FUNCȚIILE DIGESTIVE MOTORII ALE

SISTEMULUI STOMATOGNAT

MASTICAȚIA
Structuri/relații implicate în actul masticator

- Maxilarul superior
- Maxilarul inferior
- Structurile dento-parodontale
- Elementele structurale ale articulaţiei temporo-mandibulare
- Mușchii mobilizatori ai mandibulei
- Biomecanica articulaţiilor temporo-mandibulare
- Biomecanica dento-parodontală
- Mişcările mandibulei/condililor mandibulari
- Relaţii funcţionale inter-maxilare
• relaţia de postură
• relaţia centrică
• relația de intercuspidare maximă
• relaţia de ocluzie
- Ciclul masticator
- Procesul masticator
 Elementele structurale ale articulaţiei temporo-mandibulare
Cavitatea glenoidă (partea anterioară-fosa
articulară ca loc de sprijin al condilului
aparţin osului temporal
mandibular)
Tuberculul mandibular

Condilul mandibular aparţine mandibulei

Capsula articulară
aparţin osului temporal şi
Meniscul articular
mandibulei ca elemente comune
Ligamente extracapsulare
Factori modelatori ai morfologiei şi funcţiilor articulaţiei
temporo-mandibulare (ATM)
 Modificări biochimice generate de stresul biomecanic în
ţesuturile articulaţiei temporo-mandibulare

Legenda :ADN-Acid dezoxiribonucleic; ATM-articulaţia temporo-mandibulară ; TNF alfa -

factorul necrozei tumorale α
 Principalii muşchi mobilizatori ai mandibulei (inserţii, inervaţie şi funcţii)
Fascicole Acţiuni mobilizatoare
Muşchi Inserţie fixă Inserţie mobilă Inervaţie
componente asupra mandibulei
• Arcada zigomatică
Nerv maseterin Ridicare mandibulă
• Malar
(ram al nervului oblic şi în sus
Maseter Fascicul superficial • Gonion
mandibular Propulsie
• Faţa laterală ram
din trigemen) Lateropulsie
vertical mandibulă
• Arcada zigomatică
Nerv maseterin
• 1/3 post. faţa ext. Ridicător
(ram al nervului
Fascicul profund ram orizontal Lateropulsie
mandibular din
mandib. Retropulsie
trigemen).
• Gonion
• Faţa internă a Ridicător
• Fosa pterigoidiană Ram din nervul
Pterigoidian ram ascendent Propulsie
— • Apofiza piramidală mandibular din
intern mandib. Lateropulsie
a palatinului trigemen
• Gonion
• Fosa temporalului
• Linia temporală a • Apofiza
Nerv temporal Ridicător
Temporal Fascicul anterior frontalului, coronoidă
profund ant. Propulsie
parietalului şi (mandibulă)
temporalului
Nerv temporal Ridicător
Fascicul mijlociu
profund mijlociu Retropropulsie
Nerv temporal
Retropulsie
Fascicul posterior profund
Lateropulsie
posterior
 • Fosetă Nerv milohoidian Coborâtor
Digastric Pântece anterior • Os hioid
mandibulară din trigemen Retropulsie
• Şanţ digastric
Pântece posterior (medial faţă de Ram din facial Coborâtor
apofiza mastoidă)
• Capsula ATM Nerv pterigoidian Propulsie
Pterigoidian Fascicul superior • Aripa mare sfenoid
• Meniscul (ram din nervul Coborâtor
extern (sfenoidal) • Foseta condiliană
articular mandibular) Lateropulsie
Propulsie
• Fovea Lateropulsie
Fascicul inferior •Apofiza pterigoidă Idem
condiliană Coborâre (glisare
anterioară +rotaţie)
Coborâtor
(masticaţie)
• Linia Nervul
Lateropulsie
Milohioidian •Os hioid milohioidiană a milohioidian
Ridică osul hioid
mandibulei din trigemen
(deglutiţie)
Trage înainte laringele
Coborâtor
• Mandibulă
Geniohioidian •Os hioid Nervul Hipoglos Lateropulsie
• Apofize genii
Ridică os hioid
Muşchiul
pielos al
• Grăsimea gâtului • Mandibula Nervul Facial Coborâtor
gâtului
(platisma)
RELATII INTERMAXILARE

