotărât

• Non dimenticare/ nu uita !

Adjectivele la superlativ relativ pot sta înaintea substantivului:

87
 Il più bel quadro (cel mai frumos tablou) sau după substantiv, şi în acest caz
articolul nu se mai repetă: il quadro più bello (tabloul cel mai frumos). Când
însă substantivul are articol nehotărât se pune şi articolul superlativului, acordat
cu substantivul respectiv: un quadro, il più bello... (un tablou, cel mai frumos...).

Adjectivul la superlativ relativ poate fi folosit şi singur, ca nume predicativ:

Questo quadro e Il più bello (Acest tablou este cel mai frumos).

În cadrul superlativului relativ, comparaŃia se face în privinŃa unei calităŃi

exprimate de adjectiv între un element şi o mulŃime de elemente în care este
inclus primul. MulŃimea de elemente este reprezentată de complementul
superlativului.

• Important de retinut!
Complementul superlativului este introdus cu ajutorul prepoziŃiilor di sau fra:

În cazul neexprimării, complementul superlativului este subînŃeles datorită

contextului:

Questa stanza è la più larga (Această cameră este cea mai mare /din
această casă, din apartamentul meu).

Într-un exemplu ca Questo è il vestito più elegante di mia zia (Aceasta este
rochia cea mai elegantă a mătuşii mele), di mia zia nu este complementul
superlativului, ci atributul substantivului vestito. Complementul superlativului este
subînŃeles: Questo è il vestito più elegante / tra i vestiti / di mia zia (Aceasta este
rochia cea mai elegantă / dintre rochiile / mătuşii mele).

Esercizio/ exercitiu

• Completati propozitiile cu di/che

Viaggiare in auto e piu’ comodo che viagiare in treno./ Sa calatoresti in

masina este mai comod decat sa calatoresti in tren.

Questo abito è meno costoso di quello nero, indossato da mia

sorella./Aceasta rochie este mai putin scumpa decat aceea neagra, imbracata de
sora mea.

Il Monte Bianco è meno alto dell’Everest./Muntele Alb este mai putin inalt ca

88
Everestul.

È una ragazza più intelligente che studiosa./Este o fată mai mult inteligentă
decât studioasă

Il mio gatto è più vivace del tuo.E un’fatto più unico che raro. / Pisica mea
este mai vivace ca a ta/ Este un fapt mai mult unic decât rar.

• Nozioni generali/ noŃiuni generale

• Moduri de preparare / modi di preparazione

Sanguinante sau al sangue – ìn sânge

Marinato – marinat

Farcito, ripieno – umplut cu carne

Salato – sărat

Lardellato – ìmpanat cu slănină

Alla cazzeruola – la caserolă

Al tegame – la tigaie

In umido – cu sos

Al vapore – in aburi

• Ortaggi / legume

Carota – morcov

Sedano – Ńelină

Cavolo – varză

Cavolfiore – conopidă

Spinaci – spanac

Piselli – mazare

89
 Porro – praz

• Frutta/ fructe

Albicocca – caisă

Mandorla – migdală

Banana – banană

Dattero – curmală

Fagola- fraga , cap ună

Lampone – smeură

Melagrana – rodie

Cocomero – pepene verde

Mandarino – mandarină

Pesca – piersică

Mela – măr

Pera – pară

Susina – prună

Uva – strugure

Un grappolo – ciorchine

Noce – nucă

Lezione /Lectia 7

Gramatica

• VERBUL

90
(Il verbo)

Asa cum tim verbul este o parte de vorbire caracterizată prin categoriile
gramaticale de mod, timp, număr, persoană, diateză şi, uneori, gen.

Din punct de vedere sintactic verbul este caracterizat prin posibilitatea de a

constitui nucleul unei propoziŃii. Din punct de vedere semantic verbul exprimă
acŃiuni, stări, calităŃi, văzute ca procese.

• Verbele se pot clasifica după criterii morfologice, în conjugări, sau

după criterii sintactice, în funcŃie de relaŃiile pe care le contractează în
propoziŃie.

În funcŃie de relaŃia verb — subiect (adică verb + substantiv sau pronume în

nominativ), situaŃie în care substantivul sau pronumele determină prin acord
forma verbului (în ce priveşte numărul şi persoana) există două clase de verbe:

1. Verbe personale, care intră în asemenea relaŃie: cantare

(a cânta), dormire (a dormi), accorgersi (a-şi da seama).

2. Verbe impersonale, care nu pot intra în relaŃie cu un

substantiv sau cu un pronume în nominativ. Aici se încadrează:

• verbe impersonale propriu-zise:

piovere (a ploua), nevicare (a ninge), grandinare (a cădea grindina) sau

• expresii impersonale, mai mult sau mai puŃin analizabile sintactic: far
freddo (a fi frig), farsi giorno (a se face ziuă).

• verbe aparent impersonale:

• accadere (a se întâmpla),

• avvenire (a se întâmpla),

• succedere (a se întâmpla),

• capitare (a se întâmpla, a se nimeri),

• parere (a părea),

• sembrare (a părea),

91
 • bisognare (a trebui),

• occorrere( a trebui)

• Exemplu de propozitii cu verbe aparent impersonale

Spesso accade che egli dimentichi di telefonarmi (Deseori se întâmplă
ca el să uite să-mi telefoneze);

Bisogna saper scegliere (Trebuie să ştii să alegi);

Occorre finire in tempo (Trebuie să terminăm la timp);

Con questo rumore è impossibile che egli capisca qualcosa (Cu

acest zgomot e imposibil ca el să înŃeleagă ceva).

• Majoritatea acestor verbe pot avea însă ca subiect şi un

substantiv cu care se acordă în număr:

Occorrono due metri di seta (Trebuie doi metri de mătase);

Accadono avvenimenti strani (Se întâmpla evenimente ciudate).

B. După capacitatea de a forma singure predicatul unei propoziŃii, verbele

personale se împart în:

• Verbe nepredicative
• Verbe predicative.

Verbele nepredicative sunt acelea care nu pot forma predicatul fără un

determinant (substantiv sau pronume în nominativ, adjectiv): essere (a fi),
92
diventare (a deveni), trovare (a găsi), giudicare (a judeca).

Acest determinant se numeşte nume predicativ. Trebuie remarcat că în alte

contexte, unele din aceste verbe pot fi predicative cu sens însă oarecum diferit.
Diventare nu poate fi niciodată predicativ:

essere (v. nepredicativ): Egli è alto (El este înalt);

Egli è studente (El este student)

(predicativ): Egli è nel giardino (El este în grădină);

trovare (nepredicativ): Io lo trovo bello (Eu îl găsesc frumos)

(predicativ): Io trovo le matite (Eu găsesc creioanele).

• În cadrul verbelor nepredicative, care deci pentru a forma

predicatul cer un nume predicativ, se pot distinge:

• exemple de verbe nepredicative intranzitive, care nu pot intra în relaŃie

şi cu un alt substantiv sau pronume în acuzativ:

• essere (a fi),

• diventare (a deveni),

• parere (a părea),

• restare (a rămâne),

• rimanere (a rămâne),

• risultare (a rezulta, a părea),

• sembrare (a părea).

• În construcŃiile cu verbe nepredicative intranzitive, numele

predicativ se acordă în număr şi când e posibil în gen cu
subiectul:

93
• Carla è studentessa (Carla este studentă);

• Questa signora è avvocato (Această doamnă este avocat);

• Noi siamo giovani (Noi suntem tineri). Toate aceste verbe se conjugă
cu auxiliarul essere.

• Exemple de verbe nepredicative tranzitive, cele care în afara numelui

predicativ mai cer un alt substantiv sau pronume în acuzativ,
echivalent cu complementul direct al verbelor tranzitive:

• chiamare (a chema),

• confermare (a confirma),

• considerare (a considera),

• credere (a crede),

• desiderare (a dori),

• designare (a desemna),

• dichiarare (a declara),

• eleggere (a alege),

• giudicare (a judeca),

• immaginare (a imagina),

• nominare (a numi),

• proclamare (a proclama),

• promuovere (a promova),

• reputare (a considera),

• riconoscere (a recunoaşte),

94
• sapere (a şti),

• sentire (a simŃi),

• soprannominare(supranumi)

• stimare (a considera),

• supporre (a presupune),

• valutare (a evalua),

• vedere (a vedea).

În cazul acestor construcŃii numele predicativ se acordă în număr, şi unde

e posibil, în gen, nu cu subiectul ci cu complementul direct:

Noi troviamo interessante questo spettacolo (Noi găsim acest spectacol

interesant); Io lo credo un buono studente (Eu îl cred un student bun);

Hanno eletto il professor Rossi presidente della società (L-au ales pe

profesorul Rossi preşedinte al societăŃii). Acest acord ne indică o structură de
adâncime în care apar două propoziŃii: o propoziŃie cu un verb nepredicativ
intranzitiv subordonată unei propoziŃii în care există un verb din categoria
nepredicativelor tranzitive: Io credo...; Egli è intelligente (Eu cred...; El este
inteligent); Io credo che egli sia intelligente (Eu cred că este inteligent); Io lo
credo intelligente (Eu îl cred inteligent). În această transformare verbul
nepredicativ intranzitiv (copula) dispare, numele predicativ devine nume
predicativ al verbului din principală iar subiectul devine complement direct al
verbului nepredicativ tranzitiv.

• ConstrucŃiile cu verbele nepredicative tranzitive admit transforma-rea

pasivă (essere + participiu), în acest caz complementul direct devine
subiect, iar numele predicativ îşi păstrează funcŃia. Subiectul construcŃiei
de la care se pleacă devine complement de agent, introdus de prepoziŃia
da şi poate fi omis:

95
 • Tutti lo considerano intelligente (ToŃi îl consideră inteligent) ;

• Egli è considerata da tutti intelligente (El e considerat de toŃi inteligent);

• Nu uita/Non dimenticare!
2. Verbele predicative sunt acelea care pot forma predicatul fără nume
pradicativ. În funcŃie de posibilitatea de a avea un determinant (nu luăm în
consideraŃie determinarea circumstanŃială), verbele predicative sunt:

a. verbe subiective — cele care în afară de relaŃia cu subiectul nu

contractează o altă relaŃie: nascere (a se naşte), morire (a muri), crescere (a
creşte). Tot aici se încadrează şi verbele aparent impersonale, când sunt folosite
impersonal: accadere (a se întâmpla), capitare (a se întâmpla) etc.

b. verbe obiective, cele care în afară de relaŃia cu subiectul contractează şi o

altă relaŃie cu un substantiv sau echivalent (pronume etc.). în funcŃie de tipul de
relaŃie contractat, în categoria verbelor obiective se disting:

––verbe obiective tranzitive, care intră în relaŃie cu un substantiv (sau

echivalent) în acuzativ (complement direct):

guardare (a privi),

leggere (a citi),

produrre (a produce),

rompere (a sparge):

Egli guarda un paesaggio (El priveşte un peisaj);

Ho rotto un bicchiere (Am spart un pahar), în această categorie se

încadrează şi verbele care, în afară de complementul direct (în acuzativ) se mai
construiesc şi cu un complement indirect în dativ: dare (a da), offrire (a oferi),
negare (a refuza), augurare (a ura) .

Lessico

96
 • Expresii/moduri de a spune

giocare a scacchi - a juca ah

giocare a carte/a canasta ecc. – a juca cărti/canastă, etc

parlare del più e del meno – a vorbi vrute i nevrute

fare dello straordinario , ore straordinarie – a face ore suplimentare

essere di ritorno – a se ìnapoia

incomincio a leggermi il giornale – ìncep sa citesc ziarul

mi sveglio qundo è già buio – ma trezesc când se făcuse deja intuneric

da qualche parte – pe undeva

non appena – abia, de ìndata

all’improvviso – pe nea teptate

cogliere di sorpresa – a lua prin surprindere

cogliere l’occasione – a prinde ocazia

cogliere il senso – a prinde sensul

cogliere nel segno – a nimeri exact unde trebuie

avere dimestichezza con uno – a fi familiar, intim cu cineva

tanto per gradire – doar pentru a arata ca/ti face placere

non pratico – necunoscător

affrettare il passo – a grabi pasul

fare troppo tardi – a ajunge prea tarziu

premere il pulsante – a apăsa pe buton

passo svelto – pas sprinten

faccia ridente – faŃă surâzătoare

97
non è mica facile – nu e deloc u or

si fa avanti – înainteaza, apare

venire incontro – a veni inainte, in intampinare

essere d’uso – a se obi nui

alla romena- romanesc

perdonare il disturbo – a ierta pentru deranj

per di più – pe deasupra

come ha fatto a sapere – cum se face ca aŃi tiut?

Venga pure – veniŃi, veniti fără teamă

Essere in ansia – a fi nelini tit

Farsi dei rimproveri – a- i face reprosuri

Non voler risparmiare – a nu cruta, a nu vrea sa scuteasca

Non e’ mica male – nu e deloc rau

E’ quello che viene chiamato – e ceea ce se numeste

Ci è di conforto – ne mângâiem

Al completo – în întregime

Che abbiamo sotto mano – care ne trec prin mână

Fare il bucato – a spăla rufele

Sono il mio debole – sunt slăbiciunea mea

Mi raccomando – vă rog

Tutto intento – e totul prins

Scapolo per convinzione – burlac convins

Essere molto bravo – a fi foarte capabil

Darsi delle arie – a- i da aere

98
Un sacco di arie – o mulŃime de aere

Darsi da fare – a- i face de lucru

Giornalino a fumetti – revistă pentru copii conŃinând povestiri redate prin

desene

Visto di profilo – vazut din profil

Scoppiare a piangere – a izbucni in hohote de plâns

Essere afezionato a uno – a iubi, a fi foarte legat de cineva

Ricco di manifestazioni – bogat in manifestări

State zitti – staŃi cuminti,. Stati linistiti

Alternare agli svaghi le facende domestiche – a alterna distractiile cu

treburile casei

Essere come di casa – a fi ca unul de-ai casei

Prendere in giro – a lua la mi to

Mi faccia il piacere (si lasaŃi-mă în pace, vă rog)

• Proverbe

Tra moglie e marito non mettere il dito – nu te amesteca in discuŃiile dintre

bărbat i nevastă

Qual il figlio tale la madre – ce na te din pisică oareci manâncă

Pane di fratello pane di coltello – pâinea de la frate e amară

Tre castelli tre fratelli – fiecare trage spuza pe turta lui

Non ride sempre la moglie del ladro – urciorul nu merge de multe ori la
apă

Per compania prese moglie un frate – te faci frate cu dracul pana treci

99
 puntea

Amici a scelta e parenti come sono – prietenii Ńi-i alegi , rudele le iei a a
cum sunt

Prima i denti e poi i partenti – căma a Ńi-e mai aproape de piele decât
haina

Donne e buoi dei paesi tuoi – ia-Ńi nevastă i boi din satul tău

Questo mondo è fatto a scale, chi lo scende e chi lo sale – lumea e ca o

scară, unii o urcă alŃii o coboară

Casa mia, casa mia, per piccina che tu sia, tu mi sembri una badia – casa
ta, oricat de mica, iti pare un palat

Un amico è un regalo che fai a te stesso – un prieten e un dar pe care Ńi-l

faci Ńie ìnsuŃi

Dimmi chi pratichi (con chi vai) e ti diro chi sei – spune-mi cu cine te
ìnsotesti ca să-ti spun cine e ti

Nutri la serpe in seno, ti renderà veleno – încalzesti arpele la sân i el te

mu că

Quel che l’occhio non vede il cuor non crede – ceea ce ochii nu văd inima
nu crede

La lingua non ha osso e sa rompere il dosso – limba n-are oase dar unde
loveste doare

Le cose lunghe diventano serpi – ce-i prea mult nu-i sănătos

Tanto va la gatta al lardo finche (che) ci lascia il zampino – ulciorul nu

merge de multe ori la apă

Lectia/lezione 8

100
 Gramatica/gramatică

• MODURILE ŞI TIMPURILE VERBELOR

Nu uita/non dimenticare

În paradigma verbelor există 7 moduri:

• indicativul, condiŃionalul, conjunctivul, imperativul (moduri personale) şi

infinitivul, gerunziul şi participiul (moduri nepersonale).

Indicativul prezintă opt valori temporale: prezentul, imperfectul, perfectul

simplu, viitorul (timpuri simple) şi perfectul compus, mai mult ca perfectul, mai
mult ca perfectul indepărtat, viitorul anterior (timpuri compuse).

Conjunctivul prezintă patru valori temporale: imperfectul (timpuri simple) şi

perfectul compus, mai mult ca perfectul (timpuri compuse).

CondiŃionalul prezintă două valori temporale: prezentul (timp simplu) şi

trecutul (timp compus).

Imperativul nu prezintă decât forme de prezent (timp simplu).

Infinitivul are două valori: prezentul (timp simplu) şi trecutul (timp compus).

Gerunziul are de asemenea două valori: prezentul (timp simplu) şi trecutul

(timp compus).

• Important de retinut!
! În limba italiană nu există supin El este înlocuit fie de infinitivul
substantivat:

L'andare mi stanca (Mersul mă oboseşte), fie de infinitivul precedat de

prepoziŃia da:

Ho da scrivere (Am de scris); Che cosa c'era da preparare? (Ce era de

pregătit?).

Participiul prezintă de asemenea două valori temporale: prezentul şi trecutul,

ambele timpuri simple.

Timpurile compuse se formează cu ajutorul unui auxiliar (essere sau avere) la

101
un timp simplu la care se adaugă participiul trecut al verbului de conjugat.

• Important/importante
FOLOSIREA AUXILIARELOR

De-a lungul conjugării, un verb foloseşte un singur auxiliar.

• Se conjugă cu auxiliarul avere:

––Verbele tranzitive, predicative sau nepredicative, cu excepŃia verbelor
reflexive tranzitive în dativ.

––Unele verbe intranzitive cu sens imperfectiv (care arată acŃiune

neterminată, în desfăşurare):

gridare (a striga),

dormire (a dormi),

piangere (a plânge),

abbaiare (a lătra),

camminare (a umbla).

Dintre verbele de mişcare, unele se pot conjuga cu avere, când au sens

imperfectiv, şi cu essere când au sens perfectiv:

Il passero ha volato tutto il giorno (Vrabia a zburat toată ziua);

Il passero è volato sul tetto (Vrabia a zburat pe acoperiş).

La fel se pot conjuga cu essere sau cu avere verbe ca:

approdare (a debarca),

avanzare (a avansa),

correre (a alerga),

proseguire (a urma),

102
 saltare (a sări),

volare (a zbura),

scivolare (a aluneca).

• Verbul fare în expresiile impersonale: Ha fatto freddo (A fost frig).

Verbele impersonale propriu-zise se pot conjuga atât cu avere cât şi cu

essere:

Ha piovuto sau È piovuto (A plouat).

• Non dimenticare/ Nu uitati

Se conjugă cu auxiliarul essere:

• Verbele intranzitive cu sens perfectiv:

nascere (a se naşte),

morire (a muri),

essere (a fi),

diventare (a deveni),

crescere (a creşte),

arrivare (a sosi),

uscire (a ieşi),

venire (a veni) etc.

• Toate verbele reflexive sau pronominale (tranzitive sau intranzitive)

precum şi verbele precedate de si impersonal

• Verbele impersonale propriu-zise se conjugă cu essere sau cu avere .

• Verbele aparent impersonale ca accadere (a se întâmpla), bastare (a

ajunge, a fi suficient), fiind intranzitive.

103
 Verbul essere şi, la timpurile simple, venire servesc ca auxiliare în conjugarea
pasivă. De asemenea verbul andare poate fi uneori auxiliar al pasivului

La timpurile compuse cu auxiliarul essere participiul se acordă în gen şi număr

cu subiectul. Fac excepŃie verbele reflexive în dativ, la care, atunci când
complementul direct (pronominal) precedă verbul, participiul se acordă cu acest
complement direct

Lexic/lessico.

• Nozioni generali/nozioni generali

• Le posate – tacamurile Stoviglie- vesela

Piatto- farfurie vassoio - tavă

Piattino – farfurioară zuppiera - supiera

Piato fondo – farfurie adâncă pane- paine

Scodella – castron pane tenero – pâine moale

Bicchiere – pahar pane raffermo – pâine rece,

veche

Bicchierino – păhărel pane arrostito – paine prajita

Cucchiaio – lingură pan grattato - pesmet

Forchetta – furculita mollica - miez

Coltello – cuŃit crosta - coaja

Tovaglia – faŃă de masă fetta di pane – felie de pâine

• Condimenti – condimente
sale – sare

104
pepe – piper

mostarda – mustar

acetumi,sottaceti- murături în oŃet

aglio – usturoi

coperchio – capac

insalatiera – salatiera

fruttiera – fructiera

• Mâncăruri diferite/ piatti diversi

Spezzatino – tocană, tocaniŃă

Pasticcio – pateu

Polpettina con salsa – chifteluŃe cu sos

Cavoli ripieni – sărmaluŃe

Carciofi fritti – anghinare prăjite

Salsiccia con patatine fritte – cârnat cu cartofi prajiŃi

Fegato alla veneziana – ficat lionez

• Carne de pasare/ pollame

Pollastra – puica piccione - porumbel

Cappone – clapon petto – piept

Anitra – rata coscia – picior de pasăre

Tacchino- curcan

Oca – gasca

Fagiano – fazan

105
 Pernice - potarniche

• Pesce/ peste
Anguilla – anghila

Sgombro – scrumbie, macrou

Sogliola- sola

Trota – pastrav

Luccio – tiuca

Carpa – crap

Merluzzo – morun

Aringa – hering

Ostrica – stridie

• La città abbandonata/ Ora ul abandonat

La più meravigliosa città che io abbia visto in tutta L’Asia e pur sempre quella
che scoprii, una sera d’ottombre, in pieno deserto.../ Cel mai superb oras pe care
eu l-am văzut în toata Asia este chiar aceea pe care o descoperi într-o seară de
octombrie, in plin de ert..

Entrai in un labirinto di strade strette, deserte, silenziose. Nessuna lanterna

alle porte, alle finestre; nessuna voce, nessun segno di vita. Tutti gli usci erano
chiusi. Le case erano basse,e, a quel che mi parve, povere e in cattivo stato./
Intrai într-un labirint cu străzi stramte, goale, tăcute. Nici o lanterna la porŃi, la
ferestre; nici o voce, nici un semn de viata. Toate u ile erau închise. Casele erau

106
joase si din ceea ce mi se pare, sărace i într-o stare proastă

Arrivai a una piazza vasta, inondata dalla luna. Torno torno mi parve di
scorgere una corona di figure troppo grandi per essere uomini . Accostandomi,
mi accorsi ch’erano statue in pietra , di animali./ Sosii la o piaŃă mare, inundată
de lună. De jur imprejur mi se paru că zăresc o coaroană de figuri prea mari
pentru a fi oameni. Apropiindu-mă mi-am dat seama că erau statui din piatra , de
animale.

Le case intorno erano più alte è più maestose, ma serrate e mute come le
altre viste prima. Provai a picchiare alle porte a gridare. Nessuna porta s’apriva,
nessuno rispondeva./ Casele imprejur erau mai vechi si mai maiestoase, dar
incuietorile erau ca acelea vazute prima dată.

Nè il rumore d’un passo umano, ne il latrato di un cane, ne il nitrito d’un

cavallo. / nici un zgomot de vreun pas de om, nici lătratul unui caine, nici
nechezatul unui cal.

Percorsi altre vie; sboccai in altre piazze: la città era, o mi parve, cresceva tra
pietra e pietra./ Am parcurs alte strazi, am ie it în alte pieŃe: ora ul era, sau mi se
pare, cre tea piatră cu piatră.

La città pareva abbandonata da poche settimane, o, tut’al piu, da pochi mesi.

Le costruzioni erano intatte, le finestre accuratamente chiuse da sportelli
verniciati di rosso, le porte sprangate. / Ora ul părea abandonat de puŃine
săptamani, sau, cel mult, de câteva luni. ConstrucŃiile erau intacte, ferestrele erau
bine închise cu obloane vopsite in rosu, usile baricadate.

Non si poteva pensare a un incendio, a un terremoto, a un massacro. Tutto

sembrava intatto, pulito, come se tutti gli abitanti fossero portiti insieme, per
decisione unanime, in calma alla medessima ora. ../ Nu te puteai gandi la un
incendiu, la un cutremur, la un masacru. Totul părea inact, curat, ca i când toti
locuitotii ar fi fost du i impreuna, printr-o decizie unanima, cu calm la aceasi oră.

Cavalcavano nelle strisce geometriche che formava la luna tra la ombre

ineguali dei fabbricati. / Călăreau în liniile geometrice care formau luna printre
umbrele inegale ale edificiilor.

Giunsi a un palazzo enorme, in mattoni, che era stato, forse, una reggia o una
107
prigione./ Ajunsi la un bloc enorm, de caramizi, care fusese, poate, un palat sau o
inchisoare

Al portale maggiore due colossi di bronzo, due querrieri coperti d’armature,

torreggiavano come sentinelle dei secoli morti./La portalul cel mai inalt doua
colosuri de bronz, doi razboinci acoperiti cu armuri, se înaltau ca santinele din
secolele trecute.

E allora cominciai a sentire l’orrore di questa citta spettrale, disertata dagli

uomini, deserta in mezzo al deserto./ i atunci începui să simt oroarea acestui
ora spectral, părăsit de oameni, părăsit în mijlocul de ertului

Sotto la luna, in quel labirinto di strade e di piazze abitate soltanto dal vento,
mi sentii sola, straniera, lontana dalla mia gente, quasi fuori del tempo e della
vita../ Sub lună, în acel labirint de strazi i de pieŃe locuite numai de vânt, ma
simtii singură, straină de lumea mea, aproape în afara timpului si a vieŃii.

Vocabular

Strette, deserte, silenziose – înguste, pustii, tacute

Nessuna lanterna – niciun felinar

Basse, povere e in cattivo stato – joase, sărăcăcioase i în stare proastă

Torno torno – de jur împrejur

Mi parve di scorgere – mi s-a parut că zăresc

Accostandomi mi accorsi – apropiindu-mă mi-am dat seama

Serrate – închise, încuiate

Provai a picchiare, a gridare – am încercat să bat, să strig

Il nitrito – nechezatul

Sboccai – am ie it

L’eco dello scalpitio – ecoul tropaitului

Erano lastricate – erau pavate

108
 Sportelli verniciati – obloane vopsite

Sprangate – baricadate

Cavalcavono – calareau

Le strisce geometriche – liniile geometrice

Il fabbricato – edificiul

Al portale maggiore – la poarta principala

Guerrieri coperti d’armature – războinici acoperiŃi de armuri

Torreggiavano – se înăltau

Disertato – părăsit

Non ci si vorebbe svegliare – nu am vrea să ne mai trezim

LecŃia/Lezione 9

Gramatica/ Gramatică

• Să invăŃăm conjugarea verbelor auxiliare / Impariamo

coniugare i verbi aussiliari

• AVERE

Indicativo

Presente Passato prossimo/ perfect compus

io ho - eu am io ho avuto - eu am avut

tu hai – tu ai tu hai avuto – tu ai avut

egli ha – el are egli ha avuto – el a avut

109
 noi abbiamo- noi avem noi abbiamo avuto – noi am avut

voi avete - voi aveti voi avete avuto – voi ati avut

essi hanno – ei au essi hanno avuto – ei au avut

Imperfetto(Imperfect) Trapassato prossimo – mai mult ca

perfectul

io avevo (eu aveam) io avevo avuto (eu avusesem)

tu avevi (tu aveai) tu avevi avuto (tu avusese i)

egli aveva (el avea) egli aveva avuto (el avusese)

noi avevamo (noi aveam) noi avevamo avuto (noi avuseserăm)

voi avevate (voi aveati) voi avevate avuto (voi avuseserăŃi)

essi avevano (ei aveau) essi avevano avuto (ei avuseseră)

Futuro (Viitor) Futuro anteriore (viitorul anterior)

io avrò (eu voi avea) io avrò avuto (eu voi fi avut)

tu avrai (eu voi avea) tu avrai avuto (tu vei fi avut)

egli avrà (el va avea) egli avrà avuto (el va fi avut)

noi avremo (noi vom avea) noi avremo avuto (noi vom fi avut)

voi avrete (voi veti avea) voi avrete avuto (voi ati fi avut)

essi avranno (ei vor avea) essi avranno avuto (ei ar fi avut)

Condizionale/CondiŃional

Presente/prezent Passato/trecut

110
 io avrei (eu aş avea) io avrei avuto (eu aş fi avut)

tu avresti (tu ai avea) tu avresti avuto (tu ai fi avut)

egli avrebbe (el ar avea) egli avrebbe avuto (el ar fi avut)

noi avremmo (noi am avea) noi avremmo avuto (noi am fi avut)

voi avreste (voi ati avea) voi avreste avuto (voi ati fi avut)

essi avrebbero (ei ar avea) essi avrebbero avuto (ei ar fi avut)

Congiuntivo/ conjuctiv

Presente Imperfetto/ imperfect

(che) io abbia (ca eu să am) (che) io abbia avuto (ca eu să fi avut)

(che) tu abbia ( ca tu să ai) (che) tu abbia avuto (ca tu sa fi avut)

(che) egli abbia (ca el să aibă) (che) egli abbia avuto (ca el sa fi avut)

(che) noi abbiamo (ca noi să avem) (che) noi abbiamo avuto (ca noi sa fi
avut)

(che) voi abbiate (ca voi să aveti) (che) voi abbiate avuto (ca voi sa fi
avut)

(che) essi abbiano (ca ei să aiba) (che) essi abbiano avuto (ca ei să fi
avut)

Imperfetto/imperfect Trapassatto prossimo/ mai mult

ca perf.
(se) io avessi (dacă eu aş avea) (se) io avessi avuto (dacă eu aş fi
avut)

(se) tu avessi (dacă tu ai avea) (se) tu avessi avuto(dacă tu ai fi avut)

(se) egli avesse (dacă el ar avea) (se) egli avesse avuto (dacă el ar fi
avut)

(se) noi avessimo (dacă noi am avea) (se) noi avessimo avuto (dacă noi am
111
fi avut)

(se) voi aveste (dacă voi aŃi avea) (se) voi aveste avuto ( dacă voi ati fi
avut)

(se) essi avessero (dacă ei ar avea) (se) essi avessero avuto (dacă ei ar fi
avut)

Infinitivo/infinitiv

Presente Passato

avere (a avea) avere avuto (a fi avut)

• ESSERE/ A FI

Presente Passato prossimo

io sono - eu sunt io sono stato - eu am fost

tu sei – tu e ti tu sei stato – tu ai fost

egli è – el e egli è stato – el a fost

noi siamo - noi suntem noi siamo stati – noi am fost

voi siete – voi sunteti voi siete stati – voi ati fost

essi sono – ei sunt essi sono stati – ei au fost

Imperfetto Trapassato prossimo/ mai mult ca perfectul

io ero - eu eram io ero stato - eu fusesem

112
 tu eri - tu erai tu eri stato - tu fusesesi

egli era - el era egli era stato - el fusese

noi eravamo – noi eram noi eravamo stati - noi fuseserăm

voi eravate – voi erati voi eravate stati - voi fuseserăti

essi erano - ei erau essi erano stati - ei fuseseră

Futuro/viitorul Futuro anteriore/ viitorul anterior

io sarò - eu voi fi io sarò stato - eu voi fi fost

tu sarai – tu vei fi tu sarai stato - tu vei fi fost

egli sarà – tu vei fi egli sarà stato - el va fi fost

noi saremo – noi vom fi noi saremo stati - noi vom fi fost

voi sarete - noi vom fi voi sarete stati - voi veti fi fost

essi saranno – ei vor fi essi saranno stati - ei vor fi fost

Condizionale/condiŃional

Presente Passato/ trecut

io sarei - eu aş fi io sarei stato - eu aş fi fost

tu saresti - tu ai fi tu saresti stato- tu ai fi fost

egli sarebbe - el ar fi egli sarebbe stato- el ar fi fost

noi saremmo - noi am fi noi saremmo stati- noi am fi fost

113
 voi sareste - voi ati fi voi sareste stati- voi ati fi fost

essi sarebbero - ei ar fi essi sarebbero stati- ei ar fi fost

Congiuntivo/ conjunctiv

Presente Imperfetto

(che) io sia -ca eu să fiu (che) io sia stato - ca eu să fi fost

(che) tu sia - ca tu sa fii (che) tu sia stato - ca tu să fi fost

(che) egli sia -ca el să fie (che) egli sia stato - ca el sa fi

fost

(che) noi siamo – ca noi să fim (che) noi siamo stati - ca noi sa fi fost

(che) voi siate - ca voi să fiti (che) voi siate stati - ca voi sa fi fost

(che) essi siano - ca ei să fie (che) essi siano stati -ca ei sa fi fost

Imperfetto Trapassato prossimo / m mult ca

perfectul

(se) io fossi - dacă eu aş fi (se) io fossi stato - dacă eu aş fi fost

(se) tu fossi - dacă tu ai fi (se) tu fossi stato - dacă tu ai fi fost

(se) egli fosse- dacă el ar fi (se) egli fosse stato - dacă el ar fi fost

(se) noi fossimo - dacă noi am fi (se) noi fossimo stato - dacă
noi am fi fost

114
 (se) voi foste - dacă voi aŃi fi (se) voi foste stato - dacă voi aŃi fi fost

(se) essi fossero -dacă ei ar fi (se) essi fossero stato - dacă ei ar fi

fost

Imperativo

---

egli sia – el să fie

noi siamo – noi să fim

voi siate- voi să fiŃi

essi siano- ei să fie

Infinitivo/infinitiv

Presente Passato/ trecut

essere - a fi essere stato - a fi fost

Gerundio

Presente Passato

essendo - fiind essendo stato – fiind fost

115
Participio/participiu

Passato

stato - fost

Esercizi gramaticali/ exerciŃii gramaticale

Esercizio 1

• Puneti verbele din paranteză la indicativ prezent

• L’autobus parte ogni mezz’ora. I negozi aprono alle nove. Io copro il

tavolo con una tovaglia bianca. La terazza offre una magnifica vista.
Spesso noi scopriamo in lui un vero amico./ Autobuzul pleaca la fiecare
jumatate de oră. Mazinele deschid la nouă. Eu acoper masa cu o faŃa de
masă alba.destul

• Lo spettacolo finisce alle 23. Io non ci capisco niente. Voi preferite la

musica alla pittura. In italiano le parole generalmente finiscono in vocale.
Il sole sparisce dietro le nubi. E un sedativo che agisce rapidamente./
Spectacolul se termină la orele 23. Eu nu înteleg nimic. Voi preferaŃi
muzica în locul picturii. In italiană, în general, cuvintele se termină în
vocală. Soarele dispare in spatele norilor. Este un sedativ care
actionează rapid.

Esercizio 2

• TraduceŃi în limba română/ Traducete nella lingua rumena

Il bucaneve fiorisce alla fine dell’ inverno. Quel bimbo ha l’argento vivo addosso.
La Sardegna e a occidente della penisola italiana. Ci vuole un bel coraggio a
mentire cosi! Quest’acqua minerale possiede virtu’ terapeutiche. Il suo amore
sono i cavalli.

Ghiocelul înfloreste la sfârsitul iernii. Copilul acela este ca argintul viu . Sardinia
se află în vestul peninsulei italiene. Îti trebuie un curaj nebun sa minŃi a a!
116
Această apă minerală are virtuŃi terapeutice. Pasiunea lui sunt caii.

• Vocabular

La macchina/ ma ină

Carrozzeria – caroserie

Soffietto – capota

Cappotta – capota

Tetto – acoperi

Fari – faruri

Fari abbaglianti – faruri fază mare

Fari antiabaglianti – faruri fază mica

Fari antenebbia – faruri pentru ceaŃă

Fanali – lumini de poziŃie

Indicatore di direzione; lampeggiatore – semnalizator de direcŃie, luminos

Sportelli – portiere

Portiere – u i

Parabrezza – parpriz

Tergicristallo – stergator de parpriz

Antenna della radio- antena de radio

Telaio, autotelaio – sasiu

Sospensione – suspensie

Ammortizzatore – amortizor

Balestra – arc

Molla a balestra – arc de automobil

Mozzo – ax, osie

117
Differenziale – diferential

Longherone – lonjeron

Scappamento – e apament

Silenziatore – tobă de e apament

Amperometro – ampermetru

Oleometro- aparat de măsurat cantitatea de ulei

Indicatore benzina – indicator benzină

Chiusura dell’aria – maneta de aer

Sterzare – a întoarce volanul

Sterzo – volan, ghidon

Bloccare i freni – a bloca frânele

Slittare – a aluneca

Miscela- amestec de benzină i aer care pătrunde in cilindru

Incantarsi – a se opri

Gonfiare – a umfla

Innestare– a ambreia

Disinnestare – a debreia

Imballare – a ambala

Andare indietro – a merge in mar arier

Accensione difettosa – aprindere defectuoasă, rateu

Noleggiare una macchina- a închiria o ma ină

Immatricolazione – înscrierea ma inii

Licenza di circolazione – permis de circulaŃie

Bollo – taxa, impozit pentru autovehicul

118
 • Mottore

Motore a stella – motor in stea

Motore a doppia stella – motor in dublă stea

Motore a V – motor in V

Motore in linea – motor in linie

Cilindro – cilindru

Stantuffo – piston

Biella – biela

Albero – arbore

Blocco – bloc

Calotta – chiuluoasă

Camera di scoppio – cameră de explozie

Valvola – supapă

Radiatore – radiator

Ventilatore – ventilator

Termostato – termostat

Carburatore – carburator

Serbatoio della benzina – rezervor de benzina

Pignone – pinion

Cuscinetto a sfera – rulment cu bile

Accensione – aprindere

Chiaveta d’accensione – cheie de aprindere

Fasi del motore – fazele motorului

119
Aspirazione – aspiraŃie

Compressione – compresie

Scoppio – explozie

Scarico – evacuare

Corsa- cursă

Cambio velocità – schimbător de viteză

Marce (poziŃii ale schimbatorului)

Leva – manetă

Magnete – magnetou

Avanzo – avans

Circuito – circuit

Corto circuito – scurt circuit

Lectia / Lezione 10

Gramatica

• FORMAREA TIMPURILOR ŞI MODURILOR

VERBELOR REGULATE

După desinenŃa infinitivului prezent, verbele se grupează în trei conjugări:

• Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are:

cantare (a cânta),

portare (a purta; a duce),

trovare (a găsi),

120
 arrivare (a sosi).

• Conjugarea a II-a cuprinde verbe terminate în -ere:

credere (a crede),

rispondere (a răspunde),

prendere (a lua),

temere (a se teme).

• Conjugarea a III-a cuprinde verbe terminate în -ire.

Finire – a termina

INDICATIVUL

(L'indicativo)

• Prezentul (il presente).

Se formează de la rădăcina infinitivului (care se obŃine îndepărtând din forma
infinitivului desinenŃele -are, -ere, -ire), la care se adaugă desinenŃele
caracteristice prezentului.

La pers. I sg. (-o), la pers. a II-a sg. (-i), la pers. I pl. (-iamo), desinenŃele sunt
comune tuturor conjugărilor.

La pers. a III-a verbele de conj. I au desinenŃa -a la sg. şi -ano la pl.; verbele

de conj. a II-a şi a III-a au desinenŃa -e la sg. şi -ono la pl.

Pers. a II-a pl. are desinenŃe diferite pentru fiecare conjugare în funcŃie de
vocala caracteristică:

-ate la conj. I, -ete la conj. a II-a şi -ite la conj. a III-a.

La formele de singular şi la pers. a III-a pl. accentul cade pe tema verbului sau
pe sufixul -isc-

121
 La pers. I şi a II-a pl. accentul cade pe desinenŃă: -iạmo, -ạte, -ẹte, -ịte.

Trovare – a gasi Credere – a crede

Io trovo – eu găsesc io credo – eu cred

Tu trovi – tu găsesti tu credi – tu crezi

Egli trova – el găseste egli crede – el crede

Noi troviamo – noi gasim noi crediamo – noi credem

Voi trovate – voi gasim voi credete – voi credeŃi

Essi trovano – ei gasi essi credono – ei cred

Partire – a pleca Finire – a sfâr i

Io parto – eu plec Io finisco – eu termin

Tu parti – tu pleci Tu finisci – tu termini

Egli parte – el pleaca Egli finisce – el termina

Noi partiamo – noi plecam Noi finiamo – noi terminam

Voi partite – voi plecati Voi finite – voi terminati

Essi partono –ei pleaca Essi finiscono – ei termina

• Non dimenticate/ nu uitaŃi

Prezentul indicativ are aceeaşi valoare ca şi timpul corespunzător din limba
română.

122
 Perfectul compus (il passato prossimo) se formează cu ajutorul verbului
auxiliar (essere sau avere) conjugat la indicativ prezent şi participiul trecut al
verbului de conjugat (invariabil la forma de masculin singular la verbele care se
conjugă cu avere, acordat cu subiectul în gen şi număr la verbele conjugate cu
essere):

Trovare Credere

Io ho trovato – eu am gasit io ho creduto – eu am crezut

Tu hai trovato – tu ai gasit tu hai creduto – tu ai crezut

Egli ha trovato – el a gasit egli ha creduto – el a crezut

Noi abbiamo trovato – noi am gasit noi abbiamo creduto – noi am

crezut

Voi avete trovato – voi ati gasit voi avete creduto – voi ati
crezut

Essi hanno trovato – ei au gasit essi hanno creduto – ei au

crezut

Partire- a pleca Finire – a termina

Io sono partito – eu am plecat Io ho finito – eu am terminat

Tu sei partito – tu ai plecat Tu hai finito – tu ai terminat

Egli e partito – el a plecat Egli ha finito – el a terminat

Noi siamo partiti – noi am plecat Noi abbiamo finito – noi am

terminat

Voi siete partiti – voi ati plecat Voi avete finito – voi ati terminat

Essi sono partiti – ei au plecat Essi hanno finito – ei au

terminat

123
 Perfectul compus are aceeaşi valoare ca în limba română arătând o acŃiune
încheiată.

Lexic

• Espressioni/ modi di dire/ expresii moduri de a spune

Figuriamoci – închipuiŃi-vă

Meta obbligata – Ńintă obligatorie

Per giunta – în plus

Fare un giro – a face un tur, o plimbare

Un’ora prima – cu o oră înainte

In Città eterna – Cetatea Eternă, Roma

Di buon’ora – devreme

Svegliarsi col elba – a se trezi in zori

Con comodo – fără grabă

Che l’ho avuto – pe care l-am avut

I sette colli – cele apte coline pe care era a ezata vechea Romă

Fare rifornimento – a se aproviziona

Di buon umore – bine dispus

Venir le vertigini – a apuca ameŃeala

Tutto finirà per il meglio – totul se va termina cu bine

Le pare poco – vi se pare puŃin

All’altezza – în dreptul

Ai lati – din cele doua părti

124
Questo e niente – asta nu-i nimic

Scappar via – a o lua din loc

Ora di punta – oră de vârf

Non veder l’ora – a a tepta cu nerăbdare momentul

Da queste parti – prin aceste părŃi

Guardare da vicino – a privi de-aproape

Senza sosta – fără întrerupere

Stare in mezzo alla strada – a sta în mijlocul drumului

Attento – atenŃie

Ecco fatto – s-a făcut

Tale e quale- la fel, identic

Fare tardi – a intârzaia

Con tutte le macchine che sono in giro – cu toate ma inile care sunt pe străzi

Prendersi la rivincita – a/ i lua revan a

Star fermo – a sta pe loc

Andare a tutto gas – a accelera la maxim

Combinare una cosa – a pune la cale, a hotărî o afacere

Niente di niente – absolut nimic

Dare una mano – a da o mână de ajutor

Tirar giù – a scoate, a da jos

Fare marcia indietro – a da înapoi

Ingranare la retromarcia – a pune maneta de viteze la pozitia mers inapoi, a

baga in mar arier

Per un pelo – ca prin minune

125
 La guarnizione non tiene più – garnitura nu mai folose te, nu mai Ńine

Cosi e cosà – a a i pe dincolo

Non trovar altro di meglio – a nu gasi altceva mai bun

Mettersi a pioggia – a se pregăti de ploaie

• Stati nella penisola italiana/ State în peninsula italiană

Sul territorio della penisola italiana si trovano due stati. / Pe teritoriul
peninsulei italiene se găsesc două state.

La città del Vaticano, nel cuore di Roma, sulla riva destra del Tevere, è la
residenza del Papa, Capo spirituale della Chiesa Cattolica. È uno stato
indipendente dal 1929, anno i cui furono stipulati i Trattati Lateranensi tra la
Santa Sede e lo Stato Italiano./ Ora ul Vaticanului, în inima Romei, pe râul drept
al Teverului, si a re edintei Papei – eful spiritual al bisericii catolice. Este un stat
independent din anul 1929, an in care au fost încheiate Tratatele dintre Sf Scaun
si Statul Italian.

Fra le sue richiezze artistiche, ricordiamo:/ Dintre bogăŃiile sale artistice,

amintim:

• La basilica di San Pietro, con la grandiosa Cupola, la Piazza e il

Colonnato;/ Biserica din San Pietro cu grandioasa Cupolă, PiaŃa i
Colonnato

• I diversi musei, la Pinacoteca, la Biblioteca Apostolica,l’Archivio, i Giardini

vaticani, ornati da fontane e monumenti;/ diversele muzee, galeriile de
arta, Biblioteca apostolică, arhiva , grădinile vaticanului cu fântane i
monumente

• La Capella Sistina, con i famosi affreschi di Michelangelo;/ Capela Sixtină

cu faimoasele fresce ale lui Michelangelo/

• Le Stanze Vaticane, decorate da Raffaello / camerele Vaticanului,

decorate de Raffaello

126
Marche e l’Emilia Romagna, vicino al Mare Adriatico, vicino città di Rimini. /
Marche i Emilia Romagna, lângă Marea Adriatică, lângă ora ul Rimini.

Il suo territorio in gran parte collinare, è dominato da Monte Titano sul quale
sorge la Città di San Marino, capitale dello Stato, città che presenta ancora
oggi un tipico aspetto medievale. / Teritoriul său în mare parte colinar, este
dominat de Muntele Titan din care ..orasul San Marino, capitala Statului, ora
ce prezintă i astăzi un aspect tipic medieval.

Rappresentanti dello Stato e capi del potere esecutivo sono i due Capitani
reggenti, eletti ogni sei mesi. La Repubblica di San Marino e’ membro effettivo
del Consiglio d’Europa e Paese osservatore presso le Nazioni Unite. /
ReprezentanŃii Statului i capii puterii executive sunt cei doi căpitani regenŃi,
ale i la fiecare ase luni. Republica San Marino este membru efectiv al
Consililui Europei i łării observator al NaŃiunilor Unite.

• Vocabulario

Si trovano – se află

Sulla riva destra – pe malul drept

La santa sede – sfântul scaun

I Trattati Lateranensi – tratatele semnate in Biserica San Giovanni în Laterano

Ricordiamo – amintim

La pinacoteca – galeria de artă

Gli affreschi – frescele

Vicino – în apropiere de

Sorge – se inalŃă

I capitani regenti – capitanii regenŃi

Eletti – ale i

Ogni sei mesi – din ase in ase luni

127
 ExerciŃii gramaticale

• PuneŃi verbul la perfectul compus

Carlo hai spento la luce?/ Carlo, ai stins deja lumina?

Io sono arrivato dopo di te./ Eu am sosit după tine

Il posto di lavoro che i signori Bianchi ti hanno offerto è verramente una

buona occasione. / Locul de muncă pe care domnii Bianchi Ńi l-au oferit este
într-adevar o ocazie bună.

Laura è rimasta al mare ancora per una settimana./ Laura a rămas la mare
pentru încă o saptamână

I miei genitori hanno scritto a Mario ma non hanno ricevuto nessuna risposta.
PărinŃii mei i-au scris lui Mario dar nu au primit niciun răspuns.

Sai cosa succedera a suo fratello?/ tii ce s-a întamplat cu fratele tau?

Claudia, hai presso il passaporto? / Claudia ai luat pa aportul?

Io ho gia spesso tutto lo stipendio./ Eu am cheltuit deja salariul

Le vacanze sono finite da pochi giorni. / VacanŃele s-au terminat de câteva

zile

Lectia /lezione 11

Ricapitulazione/ recapitulare

Esercizio 1/ exercitiul 1

• PuneŃi adjectivul la gradul superlativ relativ:

Questa casa è bella, è la più bella che abbia mai visto/ Această casă este
128
frumoasă, este cea mai frumoasă din câte am văzut

Questa e un’ informazione sicura, è la più sicura che io abbia finora./ Aceasta
este o informaŃie sigura, este cea mai sigură pe care o am până acum

Queste barzellette sono divertenti, sono le più divertenti che io sappia/ Aceste
glume sunt distractive, sunt cele mai distractive pe care eu le tiu

Questo è un film interessante, e il più interessante che io l’abbia visto/ acesta

este un film interesant, este cel mai interesant pe care eu l-am văzut

Esercizio/ exerciŃiul 2

• ScrieŃi infinitivul corespunzator fiecărui participiu

trecut:

Aperto, chiuso, detto, fatto, giunto, letto, messo, morto, nascosto, nato,
offerto, perso, piaciuto, pianto, piovuto, rimasto, rotto, sceso, scritto, vinto,
vissuto, visto

Aprire – a deschide

Chiudere – a închide

Dire – a zice

Fare – a face

Giungere – a ajunge

Leggere – a citi

Mettere – a pune

Morire – a muri

Nascondere – a se ascunde

Nascere – a na te

Offrire – a oferi

Perdere – a pierde

Piacere – a plăcea

129
Piangere – a plânge

Piovere – a ploua

Rimanere – a ramâne

Rompere – a rupe

Scendere – a coborî

Scrivere – a scrie

Vincere- a învinge

Vivere – a trăi

Vedere – a vedea

Exercitiul nr 3

• Introduceti auxiliarele avere/essere în frazele de mai jos:

Rita è scesa da Lucia per vedere come stava. / Rita a coborât la Lucia să
vadă ce face

Una settimana fa, Franco ha avuto un terribile raffredore./ Cu o

saptamână în urmă, Franco a avut o răceală teribilă

Io e Marco siamo passati da tuo fratello per chiedergli se usciva/ Eu i

Marco am trecut pe la fratele tău per a-l întreba dacă iese

I pompieri sono corsi a spegnere l’incendio/ Pompierii au alergat să stingă

focul

Tu hai fatto colazione prima di uscire/ Tu ai făcut micul dejun înainte sa

ie i

Il medico ha guarito mio padre che soffriva di mal di stomaco. / Medicul a

vindecat pe tatăl meu care suferea de durere de stomac

Voi avete dimenticato la chiave, cosi siete rimasti fuori tutto il pomeriggio./
Voi aŃi uitat cheia, a a aŃi rămas afară toată dupa-amiaza

Io ho sofferto dentro di me senza dire niente a nessuno./ eu am suferit

130
 înăuntrul meu fără să spun nimic la nimeni.

Non dimenticate/ Nu uitati!

Participiul trecut al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în gen i

număr cu subiectul: masculin singular – andato , feminin singular –
andata,

Masculin plural – andati, feminin plural – andate

• Verbele care se conjugă cu auxiliarul essere se

numesc verbe de mi care .

• Principalele verbe de mi care sunt:

• andare ( a merge, a pleca, a se duce)

• arrivare ( a sosi)

• cadere (a cadea)

• entrare (a intra)

• giungere ( a ajunge)

• partire ( a pleca)

• passare (a trece)

• salire (a urca)

• scendere (a cobori)

• tornare (a se intoarce)

• uscire (a iesi)

• venire ( a veni)

131
Exista si alte categorii de verbe care se conjugă cu essere:

• Verbe care nu sunt de mi care:

• apparire ( a apărea)

• crescere ( a cre te)

• diventare (a deveni)

• evadere ( a evada)

• morire ( a muri)

• nascere (a se na te)

• restare/rimanere ( a rămane)

• sparire ( a dispărea)

• stare (a sta)

• valere ( a valora)

• Exemple de verbe neregulate la participiul trecut care

se conjugă cu verbul essere

• apparire – apparso ( aparut)

• evadere – evaso (evadat)

• giungere – giunto (ajuns)

• morire – morto ( mort)

• nascere – nato (nascut)

• rimanere – rimasto (ramas)

• scendere – sceso (coborat)

• sorgere – sorto (rasarit)

132
 • succedere – successo (intamplat)

• valere – valso ( valorat)

Gramatica/ Gramatică

• Imperfectul (l'imperfetto) - se formează de la rădăcina infinitivului la care

se adaugă sufixul -av, -ev, -iv (în funcŃie de vocala caracteristică a
conjugării) şi desinenŃele de număr şi persoană care sunt identice pentru
toate conjugările: -o, -i, -a, -amo, -ate, -ano.