• Rapoartele intermaxilare sunt evaluate prin pozitiile de

referinta ce le poate avea mandibula in conditii fiziologice

• RELATIA DE POSTURA

• RELATIA DE INTERCUSPIDARE MAXIMA

• RELATIA CENTRICA

• RELATIA DE OCLUZIE
RELATIA DE POSTURA

Pozitia de repaus fiziologic

REPERE:
• inocluzie
• distanta dintre dinti 2-3mm
• poz de echilibru tonic
• pozitia usor anterioara a condililor

FACTORI in realiz RP:

• presiunea negativă din cavitatea orală
• elasticitate + vâscozitate
• tonusul muscular de repaus permanent
RELATIA DE INTERCUSPIDARE MAXIMĂ

Inchiderea maxima a gurii cu arcadele dentare

avand un numar maxim de puncte in contact

Efectele RIM
• stabilitate si pozitie normala a Mb/ Mx
• condili Mb mentinuti in pozitie normala
• mentine dimensiunea verticala normala

RIM –pozitie reflex invatata

• apare dupa eruptia dintilor
• generata de impulsuri ocluzive
 RELAȚIA CENTRICĂ

Condilii situati simetric ocupând pozitia cea mai

înaltă și anterioară în cavitățile glenoide

• STRICT raporturi Mb-Mx

• Cea mai constantă poziție în timpul vieții
OCLUZIA CENTRICĂ Prin ocluzia centrică se înţelege contactul între arcadele
dentare ce are loc cu mandibula în poziţie de relaţie
centrică faţă de maxilar şi baza craniului.
Ariile mișcărilor mandibulare
Ciclurile masticatorii
→ deplasări curbe sub formă de elipse succesive cu revenire ritmică la punctul de
plecare descrise în timpul masticației

Traiectoriile descrise de mandibulă simultan în plan frontal (A), sagital (B) şi orizontal (C) în
timpul desfăşurării unui ciclu masticator

Curba standard (3D) a mişcării mandibulare în cursul unui ciclu

masticator.
Legenda:
Axele deplasărilor mandibulare:
Axa (x) = axa bicondilia-nă/transversală;
Axa (y)= axa verticală;
Axa (z)=axa sagitală.
Reprezentarea grafică a traiectoriei descrisă de un punct de reper mandibular
(punctul inter-incisiv) în cursul ciclului masticator (înregistrare în plan frontal)

1.- faza preparatoare (coborârea

mandibulei),

2.- faza de contact progresiv cu

bolul alimentar (începutul urcării
mandibulei),

3.- faza de strivire (etapa de urcare a

punctului incisiv înainte de contactul
interdentar),

4.- faza de măcinare a

fragmentului alimentar,

5.- faza de ocluzie centrată (de

încheiere a ciclului),

6.- faza finală de lateralitate prin

glisare
Înregistrarea în plan sagital a mișcărilor asociate ciclurilor masticatorii

Traiectoriile punctelor mandibulare de Traiectoriile punctelor mandibulare de

reper: incisiv, molar-1 și condilian de pe reper: incisiv, molar-1 și condilian de pe
partea lucrătoare a mandibulei partea nelucrătoare a mandibulei
 Totalitatea ciclurilor masticatorii necesare transformării unui
Procesul masticator fragment alimentar, din momentul introducerii lui în
cavitatea orală până la faza finală de transformare a acestuia
într-un bol alimentar complet format şi deglutibil

Kimograma masticatorie

FAZA I: faza de ocluzie;

FAZA II: faza de prehensiune şi introducere a alimentului în cavitatea orală;
FAZA III: faza de adaptare a masticaţiei și insalivarea fragmentului alimentar;
FAZA IV: ciclurile masticatorii și insalivarea fragmentului alimentar;
FAZA V: faza de aglutinare a particulelor alimentare măcinate și insalivate și formarea
bolului alimentar complet pregătit pentru deglutiţie.
 Arcul reflexului simplu de ridicare
a mandibulei (reflex miotatic)

NMz – nucleu senzitiv

mezencefalic trigeminal; NMT-
nucleu motor al trigemenului;
NPPS-nucleu principal pontin
senzitiv al trigemenului; n.m.
alfa -nervi motorii alfa;
n.m.gamma-nervi motorii
gamma; alfa, gamma - neuroni
motori alfa și gamma din
nucleul motor trigeminal.
Figura 21. Arcul reflexului simplu de ridicare a mandibulei (reflex miotatic).