Accentul cade la formele de singular şi la pers. a III-a pl. pe sufix (pe vocala
caracteristică); la pers. I şi a II-a pl. accentul cade pe prima silabă a desinenŃelor
-ạmo, -ạte.

IMPERFECTUL

Trovare- a găsi Credere – a crede

Io trovavo – eu găseam io credevo – eu

credeam

Tu trovavi – tu găseai tu credevi – tu credeai

Egli trovava – el găsea egli credeva – el

credea

Noi trovavamo – noi găseam noi credevamo – noi

credeam

Voi trovavate – voi găseaŃi voi credevate – voi

credeaŃi

Essi trovavano – ei găseau essi credevano – ei

credeau

133
 Partire – a pleca Finire – a termina

Io partivo – eu plecam Io finivo – eu terminam

Tu partivi – tu plecai Tu finivi – tu terminai

Egli partiva – el pleca Egli finiva – el termina

Noi partivamo – noi plecam Noi finivamo – noi

terminam

Voi partivate – voi plecati Voi finivate – voi

terminati

Essi partivano – ei plecau essi finivano – ei

terminau

• Mai mult ca perfectul

Ca şi în limba română, mai mult ca perfectul indică o acŃiune anterioară altei
acŃiuni trecute, exprimate de obicei prin perfectul compus:

• Quando egli si è deciso di parlarmi apertamente, io avevo saputo

tutto (Când el s-a hotărât să-mi vorbească deschis, eu aflasem totul).

Mai mult ca perfectul/ trappassato remoto

trovare / a găsi

Io avevo trovato - eu găsisem

Tu avevi trovato - tu găsise i

134
 Egli aveva trivato - el găsise

Noi avevamo trovato - noi găsiserăm

Voi avevate trovato - voi gasiserăŃi

Essi avevano trovato-ei găsiseră

Timpul viitor

Non dimenticate

• Viitorul (il futuro) se formează de la infinitivul verbului (fără vocala finală -

e) la care se adaugă desinenŃele de număr şi persoană: -ò la pers. I sg., -
ai la pers. a II-a sg., -à la pers. a III-a sg., -emo la pers. I pl., -ete la pers.
a II-a pl. şi -anno la pers. a III-a pl.

(La origine viitorul a fost un timp compus şi aceste desinenŃe reprezintă formele
de indicativ prezent — uneori prescurtate — ale verbului avere.)

Toate verbele de conj. I schimbă la viitor vocala caracteristică -a- în -e-. Accentul
cade întotdeauna pe desinenŃe; la pers. I şi a III-a sg. acest lucru se indică prin
accent grafic.

Trovare – a găsi Credere – a crede

Io troverò – eu voi găsi Io credero – eu voi crede

Tu troverai – tu vei găsi Tu crederai – tu vei

crede

Egli troverà - el va găsi Egli crederà- el va crede

Noi troveremmo – noi vom găsi Noi crederemmo – noi

vom crede

Voi troverete - voi veti găsi Voi crederete – voi veŃi

crede

Essi troveranno- ei vor găsi Essi crederanno – ei vor

135
crede

Partire – a pleca Finire – a termina

Io partirò – eu voi pleca Io finirò – eu voi termina

Tu partirai – tu vei pleca Tu finirai – tu vei termina

Egli partirà – el va pleca Egli finirà – el va termina

Noi partiremmo – noi vom pleca Noi finiremo – noi vom

termina

Voi partirete – voi veti pleca Voi finirete – voi veti

termina

Essi partiranno – ei vor pleca essi finiranno- ei vor

termina

• Nu uitati/non dimenticare!
Unele verbe pierd la viitor vocala caracteristică: andare (a merge) — io andrò;
dovere (a trebui) — io dovrò; potere (a putea) — io potrò; vedere (a vedea) — io
vedrò.

Altele, după căderea vocalei caracteristice, asimilează ultima consoană a

temei infinitivului cu -r- de la infinitiv:

venire (a veni) — (venirò - verrò);

volere (a vrea) — vorrò;

tenere (a Ńine) — terrò.

• În afară de valoarea pe care o are şi în română, în limba italiană viitorul

are şi sens prezumtiv (prezent):

Sarà come dici tu! (O fi cum spui tu !).

• Viitorul anterior (il futuro anteriore) se formează cu ajutorul

auxiliarului conjugat la viitor şi cu participiul trecut al verbului de
136
 conjugat:

Io avrò trovato / eu voi fi găsit

Tu avrai trovato/ ti ai fi găsit

Egli avra trovato/ el va fi găsit

Noi avremo trovati/ noi am fi găsit

Voi avrete trovati / voi ati fi găsit

Essi avranno trovati/ ei vor fi găsit

• Viitorul anterior exprimă ca şi în limba română o acŃiune anterioară unei

acŃiuni viitoare:

Ti renderò il libro quando l'avrò letto (ÎŃi voi înapoia cartea când o voi fi
citit).

În limba italiană viitorul anterior are şi sens prezumtiv (trecut): Saranno

arrivati tutti? (Or fi sosit toŃi?).

• Exercitii gramaticale
• 1.Să înlocuim persoana I singular cu persoana I plural

Dopo che avrò pranzato riposerò un pò/ dupa ce voi fi terminat pranzul ma voi
odihni puŃin

Dopo che avremmò pranzato riposeremmo un po’.Dupa ce vom fi terminat

prânzul, ne vom odihni puŃin.

Dopo che avrò riposato, studierò un pò/dupa ce ma voi fi odihnit puŃin voi studia

Dopo che avremmo riposato, studieremmo / dupa ce ne vom fi odihnit, vom

studia

• 2.PuneŃi verbul la persoana I i introduceti structura din

137
 paranteză:

Model: Dove sei andato(a Perugia) / Sono andato à Perugia / unde e ti

plecat? Sunt plecat la Perugia

À che ora sei partito (a mezzogiorno)/ La ce ora ai plecat? Sono partito à

mezzogiorno – Am plecata la amiază

Quando sei arrivato(nel pomeriggio)? / la ce oră ai ajuns? Sono arrivato nel

pomeriggio / am ajuns dupa amiaza

Con chi sei uscito (con Alessandro)/ cu cine ai ie it? Sono uscito con
Alessandro / am ie it cu Andreea

Quanto tempo sei rimasto à Torino?(una giornata) Cât timp ai ramas la

Torino?Sono rimasto una giornata /.am rămas o zi.

Come sei venuto all’univerisità (a piedi) / cum ai venit la uniersitate? Sono

venuto a piedi / am venit pe jos

• Condizionalul
(Il condizionale)

Prezentul (il presente).

• Se formează de la aceeaşi temă ca viitorul (infinitivul verbului fără

vocala finală), la care se adaugă desinenŃele de număr şi persoană: -
ei la pers. I sg., -esti la pers. a II-a sg., -ebbe la pers pers. a III-a sg.,
-emmo la pers. I pl., -este la pers. a II-a pl., -ebbero la pers. a III-a pl.

Ca şi la viitor, toate verbele de conj. I schimbă vocala caracteristică -a- în -e-.

Accentul cade întotdeauna pe prima silabă a desinenŃei:

Trovare – a gasi Credere – a crede

Io troverei – eu a găsi Io crederei – eu a crede

Tu troveresti – tu ai găsi Tu crederesti – tu ai crede

138
 Egli troverebbe – el ar găsi Egli crederebbe – el ar crede

Noi troveremmo – noi am găsi Noi troveremmo – noi am găsi

Voi trovereste – voi ati găsi Voi trovereste – voi ati găsi

Essi troverebbero – ei ar găsi Essi troverebbero – ei ar găsi

Partire – a pleca Finire – a termina

Io partirei – eu a pleca Io finirei – eu a termina

Tu partiresti – tu ai pleca Tu finiresti – tu ai

termina

Egli partirebbe – el ar pleca Egli finirebbe – el ar

termina

Noi partiremmo – noi am pleca Noi finiremmo – noi am

termina

Voi partireste – voi aŃi pleca Voi finireste – voi aŃi

termina

Essi partirebbero – ei ar pleca essi finirebbero – ei ar

termina

Trecutul (il passato) se formează cu ajutorul verbului auxiliar conjugat la

condiŃional prezent şi participiul trecut al verbului de conjugat:

CondiŃional

Trovare – a gasi Credere

– a crede

Io avrei trovato – eu a fi găsit Io avrei creduto – eu a fi crezut

Tu avresti trivato – tu ai fi găsit Tu avresti creduto – tu ai fi

crezut

Egli avrebbe trovato – er ar fi găsit Egli avrebbe creduto – el ar fi

139
crezut

Noi avremmo trovato – noi am fi găsit Noi avremmo creduto – noi am

fi crezut

Voi avreste trovato – voi aŃi fi găsit Voi avreste creduto – voi aŃi fi
crezut

Essi avrebbero trovato – ei ar fi găsit Essi avrebbero creduto – ei ar fi

crezut

Finire – a termina

Io avrei finito - eu a fi terminat

Tu avresti finito – tu ai fi terminat

Egli avrebbe finito – el ar fi terminat

Noi avremmo finito – noi am fi terminat

Voi avreste finito – voi aŃi fi terminat

Essi avrebbero finito- ei ar fi terminat

Ambele timpuri ale condiŃionalului au aceeaşi valoare ca în limba română.

• Important/Importante!!
În limba italiană condiŃionalul nu poate fi folosit în propoziŃii
subordonate condiŃionale

CondiŃionalul poate avea în propoziŃiile subordonate completive sens de

viitor în trecut:

Mi ha detto che sarebbe venuto (Mi-a spus că va veni)

CONJUNCTIVUL

140
(Il congiuntivo)

• Prezentul (il presente) se formează de la rădăcina infinitivului la care

se adaugă desinenŃele caracteristice.

Pentru pers. I şi a II-a pl. există aceleaşi desinenŃe pentru toate conjugările: -
iamo la pers. I pl. şi -iate la pers. a II-a pl.

Forma de pers. I pl. este întotdeauna identică cu forma corespunzătoare de la

indicativ prezent.

Toate verbele prezintă o singură formă pentru toate

persoanele singularului.

DesinenŃa de singular este -i la verbele de conj. I şi -a la verbele de conj. a II-

a si a III-a. Pers. a III-a pl. prezintă desinenŃa -ino la conj. I si -ano la conj. a
II-a şi a III-a-

Conjunctiv prezent

Trovare – a gasi Credere

– a crede

(che) io trova – ca eu să găsesc che io creda – ca eu să

cred

(che) tu trova – ca tu să găse ti che tu creda – ca tu să crezi

(che) egli trova – ca el să găsească che egli creda – ca el să creadă

(che) noi troviate – ca noi să găsim che noi crediamo – ca noi să

credem

(che) voi trovate – ca voi să găsiŃi che voi crediate – ca voi să

credeti

(che) essi trovino – ca ei să găsească che essi credono – ca ei să

creadă

Partire – a pleca Finire –

141
a termina

Che io parta – ca eu să plec che io finisca – ca eu să termin

Che tu parta – ca tu să pleci che tu finisca – ca tu să termini

Che noi partiamo – ca noi să plecam che noi finiamo – ca noi să

terminăm

Che voi partiate – ca voi să plecaŃi che voi finiate – ca voi să

terminaŃi

Che essi partano – ca ei să plece che essi finiscano – ca ei să

termine

• Atentie!!!

Verbele neregulate la indicativ prezent au forme neregulate şi la conjunctiv

prezent:

vada (andare)/ a merge

dia (dare),/ a da

stia (stare)/ a sta

faccia (fare)/ a face,

possa (potere)/ a putea

voglia (volere)/ a vrea

deva sau debba (dovere)/ a trebui

sappia (sapere),/ a sti

ponga (porre)/ a pune

rimanga (rimanere), / a ramane

venga (venire) / a veni

142
Modul Conjunctiv, Timpul trecut

• Perfectul (il passato) este format cu ajutorul auxiliarului conjugat la

prezent conjunctiv şi cu participiul trecut al verbului de conjugat:

Trovare – a gasi

Che io abbia trovato – ca eu să fi gasit

Che tu abbia trovato – ca tu să fi gasit

Che egli abbia trovato – ca el să fi gasit

Che noi abbiamo trovato – ca noi să fi gasit

Che voi abbiate trovato – ca voi să fi gasit

Che essi abbiano trovato – ca ei să fi gasit

Credere – a crede

Che io abbia creduto – ca eu să fi crezut

Che tu abbia creduto – ca tu să fi crezut

Che egli abbia creduto – ca el să fi crezut

Che noi abbiamo creduto – ca noi să fi crezut

Che voi abbiate creduto – ca voi să fi crezut

Che essi abbiano creduto – ca ei să fi crezut

Partire – a pleca

che io sia partito – ca eu să fi plecat

che tu sia partito – ca tu să fi plecat

che egli sia partito – ca el să fi plecat

143
 che noi siamo partiti – ca noi să fi plecat

che voi siate partiti – ca voi să fi plecat

che essi siano partiti – ca ei să fi plecat

Finire – a termina

Che io abbia finito – ca eu să fi terminat

Che tu abbia finito – ca tu să fi terminat

Che egli abbia finito – ca el să fi terminat

Che noi abbiamo finito – ca noi să fi terminat

Che voi abbiate finito – ca voi să fi terminat

Che essi abbiano finito – ca ei să fi terminat

• Imperfectul (l'imperfetto) se formează de la rădăcina in infinitivului la

care se adaugă vocala caracteristică a conjugării şi desinenŃele de
număr şi persoană.

Aceste desinenŃe sunt identice pentru toate conjugările: -ssi la pers. I şi a II-a
sg., -sse la pers. a III-a sg., -ssimo la pers. I pl., -ste la pers. a II-a pl., şi -ssero
la pers. a III-a pl. Accentul cade întotdeauna pe vocala caracteristică:

Trovare – a gasi credere – a

crede

Se Io trovassi – daca eu a gasi se io credessi -daca

eu as crede

Tu trovassi – tu ai găsi Tu credessi –tu ai crede

Egli trovasse – el ar găsi Egli credesse- el ar

crede

144
 Noi trovassimo – noi am găsi Noi credessimo- noi am
crede

Voi trovaste – voi ati găsi Voi credeste- voi ati

crede

Essi trovassero – ei ar găsi Essi credessero- ei ar

crede

Partire- a pleca Finire – a termina

Se Io partissi - daca eu as pleca Se io Io finissi – daca eu

as termina

Tu partissi - tu ai pleca Tu finissi – tu ai termina

Egli partisse- el ar pleca Egli finisse- el ar termina

Noi partissimo- noi am pleca Noi finissimo- noi am

termina

Voi partiste- voi ati pleca Voi finiste- voi ati

termina

Essi partissero- ei ar pleca Essi finissero- ei ar

termina

• Mai mult ca perfectul (Il trapassato)/ mai mult ca perfectul se formează

conjugând auxiliarul la imperfect conjunctiv la care se adaugă
participiul trecut al verbului de conjugat:

Trovare – a gasi

Se io avessi trovato – dacă eu as fi găsit

145
Se tu avessi trovato – dacă tu ai fi găsit

Se egli avesse trovato – dacă el ar fi găsit

Se noi avessimo trovato – dacă noi am fi găsit

Se voi aveste trovato – dacă voi ati fi găsit

Se essi avessero trovato – dacă ei ar fi găsit

Credere – crede

Se io avessi creduto – dacă eu a fi crezut

Se tu avessi creduto – dacă tu ai fi crezut

Se egli avesse creduto – dacă el ar fi crezut

Se noi avessimo creduto – dacă noi am fi crezut

Se voi aveste creduto – dacă ei ar fi crezut

Se essi avessero creduto – dacă ei ar fi crezut

Partire – a pleca

Se io fossi partito – dacă eu a fi plecat

Se tu fossi partito – dacă tu ai fi plecat

Se egli fosse partito – dacă el ar fi plecat

Se noi fossimo partiti – dacă noi am fi plecat

Se voi foste partiti – dacă voi ati fi plecat

Se essi fossero partiti – daca ei ar fi plecat

Finire – a termina

Se io avessi finito – dacă eu a fi terminat

Se tu avessi finito - dacă tu ai fi terminat

146
 Se egli avesse finito – dacă el ar fi terminat

Se noi avessimo finito – dacă noi am fi terminat

Se foste aveste finito – dacă voi ati fi terminat

Se essi avessero finito – dacă ei ar fi terminat

Lectia / lezione no. 12

• Venezia – Dati, fatti, personaggi

1204 – Durante la Quarta Crociata il doge Enrico Dandolo conquista
Costantinopoli./ În timpul celei de-a patra cruciade dogele Enrico Dandolo
cucere te Constantinopolul

1271 – Il mercante Marco Polo parte all’età di 17 anni, con suo padre e suo
zio, alla volta dell’Oriente, fino alla lontana Cina. / Negustorul Marco Polo pleacă
la vârsta de 17 ani , cu tatăl său i unchiul său la cupola Orientului până în
îndepartata China/

1381 – La lunga rivalità con Genova, gelosa dell’egemonia marittima

veneziana, si conclude con la vittoria di Venezia. / Lunga rivalitate cu Geneva,
geloasa pe hegemonia maritimă veneŃiană, se încheie cu victoria VeneŃiei

La prima metà del Quattrocento vede l’apogeo della potenza veneziana./

Prima jumătate a secolului patru sute atinge apogeul puterii veneŃiene

1416 – I Turchi sono sconfitti à Gallipoli e Venezia ottiene in Orriente i regni di

Morea e Cipro./ Turcii au fost învinsi la Galipoli si Venetia obŃin în orient regatele
Morea si Cipru.

147
 1414- 1428; 1499 – Nella penisola Venezia conquista Verona, Vicenza,
Padova, Udine poi Brescia e Bergamo e infine Cremona. În peninsula VeneŃia
cucere te Verona, Vicenza, Padova, Udine apoi Brescia i Bergamo i în sfârsit
Cremona

La fine del secolo segna l’inizio della decadenza di Venezia. La scoperta di

altri continenti e lo spostamento dei traffici e dei mercati dall’ Oriente all’estremo
Occidente limitano al massimo la presenza comerciale di Venezia. D’altra parte
Venezia ha serie difficoltà a causa dell’avanzata dei Turchi verso Occidente./ Sf
secolului marchează decadenŃa VeneŃiei. Descoperirea altor continente i
miscarea traficului i a pieŃei de la Orient la extremul Occident limitează la maxim
prezenŃa comercială a VeneŃiei

1508 – Lega di Cambrai (Papa Giulio II, la Spagna, Mantova, Ferrara, la

Savoia, la Francia, la Germania) contro Venezia, che sarà sconfitta ad
Agnadello. Liga Cambrai ..împotriva Venetiei, care va fi invinsă la Agnadello

1571 – I turchi sono sconfitti dai veneziani nella battaglia navale di Lepanto.
Turcii au fost înfranti de venetiei în bătălia navală din Lepanto.

1797 – E’ l’anno della morte della Serenissima Repubblica di Venezia./ este

anul morŃii Republicii VeneŃia

Entrato in Venezia, Napoleone Bonaparte abolisce la costituzione della città,

vecchia di dieci secoli, poi con il trattato di Campoformio cede Venezia
all’Austria./ Intrat in VeneŃia, NB desfiinŃează constituŃia ora ului, veche de zece
secole, apoi prin tratatul de la Campoformio cedează VeneŃia Austriei.

1866 – Venezia e il Veneto sono riuniti al Regno d’Italia alla fine della terza
guerra d’indipendenza.Venetia i Veneto sunt reunite în Regatul Italiei la sfâr itul
celui de-al treilea război de independenŃa

Monumenti veneziani: / Monumente veneŃiene

Il Ponte dei Sospiri collega il Palazzo ducale al Palazzo delle Prigioni./ Puntea
Suspinelor une te Palatul ducal de Palatul Închisorilor

Deve il suo nome ai gemiti dei prigionieri condotti dalle celle delle prigioni al
luogo dell’esecuzione./ Poartă numele de la gemetele prizonierilor condu i în
celulele închisorilor la locul de execuŃie

148
 Il Ponte di Rialto collega le due rive del Canal Grande e consta di un’unica
arcata su cui si trovano due file di botteghe unite nella parte centrale da due
archi/ Podul Rialto une te cele doua râuri ale Marelui Canal si constă intr-o
arcadă unică pe care se gasesc două studiouri unite in partea centrală de două
arcuri.

La Ca’ d’Oro è il più elegante edificio di Venezia. Il palazzo e la ricca

colezione d’arte, mobili, arazzi e oggetti preziosi furono donati allo Stato italiano
dall’ultimo proprietario, il barone Giorgio Franchetti. Oggi la famosa „Galleria
Franchetti è aperta al pubblico tutto l’anno./ Galeria de aur este cel mai elegant
edificiu din VeneŃia. Palatul este bogat în colecŃii de artă, mobile, tapiserii i
obiecte preŃioase care au fost donate Statului italian de ultimul proprietar, boronul
Giorgio Franchetti. Astăzi faimoasa Galerie Franchetti este deschisă publicului tot
anul.

• Curiosità:/ curiozităŃi

• Venezia è costruita su 117 isole, ha 150 canali e 400 ponti./ Venezia este
construită pe 117 insule, are 150 canale i 400 poduri

• Il Florian è il piu’ conosciuto caffè veneziano. Fu fondato nel 1720 e ha

ospitato tra gli altri, nei suoi salotti decorati di specchi, Byron, Goethe,
Wagner/ Florian este cea mai cunoscută cafea veneŃiană. A fost fondată
în anul 1720 i a găzduit printre altele, în saloanele decorate de oglinzi,
Byron , Goethe, Wagner.

• Il Lido di Venezia è una delle località di villeggiatura più eleganti

dell’Adriatico.Lido din VeneŃia este una din localităŃile de sat cele mai
elegante din Marea Adriatică.

• Vocabular

La quarta crociata – cruciada a patra

Conquista – cucere te

Alla volta dell’Oriente – spre Orient

149
 Fino alla lontana – până în îndepărtata

La Cina – China

Si conclude – se încheie

La prima metà del quattrocento vede – în prima jumătate a sec al XV lea

asistăm

Sono sconfitti – sunt înfrânti

La fine del secolo segna – sfâr itul secolului marchează

L’inizio della decadenza – începutul decăderii

La scoperta – descoperirea

Lo spostamento – deplasarea

D’altra parte – pe de altă parte

La guerra d’indipendenza – războiul de independenŃă

Gramatica/ Gramatică

INFINITIVUL

(L'infinitivo)

• Prezentul (il presente) se formează adăugând la tema verbului vocala

caracteristică fiecărei conjugări şi desinenŃa -re.

Infinitivul prezent şi uneori şi infinitivul trecut apar în construcŃii infinitivale

după anumite verbe .

Se foloseşte infinitivul prezent după adverbul predicativ ecco (iată): Ecco

venire Carlo (Iată-l venind pe Carlo).

• Infinitivul prezent se poate folosi cu sens de imperativ impersonal:

Rispondere a queste domande! (A se răspunde la aceste întrebări!).

150
 Ambele forme ale infinitivului pot fi substantivate prin articulare:

L'andare a piedi fa bene alla salute (Mersul pe jos este bun pentru
sănătate);

L'aver letto tanti libri ti può essere utile (Faptul că ai citit atâtea cărŃi poate
să-Ńi fie folositor)

GERUNZIUL

(Il gerundio)

• Prezentul (il presente) se formează din tema infinitivului plus vocala

caracteristică (la conj. a III-a vocala caracteristică este modificată -e-
în loc de -i-) la care se adaugă desinenŃa gerunziului, -ndo:

trovando/gasind, credendo/ crezand, partendo/ plecand, finendo/ terminand.

Accentul cade pe vocala caracteristică.

• Trecutul (il passato) se formează cu ajutorul auxiliarului la gerunziu

prezent şi al participiului verbului de conjugat: avendo trovato,
avendo creduto, essendo partito, avendo finito.

În contextul unui verb la gerunziu formele pronominale atone devin enclitice.

La gerunziul trecut ele se ataşează la auxiliar: vedendolo (văzându-l), avendolo
visto (pentru că l-a văzut).

• Gerunziul prezent al verbelor cu sens imperfectiv poate forma

împreună cu verbul stare, conjugat la prezentul sau imperfectul
indicativului sau conjunctivului o formă perifrastică indicând acŃiune
durativă:

Io sto leggendo /Citesc

Stavo leggendo (Citeam);

Non credo che lui stia leggendo (Nu cred că el citeşte);

151
 Non credevo che lui stesse leggendo (Nu credeam că el citea).

• Împreună cu verbul andare sau venire, gerunziul prezent formează o

construcŃie perifrastică cu sens progresiv:

I metodi della scienza vanno perfezionandosi = i metodi della scienza si

perfezionano sempre (Metodele ştiinŃei se perfecŃionează mereu);

In quegli anni, si era venuta affermando una nuoca concezione (în anii
aceia se afirmase o nouă concepŃie)

PARTICIPIUL

(Il participio)

• Prezentul (il presente) se formează adăugând la tema infinitivului

vocala caracteristică a conjugării (la conj. a III-a modifi- credente,
partente, finente.

Participiul prezent are sens activ şi este rar folosit cu sens verbal (în
construcŃii participiale).

Se traduce „cel care face acŃiunea...", „cel care găseşte", „cel care crede", „cel
care pleacă", „cel care sfârşeşte".

• Nu toate verbele au forme pentru acest timp. Unele verbe

de conj. a III-a pot forma participiul prezent cu-iente:
dormiente sau dormente (cel care doarme) de la dormire;
nutriente (care hrăneşte) de la nutrire;

ubbidiente (ascultător) de la ubbidire;

esordiente (începător, debutant) de la esordire;

inserviente (îngrijitor) derivat de la servire; consenziente (care consimte) cu

modificarea consoanei finale a temei de la consentire. Forma în -iente se
foloseşte în special când participiul este substantivat

• . Accentul cade întotdeauna pe vocala caracteristică. Participiul

152
 prezent, deşi face parte din paradigma verbului, realizează opoziŃii
caracteristice adjectivului: credente (care crede), credenti (care cred).

• Trecutul (il passato) se formează la verbele de conj. I şi la majoritatea

verbelor de conj. a III-a adăugind la tema infinitivului vocala
caracteristică a conjugării şi desinenŃa -to:

trovato, partito, finito, în cadrul conjugării a II-a există verbe slabe, care
formează participiul cu -uto: creduto, şi verbe tari. Verbele tari prezintă o altă
temă la care se adaugă -o.

• (Participiul trecut fiind adjectiv, în flexiunea nominală în care se

încadrează, numai -o şi respectiv -a, -i, -e funcŃionează ca desinenŃe).
Accentul la participiile verbelor slabe (de conj. I, a III-a şi cele de conj.
a II-a în -uto) cade pe vocala caracteristică.

• La verbele tari accentul cade pe temă. Verbele tari la participiu trecut

sunt aproximativ aceleaşi care formează perfectul simplu de la altă
temă având accentul pe temă şi nu pe desinenŃă: detto (de la dire),
letto (de la leggere), messo (de la mettere), riso (de la ridere), rotto (de
la rompere), scritto (de la scrivere), fatto (de la fare), taciuto (de la
tacere), visto (dar şi veduto de la vedere), vinto (de la vincere).

• Câteva verbe de conj. a II-a, insistere, resistere, desistere, verbe slabe,

formează participiul trecut cu consoana caracteristică -i- în loc de -u-:
insistito, resistito,

Verbul venire, de conj. a III-a, formează participiul trecut ca verbele slabe de

conj. a II-a: venuto.

• Câteva verbe tari de conj. a III-a prezintă forme neregulate pentru

participiul trecut:

aperto (de la aprire),

assorto (dar şi assorbito de la assorbire), - absorbit

converso (dar şi convertito de la convertire), - convertit

coperto (de la coprire),- acoperit

153
 costrutto (dar şi costruito de la costruire),- construit

morto (de la morire),- mort

offerto (de la offrire),- oferit

• ACORDUL PARTICIPIULUI TRECUT

• Cu funcŃie de adjectiv, participiile se acordă cu substantivele la care se

referă:

un libro letto (o carte citită),

molti libri letti (multe cărŃi citite).

• Important de reŃinut!

La timpurile compuse ale verbelor, participiul trecut se acordă în gen şi număr cu

subiectul la verbele conjugate cu auxiliarul essere:

Noi siamo stati (Noi am fost);

Esse erano arrivate (Ele sosiseră);

Essa si è ammalata (Ea s-a îmbolnăvit). Fac excepŃie verbele reflexive

indirecte (cu pronumele reflexiv în dativ), atunci când complementul direct
precedă verbul; în acest caz participiul se acordă în gen şi număr cu
complementul direct:

Questi libri, io me li sono comprati ieri (Aceste cărŃi mi le-am cumpărat

ieri).

În cazul în care complementul direct stă după verb, participiul se poate acorda
fie cu subiectul, fie cu complementul direct:

Io mi sono comprato questi libri sau Io mi sono comprati questi libri (Eu
mi-am cumpărat aceste cărŃi). Participiul verbelor care se conjugă cu auxiliarul
154
avere este invariabil (la forma de masculin plural); se acordă însă cu
complementul direct dacă acesta precedă verbul:

Abbiamo incontrato i nostri compagni (I-am întâlnit pe colegii noştri);

Li abbiamo incontrati (I-am întâlnit).

• Esercizi gramaticali/ exerciŃii gramaticale

• PuneŃi verbele din următoarele propoziŃii la imperfect

Ai tempi dell’università, quando io preparavo gli esami, di solito bevevo

molto caffè./În timpul facultăŃii, când mă pregăteam pentru examene de
obicei beam multă cafea. Mentre mia sorella traduceva quella lettera si
vedeva che era molto nervosa/ În timp ce sora mea traducea acea
scrisoare se vedea ca era foarte nervoasă. Da bambina mi piaceva
guardare la TV mentre mangiavo./De mică imi placea sa mă uit la TV în
timp ce mancam. Quando io andavo a lavorare, fuori città, dovevo
alzarmi alla mattina molto presto./ Când eu mergeam să lucrez afară,
trebuia să mă trezesc dimineaŃa devreme. Anni fa, quando Carla
cucinava, suo marito preferiva mangiare in trattoria. / Cu ani in urmă,
când Carla gătea, soŃul ei prefera să manânce în restaurant.

• TraduceŃi în limba română

• Ti ho telefonato tre volte ieri pomeriggio. / łi-am telefonat de trei ori ieri
după-amiază. La prima volta erano le quatro, e mi ha risposto tua madre :
mi ha detto che eri nella camera tua e riposavi. / Prima oară era ora 4, i
mi-a răspuns mama ta: mi-a spus că erai în camera ta i te odihneai.,

La seconda volta, alle cinque circa, mi ha risposto tua sorella: mi ha detto

che dormivi./ A doua oară, cam pe la 5, mi-a răspuns sora ta: mi-a spus

155
 că dormeai

La terza volta, verso le sei, non mi ha risposto nessuno: erano tutti fuori e
forse tu dormivi ancora. Ma che fai, dormi sempre?/ A treia oară, pe la
ase, nu mi-a răspuns nimeni, toŃi erau plecaŃi i poate tu incă dormeai. Ce
faci, dormi mereu?

• Eh si, ieri non mi sentivo bene, sono andato a letto, ho dormito tutto il
pomeriggio/ Ei, da, ieri nu m-am simŃit bine, m-am culcat , am dormit
toată după-amiaza.

LecŃia/la lezione 13

Gramatica/ Gramatică

• CONJUGAREA A II-A VERBULUI CREDERE (a crede)

Indicativo

Presente Passato prossimo

io credo -eu cred io ho creduto - eu am crezut

tu credi – tu crezi tu hai creduto- tu ai crezut

egli crede - el crede egli ha creduto- el a crezut

noi crediamo – noi credem noi abbiamo creduto- noi am crezut

voi credete – voi credeti voi avete creduto- voi ati crezut

essi credano- ei cred essi hanno creduto- ei au crezut

Imperfetto/Imperfectul Trapassato prossimo/ Mai

mult ca perfectul

io credevo -eu credeam io avevo creduto - eu crezusem

156
tu credevi - tu credeai tu avevi creduto- tu crezuse i

egli credeva – el credea egli aveva creduto – el crezuse

noi credevamo- noi credeam noi avevamo creduto – noi crezuserăm

voi credevate- voi credeati voi avevate creduto- voi crezuserăŃi

essi credevano- ei credeau essi avevano creduto- ei crezuseră

• ObservaŃie

• La verbele regulate vocala caracteristică se pastrează!

Ascoltavo i consigli di mia madre/ Ascultam sfaturile mamei mele.

Legevi il giornale/ Citeai ziarul

Dormiva profondamente – dormea profund

Conducevamo un’ azienda comerciale – conduceam o societate comercială

Dicevamo le solite cose – spuneam acelea i lucruri

Facevamo di tutto per accontentarlo – făceam orice ca să-i fim pe plac

Traducevamo la lettera in inglese – Traduceam scrisoarea în engleza

Bevevate un bira – Beati o bere?

Ponevano i vestiti nel armadio – Puneau hainele în dulap

Proponevano Ugo come direttore – Îl propuneau pe Ugo director

• Non dimenticate:

Imperfectul exprimă:

157
 • O acŃiune care durează în trecut

La pioggia cadeva intenterrottamente da due giorni. / Ploaia cădea

necontentit de două zile.

• O acŃiune care s-a repetat în trecut:

Venivano a trovarci quasi tutte le settimane/ Veneau la noi aproape în

fiecare săptamână.

• Important:
Imperfectul este preferat în descrieri și se nume te imperfect
descriptiv

Era una notte oscura; nemmeno una stella brillava in cielo.

(Era o noapte intunecoasă; nicio stea nu stralucea pe cer)

Trapassato prossimo/ mai mult ca perfectul

Verbul credere – a crede

io avevo creduto (eu crezusem)

tu avevi creduto (tu crezusesi)

egli aveva creduto (el crezuse)

noi avevamo creduto (noi crezuseram)

voi avevate creduto (voi crezuserati)

essi avevano creduto (ei crezusera)

Futuro/Viitor Futuro anteriore/Viitorul

anterior

Credere / a crede credere/ a crede

158
io crederò -eu voi crede io avrò creduto - eu voi fi crezut

tu crederai – tu vei crede tu avrai creduto- tu vei fi crezut

egli crederà – el va crede egli avrà creduto- el va fi crezut

noi crederemo – noi vom crede noi avremo creduto- noi vom fi crezut

voi crederete – voi veti crede voi avrete creduto- voi veti fi crezut

essi crederanno - ei vor crede essi avranno creduto- ei vor fi crezut

Condizionale/Conditional
Credere – a crede Credere/ a crede

Presente/prezent Passato/trecut

io crederei – eu aş crede io avrei creduto -eu aş fi crezut

tu crederesti – tu ai crede tu avresti creduto- tu ai fi crezut

egli crederebbe- el ar crede egli avrebbe creduto- el ar fi crezut

noi crederemmo - noi am crede noi avremmo creduto- noi am fi crezut

voi credereste- voi ati crede voi avreste creduto- voi ati fi crezut

essi crederebbero- ei ar crede essi avrebbero creduto- ei ar fi crezut

Congiuntivo/ Conjunctiv

Credere/ a crede

Presente/ Prezent Passato/Trecut

159
 (che) io creda – ca eu să cred (che) io abbia creduto -ca eu să fi
crezut

(che) tu creda- ca tu sa crezi (che) tu abbia creduto – ca tu sa fi

crezut

(che) egli creda – ca el sa creada (che) egli abbia creduto – ca el sa fi

crezut

(che) noi crediamo- ca noi sa credem (che) noi abbiamo creduto – ca noi sa
fi crezut

(che) voi crediate - ca voi sa credeti (che) voi abbiate creduto – ca voi sa fi
crezut

(che) essi credino - ca ei sa creada (che) essi abbiano creduto – ca ei sa fi

crezut

Imperfetto Trapassato/ mai mult ca perfectul

(se) io credessi- dacă eu aş crede (se) io avessi creduto - dacă eu aş fi

crezut

(se) tu credessi- daca tu ai crede (se) tu avessi creduto – daca tu ai fi

crezut

(se) egli credesse- daca el ar crede (se) egli avesse creduto – daca el ar fi
crezut

(se) noi credessimo- dc noi am crede (se) noi avessimo creduto – daca noi
am fi crezut

(se) voi credeste- dc voi ati crede (se) voi aveste creduto – daca voi ati fi
crezut

(se) essi credessero- dc ei ar crede (se) essi avessero creduto- daca ei ar

fi crezut

160
Imperativo/ imperativ

----

credi (tu) – tu crezi

creda (Lei) – dvs credeŃi

crediamo (noi) – noi credem

credete (voi) – voi credeti

Infinito/ infinitiv

Presente Passato/ trecut

credere (a crede) avere creduto (a fi crezut)

Presente Passato/ trecut

credendo (crezând) avendo creduto

Participio/ participiu

Presente Passato/ trecut

credente (care crede) creduto (crezut)

credenti (care cred) creduta (crezută)

creduti crezuŃi)

credute (crezute)

Lexic/ lessico

• Expresii/moduri de a spune

161
Basta pensarci – e de ajuns sa mă gândesc la asta

Passare per la mente – a trece prin minte

Ripromettersi – a se angaja, a- i propune

Mettere insieme- a alcătui, a compune

Fare la spesa – a face cumpăraturi

Merce a miglior prezzo – marfă la preŃ bun

Tornare a mani vuote - a se întoarce cu mâinile goale

Niente bacetti – adio sărutări

E via di questo passo – i a a mai departe

Facile a dirsi – u or de spus

Spendere quel che non hai – a cheltui i banii pe care nu-i ai

Nè più ne meno – nici mai mult, nici mai puŃin

Non aver altro da fare – a nu avea altceva de făcut

Una volta per tutto – o dată pentru totdeauna

Fine stagione – sfârsit de sezon

Colpire l’occhio – a bate la ochi

Ultimi arrivi – ultimele noutăŃi

Darsi da fare – a- i cauta de lucru

Chiamare a soccorso – a chema ajutor

Cara Lei – dragă doamnă

Dar retta – a asculta

Valere la pena – a merita

162
 • Proverbe
La buona mercanzia trova presto recapito – calul bun se vinde din grajd

Misura e pesa, non avrai contesa – masoară i cântareste daca vrei sa nu dai
de belea

Gli uomini non si misurani a canne – omul nu se măsoară cu metrul

Per fare la vita pura conviene arte e misura – viaŃa adevarată trebuie traită cu
cumpătare

Tutto il male non viene per nuocere – tot răul spre bine

Al contadino non gli far sapere quanto sia buono il cacio colle pere – nu vinde
castraveŃi la gradinari

Quel che ci va, ci vuole – ne trebuie ceea ce ne place

Bisogna distendersi quanto il lenzuolo e lungo – întinde-te cât Ńi-e plapuma

Del cuoio d’altri si fanno le corregge larghe – e u or să cheltuie ti banii altuia

• Vocabular

Pezzo – bucată; bucată de vreme/ desidererei comprare un pezzo di carne /

a dori să cumpăr o bucată de carne

Marmellata – marmeladă, dulceaŃă/ la marmellata si mangia alla mattina/

marmelada se manancă dimineaŃa

Abbondante – abundant, copios/ Ho fatto una collazione abbondante/ am

servit un mic dejun copios

Te – ceai/ Il te è buono con miele e limone

Miele – miere

Pasto – masa, una dintre mesele zilei

Vino da pasto – vin de masă

Panino – chifla

Prosciutto – uncă/ io mangio un pò di prosciutto con un panino/ eu manânc

163
puŃină uncă cu o chiflă

Mortadella – parizer

Toast – sandvi din pâine prajită

Fiammifero – chibrit/ accendere un fiammifero – a aprinde un chibrit

Marciapiede – trotuar

Aperitivo – aperitiv

Liquore – lichior

Bibita – bautură racoritoare

Apparecchiare – a pune masa

Sparecchiare – a strânge masa

Posata – tacâm

Cucinare – a găti/ Io cucino molto bene/ eu gătesc f bine

Antipasto – gustări servite la aperitiv

Salumeria – mezeluri

Oliva – maslină

Melone – pepene galben

Funghino – burete

Sugo – sos

Sugo di pomodori – sos de ro ii

Sugo di carne – sos de carne

Salsa bianca – sos alb

Contorno – garnitură(la mâncare)

Zucchino – dovlecel

Frizzante – acidulat

164
Acqua frizzante – apă acidulată

Frutto – fruct

Frutti di mare – scoici, molu te combustibile

Frutta di stagione – fructe de sezon

I frutti del mio lavoro – fructele muncii mele

Destrezza- îndemanare, iscusinŃă

Appoggiare – a sprijini

Cucchiaio – lingură

Inghiottire – a înghiŃi

Goloso – lacom

Parmigiano – parmezan

Grattugiare – a răzui, a freca pe răzătoare

Squisito – excelent

Arancio – portocală

Fico – smochin

Gnocchi alla romana – galu te cu gri

Bistecca – friptură la gratar

Accorgersene – a- i da seama ( Mi sono accorto- mi-am dat seama)

Cancellare – a sterge/ Ho cercato sempre di cancellare il passato – am

încercat mereu să uit trecutul

Salmone – somon

Verdura – zarzavat , verdeturi, legume

Casalingo – casnic

Casalinga – gospodină

165
Fagioli – fasole

Pastina – paste fainoase

Minestrone – ciorbă de legume i orez

Cipolla – ceapa

Sedano – Ńelină

Asparago – sparanghel

Tortellini – colŃuna i cu carne sau cu verdeaŃă

Panna – smântană

Rigatoni – taieŃei gro i

Risotto – mâncare de orez

Piatto freddo – mâncare rece

Vitello – vitel, carne de vitel

Bollito – rasol, carne fiartă

Patata – cartof

Cetriolo – castravete

Griglia – grătar

Dolce – prajitură

Gelato – îngheŃată

Torta di cioccolata – tort de ciocolată

Lectia / lezione 14

Gramatica

166
 • CONJUGAREA A III-A - PARTIRE (a pleca)
Indicativo

Presente Passato prossimo/ perfect compus

io parto -eu plec io sono partito -eu am plecat

tu parti – tu pleci tu sei partito- tu ai plecat

egli parte - el pleaca egli è partito- el a plecat

noi partiamo – noi plecam noi siamo partiti- noi am plecat

voi partite - voi plecati voi siete partiti- voi ati plecat

essi partono- ei pleaca essi sono partiti- ei au plecat

Imperfetto Trapassato prossimo/ mai mult ca

perfectul

io partivo - eu plecam io ero partito - eu plecasem

tu partivi- tu plecai tu eri partito – tu plecasesi

egli partiva- el pleca egli era partito- el plecase

noi partivamo- noi plecam noi eravamo partiti- noi

plecaseram

voi partivate- voi plecaseti voi eravate partiti- voi

placaserati

essi partivano- ei plecau essi erano partiti- ei plecasera

Futuro/ viitor Futuro anteriore/ viitorul

anterior

io partirò -eu voi pleca io sarò partito -eu voi fi plecat

167
 tu partirai - tu vei pleca tu sarai partito- tu vei fi plecat

egli partirà – el va pleca egli sarà partito- el va fi plecat

noi partiremo – noi vom pleca noi saremo partiti- noi vom fi plecati

voi partirete – voi veti pleca voi sarete partiti- voi veti fi plecati

essi partiranno- ei vor pleca essi saranno partiti- ei vor fi plecati

Condizionale/ Conditional

Presente Passato/ trecut

io partirei -aş pleca io sarei partito -eu aş fi plecat

tu partiresti- tu ai pleca tu saresti partito- tu ai fi plecat

egli partirebbe- el ar pleca egli sarebbe partito- el ar fi plecat

noi partiremmo- noi am pleca noi saremmo partiti- noi am fi plecati

voi partireste- voi ati pleca voi sareste partiti- voi ati fi plecati

essi partirebbero essi sarebbero partiti- ei ar fi plecati

Congiuntivo

Presente Passato/ trecut

(che) io parta -ca eu să plec (che) io sia partito -ca eu să fi plecat

(che) tu parta- ca tu sa pleci (che) tu sia partito

(che) egli parta (che) egli sia partito

168
 (che) noi partiamo (che) noi siamo partiti

(che) voi partiate (che) voi siate partiti

(che) essi partano (che) essi siano partiti

Imperfetto Trapassato/ mai mult ca perfectul

(se) partissi (dacă aş pleca) (se) fossi partito (dacă aş fi plecat)

(se) tu partissi (se) tu fossi partito

(se) egli partisse (se) egli fosse partito

(se) noi partissimo (se) noi fossimo partiti

(se) voi partiste (se) voi foste partiti

(se) essi partissero (se) essi fossero partiti

Imperativo

----

parti (tu) – tu pleci

parta (Lei) – dvs plecati

partiamo (noi) – noi plecam

partite (voi) – voi plecati

Infinito

Presente Passato/ trecut

partire (a pleca) essere partito (a fi plecat)

169
 Gerundio/ gerunziu

Presente Passato/ trecut

partendo (plecând) essendo partito/ fiind plecat

Participio

Presente Passato/ trecut

partente (care pleacă) partito (plecat)

partenti (care pleacă) partita (plecată)

partiti (plecaŃi)

partite (plecate)

CONJUGAREA A III-a

FINIRE (a sfârşi)

• Dăm mai jos numai formele diferite de paradigma verbului partire, cu

observaŃia că la timpurile compuse verbul finire se conjugă cu
auxiliarul avere şi deci participiul este invariabil.

Indicativo – presente Congiuntivo – presente/ conjunctiv

prezent

io finisco - eu termin (che) io finisca – ca eu să termin

tu finisci (che) tu finisca- ca tu sa termini

egli finisce (che) egli finisca- ca el sa termine

170
 noi finiamo (che) noi finiamo- ca noi sa terminam

voi finite (che) voi finite- ca voi sa terminati

essi finiscono (che) essi finiscano- ca ei sa termine

Imperativo

----

finisci (tu)

finisca (Lei)

finiamo (noi)

finite (voi)

finiscano (Loro)

• Non dimenticate/Nu uitati

!!!Toate verbele însoŃite de formele mi, ti, si, ci, vi, si se conjugă în acelaşi
fel, indiferent dacă sunt reflexive propriu-zise sau aparente, tranzitive sau
intranzitive. Dăm mai jos un model, pentru câteva timpuri:

FERMARSI

(a se opri)

Indicativo

Presente Passato prossimo

io mi fermo -eu mă opresc io mi sono fermato -eu m-am oprit

171
 tu ti fermi - tu te opresti tu ti sei fermato – tu te-ai oprit

egli si ferma- el se opreste egli si è fermato – el s-a oprit

noi ci fermiamo- noi ne oprim noi ci siamo fermati – noi ne-am oprit

voi vi fermate- voi va opriti voi vi siete fermati – voi v-ati oprit

essi si fermano- ei se opresc essi si sono fermati- ei s-au oprit

Imperfetto Trapassato prossimo / mai mult ca

perfectul

io mi fermavo - mă opream io mi ero fermato -eu mă oprisem

ti ti fermavi- tu te opreai tu ti eri fermato – tu te oprise i

egli si fermava- el se oprea egli si era fermato – el se oprise

noi ci fermavamo - noi ne opream noi ci eravamo fermati – noi ne

opriserăm

voi vi fermavate- voi vă opreaŃi voi vi eravate fermati – voi va

opriserăti

essi si fermavano - ei se opreau essi si erano fermati- ei se opriseră

• Roma

L’Italia è divisa in venti regioni. La capitale è Roma, città di storia e di arte./

Italia este împarŃită în 20 de regiuni. Capitala este Roma, ora al istoriei i al
culturii

La famosa Città Eterna è oggi sede del Parlamento (La Camera dei deputati
– Palazzo Montecitorio , il Senato – (Palazzo Madaema) e del Governo (Palazzo
Chigi). Il Palazzo del quirinale è residenza ufficiale del Capo dello Stato./
Faimosul Ora Etern este astăzi sediul Parlamentului ( Camera deputatilor –
Palatul Montecitorio, Senatul ( Palatul Madaema) i al Guvernului (Palatul

172
Chigi).Palatul quirinal este re edinŃa oficială a efului Statului .

Milioni di turisti vengono ogni anno da ogni parte del mondo per visitare i suoi
monumenti più celebri: il Pantheon, il Castel Sant’Angelo, la Piazza di Spagna, la
Villa Borghese, la Fontana dei Fiumi. / Milioane de turi ti vin în fiecare an din orice
parte a lumii pentru a vizita monumentele sale cele mai celebre: Panteonul,
castelul Sant’ Angelo, PiaŃa Spania, Vila Burgeza, Fantâna Fluviilor

• Vocabular

• è divisa –este imparŃită

• famosa – faimoasă

• la sede – sediul

• la residenza ufficiale – re edinŃa oficială

• il Capo dello Stato – eful Statului

• il Comune – Primaria

• vengono – vin

• ogni anno – în fiecare an

• da ogni parte del mondo – din toate părtile lumii

• il più grande anfiteatro – cel mai mare amfiteatru

• mai – vreodată

• innalzati – înalŃaŃi

• fra – dintre

• meglio conservato – mai bine conservat/ pastrat

• nota / cunoscută

• Important de reŃinut

173
CONSTRUCłIILE VERB + VERB LA INFINITIV

CU SUBIECTE DIFERITE

a.Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia a iar subiectul infinitivului

este în acuzativ:

abituare (a obişnui),

costringere (a constrânge),

decidere (a hotărî),

determinare (a determina),

esortare (a îndemna),

incoraggiare (a încuraja),

invitare (a invita),

mandare (a trimite),

mettere (a pune),

persuadere (a convinge),

spingere (a împinge),

stimolare (a stimula) etc.:

Exemple de propozitii care introduc infinitivul cu prepozitia a

Aiuto la madre a lavorare (O ajut pe mama să lucreze);

Li invita a cenare con me (îi invit să cineze cu mine).

b. Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia a iar subiectul infinitivului

este în dativ: dare (a da), insegnare (a învăŃa, a preda):

Gli do ad intendere (îi dau să înŃeleagă);

Insegno a scrivere ai bambini (îi învăŃ să scrie pe copii).

c. Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia di iar subiectul infinitivului este

174
în acuzativ: accusare (a acuza), consigliare (a sfătui), implorare (a implora),
incaricare (a însărcina), pregare (a ruga), sup supplicare (a implora):

Prego Carlo di darmi il suo indirizzo (îl rog pe Carlo să-mi dea adresa lui);

La consiglio di rinunciare a simili idee (Vă sfătuiesc să renunŃaŃi la

asemenea idei).

• Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia di iar subiectul infinitivului este

în dativ:

augurare (a ura),

chiedere (a cere),

dire (a spune),

domandare (a cere),

impedire (a împiedica),

imporre (a impune),

permettere (a permite),

proibire (a interzice),

proporre (a propune),

raccomandare (a recomanda),

ricordare (a aminti),

suggerire (a sugera),

telefonare (a telefona),

vietare (a interzice)

Auguro a Susanna di riuscire (îi urez Suzanei să reuşească);

Il regolamento stradale permette ai pedoni di attraversare le vie

175
 soltanto sulle strisce (Regulamentul de circulaŃie permite pietonilor să
traverseze străzile numai pe locurile marcate).

Auxiliarul primului verb nu depinde de infinitivul care urmează şi este

întotdeauna avere. Dacă subiectul celor două verbe este identic, primul verb
apare ca reflexiv şi va avea auxiliarul essere:

Io metto il bambino a mă apuc să citesc) — Io mi sono messo a leggere

(Eu m-am apucat să citesc).

• ConstrucŃii verb + verb la infinitiv.

În această categorie se includ două clase:

• O clasă care cuprinde verbele:

- vedere (a vedea),

- sentire (a auzi),

- udire (a auzi),

- ascoltare (a asculta),

- guardare (a privi) care intră în construcŃia acuzativ + infinitiv (tradusă în

limba română cu acuzativ + gerunziu):

Io sento suonare le campane (Eu aud sunând clopotele);

Vedevo partire il treno (Vedeam plecând trenul).