Legenda:
NMz –nucleu senzitiv mezencefalic trigeminal ; NMT-nucleu motor al trigemenului; NPPS-nucleu principal pontin senzitiv al trigemenului ; n.m.alfa-
nervi motorii alfa; n.m.gamma-nervi motorii gamma; alfa, gamma - neuroni motori alfa și gamma din nucleul motor trigeminal.
Imaginea din stânga figurii reprezintă un muşchi ridicător al mandibulei ( ce conține un fus neuro-muscular mărit ca dimensiuni) și tendonul său de
inserţie, iar în partea dreaptă este schițat un fus neuro-muscular izolat (prin extragere din mușchi) și conexiunile sale nervoase. Fusurile neuro-
musculare (FNM) se află în interiorul muşchilor printre fibrele musculare propriu-zise, fiind prezente din loc în loc ca structuri încapsulate, fusiforme,
prevăzute cu funcții de proprioceptori specifici, în care își au originea fibre nervoase ce fac conexiuni cu neuroni senzitivi din măduva spinării sau din
trunchiul cerebral. Fiecare fus conține câte 10-12 fibre musculare intrafusale modificate, care și-au pierdut capacitățile contractile (cu excepția zonelor
de la capetele fusurilor care au păstrat capacitatea de contracție).Un fus neuro-muscular este extras și vizualizat în imaginea mult mărită din partea
dreaptă a figurii.La microscop se observă capetele/extremităţile fusului cu aspect striat (fiind contractile), iar în zona mijlocie (ecuatorială) a fusului
prezența de fibre nervoase înfăşurate spiralat în jurul fibrelor musculare. Un alt grup de fibre senzitive, denumite ca fiind de tip II (sau „în buchet”) își
au originea în zonele de deasupra sau dedesubtul ariei mijlocii ecuatoriale a FNM. Toate aceste fibre nervoase sunt fibre aferente senzitive alfa primare
kinestezice-tip I(a) reprezentate de dendrite aparținând neuronilor din nucleul senzitiv mezencefalic al trigemenului, cu rol de semnalizare a situaţiilor de
alungire a fusului. Alungirea mușchiului și odată cu el și a fusului (sau în alte situații alungirea singulară a fusului datorită activării fibrelor nervoase
motorii gamma ce inervează și contractă capetele striate ale FNM), determină ca urmare și alungirea zonei ecuatoriale a FNM, implicit despiralarea
prin întindere a fibrelor de tip I(a). Cu alte cuvinte, alungirea fusului poate avea loc, fie în situația de alungire a muşchiului , fie în absenţa alungirii
mușchiului, dar a prezenței în schimb a contracţiei extremităților fusului (prin implicarea buclei motorii gamma), care scurtându-se „trag” prin
contracție de zona mijlocie, ecuatorială, întinzând-o. În ambele cazuri rezultatul este același- despiralarea fibrelor nervoase senzitive I(a) și conversia
energiei mecanice de întindere în fenomene bioelectrice (generarea de biopotențiale de acțiune) care descărcate prin fibrele nervoase aferente I(a ),
ajung la nucleii senzitivi și apoi motori ai trigemenului, de unde pleacă fibrele axonice motorii responsabile de contracția grupului mușchilor ridicători.
Mușchii mobilizatori ai mandibulei (mușchii principali ridicători fiind reprezentați de maseteri si cei coborâtori de mușchii digastrici) sunt inervați
de fibre nervoase motorii alfa cu origine în neuronii motori alfa din nucleii motori ai nervului trigemen (NMT) și facial, în timp ce capetele contractile
ale fusurilor sunt inervate de neuronii motori gamma care se găsesc tot în nucleii motori trigeminali (NMT) și faciali împreună cu motoneuronii alfa
menționați mai sus.
Pe de altă parte, la capetele mușchilor mobilizatori ai mandibulei (ridicători în exemplul de față) se află tendoanele de inserție, în care există și un
alt tip de receptori kinestezici specifici și anume organele tendinoase Golgi (proprioceptori specifici tendinoși pentru semnalarea gradului tensiunii
intramusculare și intratendinoase când mușchii sunt contractați la diferite intensități). De la organele tendinoase emerg fibrele senzitive dendritice tip
I(b) care, atunci când tendoanele mușchilor ridicători sunt tensionate (în cursul contracției musculare) descarcă potențiale de acțiune semnalizatoare în
nucleii senzitivi ponto-bulbo-spinali ai trigemenului de unde pleacă în continuare influxuri nervoase inhibitoare (potențiale post-sinaptice inhibitorii-
PPSI) la neuronii motori agonisti (ridicători) și stimulatoare la neuronii mușchilor antagonisti (coborâtori) din NMT. Ca magnitudine și frecvență,
potențialele de acțiune generate sunt direct proporționale cu amplitudinea contracției musculare și creșterea tensiunii în tendoanele de inserție.
În partea de sus a figurii este reprezentată o secţiune în plan frontal prin trunchiul cerebral pentru a evidenţia poziția nucleului senzitiv mezencefalic
al trigemenului (NMz) cu fibrele aferente I(a) și I(b), localizarea nucleului motor pontin al trigemenului (NMT) (în care se află neuroni motori alfa și
gamma) și fibrele motorii de tip alfa și gamma emergente din acesta.
N.B. Fibrele nervoase aferente senzitive secundare-tip II („în buchet”) care pleacă de la fusul neuro-muscular din zona sub- sau supra-ecuatorială
nu sunt menţionate în figură.
Figura 22. Centrii senzitivi şi motori ai reflexelor mandibulare (nucleii
senzitivo-motori trigeminali ai n.V- asociaţi funcţional cu nucleii senzitivo-
motori ai nervilor cranieni VII, IX, X, XII)(după Lavelle, 1988)
Legenda:
Pentru simplificare, nucleii senzitivi ai masticației sunt reprezentați în
partea stângă a figurii (nucleul mezencefalic trigeminal, nucleul senzitiv
principal trigeminal pontin și nucleii senzitivi ai tractului spinal trigeminal
fomat din subdiziunile oralis (din punte), interpolaris (din bulb), și caudalis
(din măduva cervicală superioară). Nucleii motori masticatori figurează în
partea dreaptă a figurii).
 Generarea masticației ritmice
Masticația este reprezentată de mișcări mandibulare cu un înalt grad de automatism,
inițiate și executate în mod ciclic, repetitiv.