• ALTE CAZURI DE FOLOSIRE A INFINITIVULUI

a. Cu funcŃie de predicat al unei propoziŃii principale:

Infinitivul prezent poate constitui predicatul unor propoziŃii interogative şi este

tradus în româneşte cu conjunctivul.

Subiectul poate fi exprimat sau nu. Dacă verbul este reflexiv subiectul poate să
nu fie exprimat deoarece rezultă din acordul pronumelui reflexiv cu subiectul

176
subînŃeles:

E ora che cosa fare? - Şi acum ce să fac?, ce să facă?, ce să facem?

Io andare con te? Neanche per sogno!

(Eu să merg cu tine? Nici nu mă gândesc !

A chi rivolgermi?
(Cui să mă adresez?). Acestor propoziŃii le corespund în structura de adâncime
construcŃii modale în care verbele dovere, potere, volere au fost omise:

E ora che devo (sau posso) fare?

Devo andare con te?

A chi posso (sau devo) rivolgermi?

• PropoziŃiile interogative cu predicatul la infinitiv pot deveni

completive (interogative indirecte) păstrând verbul la infinitiv:

Non so che cosa fare (Nu ştiu ce să fac);

Dimmi a chi rivolgermi (Spune-mi cui să mă adresez);

Non so se andare con te o restare qui (Nu ştiu dacă să merg cu tine sau să
rămân aici).

Infinitivul prezent poate fi predicat în propoziŃii exclamative:

Una ragazza dire simili cose! (O fată să spună asemenea lucruri!);

E pensare che erano dei bambini! (Şi când te gândeşti că erau nişte copii!).

• Infinitivul prezent se poate folosi cu sens de imperativ cu subiect

nedeterminat:

Rallentare all'entrata sull'autostrada (A se încetini la intrarea pe

autostradă).

• În naraŃiuni, infinitivul prezent precedat de prepoziŃia a poate constitui

predicatul unei propoziŃii:

E lui a ridere (Şi el râdea; Şi el care rîdea).

Acest tip de propoziŃie are în structura de adîncime o construcŃie infinitivală,

177
cu un verb aspectual care a fost omis: E lui comincia (sau continua) a ridere.

E. Predicatul unei propoziŃii poate fi la infinitiv introdus cu prepoziŃia a dacă

subiectul este întărit (scos in relief cu ajutorul verbului essere).

Este o variantă a construcŃiei essere .

Lui mi ha detto questo (El mi-a spus asta) — È stato lui che mi ha detto
questo sau

È stato lui a dirmi questo (El a fost cel care mi-a spus asta).

• Cu funcŃie de subiect:

• Infinitivul (prezent, rar trecut) poate avea funcŃie de subiect când este
substantivat (cu sau fără articol): II tacere è rispondere Tăcerea
înseamnă a răspunde);

• Volere è potere (A vrea înseamnă a putea);

L'aver cominciato così mi obbliga a continuare nello stesso modo

(Faptul că am început aşa mă obligă să continui în acelaşi mod).

• Esercizii gramaticale/ exercitii gramaticale

• Puneti verbul din paranteza la participiu.

Le macchie sulla pelle sono sparite. Carla è ritornata a casa da un lungo viaggio.
Sono nate complicazioni inutili. L’aereo è rientrato alla base.

Marco sei ridiventato subito allegro.! Dopo la morte del marito, Giovanna è
andata a stare con la sua figlia.

E’ caduta la linea.

• Dal giardino viene un profumo di rose./ Din gradina vine un parfum de

trandafiri

178
 Mi e’ venuta un idea! / Mi-a venit o idee

La Pasqua viene di domenica./ Pastele cade duminica

Il tuo racconto mi fa venire i brividi./ Povestea ta ma infioara

Accetto il consiglio perche viene da te./Accept sfatul pentru ca vine de la

tine.

Mi e venuto agli orrecchi che vuoi partire./Mi-a trecut pe la urechi ca vrei

sa pleci

Mi viene da ridere. / imi vine sa râd

Gli scavi hanno fatto venire alla luce un’antica necropoli./Săpăturile au

scos la lumină o necropolă antică

Ma che ti è venuto in mente?/ Dar ce Ńi-a trecut prin minte?

Lezione/Lectia 15

• PRONUMELE

Pronumele este o parte de vorbire în cele mai multe cazuri flexibilă. Din
punct de vedere sintactic pronumele poate îndeplini aceleaşi funcŃii ca şi
substantivul.

În plus, unele forme ale pronumelor pot determina substantive şi atunci se

comportă ca nişte adjective, acordându-se în număr şi gen cu substantivul
respectiv, în aceste cazuri vom vorbi despre adjective pronominale.

PRONUMELE PERSONAL

(Il pronome personale)

179
 • Formele pronumelui personal în nominativ sunt:

Sing. Pl.

Pers. I io noi

Pers. II tu voi

Pers. III egli

Masc. essi
esso

ella
Fem. esse
essa

• Nu uitati/Non dimenticate
Egli (el) se foloseşte pentru persoane, esso pentru animale şi lucruri. La
feminin ambele forme, ella şi essa se folosesc pentru persoane, iar essa şi
pentru animale şi lucruri.

Chiar pentru persoane, essa este mai folosit decât ella. Alături de aceste
forme pentru persoana a III-a se folosesc

Sing. Pl.

Masc. lui loro

Fem. lei

• Formele lui, lei, loro se folosesc în mod obligatoriu în următoarele

cazuri:

180
 • după come, quanto: Era felice quanto lei (Era fericit la fel ca ea);

Non erano contenti come loro (Nu erau mulŃumiŃi ca ei);

Non mi diverto come lui (Nu mă distrez ca el);

• în funcŃie de nume predicativ: Se tu fossi lui (Dacă tu ai fi el, în locul

lui); Non pare più lei (Nu mai pare ea, nu mai pare aceeaşi);

c) când, pentru subliniere, subiectul stă după verb:

L'ha detto lei (A spus-o ea); È venuto lui (A venit el); Sono loro che lo
sanno (Ei ştiu aceasta, ei sunt cei care o ştiu). De multe ori apar întărite cu
stesso, -a, -i, -e:

Me l'ha detto lui stesso (Mi-a spus-o el însuşi);

• când pronumele este singur sau când verbul din propoziŃie este
omis:

• Chi e arrivato prima? — Lui! (Cine a sosit mai întâi? — El !);

• Lei sempre allegra (Ea întotdeauna veselă);

Loro, tranquilli come mai (Ei, liniştiŃi ca niciodată);

e) în formulele exclamative: Beata lei! (Ferice de ea!), Fortunati loro! (Ferice

de ei!), Povero lui! (Săracul de el!);

f) în funcŃie de subiect al construcŃiilor participiale sau gerunziale:

Volendo loro venire... (Vrând ei să vină...); Partito lui... (Odată plecat el, după ce
a plecat el...).

• De asemenea se preferă folosirea formelor lui, lei, loro în

următoarele situaŃii:

181
 • după anche, neanche, meno, nemmeno, pure, neppure, tranne, salvo,
eccetto:

Anche lui è partito (Şi el a plecat);

Neanche loro hanno capito (Nici măcar ei n-au înŃeles);

Erano arrivati tutti,

• în vorbirea familiară, obişnuită, se folosesc aceste forme fiind mai

accentuate semantic:

Lui verrà certamente (El va veni cu siguranŃă).

Urmând modelul formelor de persoana a III-a şi formele de persoana I si a II-a

singular, io si tu sunt înlocuite în unele cazuri de formele oblice me şi te:

• după come şi quanto: Era bella come te (Era frumoasă ca tine);

Studiava quanto me /învăŃa tot atât ca mine

• în funcŃie de nume predicativ, când acesta nu este identic cu subiectul:

Devi capire che tu non sei me (Trebuie să înŃelegi că tu nu eşti eu), dar
Non sei più tu (Nu mai eşti tu, nu mai eşti acelaşi) pentru că numele
predicativ este identic cu subiectul.

Chiar în acest caz se folosesc formele oblice me, te dacă verbul este la
infinitiv: Devi essere te stesso (Trebuie să fii tu însuŃi).

• În limbajul familiar din unele zone din nordul Italiei, formele me, te se
folosesc în funcŃie de subiect în multe cazuri în loc de io, tu:

Il capo sono me (Şeful sunt eu);

Vieni anche te! (Vino şi tu!);

182
 Te, quando sei venuto? (Tu, când ai venit?)

• Toate aceste forme ale pronumelor personale pot fi

întărite cu stesso, -a, -i, -e (acordat în număr şi gen):

io stesso (eu însumi),

lei stessa (ea însăşi),

noi stessi (noi înşine),

voi stesse (voi însevă).

• Formele noi, voi pot fi întărite şi cu ajutorul lui altri, altre: noialtri (noi,
ceilalŃi), voialtre (voi, celelalte).

Toate pronumele cu funcŃie de subiect pot, ca şi în limba română, să fie omise

când sunt subînŃelese. .

Pronumele personal in cazurile Acuzativ/ Dativ – Forme neaccentuate

• Non dimenticate/ Nu uitati

Formele neaccentuate stau inaintea verbului

• Acuzativ
Mi aiuta quando può/ Ma ajută când poate

Ti ascolta con attenzione/ Te ascultă cu atenŃie

Lo accompagna alla stazione/ Îl însoŃesc la gară

La incontra spesso dal notaio/Îl intalne te des la notar

Aspetta al cinema/ Asteaptă la cinematograf

Capisce alla perfezione/ Întelege la perfecŃie

Conosce bene/ cunoa te bine

183
 Riceve a casa sua/ prime te acasă

• Dativ
Mi scrive il suo indirizzo/ Imi scrie adresa sa

Ti manda/invia una raccomandata/ Îti trimite o scrisoare recomandată

Gli restituisce i soldi/ Îi restituie banii

Le fa vedere le foto/ Le arata fotografiile

Ci dice/racconta quello che ha fatto/ Ne spune/povesteste ce a facut

Ci insegna a suonare il violino /Ne invată să cântăm la vioară

Gli indica la strada più breve/ Le indică drumul cel mai scurt

• Important de reŃinut!
Singurul pronume care stă dupa verb este loro, folosit cu precădere în scris.
Loro este sinonim cu gli, dar acesta din urmă este preferat in limba vorbită.

• Formele mi, ti, ci, vi, sunt comune, le intâlnim atât la acuzativ cât
i la dativ.

Formele se diferenŃiază la persoana a III- a singular si plural, dupa cum se

poate observa din urmatoarea schemă

Acuzativ Dativ

Masculin singular lo (pe el) gli (cui? lui)

Feminin singular la le

Masculin plural li loro/gli

Feminin plural le loro/gli

Formele lo, la, gli, sunt forme intalnite si la articolul hotarat.

184
 • Esercizii gramaticali/ exercitii gramaticale

• Înlocuiti pronumele de politeŃe lei cu pronumele personal tu. FiŃi

atenti si la celelate modificări

E lei come sta Chi è venuto con lei/ Lei, mio caro, è sempre molto attente..
Lei è veramente gentile, ma io non posso accettare il suo regalo.Quanto a
lei , non la ritenga una persona credibile

E tu come stai Chi è venuto con te Tu, mio caro, sei sempre molto
attento. Tu sei veramente gentile, ma io non posso accettare il tuo regalo.
Quanto a te, non ti ritengo una persona credibile. În ceea ce te prive te, nu
te consider o persoană credibilă.

Lectură

• Dove va stassera Il Signor Rossi

Gli italiani vanno volentieri alle feste in piazza. / Italienii merg cu placere in
piată. Se andate in Italia, per esempio, in agosto, avete certamente la
possibilità di vedere una di queste feste (tanto in piccoli paesi quanto in
grandi città come Palermo, Siena ecc)./ Daca mergeŃi in Italia, de
exemplu, in august, aveŃi cu siguranŃă posibilitatea de a vedea una din
aceste sarbători (atât în satele mici cât i în ora ele mari cum este
Palermo, Siena, etc).

Sono feste di carattere politico (la feste delle donne cioe’ la festa dell’8
marzo), gastronomico ( le sagre con le diverse specialità regionali) e
religioso (specialmente in agosto le diverse feste della Madonna)./ Sunt
sărbători cu caracter politic (sărbătoarea femeilor adică sărbatoarea de 8
martie), gastronomice (petrecerile cu diversele specialităŃi regionale) si
religios (in special in august variatele sarbatori ale Sfintei Maria).

Anche in febbraio e, marzo ci sono delle manifestazioni popolari molto

185
 interessanti non solo per gli italiani: per esempio il carnevale: / i in
februarie i martie sunt manifestări populare foarte interesante nu doar
pentru italieni: de exemplu carnavalul. Da alcuni anni il Carnevale di
Venezia è di nuovo famoso, ma ci sono delle famose feste in piazza per il
carnevale anche in città più piccole e in paesi del Sud e del Nord: à Ivrea
nel Piemonte, à Bari in Puglia, in Sardegna, ecc./ De câŃiva ani Carnavalul
din VeneŃia este din nou renumit, dar sunt sarbători renumite ale
carnavalului i în orase mai mici i în satele din Sud i din Nord: la Ivrea in
Piemonte, la Bari in Puglia, in Sardinia, etc.

• Vocabular

Vanno volentieri – merg cu plăcere

Feste – sarbători

Per esempio – de exemplu

Carattere politico – caracter politic

Gastronomico – gastronomie

Manifestazioni popolari – manifestări populare

Il carnevale – carnavalul

Da alcuni anni – de câŃiva ani

Lezione /Lectia 16

• Recapitulare/ricapitulazione

• IntroduceŃi participiul trecut în propoziŃiile de mai jos

186
 • L’atleta ha ottenuto una meritata vittoria./ Atletul a obŃinut o victorie
binemeritată

In quella località di montagna noi abbiamo passato giorni tranquilli./ În

acea localitate de munte noi am petrecut zile lini tite

Tu hai visitato diverse citta, ma ami soprattutto la tua città./ Tu ai vizitat

diferite orase, dar iube ti înainte de toate ora ul tău

Andrea ha telefonato a sua sorella, ma lei non può venire. Andrea a

telefonat sorei ei, dar ea nu a putut să vină

Prima di trasferirvi a Milano voi avete abitato à Napoli/ Înainte de a vă

transfera la Milano voi aŃi locuit la Napoli

• Il negozio ha chiuso alle dieci./Magazinul a închis la ora zece.

All’età di cinque anni noi abbiamo avuto un incidente con la bicicletta./

La vârsta de cinci ani noi am avut un accident cu bicicleta

Ho deciso di partire/Am decis să plec

Che hai fatto ieri sera? / Ce ai facut aseară?

Non avete posto i vestiti nell’ armadio./ Nu aŃi pus hainele în dulap

Sono mesi che non hanno scritto alla famiglia./ Sunt luni de cand nu au
scris familiei

La polizia ha presso un ladro. / Politia a prins un hoŃ

• Răspundeti dupa model. ÎnlocuiŃi persoana a doua singular cu

persoana I singular

Dove lavorerai / Unde vei lucra? –Lavorerò all’estero/ Voi lucra in

străinatate

A chi scriverari/ Cui îi vei scrie? Scrivero à Laura/ Îi voi scrie Laurei

187
 Con chi uscirai? Cu cine vei iesi? Uscirò con Andrea/ Voi ie i cu Andrea

Quanto tempo resterai/ Cât timp vei rămâne? Resterò un mese/ Voi
ramâne o lună

Che cosa preparerai? Ce vei pregati? Preparerò delle tartine/ Voi pregati
ni te tartine

Che cosa risponderai? Ce vei raspunde? Risponderò di no/ Voi răspunde

nu

• Alcătuiti frazele după model

È più facile (sognare – guardare in faccia la realtà)

E più facile sognare che guardare in faccia la realtà

E più facile criticare che essere criticati/ Este mai u or să criticăm decât să
fim criticaŃi

È più divertente ballare che fare i compiti/ Este mai distractiv să dansam
decat să ne facem temele

È più rischioso volare che passeggiare/ Este mai riscant să zburăm decât
să ne plimbăm

A volte è più difficile addormentarsi che svegliarsi/ Câteodata este mai

dificil să adormim decât să ne trezim

È sicuramente più piacevole ridere che piangere/ Este cu siguranŃă mai

plăcut să râdem decât să plangem

• CitiŃi următoarele propoziŃii i scrieŃi în paranteză cazul pronumelui

personal, Acuzativ sau Dativ

188
 Conosci te stesso (A) / Cuno ti pe tine insuŃi

Solo a lui ha detto la verita’ (D) / Numai lui i-a spus adevărul

Questo lavoro io l’affido solo a te(D) / Acest lucru eu Ńi-l încredintez numai
Ńie

Domanda a lei se è già passata dal medico(AC)/ Întreab-o pe ea dacă a

trecut pe la medic

Consideravo te il miglior amico (AC) / Te consideram pe tine cel mai bun

prieten

Non chiedere a loro se arriverano domani, non lo sanno ancora(AC)/ Nu-i

întreba pe ei dacă vor ajunge mâine, nu tiu încă.

Ho invitato voi, ma erravate già impegnati (AC)/ V-am invitat pe voi, dar
eraŃi deja ocupaŃi

• Gramatica

• Pronumele personale la cazurile oblice.

Pentru genitiv se folosesc formele posesivului. Pentru dativ şi acuzativ există
două serii de forme: forma tonică sau accentuată şi neaccentuată:

Egli vede me (El mă vede pe mine),

Egli mi vede (El mă vede);

Il professore parla a me (Profesorul îmi vorbeşte mie),

Il professore mi parla (Profesorul îmi vorbeşte).

Tu mi vedi (Tu mă vezi). Formele tonice au însă accent: Tu vedi me (Tu mă

vezi pe mine).

Formele atone au, spre deosebire de cele tonice, o poziŃie fixă.

Spre deosebire de limba română, pronumele tonice nu reiau pronumele atone.

Să se compare:

189
 Egli mi vede El mă vede

Egli vede me El mă vede pe mine.

• Formele tonice au o poziŃie relativ liberă. PoziŃia normală este

după verb. Schimbarea poziŃiei indică insistenŃa deosebită asupra

pronumelui:

Il professore loda me (Profesorul mă laudă pe mine),

Il professore me loda (Profesorul mă laudă).

Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso, -a, -i, -e:

Ho parlato con lui stesso (Am vorbit cu el însuşi). Toate formele tonice se
referă numai la persoane nu la animale sau obiecte.

• Pronumele reflexive.
Pronumele reflexiv propriu-zis este se (forma atonă si) pentru persoana a III-
a.

Pentru persoanele I şi a II-a se folosesc formele me, te, noi, voi (sau formele
atone mi, ti, ci, vi).

La plural forma se poate fi înlocuită de loro :

Egli pensa solo a se (El se gândeşte numai la sine);

Essi parlavano di se sau di loro (Ei vorbeau despre ei).

După prepoziŃiile tra sau fra atunci când acestea indică reciprocitate se
foloseşte obligatoriu la persoana a III-a plural forma loro în loc de se:

Parlavano fra loro (Vorbeau între ei),

Pensavano tra sé = Ciascuno pensava tra sé (Se gândeau în sinea lor =

Fiecare se gândea în sinea lui).

Şi pronumele reflexive tonice se pot întări cu stesso, -a, -i, -e: Parla di se
stesso (Vorbeşte despre sine însuşi).

• Atentie!!

190
2. Toate formele atone, cu excepŃia lui loro se aşază imediat după o serie de
forme verbale şi se scriu într-un singur cuvânt cu acestea. Formele atone sunt
deci enclitice:

a. după verbe la infinitiv: per parlargli (pentru a-i vorbi), senza vederlo (fără
a-l vedea),

che cosa dirle? (ce să-i spun?).

Urmat de o formă atonă infinitivul pierde ultima vocală, -e: per parlare / per
parlarti.

Când verbul este la infinitiv trecut forma atonă se ataşează la auxiliarul

verbului: senza averlo visto (fără să-l fi văzut);

• după verbe la gerunziu: vedendolo (văzându-l), chiedendomi (cerându-

mi).

Când verbul este la gerunziu trecut forma atonă se ataşează la auxiliar:

avendolo visto (pentru că l-a văzut);

• după verbe la imperativ pers. a II-a sg., I şi a II-a pl.: guardami (priveşte-
mă), raccontateci (povestiŃi-ne), diamogli (să-i dăm).

La forma de imperativ negativ, pers. a II-a sg. care este formată din non +
verb la infinitiv prezent, pronumele aton poate sta fie după infinitiv , fie
înaintea lui:

Non parlarmi! sau Non mi parlare! (Nu-mi vorbi!).

• După formele de imperativ monosilabice (deci accentuate) de

persoana a II-a sg. ale verbelor andare (a merge), dare (a da), stare (a
sta), fare (a face), dire (a spune): va', da', sta', fa', di', consoana iniŃială
a pronumelui aton se dublează (cu excepŃia lui gli):

Dammi il tuo libro! (Dă-mi cartea ta !),

Dicci cosa vuoi! (Spune-ne ce vrei!);

Vammi a prendere il giornale! (Du-te şi ia-mi ziarul!);

191
 • foarte rar după participii trecute când apar fără auxiliar sau participii
prezente în construcŃii participiale:

Alzatisi in piedi... (După ce s-au sculat în picioare...);

Mortogli il padre,... (Murindu-i tatăl, după ce i-a murit tatăl...);

Le relazioni sviluppatesi tra i due popoli...(RelaŃiile care s-au dezvoltat

între cele două popoare...);

e. după ecco (iată):

eccomi (iată-mă),

eccoli (iată-i),

eccoti il libro (iată-Ńi cartea).

• În limba veche precum şi azi în unele formule de anunŃuri

În aceste formule este vorba de fapt de si cu valoare impersonală sau de
reflexiv pasiv :

Vendesi apparta-mento... (Se vinde apartament...),

Cercasi dattilografa (Se caută dactilografă).

Formele verbale la care se ataşează pronumele atone nu-şi schimbă accentul:

vedẹndo (văzând) —

vedẹndolo (văzându-l),

guạrda (priveşte) — guạrdali (priveşte-i).

• Non dimenticare/nu uitaŃi!

Pronumele loro deşi urmează întotdeauna după verb nu se ataşează la
acesta:

Offrendo loro dei fiori (Oferindu-le flori). El nu se combină cu ecco când are
valoare de dativ plural.

192
 ! a. Când primul verb este:

volere (a vrea)

dovere (a trebui)

potere (a putea)

sapere (a şti)

volere (a vrea), complementul verbului la infinitiv exprimat prin pronume aton

poate să stea fie ataşat la infinitiv, fie înaintea primului verb:

Io voglio vederlo = Io lo voglio vedere (Eu vreau să-l văd)

Non posso dirgli = Non gli posso dire (Nu-i pot spune)

Devo spiegarti = Ti devo spiegare (Trebuie să-Ńi explic).

• Dacă primul verb este la un timp compus, iar pronumele aton în acuzativ îl
precedă, participiul acestuia se acordă cu pronumele:

Io ho voluto leggerli = Io li ho voluti leggere (Eu am vrut să-i citesc).

• Dacă verbul la infinitiv este la trecut (primul verb fiind dovere sau potere)
pronumele se poate ataşa numai la auxiliarul infinitivului:

Egli deve averlo visto (El trebuie să-l fi văzut).

• Când primul verb se construieşte cu un alt verb la infinitiv având acelaşi

subiect, introdus de o prepoziŃie (di, a), complementul infinitivului se
ataşează numai la infinitiv:

Comincio a leggerlo (încep să-l citesc);

Cerco di trovarlo (încerc să-l găsesc);

Mi accorgo di non capirla (îmi dau seama că nu o înŃeleg).

• Dacă primul verb este însă andare sau stare se admite ca pronumele -
complement al infinitivului să preceadă aceste verbe (sau să le urmeze
imediat atunci când sunt la imperativ, infinitiv etc.):

Vado a vederlo = Lo vado a vedere (Merg să-l văd).

193
 În construcŃia stare + per + verb la infinitiv complementul infinitivului exprimat
prin pronume aton se ataşează la acest infinitiv:

Sto per finirlo (Sunt pe punctul de a-l termina).

• Iar acum să vb despre Florenza

• FIRENZE – città d’arte/Florenta – ora al artelor

Firenze sorge in riva all’Amo, tra il mare Tirreno e l’Adriatico, quasi al centro
della penisola italiana, e fu fondata dai Romani nel primo secolo. / FlorenŃa se
ridică pe malul Amo , între marea Tireniană i Adriatică, aproape in centrul
peninsulei italiene, i a fost fondată de Romani în primul secol.

Il periodo di massimo splendore nelle arti e nella cultura inizia nel XV secolo,
quando la citta passò sotto la Signoria dei Medici./ Perioada de maximă
splendoare în arte i în cultură începe în sec al XV –lea, cand ora ul trece sub
Guvernul familiei Medici.

Al granducato dei Medici successe, nel XVIII secolo, quello dei Lorena, fino a
quando, nel 1860, la Toscana entro’ a far parte del Regno d’Italia, di cui Firenze
fu la capitale dal 1865 al 1871.La Marele ducat al familiei Medici, i-a urmat, in
secolul al XVIII, acela al Lorenilor, pana cand , in 1860, Toscana va face parte
din Regatul Italiei, din care FlorenŃa este capitală din anul 1865 până în anul
1871.

Firenze conserva un eccezionale patrimonio d’arte, testimonianza splendida

della sua scultura; Brunelleschi e Donatello, iniziatori del Rinascimento; Ghiberti,
il Botticelli e i geni universali di Leonardo da Vinci e di Michelangelo./ FlorenŃa
conservă un exceptional patrimoniu de artă, mărturie splendidă a sculpturii sale;
Brunelleschi si Donatello, promotorii Renasterii; Ghiberti, Botticelli i geniile
universale ale lui Leonardo da Vinci i ale lui Michelangelo.

Le loro opere sono raccolte nei numerosi musei della città gli Uffizi, la più
famosa Pinacoteca del mondo./ Operele lor au fost reunite în numeroase muzee
ale orasului Uffizi, cea mai faimoasă galerie a lumii.

il Bargello, con le sculture del Rinascimento / Bargello cu sculpturile

194
Rena terii

Sempre à Firenze con Petrarca e con Boccacio si affermarono gli studi

letterari;/ Tot la FlorenŃa cu Petrarca i cu Boccacio se afirmă studiile literare; con
l’Umanesimo fu valorizzata la cultura classica e rinnovata la filosofia;/ cu
umanismul a fost valorizată cultura clasica si reinnoită filozofia, con Guicciardini
la prosa storica;/ cu Guicciardini proza istorică; con Galileo la moderna scienza
sperimentale. / cu Galileo stiinŃa modernă experimentală.

Numerosi e di particolare interesse sono i musei scientifichi ,da quello di

Storia della Scienza al Museo di Mineralogia, a quello di Antropologia ed
Etnologia./ Numeroase i de un deosebit interes sunt muzeele tintifice, de la
acela al Istoriei Mineralogiei, la acela de Antropologie i Etnologie.

Vastissime collezioni bibliografiche sono conservate nella Biblioteca

Nazionale Centrale e in altre biblioteche famose/ Vaste colecŃii bibliografice sunt
păstrate în Biblioteca NaŃională Centrală i în alte biblioteci renumite.

• Vocabular

Sorge – se ridică

In riva a – pe malul

La Signoria – formă de guvern de tip monarhic- absolutist, cu caracter ereditar

successe – i-a urmat

vissero – au trăit

gli iniziatori – promotorii

il Rinascimento – Rena terea

sono raccolte – sunt reunite

segnano – marchează

fu valorizzata – a fost valorizată

la scienza sperimentale – tiinŃa experimentală

195
Lectia /lezione 17

PRONUMELE DE POLITEłE

(I pronomi di cortesia)

• Pronumele de politeŃe sunt Lei sau Ella pentru singular şi Loro pentru
plural. Forma Lei (sau Ella), la origine pronume personal de pers. a III-
a sg. feminin folosită ca pronume de politeŃe nu mai realizează
opoziŃia de gen.

• Forma Loro, ca de altfel şi pronumele personal de pers. a III-a pl., de

asemenea nu realizează opoziŃia de gen.

Când Lei şi Loro sunt subiecte, verbele se pun la pers. a III-a sg. şi respectiv
pl.:

Lei legge (Dumneavoastră citiŃi);

Loro leggono (Dumneavoastră citiŃi).

Trebuie remarcat că în limba italiană pronumele de politeŃe în nominativ

realizează opoziŃia de număr:

Lei, signore (Dumneavoastră, domnule),

Lei, signora (Dumneavoastră, doamnă),

Loro signori (Dumneavoastră, domnilor),

Loro, signore (Dumneavoastră, doamnelor).

• (În limba română pronumele de politeŃe în nominativ nu realizează

nici o opoziŃie, forma Dumneavoastră folosindu-se pentru
singular şi plural, masculin şi feminin.)

196
Ella şi apoi Lei au înlocuit formulele de adresare Vostra Signoria

• Adjectivele nume predicative precum şi participiile verbelor care se

conjugă cu essere se acordă cu genul real al persoanei căreia ne
adresăm:

Lei, signore, e stanco? (Dv., domnule, sunteŃi obosit?);

Lei, signora, sembra stanca (Dv., doamnă, păreŃi obosită);

Loro, signori, sono arrivati troppo tardi (Dv., domnilor, aŃi sosit prea
târziu);

Loro, signore, sono venute in tempo (Dv., doamnelor, aŃi venit la timp). În
lipsa substantivului la vocativ, genul persoanei rezultă din acord:

Lei è molto buono (Dv. sunteŃi foarte bun).

• În cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare ale prenumelor

personale Lei şi Loro: Io parlavo di Lei (Eu vorbeam despre Dv.);

Mi rivolgo a Lei (Mă adresez Dv.);

Vorrei rivedere Loro (Aş vrea să vă revăd pe Dv.).

• La formele atone, pentru singular se folosesc numai formele feminine

corespunzătoare lui Lei indiferent de genul real al persoanei:

Io La rispetto (Eu vă respect),

Io Le parlo (Eu vă vorbesc).

La plural se folosesc în acuzativ formele masculine sau feminine, în funcŃie

de genul real:

Io Li conosco (Eu vă cunosc), Io Le conosco (Eu vă cunosc).

• PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE POSESIVE

(I pronomi e gli aggettivi possessivi)

197
 Posesivul, ca şi în limba română, implică o dublă referinŃă: la posesor şi la
obiectul posedat. Această dublă referinŃă se manifestă prin formă, care indică
persoana şi numărul posesorului, şi prin acordul în gen şi număr cu obiectul
posedat.

• Formele adjectivelor şi prenumelor posesive sunt identice, cu diferenŃa

că pronumele sunt întotdeauna articulate.

Schema posesivelor:

Obiect posedat

Gen şi
Masc. Fem.
Nr. Masc. pl. Fem. pl.
sing. sing.
Pers.

P I sing. mio mia miei mie

o
s
e
s II sing. tuo tua tuoi tue
o

III sing. suo sua suoi sue

I pl. nostro nostra nostri nostre

II pl. vostro vostra vostri vostre

III pl. loro

• Masculin Feminin

Il Mio – al meu la mia – a mea

Tuo – al tau tua – a ta

198
Suo – al sau sua – a sa

Il nostro – al nostru nostra – a noastra

Vostro – al vostru vostra – a voastra

 • Plural masculin Plural feminin

i miei – ai mei le mie – ale mele

i tuoi – ai tăi le tue – ale tale

i suoi – ai săi le sue – ai săi

i nostri – ai no tri le nostre – ale noastre

i vostri – ai vo tri le vostre – ale voastre

le loro- ale dvs

• După cum se vede, atunci când posesorul este la pers. a III-a pl. există
o singură formă loro, indiferent de genul şi numărul obiectului posedat.

Posesivele care corespund prenumelor de politeŃe sunt cele de pers. a III-a

sg. şi respectiv a III-a pl.:

La Sua famiglia (Familia Dv.),

I Suoi amici (Prietenii Dv.),

Le Loro famiglie (Familiile Dv.).

ADJECTIVELE POSESIVE

• Adjectivele posesive stau între articol şi substantivul la care se referă:

Il mio compagno (colegul meu), la tua idea (ideea ta), i suoi amici (prietenii
săi).

Articolul hotărât poate fi înlocuit de ciascuno, -a (fiecare), ogni (fiecare)

când

substantivul este la singular, sau de questo, -a, -i, -e (acesta), quello, -a, -i, -e
(acela) indiferent de numărul substantivului:

ciascun mio amico (fiecare prieten al meu),

199
questo mio compagno (acest coleg al meu),

quella tua idea (acea idee a ta),

quei suoi amici (acei prieteni ai săi).

• Între posesiv şi substantiv se pot intercala adjective calificative, numerale

cardinale, ordinale sau toate acestea împreună.

Ordinea este: i miei primi cinque cari compagni (primii mei cinci dragi
tovarăşi).

Rinnegava le sue stesse idee (Renega propriile sale idei, înseşi ideile sale,
până şi ideile sale).

Uneori stesso poate preceda posesivul: le stesse sue idee (aceleaşi idei ale
sale).

Posesivul poate fi precedat, când substantivul este la singular, de articolele

nehotărâte un, una: un mio amico (un prieten de-al meu), una mia idea (o idee
de-a mea).

• Între articolul nehotărât şi posesiv se poate intercala adjectivul nehotărât

certo:

un certo suo amico (un oarecare prieten de-al său).

Dacă substantivul este la plural, articolul nehotărât poate fi înlocuit cu alcuni, -

e, certi, -

alcuni miei amici (unii prieteni de-ai mei),

certi miei amici (unii prieteni de-ai mei) dar

• Posesivul poate sta şi după substantiv; această poziŃie este mai rară când
posesivul este precedat de articol hotărât şi se întâlneşte cu o oarecare
frecvenŃă când este precedat de demonstrative, articol nehotărât,
adjective nehotărâte:

un mio amico = un amico mio (un prieten de-al meu)

200
 un certo mio amico = un certo amico mio (un oarecare prieten de-al meu)

questo mio amico = questo amico mio (acest prieten al meu)

ciascun mio amico = ciascun amico mio (fiecare prieten de-al meu)

alcuni miei amici = alcuni amici miei (unii, câŃiva prieteni de-ai mei)

certi miei amici = certi amici miei (unii prieteni de-ai mei).

• Când grupul substantiv + posesiv este la vocativ, posesivul stă de obicei

după substantiv şi nu este tradus în limba română:

Amici miei! (Prieteni!);

Padre mio! (Tată!);

Mamma mia! (Mamă!).

• Dacă substantivul este însoŃit de un adjectiv calificativ, se preferă ca

posesivul să stea după substantiv dacă acesta este la plural:

Cari amici miei! (Dragi prieteni!), dar înaintea substantivului dacă acesta este
la singular:

Mio caro amico! (Dragul meu prieten!).

• Iar acum sa vorbim despre pronumele demonstrative

• Nu uitati/Non dimenticate

• Pronumele demonstrative,

Se referă

1.la fiinŃe şi la obiecte.

2. Se referă numai la persoane.

Are următoarele forme:

201
 Sing. Pl.

Masc. Fem. Masc. Fem.

questo questa questi queste

codest codest
codesto codesti
a e

quello quella quelli quelle

După Questo, -a, -i, -e indică o persoană sau un obiect apropiat de cel care
vorbeşte (pers.I).

Codesto, -a, -i, -e (cu varianta cotesto, -a, -i, -e) indică o persoană sau un
obiect apropiat de cel căruia i se vorbeşte (de pers. a II-a).

Quello, -a, -i, -e indică apropierea de pers. a III-a şi deci depărtarea de cel
care vorbeşte.

• Codesto este puŃin folosit, sistemul demonstrativelor care se aplică atât la

persoane cât şi la obiecte reducându-se la două forme: questo pentru
apropiere şi quello pentru depărtare.

În expresia in quel di. urmat de un nume de localitate, quello înseamnă

„zonă, teritoriu, provincie":

in quel di Napoli (în provincia Napoli).

• Demonstrativele questo, codesto, quello pot fi întărite cu adverbe (fiecărui

demonstrativ îi corespunde un adverb):

questo qui sau questo qua (acesta de aici),

codesto costì sau codesto costà (acesta de acolo),

quello lì sau quello là (acela de acolo).

• Formele de masc. sg. questo, quello, mai rar codesto, se folosesc în

202
 sensul neutru de „acest lucru, aceasta":

Non voglio dire questo (Nu vreau să spun asta);

Quello che dici sembra vero (Ceea ce spui pare adevărat), înainte de che,
quello poate apărea în varianta quel:

Non ricordo quel che mi ha detto (Nu-mi amintesc ceea ce mi-a spus).

• În cazul în care ne referim la un obiect din două sau la o mulŃime de

obiecte din două mulŃimi, lui questo i se opune altro precedat de articolul
hotărât: l'altro (celălalt), l'altra (cealaltă) etc.:

Non questo, voglio l'altro (Nu pe acesta, îl vreau pe celălalt).

L'altro poate fi înlocuit de quell'altro, formă folosită mai ales când ne referim
la un obiect (mulŃime) din trei obiecte (mulŃimi).

• În cazul acesta vom avea un sistem format din trei unităŃi: questo
(acesta), quello (acela), quell'altro (celălalt).

Toate aceste pronume pot fi adjective demonstrative.

2. Se referă numai la persoane următoarele demonstrative:

Questi şi quegli se folosesc numai pentru masc. sg. şi de asemenea indică o

persoană apropiată (questi) sau depărtată (quegli).

Questo è Carlo (Acesta este Carlo). Aceste două pronume demonstrative pot
îndeplini numai funcŃie de subiect. Sunt frecvent înlocuite de questo, quello.

• Nu uitati!
Nici unul din pronumele demonstrative care se folosesc numai pentru
persoane nu poate fi adjectiv.

• Pentru a exprima un sens neutru („aceasta, acest lucru") se foloseşte

pronumele ciò, care este invariabil:

Ciò e vero (Aceasta este adevărat). Poate fi urmat de relativul che: Ciò

203
 che mi hai detto non mi interessa (Ceea ce mi-ai spus nu mă interesează).

• În unele cazuri poate fi înlocuit de forme pronominale atone:

––când este în acuzativ poate fi înlocuit de lo:

Ti ho detto ciò (łi-am spus aceasta) — Te l'ho detto (łi-am spus-o);

• când este precedat de prepoziŃia di (despre) poate fi înlocuit de particula

pronominală ne:

Ti ho parlato di ciò (łi-am vorbit despre asta) — Te ne ho parlato (łi-am

vorbit);

• când este precedat de prepoziŃia a (la) poate fi înlocuit de particula ci:

Ho pensato a ciò (M-am gândit la aceasta) — Ci ho pensato (M-am gândit).

!! Nici un pronume demonstrativ nu poate fi însoŃit de articol.

ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE

• Adjectivele demonstrative sunt: questo, -a, -i, -e (acasta,...), codesto,

-a, -i, -e (acesta,...), quello, -a, -i, -e (acela,...) care se pot folosi şi ca
pronume . Ele precedă întotdeauna substantivul.

• Cu sens de adjectiv demonstrativ se poate folosi şi l'altro (altul), l'altra

(alta), gli altri (alŃii), le altre (altele) înaintea substantivelor, opunându-se
lui questo într-o enumerare.

Nu am inclus pe altro, -a, -i, -e în categoria demonstrativelor pentru că avem de-

a face cu un adjectiv nehotărât, căruia numai articolul îi conferă sens de
demonstrativ. Demonstrativele propriu-zise nu sunt niciodată precedate de
articol.

Questo, -a (deci formele de singular) se pot elida înaintea substantivelor sau

adjectivelor care încep cu vocală: questo ragazzo (acest băiat), questa matita

204
(acest creion) dar quest'amico (acest prieten), quest'attrice (această actriŃă).

Quello prezintă variante poziŃionale în funcŃie de iniŃiala substantivului sau

adjectivului următor .

quel libro (acea carte); quello scienziato (acel savant) şi quell' înainte de
vocală: quell'attore (acel actor)

• La plural există numai două variante:

quei înainte de consoană în afară de s + consoană, z, pn, ps, gn, x, i
semivocalic: quei libri (acele cărŃi) şi quegli în celelalte contexte:

quegli scienziati (acei savanŃi),

quegli attori (acei actori).

La feminin singular există varianta quella înainte de consoană:

quella borsetta (geanta aceea)

şi quell' înainte de vocală: quell'attrice (artista aceea).

La plural există o singură formă: quelle:

quelle borsette, quelle attrici (genŃile acelea, artistele acelea).

• Adjectivele demonstrative înlocuiesc articolele şi deci nu apar niciodată

precedate de articol, în grupul nominal au aceeaşi poziŃie ca articolul:

precedă substantivul şi toŃi determinanŃii săi (adjective calificative, posesive,

numerale cardinale şi ordinale) cu excepŃia lui tutto şi ambedue:

questi amici miei (aceşti prieteni ai mei),

quel mio compagno (acel coleg al meu),

quei begli alberi (acei copaci frumoşi),

Quello (şi mai rar questo) pot fi înlocuite de tale (pl. tali) care în acest caz are
funcŃie de adjectiv demonstrativ:

Savonarola fu arso sul rogo. Tale avvenimento accadde in Firenze

(Savonarola a fost ars pe rug. Acest eveniment a avut loc la FlorenŃa);

205
 Dopo aver detto tali parole, se ne andò (După ce a spus acele cuvinte,
plecă).

• Ca şi celelalte adjective demonstrative, tale înlocuieşte articolul hotărât

şi de aceea nu apare niciodată precedat de articol.

Tale poate fi adjectiv calificativ şi atunci se traduce astfel, asemenea. În

acest caz este sinonim cu adjectivul siffatto.

Spre deosebire de adjectivul tanto (atât), care se referă la cantitate, tale

(astfel) se referă la calitate. Tale poate fi urmat de o construcŃie infini-tivală cu
sens consecutiv introdusă de prepoziŃia da sau de o propoziŃie consecutivă
introdusă de conjuncŃia che:

Era un tale freddo, che tutti eravamo gelati (Era un asemenea frig, încât toŃi
eram îngheŃaŃi).

În funcŃie de adjectiv calificativ, tale este precedat de articolul nehotărât atunci

când face parte din grupul nominal; poate avea şi funcŃie de nume predicativ şi în
acest caz este urmat de o construcŃie infinitivală sau o propoziŃie consecutivă:

Il tempo era tale da obbligarci a stare in casa (Timpul era aşa (de urât)
încât ne obliga să stăm în casă).

Tale nu are grade de comparaŃie, întrucât sensul său implică o comparaŃie

(aşa cum nu poate avea grade de comparaŃie adjectivul identico) Aşezat după
substantiv sau atunci când are funcŃie de nume predicativ tale poate fi urmat d un
complement de comparaŃie introdus de relativul quale:

L'ho trovato tale, quale me l'avevi descritto tu (L-am găsit aşa cum mi l-ai
descris tu); Era un lavoro tale, quale voleva lui (Era o lucrare aşa cum voia el);

Tale il figlio, quale il padre (proverb: „Cum e turcul şi pistolul"; literal: Aşa
(este) fiul, cum (este) tatăl). Uneori în locul lui quale se repetă tale: Tale la madre,
tale la figlia (Aşa cum este mama, este şi fiica).

Lectura

• Il lavoro
Mi chiamo Antonia Castelli, sono sposata, ma non ho ancora figli. Io sono
infermiera e mio marito lavora in un’agenzia turistica./ Mă numesc Antonella

206
Castelli, sunt căsatorită, dar nu am încă copii. Eu sunt asistentă medicală i sotul
meu lucrează intr-o agenŃie turistică.

Ogni giorno mi alzo alle sette meno un quarto./ În fiecare zi mă trezesc la ora 7
fără un sfert. Prima preparo il caffè, facciamo colazione insieme./ Poi, verso le
sette e mezza, porto mio marito all’agenzia in macchina e dopo vado
all’ospedale./ Înainte pregătesc cafeaua, luăm micul dejun împreuna/ Apoi, pe la
orele 7 i jumătate, îl duc pe soŃul meu la agenŃie cu ma ina i după aceea merg la
spital. Di solito lavoro dalle otto alle quatro, con una breve pausa per il pranzo./
De obicei lucrez de la orele opt la orele 4, cu o pauză de prânz. Mangio alla
mensa. Mio marito invece pranza quasi sempre da sua madre che abita vicino al
suo ufficio./ manânc la cantină. SoŃul meu insă ia prânzul aproape mereu la
mama sa care locuie te lângă biroul său.

Dopo il lavoro faccio la spesa e vado a prendere mio marito. Arrivata finalmente a
casa, mi riposo un pò e poi preparo la cena./ După servici fac cumpărăturile i
merg sa-l iau pe soŃul meu. Sosită în sfârsit acasă, mă odihnesc puŃin i apoi
pregătesc cina.

Talvolta faccio anche il turno di notte./ Câteodata fac i tura de noapte

Mio marito lavora spesso anche di sera: fa traduzioni e scrive lettere in inglese e
tedesco per i clienti stranieri del suo ufficio./ SoŃul meu lucrează des i seara: face
traduceri i scrie scrisori în engleză i germană pentru clienŃii străini ai biroului
său.

Anch’io nel tempo libero mi occupo di lingue: ogni giovedi frequento un corso di
spagnolo./ i eu în timpul liber mă ocup de limbi straine: în fiecare joi frecventez
un curs de limba spaniolă.

• Vocabular

Sono sposata – sunt căsătorită

Infermiera – asistentă medicală

Sette meno un quarto – apte fără un sfert

Talvolta – câteodată

207
Turno di note – tură de noapte

Clienti stranieri – clienŃi străini

Lectia/lezione 18

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE

(I pronomi e gli aggettivi di identità)

• În această categorie intră stesso - insumi, -a, -i, -e şi medesimo, -a, -i,
-e. În funcŃie de sens se disting:

1. Adjective de întărire.

2. Adjective şi pronume demonstrative de identitate. Atât stesso cât şi

medesimo pot avea ambele funcŃii depinzând de context.

3. Ca adjective de întărire stesso şi medesimo (cel din urmă foarte puŃin

folosit în această funcŃie) stau după pronume personale, nume proprii sau
substantive determinate (cu articol hotărât sau adjective demonstrative).

Ele se traduc cu „însumi", „însuŃi" etc.

• Spre deosebire de limba română unde aceste forme se acordă şi în

persoană, în italiană ele se acordă numai în gen şi număr:

io stesso (eu însumi),

io stessa (eu însămi),

essi stessi (ei înşişi),

voi stessi (voi înşivă),

Carlo stesso (Carlo însuşi), Susanna stessa (Suzana însăşi), il professore

stesso (profesorul însuşi), gli operai stessi (muncitorii înşişi), questo professore
stesso (însuşi acest profesor) etc.

In contextul substantivului cu articolul hotărât, prin schimbarea poziŃiei

înaintea substantivului, stesso devine d studente stesso (studentul însuşi) cu lo
stesso studente (acelaşi student).

208
 • Adjectivele de întărire pot sta lângă adjective posesive (între acestea şi
substantiv) întărindu-le sensul : la mia stessa idea (propria mea idee)

. În acelaşi context aşezate după substantiv, întăresc sensul acestuia: la mia

idea stessa (ideea mea însăşi, chiar ideea mea).

Aşezat înaintea posesivului, stesso devine adjectiv demonstrativ de

identitate: la stessa mia idea (aceeaşi idee a mea)

Ca adjective demonstrative de identitate, stesso şi medesimo precedă

substantivele fiind însă precedate la rândul lor de articolul hotărât, mai rar
nehotărât:

Il stesso ragazzo (acelaşi băiat),

gli stessi problemi (aceleaşi probleme),

le stesse amiche (aceleaşi prietene),

uno stesso ragazzo (un acelaşi băiat).

PRONUMELE RELATIVE

(I pronomi relativi)

• Pronumele relative reiau un substantiv sau un pronume dintr-o

propoziŃie regentă introducând o subordonată pe lângă aceasta.
Pronumele relative au funcŃie sintactică în propoziŃia subordonată.

FaŃă de propoziŃia regentă, subordonata are o funcŃie sintactică şi nu relativul

luat separat. În L'uomo, che e arrivato, è stanco (Omul care a sosit este obosit)
209
che este subiectul subordonatei (al verbului è arri-vato) iar propoziŃia
subordonată, che è arrivato are funcŃie de atribut al substantivului l'uomo din
propoziŃia regentă.

• Pronumele relative sunt:

I. che (care)

II. il quale, la quale, i quali, le quali (care)

III. chi (cine)

IV. qua (aici)

CHE

• Che este invariabil în număr şi gen, reluând substantive, la masc. sg.,

masc. pl., fem. sg., fem. pl.: L'uomo che viene... (Omul care vine...),

La ragazza che viene... (Fata care vine),

Gli uomini che vengono... (Oamenii care vin...),

Le ragazze che vengono... (Fetele care vin...).

Pronumele relative che şi il quale introduc subordonate atributive, numite şi

relative.

Che prezintă două forme în funcŃie de cazul în care se găseşte în propoziŃia

subordonată.

Pentru nominativ şi acuzativ se foloseşte forma che: pentru genitiv, dativ şi

toate cazurile prepoziŃionale, forma cui.

nto, -a, -i, -e (cât, câtă, câŃi, câte)

V. on Nominativ: Il ragazzo che corre... (Băiatul care aleargă...)

Acuzativ: Il ragazzo che vedo... (Băiatul pe care îl văd...)

Che poate fi înlocuit numai în nominativ de il quale, la quale, i quali, le quali

care se acordă în gen şi număr cu substantivul reluat:

210
 L'uomo il quale viene... (Omul care vine...),

Gli uomini i quali vengono... (Oamenii care vin...).

• Important de reŃinut!
Cui este de asemenea invariabil în număr şi gen: apare numai în genitiv, dativ
şi în celelalte cazuri prepoziŃionale:

1) În genitiv cui stă între articol şi substantivul care reprezintă obiectul

posedat (cui înlocuieşte posesorul). Substantivul care reprezintă obiectul posedat
poate fi la:

Nominativ: Ecco il ragazzo, il cui padre è ingegnere (Iată băiatul al cărui

tată este inginer)

Acuzativ: Ecco il ragazzo, il cui padre hai conosciuto (Iată băiatul pe al

cărui tată 1-ai cunoscut)

Dativ: Ecco il ragazzo, al cui padre ho chiesto un'informazione (Iată

băiatul tatălui căruia i-am cerut o informaŃie)

• Cazuri prepoziŃionale: Ecco il ragazzo, del cui padre ti ho parlato

(Iată băiatul despre al cărui tată Ńi-am vorbit)

Ecco il ragazzo, con il cui padre abbiamo parlato (Iată băiatul cu al cărui tată
am vorbit)

Ecco il ragazzo, dal cui padre ho comprato la casa (Iată băiatul de la al

cărui tată am cumpărat casa).

În toate aceste exemple cui poate fi înlocuit cu del quale, dei quali, della
quale, delle quali acordate în gen şi număr cu posesorul (substantivul reluat din
propoziŃia regentă). Formele del quale etc.

stau însă după substantiv: Ecco il ragazzo, il padre del quale è ingegnere
(Iată băiatul al cărui tată este inginer), .

..il padre del quale hai conosciuto (...pe tatăl căruia l-ai cunoscut), .

..al padre del quale ho chiesto un'informazione (...tatălui căruia i-am cerut o
informaŃie),

211
 ...del padre del quale ti ho parlato (...despre al cărui tată Ńi-am vorbit) etc.

2) În cazurile prepoziŃionale, cui este precedat de prepoziŃia respectivă

(prepoziŃia a pentru dativ) şi stă imediat după substantivul din regentă la
care se referă:

Il libro di cui Charlie mi ha parlato... (Cartea despre care Charlie mi-a

vorbit...)

Il libro di cui ho letto qualche pagina... (Cartea din care am citit câteva
pagini...)

Il libro a cui mi riferivo... (Cartea la care mă refeream...)

Il bambino a cui ho dato un gelato... (Copilul căruia i-am dat o îngheŃată...)

La giovane con cui ho parlato... (Tânăra cu care am vorbit...)

Gli studenti, per cui sono venuto... (StudenŃii pentru care am venit...)

Le stanze, in cui abitavamo... (Camerele în care locuiam...).

• Cui mai poate apărea uneori în dativ fără prepoziŃie: Il ragazzo cui ho
parlato... (Băiatul căruia i-am vorbit...). Limba modernă preferă a cui.

• Che poate relua nu numai un substantiv dar şi un demonstrativ:

quello che (acela care),

questi che (aceştia care),

lo stesso che (acelaşi care).

De asemenea demonstrative neutre: quello che sau quel che (ceea ce), ciò che
(ceea ce).