Generarea automată a masticației ritmice se datorează descărcărilor de influxuri

nervoase tonice repetitive din neuronii centrilor generatori ai masticației ritmice-CMR
(„central pattern generators”).

Populația neuronală a CMR este formată din grupuri neuronale și circuite

nervoase aflate în aria medială bulbară a formației reticulate din trunchiul
cerebral (neuroni care răspund atât de activitatea masticatorie automată și ritmică, cât și de
caracteristicile modelului/tiparului funcțional masticator propriu fiecărui individ, model engramat
genetic și determinat în principal de activitatea mușchilor mobilizatori ai mandibulei și a sistemului
nervos aferent, și de morfologia stomatognată).

Neuronii CMR pot controla direct neuronii motori alfa trigeminali din nucleul motor
pontin al trigemenului (NMT) dar cel mai frecvent acest control se efectuează prin
intermediul neuronilor din nucleii coordonatori ai masticației (NCM). Activitatea neuronilor
CMR este ajustată și adaptată la rândul ei în cursul procesului masticator prin conexiuni nervoase cu receptorii
periferici ai teritoriului stomatognat, via nervii și nucleii senzitivi ai nervilor cranieni V, VII, IX și X, dar și cu aria
masticatorie neo-corticală prin mesaje nervoase motorii conduse de fasciculul cortico-bulbar cu proiecție
majoritar contro-laterală a fibrelor în neuronii CMR.
Figura 29. Reprezentarea grupurilor neuronale (nuclei) aparținând principalilor centri generatori ai
tiparului ritmului masticator automat (CMR) (Andrei Neamțu – adaptat după Kolta și Morquette, 2010).

În jumătatea dreaptă a figurii sunt notate structurile nervoase din trunchiul cerebral implicate în automatismul mișcărilor
masticatorii. În jumătatea dreaptă și stângă a fi-gurii, ariile patrulatere cu margine punctată cuprind centri esențiali (CMR)
responsabili de modelul ritmului masticator caracteristic fiecărui individ și transmis pe cale eredita-ră.În jumătatea stângă
a figurii sunt indicate prin săgeți conexiunile nervoase ale CMR (prescurtări: nV, VII, XII=nervul V-trigemen, VII -facial, XII -
hipoglos)
Reglarea reflexă a masticaţiei
Legenda :
(RSM) - rădăcina senzitivă mezencefalică a nervului trigemen
(RSP) - rădăcina senzitivă pontină a nervului trigemen
(RSB-S) - rădăcina senzitivă bulbo—spinală a nervului trigemen
(PPSI) - potenţiale post-sinaptice inhibitorii
(PPSE) - potenţiale post-sinaptice excitatorii
(ATM) - articulaţii temporo-mandibulare
(NMT) - nucleul motor pontin al trigemenului
(CMR) - centrii masticației ritmice
(NSCM) - nucleu supratrigeminal coordonator al masticației din trunchiul cerebral
(NOCM) – nucleu gamma-oralis coordonator al masticației din trunchiul cerebral
(FNM)- fus neuro-muscular
Nuclei senzitivi trigeminali sunt reprezentați de: nucleul proprioceptiv din mezencefal , nucleul principal/major
din punte, diviziunea oralis din Punte a nucleului spinal trigeminal, diviziunea interpolaris din Bulb a nucleului
spinal trigeminal și diviziunea caudalis din măduva cervicală a nucleului spinal trigeminal.
Liniile punctate reprezintă căile de informare directă a nucleilor motori trigeminali de către centrii senzitivi
trigeminali în cazul reflexelor mandibulare simple (nefuncționale) miotatic și antimiotatic.
Figura 28. Alternanţa reflexului de ridicare (miotatic) a mandibulei cu reflexul
de coborâre (antimiotatic) a mandibulei. Reflexele se înlănțuie funcțional în
cadrul ciclurilor masticatorii pe parcursul desfăşurării unui proces masticator (15-
30 cicluri), fiecare ciclu fiind format din ridicare-coborâre (prezentare
schematică).
Legenda:
CMR: centrii masticației ritmice; NCM: nucleii coordonatori ai masticației;
NM: nuclei motori ai nervilor cranieni.
Figura 30. Interrelaţiile funcționale ale
centrilor nervoși masticatori (centrii
masticației ritmice, centrii coordonatori ai
masticației, nucleii trigemenului –V, nervilor
cervicali, faciali-VII, glosofaringieni-IX și
hipogloși -XII) din trunchiul cerebral.
Legenda:
Centrii nervoși masticatori:
– Centrii masticației ritmice: nucleii
giganto-celulari și nucleii paragiganto-
celulari din aria mediană și respectiv
aria laterală a formațiunii reticulate a
trunchiului cerebral;
– Centrii coordonatori ai masticației:
NSCM (nucleii supratrigeminali
coordonatori ai masticației), NICM
(nucleii intertrigeminali coordonatori ai
masticației), NOCM (nucleii gamma
oralis trigeminali coordonatori ai
masticației) aflați ca nuclei pre-motori
în vecinătatea nucleului motor al
trigemenului;
– Centrii senzitivo-motori ai masticației:
nuclei senzitivi ai nervilor V, VII, IX,
cervicali și nuclei motori ai nervilor V,
VII, IX, XII)
Proprioceptori musculari specifici
(FNM-fus neuro-muscular; OTG-
organele tendinoase Golgi);
ATM-articulații temporo-mandibulare;
PPSE-potențiale post-sinaptice
excitatorii; PPSI-potențiale post-
sinaptice inibitorii; I(a), I(b), II-fibre
senzitiv; FE-fibre musculare extrafuzale;
FI-fibre musculare intrafusale
modificate; CFNM-capsula fusului neuro-
muscular.