• Che poate înlocui pe ciò che, deci are valoare de demonstrativ neutru şi în
acelaşi timp de relativ. Se traduce cu „ceea ce, lucru care" şi se referă la o
întreagă propoziŃie:

Mi piace cantare, che per me è un divertimento (îmi place să cânt, ceea ce

pentru mine este o distracŃie).

212
 • Limba modernă preferă în acest caz să folosească pe il che:
Afferma di non aver saputo, il che non è vero (Afirmă că nu a ştiut, ceea ce
nu e adevărat);

Egli dice che verrà, del che non sono convinto (El spune că va veni, lucru de
care nu sunt convins).

Şi cui poate avea (mai rar) valoare neutră după prepoziŃia per:

Sono venuto troppo tardi, per cui non ho sentito la prima parte della
conferenza (Am venit prea târziu, fapt pentru care nu am auzit prima parte a
conferinŃei).

Ciò che sau tutto ciò che mai pot fi înlocuite de quanto care de asemenea are
valoare demonstrativă şi relativă în acelaşi timp.

Spre deosebire de che sau il che care introduc relative, quanto introduce
completive :

Ricorda quanto ti ho detto! (Aminteşte-Ńi tot ceea ce Ńi-am spus!); Mi riferisco

a quanto dicevano loro (Mă refer la ceea ce spuneau ei).

• IL QUALE, LA QUALE, I QUALI, LE QUALI

Il quale, la quale, i quali, le quali se acordă în număr şi gen cu substantivul

reluat în propoziŃia relativă (de fapt numai articolul se acordă în gen).

Aceste forme pot înlocui atât pe che în nominativ cât şi pe cui, fiind în acest caz
precedate de prepoziŃiile respective. Spre deosebire de cui, il quale în genitiv stă
întotdeauna după substantivul — obiect posedat:

Ecco un libro, il cui titolo e ben trovato = Ecco un libro, il titolo del quale è ben
trovato (Iată o carte al cărei titlu este bine găsit);

Ecco un volume del cui valore non so niente = Ecco un volume, del valore
del quale non so niente (Iată un volum despre a cărui valoare nu ştiu nimic).

• Atentie!!

• Deşi absolut sinonim cu che (nominativ) şi cui, il quale este mai

puŃin frecvent:

213
 ––Se preferă il quale când substantivul reluat mai are o relativă: Il romanzo
di cui ti ho parlato, Il quale sembra migliore degli altri... (Romanul despre
care Ńi-am vorbit, care pare mai bun decât celelalte...).

––Se foloseşte il quale pentru a evita ambiguitatea în fraze ca: Il fratello della
signora che abita da noi... (Fratele doamnei care locuieşte la noi...).

Dat fiind că relativul che nu distinge genul şi numărul, propoziŃia relativă se

poate referi atât la il fratello (fratele locuieşte la noi) cât şi la la signora (doamna
locuieşte la noi).

În primul caz vom spune: Il fratello della signora il quale abita da noi,

în al doilea caz: Il fratello della signora la quale abita da noi.

Nici il quale nu rezolvă ambiguitatea dacă cele două substantive nu diferă în

gen.

Pronumele relativ

• CHI
Chi este invariabil si se refera în special la persoane, mai rar la animale.

Corespunde relativului cine din limba română.

Chi se referă la substantive masculine şi feminine, la singular. Se deosebeşte

de celelalte relative prin dubla sa natură de demonstrativ şi relativ.

• Chi se poate descompune în colui che, quello che, colui il quale (acela
care), colei che, quella che, colei la quale (aceea care).

Chi este aşadar forma sintetică, iar colui che etc. formele analitice
corespunzătoare aceluiaşi conŃinut.

În forma analitică colui, quello etc. constituie antecedentul iar che, Il quale etc.
relativul.

Chi introduce propoziŃii subiective şi completive. În propoziŃia subordonată,

chi poate avea funcŃia de subiect sau de complement direct:

Chi non e preparato, sarà bocciato all'esame (Cine nu este pregătit va fi picat
214
la examen).

În propoziŃia subiectivă, chi este subiectul verbului è preparato.

Chi hai visto è un mio amico (Cel pe care l-ai văzut este un prieten de-al
meu). În propoziŃia subiectivă, chi este complementul direct al verbului hai visto.

Non conosco chi è venuto (Nu cunosc pe cel care a venit). În completiva
directă, chi este subiectul verbului è venuto.

Non vedo chi mi hai mostrato (Nu-l văd pe cel pe care mi l-ai arătat).

În completiva directă, chi este complementul direct al verbului hai mostrato.

• Chi poate introduce şi alte tipuri de propoziŃii subordonate cu condiŃia:

• să aibă în subordonată funcŃia de subiect sau complement direct:

Non mi riferisco a chi parlava prima (Nu mă refer la cel care vorbea
înainte). Chi este subiectul completivei indirecte. În Non andare con chi
non conosci (Nu merge cu cineva pe care nu-l cunoşti) chi este
complementul direct din completiva indirectă;

b) să aibă în subordonată aceeaşi funcŃie pe care subordonata o are

Mi occupo di chi mi hai detto (Mă ocup de cel de care mi-ai spus).

În proverbe, chi are sens nedefinit, apropiindu-se de pronumele nehotărâte:

Chi rompe, paga (Cine sparge, plăteşte).

• QUANTO, -A, -I, -E

Quanto, -a, -i, -e are ca şi chi o dublă natură, de demonstrativ şi relativ. La

feminin singular este puŃin folosit.

Quanto poate fi înlocuit cu tutto quello che, tutto ciò che

Ca şi chi, quanto poate avea în subordonată funcŃie de subiect sau

215
complement direct:

Sono stati ammessi quanti si sono presentati all'esame (Au fost admişi
toŃi câŃi / toŃi cei care s-au prezentat la examen);

• ONDE/CU CARE

Onde este foarte puŃin folosit în limba contemporană, fiind înlocuit cu di cui,
da cui, con cui în funcŃie de context:

Di quei sospiri, ond'io nutriva il core (onde = di cui, con cui) (Petrarca
„Despre acele suspine, cu care îmi hrăneam inima");

I mali ond'era afflitto... (onde = per cui) (Nenorocirile pentru care era
mâhnit...).

• Cum sa scriem o scrisoare in limba italiana/ come scriviamo una

lettera nella lingua italiana

Caro Allessandro,/ Draga Alexandru

Ho saputo da Piero che hai avuto molto da fare nell’ultimo periodo, che hai
fatto gli esami e che sono andati bene./ Am aflat de la Piero che ai fost ocupat in
ultima perioada, ca ai dat examenele si ca au mers bine.

Congratulazioni! / Felicitari! Ho tanta voglia di rivederti e percio’ vorrei invitarti

a venire qui da noi al mare/ Mi-e foarte dor sa te revad si de aceea as dori sa te
invit sa aici aici la noi la mare.

Domenica, i miei genitori vanno in America da parenti ed io resto sola con le

mie amiche. Non le conosci ancora, vero? Sono molto allegre e simpatiche./
Duminica, parintii mei merg in America la rude si eu raman singura cu prietenele
mele. Nu le cuno ti încă, e adevarat? Sunt foarte vesele si simpatice

Se puoi venire, siamo in quatro - sarebbe tanto bello!/ Dacă poŃi veni, suntem
in patru – ar fi foarte frumos!

216
 Qui fa ancora caldo mentre da voi fa molto fresco, come ho letto sul giornale.
/Aici este încă cald în timp ce la voi este foarte răcoros, după cum am citit in ziar.

Una ragione di più per venire qui! Aspetto una tua telefonata per giovedi e
venerdi sera./ O argument in plus pentru a veni aici! A tept un telefon joi sau
vineri seara

Un affettuoso abbraccio/ O imbratisare

afectuoasa

Simona

Lectia/lezione 19

Gramatica

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE

ŞI EXCLAMATIVE

(I pronomi e gli aggetivi interrogativi ed esclamativi)

Toate interogativele şi exclamativele, pronume şi adjective, au funcŃie de relative

în propoziŃiile interogative indirecte.

• Interogativele sunt:

217
 I. Chi? (cine?)

II. Che? (ce?, care?)

III. Quale? (care?)

IV. Quanto? (cât?)

Chi, invariabil, apare numai ca pronume interogativ. Ca şi relativul chi se

referă numai la persoane şi cere acordul verbului în masculin sau feminin
singular, rar plural:

Chi è? (Cine este?);

Voi chi siete? (Voi cine sunteŃi?);

A chi devo rivolgermi? (Cui trebuie să mă adresez?);

Di chi stavi parlando? (Despre cine vorbeai?);

con chi hai votato? (Cu cine ai votat?);

Con chi devo discutere? (Cu cine trebuie să discut?);

Dimmi a chi alludevi? (Spune-mi la cine făceai aluzie?).

• După cum se vede, chi poate îndeplini diverse funcŃii în propoziŃie,

putând fi precedat de prepoziŃii.

• Che, invariabil, poate fi atât pronume cât şi adjectiv interogativ şi se

referă numai la obiecte şi animale.

Se poate referi la persoane când înlocuieşte substantive—nume predicative:

Tu che sei? (Tu ce eşti?) — Sono studente (Sunt student);

Sono italiano (Sunt italian);

• Quale poate fi atât pronume cât şi adjectiv; se acordă in număr (pl.

quali) cu substantivul pe care îl înlocuieşte (în funcŃie de pronume) sau
pe lângă care stă (în funcŃie de adjectiv).

Spre deosebire de che, quale se referă atât la fiinŃe cât şi la obiecte având
însă sens selectiv (indică un obiect din mai multe):

218
 Quale vuoi vedere? (ce vrei sa vezi)

Ho capito quanto hai detto (Am înŃeles tot ce ai spus).

De asemenea poate avea şi altă funcŃie în subordonată dacă subordonata are

faŃă de principală aceeaşi funcŃie:

Mi riferivo a quanto ti riferivi anche tu (Mă refeream la ceea ce te refereai

şi tu).

Non conosco tutti quelli di cui mi hai parlato (Nu cunosc pe toŃi aceia
despre care mi-ai vorbit).

PRONUMELŞI ADJECTIVELE NEHOTARÂTE

(I pronomi e gli aggettivi indefiniti)

Categoria nehotărâtelor în limba italiană ca şi în limba română, este foarte

eterogenă, cuprinzând elemente cu conŃinut şi comportare sintactică diferite.
Singura caracteristică comună este aceea că indică în mod neprecis un obiect
sau un fenomen.

• Uno se foloseşte numai ca pronume nehotărât (înaintea unui

substantiv este articol nehotărât sau adjectiv numeral).

Se traduce unul, cineva: Ho conosciuto uno che parlava sei lingue (Am cunoscut
pe unul / pe cineva / care vorbea şase limbi).

• GraŃie valorii de nehotărât, se foloseşte ca subiect al unor propoziŃii cu

sens impersonal:

In una tale situazione, uno non sa come reagire = non si sa come reagire (Într-o
asemenea situaŃie, nu ştii cum să reacŃionezi

• Altro, -a, -i, -e poate fi pronume sau adjectiv nehotărât şi se referă atât
la fiinŃe, cât şi la obiecte. În ambele funcŃii, la singular este însoŃit de
articol nehotărât, iar la plural apare fără articol:

219
Un altro non avrebbe agito così (Altul n-ar fi procedat aşa);

Essa sembrava un'altra (Ea părea alta);

Altri sostenevano il contrario (AlŃii susŃineau contrariul);

Mi sono rivolto ad altri (M-am adresat altora);

Questo è un altro problema (Aceasta este o altă problemă);

• Altri este pronume nehotărât şi se referă numai la persoane, numai la

masculin singular (a nu se confunda cu forma de masculin plural a lui
altro). Nu este însoŃit niciodată de articol. Poate fi substituit cu un altro
(altul, un altul):

Altri direbbe lo stesso = . (Altii ar spune acelaşi lucru)

• Altrui este pronume invariabil şi iniŃial, forma de genitiv a lui altro, -a

(al altuia, al alteia). Din cauza folosirii alături de substantivul al cărui
atribut este (la casa altrui ) (casa altuia) se consideră adjectiv posesiv.

Poate sta atât după un substantiv cu articol hotărât, cât şi între articol şi
substantiv: le idee altrui = le altrui idee (ideile altuia).

• Alcuno a, -i, -e poate fi atât pronume cât şi adjectiv şi în acest caz

precedă substantivul. Nu este niciodată însoŃit de articol.

La singular este foarte puŃin folosit fiind înlocuit cu qualche (câŃiva, câteva). La
plural se foloseşte mai des, dar şi în acest caz poate fi înlocuit de qualche. Se
preferă alcuno când substantivul la care se referă este subiect pentru ca verbul
să fie la plural. Qualche, deşi are acelaşi sens (câŃiva, câteva), cere acordul în
singular:

Alcuni miei amici sono arrivati (CâŃiva prieteni de-ai mei au sosit);

Qualche mio amico è arrivato (CâŃiva prieteni de-ai mei au sosit).

Ca pronume, alcuno, -a, -i, -e se referă numai la persoane. Se foloseşte mai ales
la plural:

220
Alcuni di voi la pensano diversamente (Unii dintre voi gândesc altfel).

• La singular este frecvent înlocuit de qualcuno sau uno: Qualcuno (sau

uno) deve farlo (Cineva trebuie s-o facă), în loc de Alcuno deve farlo.

În propoziŃii negative (după negaŃia non sau după prepoziŃia senza) este aproape
întotdeauna înlocuit de nessuno, -a: Non c'era nessuno (Nu era nimeni), în loc de
Non c'era alcun

• Qualche este numai adjectiv nehotărât şi este invariabil. Poate fi urmat

numai de substantive la singular, dar sensul este de plural (pluralitate
nedefinită):

qualche amico (câŃiva prieteni),

qualche pagina (câteva pagini). Înlocuieşte frecvent pe alcuni, -e. Nu este

niciodată însoŃit de articol.

qualche mio amico (câŃiva prieteni de-ai mei),

• Certo, -a, -i, -e poate fi pronume sau adjectiv nehotărât. În funcŃie de

adjectiv, precedă substantivul.

După substantiv, este adjectiv calificativ: una notizia certa (o ştire sigură).

Este precedat de articol nehotărât numai la singular: una certa notizia (o ştire
oarecare, o anumită ştire), dar certe notizie (unele ştiri, anumite ştiri).

La plural poate avea sens depreciativ: Non voglio conoscere certe persone (Nu
vreau să cunosc unele persoane, anumite persoane).

Ca pronume se foloseşte numai la plural şi mai ales la masculin: Certi

dicevano che era troppo gentile (Unii spuneau că era prea amabil). În această
funcŃie, poate fi înlocuit de alcuni sau taluni.

• Certuno, -a, -i, -e este numai pronume şi se foloseşte aproape

exclusiv la masculin plural, putând fi înlocuit cu alcuni, taluni.

Se referă numai la persoane: Certuni non sapevano nulla (Unii nu ştiau nimic);

A certuni tutto va bene (Unora toate le merg bine).

• Tale, -i poate fi atât adjectiv cât şi pronume. Ca adjectiv, este precedat

221
 la singular de articolul nehotărât:

Ti ha cercato un tal signor Rossi (Te-a căutat un oarecare domn Rossi). Este
sinonim cu (un) certo. Precedat de demonstrativele questo, quello, întăreşte
sensul acestora: Quei tali signori non sono più venuti (Acei domni nu au mai
venit).

• Taluno, -a, -i, -e este atât adjectiv, cât şi pronume. Ca adjectiv, la

singular este frecvent înlocuit cu un certo, una certa, un tale, una tale.

La plural se foloseşte mai frecvent şi poate fi înlocuitcu alcuni, cerŃi:

Taluni professori usano altri metodi = Alcuni professori... (Unii profesori folosesc
alte metode).

Ca pronume, se referă numai la persoane:

Taluno potrà protestare (Vreunul, cineva va putea să protesteze);

Taluni sono veramente maleducati (Unii sunt într-adevăr prost crescuŃi).

La singular poate fi înlocuit cu uno, qualcuno, la plural cu alcuni, certuni.

• Qualcuno, -a este pronume şi se referă numai la fiinŃe, în majoritatea

cazurilor la persoane. Se traduce cu cineva. Are formă numai de
singular, deşi poate indica uneori şi o pluralitate restrânsă: C'era
qualcuno che ti cercava (Era cineva care te căuta);

• Qualcosa, sau qualche cosa (ceva) este numai pronume şi se referă

numai la obiecte. Este compus din adjectivul qualche şi substantivul
cosa; se comportă însă ca o formă simplă, întrucât cere acord în
masculin şi nu în feminin cum ar trebui dacă s-ar mai considera cosa
drept un substantiv:

È successo qualcosa (S-a întâmplat ceva).

• . Qualunque (oricare, orice) este numai adjectiv, invariabil, şi se

referă atât la fiinŃe, cât şi la obiecte. Precedă substantivele excluzând
articolul:

222
 Qualunque proposta sarebbe accettata (Orice propunere ar fi acceptată).

• Între qualunque şi substantiv se mai pot intercala un posesiv şi /

sau un adjectiv calificativ: qualunque sua bella azione (orice
acŃiune frumoasă a sa).

În cadrul prenumelor şi / sau adjectivelor nehotărâte care se referă la o unitate

nedefinită se grupează trei forme: ogni, ognuno, ciascuno, cu sens distributiv
(fiecare) şi în acelaşi timp totalitar (toŃi, toate).

• Ogni este numai adjectiv invariabil în gen şi precedă numai

substantive la singular, excluzând articolul.

Între ogni şi substantiv se pot intercala un posesiv şi / sau un adjectiv

calificativ:

ogni giorno (fiecare zi),

ogni nostra bella azione (fiecare acŃiune frumoasă a noastră),

ogni bella ragazza (fiecare fată frumoasă). În grupul nominal ogni nu poate fi
precedat de nici un alt predeterminant nominal.

Sensul distributiv rezultă şi din sintagme de tipul:

ogni quattro giorni (o dată la patru zile),

ogni cinque mesi (o dată la cinci luni),

ogni venti minuti (la fiecare douăzeci de minute

• . Ognuno este numai pronume şi în general cere acord în que (o

carte oarecare) masculin singular: Ognuno dovrà rispondere delle
proprie azioni (Fiecare va trebui să răspundă pentru propriile acŃiuni).

• Nessuno, -a (nici un, nici o) este atât adjectiv, cât şi pronume. Ca

adjectiv, precedă substantivele nearticulate, prezentând variante
poziŃionale în funcŃie de iniŃiala substantivului (după modelul articolului
nehotărât un, uno, una, un'): nessun libro (nici o carte), nessun amico
(nici un prieten), nessuno studente (nici un student), nessuna gioia
(nici o bucurie), nessun'idea (nici o idee).

• .Niente (nimic) este pronume nehotărât, negativ, invariabil. Se referă

223
 numai la obiecte. Ca şi nessuno dacă stă după verb, acesta trebuie să
fie precedat de negaŃia non.

Dacă stă înaintea verbului, exclude negaŃia: Non mi spaventava niente (Nu
mă speria nimic),

Niente mi spaventava (Nimic nu mă speria).

Poate fi substantivat: Il niente (nimicul, neantul).

• Nulla (nimic) pronume nehotărât, negativ, invariabil, este sinonim cu

niente si se comportă în acelaşi mod (cu deosebirea că nu poate
apărea ca adjectiv): Nulla mi potrà cambiare (Nimic nu mă va putea
schimba),

• NUMERALUL

(Il numerale)

Din punct de vedere semantic numeralul exprimă numărul, ordinea numerică sau
alte determinări cantitative.

• Numerale cardinale sunt:

1 uno 16 sedici

2 due 17 diciassette

3 tre 18 diciotto

4 quattro 19 diciannove

5 cinque 20 venti

6 sei 21 ventuno

7 sette 22 ventidue

224
 8 otto 23 ventitré

9 nove 24 ventiquattro

10 dieci 25 venticinque

11 undici 26 ventisei

12 dodici 27 ventisette

13 tredici 28 ventotto

14 quattordici 29 ventinove

15 quindici 30 Trenta

40 quaranta

50 cinquanta

60 sessanta

70 settanta

80 ottanta

90 novanta

100 cento

1000 unamila

• NUMERALELE ORDINALE

(I numerali ordinali)

• Numeralele ordinale sunt:

225
 1 primo, -a 14 quattordicesimo, -a

2 secondo, -a 15 quindicesimo, -a

3 terzo, -a 16 sedicesimo, -a

4 quarto, -a 17 diciassettesimo, -a

5 quinto, -a 18 diciottesimo, -a

6 sesto, -a 19 diciannovesimo,-a

7 settimo, -a 20 ventesimo, -a

8 ottavo, -a 30 trentesimo, -a

9 nono, -a 40 quarantesimo, -a

10 decimo, -a 50 cinquantesimo,-

60 sessantesimo,-a

70 settantesimo,-a

80 ottantesimo,-a

90 novantesimo,-a

11 undicesimo, -a

12 dodicesimo, -a

100 centesimo, -a

13 tredicesimo, -a 101 centunesimo,-a

• Nu uitati/Non dimenticare!
Numeralele ordinale sunt adjective. Ele se acordă în gen cu
substantivul pe care-l determină: Il ventesimo giorno (a
226
douăzecea zi),

la ventesima notte (a douăzecea noapte).

Ordinalele însoŃesc substantive la singular, cu excepŃia lui primo care poate

avea şi plural.

In acest caz, primi (sau prime) nu se referă numai la obiecte care ocupă
fiecare primul loc într-o enumerare, ci (şi aceasta de cele mai multe ori) la primele
(două, trei etc.) obiecte dintr-o enumerare, deci care ocupă locurile l, 2, 3 etc.:

Carlo e Giorgio hanno ottenuto il voto massimo.

Essi sono i primi (Charlie şi Giorgio au obŃinut nota maximă. Ei sunt primii);

Charlie si è piazzato al primo posto e Giorgio al secondo. Charlie s-a plasat

pe primul loc şi Giorgio pe al doilea.

Essi sono dunque i primi. Ei sunt deci primii

Ca orice adjectiv, ordinalele se pot substantiva:

La settima (sinfonia) di Beethoven — A şaptea (simfonie) de Beethoven;

L'automobile procedeva in prima (marcia) — Maşina mergea cu (viteza) întâi;

Viaggiare in prima (classe) — a călători la (clasa) întîi.

• Numerele fracŃionare se exprimă în felul următor:

La fracŃiile ordinare se foloseşte numeralul ordinal

un quinto (o cincime),

tre quinti (trei cincimi),

un centesimo (o sutime).

Mezzo este însă şi adjectiv, acordându-se cu substantivul determinat: mezzo

litro (o jumătate de litru), mezzo chilo (o jumătate de kilogram), mezze misure
(jumătăŃi de măsură).

• În exprimarea orelor, mezzo poate fi folosit ca substantiv şi atunci nu

se acordă: un'ora e mezzo (o oră şi jumătate), alle tre e mezzo (la trei
şi jumătate); sau ca adjectiv, şi se acordă: un'ora e mezza.

227
 În general când lipseşte substantivul ora, mezzo se foloseşte substantivat:
sono le ore quattro e mezza, sono le quattro e mezzo.

Pentru fracŃiile zecimale se foloseşte fie sistemul fracŃiilor ordinare: 3,3 — tre
e tre decimi (trei şi trei zecimi) sau mai frecvent sutimile: 3,30 — tre e trenta
centesimi.

• Lexic

Le ore / orele

e’ l’una – este ora 1

sono le due – este ora 2

fino alle 2 – pana la ora 2

dalle 2 alle 4 – de la 2 la 4

verso le 2 – in jur de ora 2

dopo le 2 – dupa orele 2

fra le 2 e 4 – intre ore 2 si 4

prima delle 2 – înainte de ora 2

• Che ore sono? /Cât este ora?

È mezzogiorno – este ora 12

E 12 e mezza – este 12 si jumătate

E l’una esatta – este unu fix

Sono le due in punto – este ora 2 fix

Sono le tre e cinque – este ora 3 i cinci minute

Sono le quatro e un quarto – este ora 4 i un sfert

Sono le cinque e venti – este ora 5 i 20

228
Sono le sei e mezzo – este ora 6 i jumătate

Sono le sette meno venti – este ora 7 fără 20

Sono le undici meno dieci – este ora 11 făra zece

È mezzanotte – este miezul nopŃii

• Presto – curând

Domani – mâine

Dopodomani – poimâine

Alle ore tre – la orele trei

Verso le quatro – în jur de ora patru

Dopo le cinque – după orele 5

La settimana prossima – saptâmana viitoare

Il 12 aprilie – in 12 aprilie

Verso il 18 maggio – în jur de 18 mai

Dopo il 12 aprilie – după 12 aprilie

Fra il 13 e 15 – între 13 i 15

Il mese prossimo – luna viitoare

In gennaio/febbraio – în ianuarie, februarie

A Natale/ la Craciun

A Pasqua – la Pa ti

Il prossimo anno – anul viitor

L’anno prossimo – anul viitor

Tante belle cose – toate cele bune

A più tardi – pe mai tarziu

229
A presto – pe curând!

Lezione/lectia 20

• Recapitulare/ ricapitulazione

Esercizio no. 1

• Trasformate le seguenti frasi usando il gerundio. Per

esempio:/ Transformati următoarele fraze folosind
gerunziul: De exemplu:

1.Mentre passeggiavo nel parco, ho incontrato mia cognata/ În timp ce mă

plimbam prin parc am întâlnit-o pe cumnata mea

Passeggiando nel parco, ho incontrato mia cognata/ Plimbându-mă în parc, am

întâlnit-o pe cumnata mea.

2.Mentre frigevo la carne, mi sono bruciata/ În timp ce frigeam carnea m-am ars

Frigendo la carne, mi sono brucciata./ Frigând carnea m-am ars

3.L’hanno visto quando tornava a casa/ L’au văzut când se întorcea acasă

L’hanno visto tornando a casa/ L’au văzut întorcându-se acasă

4.Quando si fanni degli errori, spesso si impara/ Când se fac erori, des se invaŃă

Quando si fanno degli errori, spesso si sta imparando/ Cand se fac erori, des se
invată

Esercizio no 2/ exerciŃiul nr. 2

• Di, che sau come?

230
Giovanna è la più giovane di tutti/ Giovanna este cea mai tânară dintre toŃi

Non e cambiato affatto/ nu s-a schimbat deloc/ è tornato come è partito/ s-a
întors cum a plecat

Preferisco ascoltare questo disco con te che guardare la trasmissione/ Prefer să

ascult acest disc cu tine decât la mă uit la transmisiune

Il loro giardino è grande come il parco pubblico/ Grădina lor este mare ca i parcul
public

Questa traduzione è difficile come quella fatta per l’Istituto della Enciclopedia/
Această traducere este dificilă ca aceea facută pentru Institutul de Enciclopedie

Hai mangiato meno di me. Perchè non mangi ancora un pò? Ai mâncat mai puŃin
decât mine. De ce nu mănânci încă puŃin?
Esercizio no. 3

• Mettete le seguenti frasi al passato prossimo/ PuneŃi următoarele fraze la

perfect compus:

La porta viene chiusa/ La porta stata chiusa/ Poarta se închide/ Poarta a fost
închisă.

I biglietti vengono venduti presso l’agenzia di turismo/ Biletele se vând la agenŃia

de turism.

I biglietti sono stati venduti presso l’agenzia di turismo/ Biletele au fost vândute la
agenŃia de turism.

Sono già avvisata/ Sunt deja informată.

Sono stata già avvisata/ Am fost deja informată

Il caporeparto è ascoltato da tutti gli impiegati/ eful de secŃie este ascultat de toti
angajatii

Il caporeparto è stato ascoltato da tutti gli impiegati/ eful de secŃie a fost ascultat
de toŃi sefii de secŃie

Sei informato? E ti informat?

231
Sei stato informato? Ai fost informat?

Esercizio no 4

• Completate seguendo l’esempio/ CompletaŃi urmând

exemplul:

Se ti sbrigherai arriveremmo in tempo all’ultimo spettacolo/ Dacă te vei grabi vom

sosi în timp la ultimul spectacol.

Ci capiremmo meglio se ci discuterremo tranquilamente/ Ne vom întelege mai

bine daca vom discuta in lini te

Se sapresti con precisione l’orario del treno verrei a prenderti alla stazione/ Daca
ai ti cu precizie mersul trenului a veni sa te iau de la gară.

Le spiegherebbero più chiaramente dov’è la difficoltà se potrebbe parlarle di

persona/ Le-ar explica mai clar unde este dificultatea dacă ar putea să le
vorbească în persoană.

Ve lo diremmo chiaramante se non sarete d’accordo/ O să vă spunem clar dacă

nu veŃi fi de acord

Se farà più caldo potremmo andare al mare/ Dacă se va face mai cald vom putea
să mergem la mare.

Gramatica

ADVERBUL

(L'avverbio)

Adverbul este o parte de vorbire neflexibila. Din punct de vedere semantic,

adverbul exprimă însuşiri ale acŃiunilor, intensitatea acestor însuşiri, cantitatea,
sau precizează circumstanŃele locale, temporale ale unei acŃiuni.

• Din punct de vedere sintactic, adverbele se clasifică în:

A. Adverbe independente:

232
 1. care pot forma singure o comunicare: si (da), no (nu), già (deja);

B. Adverbe regente (predicative): certo (bineînŃeles) si , ecco (iată):

Certo che verrà (Desigur că va veni);

Certo che lo conosco (Desigur că îl cunosc);

Ecco venendo Carlo (Iată-l venind pe Carlo);

Ecco che viene Carlo (Iată că vine Carlo).

C. Adverbe subordonate:

l. care realizează o relaŃie unică de dependenŃă, determinând:

a. o parte a unei propoziŃii (un verb, un adjectiv, un substantiv, un adverb):

Mi sento meglio (Mă simt mai bine);

arriverà domani (Va sosi mâine);

un articolo straordinariamente interessante (un articol extraordinar de

interesant); quella casa là (casa aceea de acolo);

un viso così (un chip aşa); proprio oggi (chiar astăzi);

b. o propoziŃie: Sfortunatamente nessuno poteva aiutarlo (din nefericire

nimeni nu putea să-l ajute).

2. care introduc propoziŃii subordonate având şi funcŃie sintactică în aceste

propoziŃii: quando (când), come (cum), (unde), donde sau da dove (de unde),
ovunque (oriunde):

Ritornerò quando avrai bisogno di me (Mă voi întoarce când vei avea
nevoie de mine);

Devi andare dove ti dico io (Trebuie să mergi unde îŃi spun eu);

Non so come fare (Nu ştiu cum să fac);

Ti troverò dovunque tu sia (Te voi găsi oriunde ai fi);

233
 Vengo donde vieni anche tu (Vin de unde vii şi tu).

ADVERBELE DE MOD

• Exemple de adverbe de mod simple:

bene (bine),

male (rău),

meglio (mai bine),

peggio (mai rău),

anche (şi, de asemenea),

sempre (mereu),

inoltre (mai mult, în afară de aceasta),

volentieri (cu plăcere),

così (aşa),

magari (măcar, cel puŃin, chiar),

insieme (împreună),

1.adverbe formate prin derivare:

— cu sufixul -mente, adăugat la forma de feminin a adjectivelor:

rapidamente (repede),

chiaramente (clar),

fortemente (tare, puternic).

• Adjectivele care se termină în -le, şi -re pierd pe -e final în prezenŃa

sufixului:

facile (uşor) — facilmente,

terribile (teribil) — terribil-mente,

234
utile (util) — utilmente.

• Să se reŃină formarea adverbelor din adjectivele:

benevolo (benevol) — benevolmente,

leggero (uşor) —leggermente,

violento (violent) — violentemente, pari

• formate prin folosirea adverbială a adjectivelor la forma de masculin

singular:

alto (sus; înalt; tare), basso (jos), forte (tare), piano (încet), chiaro (clar), caro
(scump), giusto (just), subito (imediat), sicuro, certa (sigur), presto (repede).

4. exprimate prin locuŃiuni adverbiale care sunt formate din:

–– prepoziŃie + adjectiv sau substantiv:

di recente (recent),

di solito (de obicei),

di nuovo (din nou),

di rado (rareori),

d'ordinario (de obicei),

in breve (pe scurt),

in generale (în general),

in grande (în mare),

a lungo (îndelung),

da lontano (de departe),

con severità (cu severitate),

con disperazione (cu disperare),

con rapidità (repede);

235
ADVERBELE DE TIMP

• Cele mai frecvente adverbe de timp sunt:

adesso (acum),

ora (acum),

allora (atunci)

oggi (astăzi),

domani (mâine),

dopodomani (poimâine),

ieri (ieri), l'altro ieri sau ieri l'altro sau avantieri (alaltăieri),

presto (curând),

tardi (târziu),

sempre (întotdeauna),

spesso (deseori),

mai (niciodată),

ancora (încă),

prima (mai înainte),

poi (apoi),

dopo (după, după aceea),

già (deja).

• Câteva adverbe au sensuri diferite în funcŃie de context: mai:

„niciodată," Gli hai parlato? (I-ai vorbit?) Mai! (Niciodată!);

Non l'ho mai visto! (Nu l-am văzut niciodată!)

236
 • „vreodată": Nessuno l'ha mai visto (Nimeni nu l-a văzut vreodată);

Chi l'ha mai visto? (Cine l-a văzut vreodată?); Se mai ti scriverò, mi
risponderai? (Dacă vreodată am să-Ńi scriu, îmi vei răspunde?)

„oare": Chi mai sarà (Oare cine o fi?)

• sempre: „întotdeauna": Te l'ho sempre detto (łi-am spus-o întotdeauna)

„tot, de asemenea" (adverb de mod):

Sono sempre io (Sunt tot eu);

Ho parlato sempre con quell'impiegato (Am vorbit tot cu funcŃionarul acela);

Ti amo sempre più (Te iubesc tot mai mult)

già „deja": E' già vecchio (E deja vechi)

„şi": E' già partito (A şi plecat); L'ho già dimenticato (L-am şi uitat)

• Quando este adverb de timp interogativ şi relativ: Quando si parte? (Când

se pleacă?);

Non so quando ritornerà (Nu ştiu când se va întoarce).

• Adverbele adesso, ora, allora, quando sunt proadverbe. Ele au sens

numai în măsura în care sunt puse în relaŃie cu un referent.

ADVERBELE DE LOC

• Cele mai frecvente adverbe de loc sunt:

qui sau qua (aici),

là sau lì (acolo),

237
costì (aici),

costà (aici alături),

colà (acolo)

su (sus),

giù (jos),

sopra (deasupra),

sotto (sub),

vicino (aproape),

lontano (departe),

davanti (înainte, în faŃă),

dietro (în spate),

dentro (înăuntru),

fuori (afară),

dappertutto (pretutindeni),

dovunque (oriunde),

dove (unde),

donde sau da dove (de unde),

altrove (în altă parte, aiurea).

Dove, donde şi da dove sunt adverbe interogative şi relative: Dove vai? (Unde
mergi?); Da dove vieni? (De unde vii?);

Non so dove andare (Nu ştiu unde să merg);

Non so da dove venga (Nu ştiu de unde vine).

• Dovunque este adverb nehotărât relativ: Andrò dovunque andrai tu (Voi

merge oriunde vei merge tu).

238
 • ADVERBELE DE CANTITATE

FuncŃionează ca adverbe de cantitate pronumele nehotărâte de cantitate: poco

(puŃin), alquanto (ceva, puŃin), parecchio (mult, destul), molto (mult), tanto (atât),
troppo (prea mult). Molto şi poco au grade de comparaŃie .

• Non dimenticate! Nu uitati!

O parte dintre adverbe prezintă, ca şi adjectivele, grade de comparaŃie şi

intensitate.

• GRADELE DE COMPARAłIE

• Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più

care precedă adverbul comparat:

facilmente –– più facilmente (mai uşor),

spesso — più spesso (mai des),

tardi — più tardi (mai târziu).

Câteva adverbe (dintre cele care acceptă comparaŃia din punct de vedere
semantic) prezintă forme sintetice:

bene (bine) — meglio (mai bine),

male (rău) — peggio (mai rău),

molto (mult) — più1 (mai mult),

poco (puŃin) — meno (mai puŃin),

grandemente (în mare măsură) — maggiormente (în mai mare măsură).

• Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno

care precedă adverbul comparat: meno spesso (mai puŃin des), meno
difficilmente (mai puŃin dificil). Sunt puŃine adverbe care acceptă

239
 comparativul de inferioritate.

Când determină un verb, adverbul poate sta fie înainte fie după acesta. Atunci
când precedă verbul este mai accentuat:

Verrò presto (Voi veni curând);

Volentieri te lo darei (Cu plăcere Ńi l-aş da).

Câteva adverbe: più, mai, già, sempre anche atunci când verbul este la un timp
compus stau în mod normal între auxiliar şi participiu:

Non l'ho più visto (Nu l-am mai văzut);

Non mi ha mai detto (Nu mi-a spus niciodată);

Era già partita (Plecase deja);

L'avevo sempre ammirato (Îl admirasem întotdeauna);

Te l'ho anche detto (łi-am şi spus-o).

• Când determină un substantiv stă după acesta: Un bambino così (Un

copil aşa).

• Când determină un adjectiv sau un adverb, se aşează înainte:

una conferenza straordinariamente interessante (o conferinŃă extraordinar de

interesantă);

Si capisce molto facilmente (Se înŃelege foarte uşor).

• Când determină o propoziŃie, adverbul poate preceda toată propoziŃia:

Certo, non sapevo niente (BineînŃeles, nu ştiam nimic);

poate urma după toată propoziŃia: Non sapevo niente, naturalmente (Nu ştiam
nimic, evident) sau poate fi incident, fiind despărŃit prin virgule de restul
propoziŃiei:

Carlo, evidentemente, se ne era reso conto (Carlo, evident, îşi dăduse

seama).

240
 Esercizio gramaticale

• Trovate sinonimi per gli avverbi di modo:/ Gasiti

sinonime pentru adverbele de mod:

• Marcello non ama la fretta, preferisce fare le cose

comodamente/confortevolmente./ Marcel nu iubeste graba, prefera sa faca
lucrurile comod/confortabil

• Mi ha risposto sinceramente/apertamente/ Mi-a raspuns sincer/deschis

• La signora Della Valle si veste sempre elegantemente/ raffinamente/ D-na

Vale se imbraca mereu elegant/rafinat

• Vi salutiamo affettuosamente/ calorosamente/ Va salutam

afectuos/calduros

• Luise si e comportata oggi molto stranamente/bizzarramente. Luise s/a

comportat astazi foarte ciudat/bizar

Lectia 21/lezione 21

Gramatica

CONJUNCłIA

(La congiunzione)

241
 • ConjuncŃiile sunt părŃi de vorbire neflexibile care servesc drept instrumente
gramaticale, stabilind raportul între părŃi de vorbire de acelaşi fel. După
formă conjuncŃiile sunt simple: che (că), se (dacă) sau compuse: finché
(până când).

De asemenea, au funcŃie de conjuncŃie, locuŃiunile conjuncŃionale: a patto che

(cu condiŃia ca).

• După funcŃie, conjuncŃiile sunt:

1. coordonatoare

2. subordonatoare.

• ConjuncŃiile coordonatoare sunt:

a. copulative: e sau ed înaintea unui cuvînt care începe cu vocală) (şi), ne

(nici), ne... ne (nici... nici); non solo... ma anche (nu numai... dar şi);

b. disjunctive: o, oppure, ossia, ovvero (sau), o... o (sau... sau), sia... sia
(fie... fie);

c. adversative: ma (dar),

però (însă),

bensì (ci, după o negaŃie),

tuttavia (totuşi, cu toate acestea),

sennonché (dar, totuşi),

nondimeno (totuşi),

anzi (dimpotrivă),

pure (totuşi),

eppure (şi totuşi),

piuttosto (mai degrabă),

242
 d. explicative sau concluzive: cioè (adică), dunque, quindi (deci), perciò
(deci, de aceea).

• ConjuncŃiile subordonatoare sunt:

• temporale:

allorché, allorquando (atunci când),

subito che (de îndată ce),

appena che (îndată ce),

dopo che (după ce),

mentre (în timp ce),

dacché, dal tempo che (de când),

fino a che, sino a che, finché (până când)

, avanti che, prima che (înainte ca),

ogni volta che (ori de câte ori);

• cauzale:

perchè (pentru că),

siccome (întrucât),

giacchè, poichè, dacchè, perocchè, che (pentru că),

essendo che, visto che, stante che (dat fiind că);

• modale:

(sic)come (aşa cum),

come se (ca şi cum),

quasi che (aproape ca şi cum),

secondo che (după cum),

senza che (fără ca),

243
 come quando (ca şi când),

di modo che (astfel încât),

nel senso che (în sensul că);

• finale:

perchè, affinchè (ca să, pentru ca să);

• concesive:

benchè, sebbene, seppure, quantunque, allor(a)chè (deşi),

malgrado che, nonostante che (deşi, în ciuda faptului că),

anche se (chiar dacă);

• consecutive:

che (încât, că),

così che, talmente che (aşa încât),

di modo che (astfel încât),

tanto che (atât încât);

• condiŃionale:

se (dacă), a condizione che, a patto che (cu condiŃia ca),

qualora (dacă, în caz că), nel caso che (în caz că)

• PrepoziŃiile în limba italiană

• Am vorbit la începutul cursului despre prepoziŃiile simple în limba italiană,

cum se pot uni cu articolul hotarât devenind astfel prepoziŃii articulate.

244
 Vom învăŃa acum, în ultima lecŃie a cursului de limba italiană despre alte
prepoziŃii i despre prepoziŃiile adverbiale.

• Alte prepoziŃii

• Prepozitia tra sau fra

Fra şi tra sunt sinonime.

Se preferă o formă sau alta numai din motive de eufonie.

Nu se va spune fra fratelli sau tra traduttori ci tra fratelli si fra traduttori.

fra — „între, dintre, printre":

Tra me e te ci corre una differenza (Între mine şi tine este o diferenŃă);

a dirla fra noi (între noi fie spus),

il più alto fra tutti (cel mai înalt dintre toŃi);

Passeggiavo tra gli alberi del bosco (Mă plimbam printre copacii din pădure);

essere tra la vita e la morte (a fi între viaŃă şi moarte),

vivere tra quattro muri (a trăi între patru pereŃi).

Atât tra cât şi tra atunci când introduc un pronume

personal pot fi urmate de prepoziŃia di: tra di noi (între noi),
tra di loro (între ei)

fra cinque anni (peste cinci ani), fra qualche anno (peste câŃiva ani), fra poco
(peste puŃin timp).

A se reŃine expresia pensare tra sé (a se gândi în sinea sa).

• PrepoziŃia senza (fără): senza gioia (fără bucurie). Se

construieşte cu di înaintea prenumelor personale: Egli partì senza di
noi (El a plecat fără noi).

245
 • PrepoziŃia verso

verso — „spre, către": verso (la) sera (spre seară), andare verso (la casa (a
merge spre casă)

verso — faŃă de": essere cortese verso i vecchi (a fi politicos faŃă de bătrâni).
Când introduce un pronume personal poate fi urmată de prepoziŃia di: Andò verso
di lei (Merse spre ea).

• PrepoziŃia lungo (de-a lungul): lungo la riva (de-a

lungul malului).

• PrepoziŃiile salvo, meno, tranne, eccetto, fuorché,

sunt sinonime (în afară de, cu excepŃia):

Erano tutti, salvo uno (Erau toŃi în afară de unul);

Farei di tutto, fuorché accettare questo (Aş face orice în afară de a accepta
asta);

Ricordo tutti, tranne gli ultimi tre (Mi-i amintesc pe toŃi în afară de ultimii trei).

• PrepoziŃia durante (în timpul): durante la guerra (în

timpul războiului).

• PrepoziŃiile mediante şi merce (prin, cu ajutorul, prin

mijlocirea, datorită):

Mediante l'appoggio di un amico, ha trovato il libro (Datorită sprijinului unui

prieten, a găsit cartea);

merce la vostra bontà (datorită bunătăŃii voastre).

• PepoziŃia grazie (datorită, graŃie). Se construieşte cu

substantive sau pronume în dativ: E' rimasto grazie a me (A
rămas datorită mie).

• PrepoziŃiile nonostante şi malgrado (în ciuda):

Partii nonostante il freddo (Am plecat în ciuda frigului);

246
 Non volle ascoltare, malgrado i nostri consigli (N-a vrut să asculte în ciuda
sfaturilor noastre).

• PrepoziŃia fino sau sino (până): fino allora (până

atunci).

Adeseori se foloseşte cu prepoziŃia a: fino a quando (până când), fino alla fine
(până la sfârşit), fino a domani (până mâine).

• PrepoziŃia secondo (după, în conformitate cu):

Secondo me, non è tardi (După părerea mea, după mine nu este târziu);

Secondo la Sua opinione (După părerea dvs.).

• PREPOZITIILE ADVERBIALE

PrepoziŃiile adverbiale pot avea fie funcŃie de prepoziŃie, fie de adverb. indicăm
principalele prepoziŃii adverbiale:

• Sopra (pe, asupra, deasupra, în):

montare sopra un albero (a se sui într-un copac),

riportare una vittoria sopra gli avversari (a repurta o victorie asupra

adversarilor),

essere sopra pensieri (a fi pe gânduri).

• Sotto (sub, pe sub):

sotto un albero (sub un copac),

sotto la dominazione spagnola (sub dominaŃia spaniolă),

sotto un altro aspetto (sub un alt aspect),

vendere sotto mano (a vinde pe sub mână),

247
sotto dettatura (sub dictare),

ridere sotto i baffi (a râde pe sub mustăŃi),

sotto pena di morte (sub pedeapsa cu moartea).

• În expresii: sotto le feste (înainte de sărbători, cam pe la sărbători);

sotto gli esami (înaintea examenelor);

sotto pretesto sau sotto colore (cu pretextul);

sotto Firenze (în apropierea FlorenŃei);

sotto condizioni (condiŃionat).

Adverb: È rimasto sotto (A rămas jos).

• Dentro şi entro (în, înăuntru):

dentro la scatola (în cutie);

dentro +a + substantiv: dentro alla casa (înăuntru, în casă);

dentro + di + pronume personal: dentro di sé (în sinea sa).

• În forma entro (în, până la) are sens temporal: torno

entro la settimana (Mă întorc într-o săptămână).

Dentro este şi adverb: Aspettami dentro (Aşteaptă-mă înăuntru).

• Avanti (înaintea): nell'anno 75 avanti Cristo (în anul 75 înainte de

Cristos). Frecvent cere prepoziŃia a (rar di): avanti al professore
(înaintea profesorului). Adverb: L'orologio va avanti (Ceasul merge
înainte).

• Davanti + a (înaintea): davanti al giudice (în faŃa judecătorului).

Adverb: Stava davanti (Stătea în faŃă).

• Dietro (după, în spate), cu sens local: dietro questo edificio (în

spatele acestei clădiri). Cere frecvent prepoziŃia a când este urmat de
un substantiv: dietro alla casa (în spatele casei). Urmat de pronume
personal cere prepoziŃia di: dietro di voi (după voi, în spatele vostru).

248
 Adverb: Si fermò dietro (Se opri în spate).

• Dopo (după), cu sens local şi temporal:

L'ageettivo sta dopo il nome (Adjectivul stă după substantiv); Ci incontriamo

dopo lo spettacolo (Ne întâlnim după spectacol).

Urmat de pronume personal cere prepoziŃia di: Arrivò dopo di me (A sosit

după mine).

• Al bar

Era passato un pezzo da quando avevo fatto colazione. La sera avanti avevo
ordinato per la prima colazione un caffelatte completo e la mattina, mi avevano
portato caffè e latte, un pò di marmellata, un pò di burro e dei panini. / Trecuse o
bucată de vreme de când am luat micul dejun. Cu o seară înainte comandasem
pentru primul mic dejun o cafea cu lapte completă i dimineaŃa, mi-au adus cafea
i lapte, puŃină marmeladă, puŃin unt i ni te chifle.

Noi romeni, almeno una parte, siamo abiatuati di fare una colazione abbondante:
prendiamo o il caffelatte o la cioccolata o il tè, con burro, miele o marmellata,
prosciutto, uova, o al tegamino o una frittata. / Noi românii, cel puŃin o parte,
suntem obi nuiti să servim un mic dejun bogat: servim o cafea cu lapte sau
ciocolată sau ceai, cu unt, miere sau marmeladă, uncă, ouă sau ouă prajite în
tigaie.

C’è chi mangia del formaggio con dei pomodori e peperoni o dei wurstel cotti con
mostarda. În Italia invece, come già sapevo, la prima colazione è un pasto
leggero . Molti, prima di uscire di casa, bevono soltanto una tazza di caffè. / Sunt
care manâncă brânză cu ro ii i ardei sau crenvusti copŃi cu mu tar. În Italia însă,
a a cum tiam deja, micul dejun este o masă lejeră. MulŃi, înainte să iasă din
casă, beau doar o cea că de cafea.

La macchinetta per il caffè- la napoletana o la Moka – non manca in nessuna

casa e molti italiani se la portano anche nella valigia. / Ma ina pentru cafea /
napoletana sau Moka / nu lipse te in nici o casă i multi italieni o poart i în valiza.

In attesa della macchina, avevo tempo da prendere quolcosa al bar vicino

all’albergo. Andando verso la banca avevo visto nella vetrina dei panini

249
imbottiti,dei dolci e si sentiva un profumo di caffè .Dunque entrai nel bar. La
barrista sorridente mi rivolge il solito:/ În a teptarea ma inii, avem timp să servesc
ceva la barul de lângă hotel.Mergând spre bancă văzusem în vitrină sandvisuri ,
prăjituri i se simŃea un parfum de cafea. Deci intrai în bar. Barmanul surâzător
imi adresa urmatoarele

I barrista - La signorina desidera?/ce dore te domni oara?

Simona – Ho voglia di mangiare quolcosa. Mi aiuti un pò Lei./ am poftă să

manânc ceva

Il barrista: Desidera dei panini imbottiti al prosciutto crudo o al prosciutto

cotto?/ Doriti sandvisuri cu sunca cruda sa sau fiarta?

Le consiglierei questi alla mortadella dopo un buon cappuccino o un caffè

molto ristretto e delle paste come, ad esempio, queste meravigliose dolci alla
crema./ Vi le-a recomanda pe acestea cu parizer dupa un capuccino bun sau
o cafea foarte scurtă i prăjituri, cum ar fi, de exemplu, aceste extraordinare
prăjituri cu cremă.

Simona- E’ un po’ troppo, non Le pare? Io devo anche cenare. Quello

che mi offre Lei basta per un giorno intero. Mi dia due panini con
prosciutto cotto, un toast e un cappucino. / Este putin cam mult, nu vi se
pare? Eu trebuie si sa cinez. Ceea ce.mi oferiti dvs, imi ajunge pentru o zi
intreaga. Dati-mi doua chifle cu sunca cruda, o paine prajita si un
capucino.

Il barrista- Benissmo signorina. Che cosa beve dopo?/ Foarte bine

domnisoara. Ce beti dupa?

Simona- Lei che cosa mi consiglia? Non sono molto pratica di queste
cose . Per me io berrei un bel bicchiere d’acqua fresca. / Dvs ce ma
sfatuiti? Nu sunt foarte practica cu aceste lucruri. Pentru mine eu as bea
un pahar mare de apa proaspata.

Il barrista: Non sia mai detto, cara signorina. Le possiamo preparare una
bella spremuta di limone o di arance o, se no, abbiamo delle aranciate e
delle gazose./ Nu se poate, draga domnisoara. Va putem pregati un suc
natural de lamaie sau de portocale, daca nu, avem sucuri de portocale
sau gazoase.

250
Simona: Va bene. Direi allora una spremuta di arance.Quanto fa in tutto?/
Bine. As spune atunci un suc de portocale. Cat face totul?

Il barrista: trenta euro/ treizeci de euro

grazie

• Vocabular

Pezzo – bucată; bucată de vreme

Marmellata – marmelada; dulceata; gem

Abbondante – abundent, copios, bogat

Pasto – masa, una dintre mesele zilei

Macchineta per il caffè – masina mica in care se prepara cafeaua filtru si

care se poate numi Moka sau napoletana

Panino- chifla

Panino imbottito- sandvis

Prosciutto – sunca / crudo/cotto- sunca cruda, fiarta

Mortadella – parizer

Pasta – prajitură

Consigliare – a sfatui

Spremuta – suc natural de fructe

Mostarda – mu tar

Barrista - barman

251
252