Vdocuments - MX Autonomii Locale Si Institutii Centrale Delfin

5/20/2018 AutonomiiLocaleSiInstitutiiCentrale...--Delfin -slidepdf.
com
http://slidepdf.com/reader/full/autonomii-locale-si-institutii-centrale-delfin
1 1/48
5/20/2018
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)
AutonomiiLocaleSiInstitutiiCentrale...--Delfin -slidepdf.com
SUMAR
I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
Cum au trăit românii la începuturile Evului Mediu?
II. AUTONOMIILE LOCALE
Care au fost primele forme de organizare politică ale
românilor?
III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
Când, unde şi cum s-au format primele state
româneşti?
IV. INSTITUŢIILE STATELOR MEDIEVALE
Cum s-au organizat statele româneşti în cursul Evului
Mediu?
2 2/48
Editura Delfin ISTORIA pe în elesul tuturor
5/20/2018
INTRODUCERE
 La începutul Evului Mediu are loc etnogeneza popoarelor

europene, printre care şi a românilor.
 Toate popoarele europene evoluează spre noi forme de
organizare politică: statele medievale.
 În spaţiul românesc se formează statele medievale:
Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea.
 Spaţiul românesc: zonă de contact a mai multor factori de

civilizaţie:
Ţările româneortodoxă,
au fostcatolică,
supuse musulmană.
presiunilor politice, militare şi
religioase ale marilor puteri ale vremii.
3 3/48
5/20/2018 AutonomiiLocaleSiInstitutiiCentrale...--Delfin -slidepdf.com
I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
Cum au trăit românii la

începuturile Evului Mediu?
4 4/48
Context istoric
Obştile săteşti formă primară de comunitate a românilor.

=
Criterii de organizare
obşti săteşti
De convieţuire
Teritorial Agrar socială
întindere bine principalele iniţial îi grupa pe
ocupaţii: agricultura descendenţii unui
delimitată în zone şi creşterea
greu accesibile. stămoş comun, care
animalelor. locuiau în sate.
5
http://slidepdf.com/reader/full/autonomii-locale-si-institutii-centrale-delfin 5/48
Obştile Uniuni de Autonomii

săteşti obşti locale
Cneaz Origine slavă Voievod Origine slavă

Jude Duce Origine latină
Origine latină
atribuţii
administrative şi judiciare;
caracter politic şi militar
6
II. AUTONOMIILE LOCALE

Care au fost primele forme de organizare
politică ale românilor?
7
A. Context
istoric
organizarea politică -
proces îndelungat
Sec. IX - atestaţi în
izvoarele istorice Autonomiile locale se
românii – organizaţi în menţin până în sec.
autonomii locale. XIII în zone ferite din
calea migratorilor.
8
Hartă
B. Autonomii locale în spaţiul românesc
10
1. Spaţiul intracarpatic
(viitoarea Transilvania)- sec. IX-XI
Gesta Hungarorum - cronică maghiară scrisă
Sec. al IX-lea de notarul regelui maghiar Bella al III-lea.
Anonymus despre formaţiunile politice găsite de unguri în Transilvania

Menţionate 3 autonomii locale româneşti:
 voievodatul lui Glad, în Banat, cu cetatea de scaun la Cuvin
 voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, cu cetatea de scaun la
Dăbâca
 voievodatul lui Menumorut, în Crişana, cu cetatea de scaun la
Biharea.
Legenda Sfântului Gerard
Menţionate două voievodate româneşti:
Sec. al XI-lea  voievodatul condus de Gyla, în centrul Transilvaniei
 voievodatul condus de Ahtum, în Banat.
Document
Imagine 11
Hartă
2. Spaţiul extracarpatic
(viitoarea Ţară Românească) - sec. XIII
Diploma cavalerilor Ioaniţi

1247 Act acordat de regele Ungariei, Bela al IV-lea, cavalerilor Ioaniţi
Cnezatul Ţara
lui Ioan Severinului
Diploma
Voevodatul lui
cavalerilor
Ioaniţi Seneslau
Voevodatul Cnezatul
lui Litovoi lui Farcaş
Document
Imagine 19
3. Spaţiul extracarpatic, la est de Carpaţi

(viitoarea Moldova) - sec. XII-XIII
Cronicile ruseşti menţionează

Sec. XII o “ţară Berlad ”
Sec. XIII Documentele cancelariei maghiare şi

papale atestă “ţara brodnicilor”
Cronică rusească atestă o

Sec. XIII
“ţară a bolohovenilor”
Documentele atestă existenţa unor autonomii locale cu numele de:

„codrii ” – Codrii Cosminului; „câmpuri ” – Câmpul lui Dragoş, „ocoale”, „cobâle”
22
4. Spaţiul extracarpatic, între Dunăre şi Mare(viitoarea

Dobrogea) - sec. X-XIII
Sec. al X-lea atestat

Sec. al XI-lea atestată o unitate
un jupanat” condus teritorial-administrativă “Thema
de “jupân Gheorghe.
Paristrion”, sub autoritate
bizantină.
A doua jumătate al sec. al XI-lea în
“Alexiada” scrisă de Ana Comnena
sunt atestate formaţiunile conduse de
Tatos, Satza şi Sestlav.
Imagine 23
C. Semnificaţia formării autonomiilor locale
Statele medievale Existenţa autonomiilor

româneşti sunt locale este atestată de
continuatoare ale izvoarele istorice în
autonomiilor locale contextul ultimelor
migraţii (sec. IX-XIII)
Autoritatea
obştilor săteşti
este consolidată
în contextul
migraţiilor
26
III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

Când unde şi cum s-au format primele state
româneşti?
27
A. Context istoric şi factori favorizatori
28
autonomiile locale
româneşti tind să se
coaguleze
criza
dinastică presiunea regalităţii maghiare
din Regatul asupra micii nobilimi
Maghiar Context româneşti din Transilvania

extern trecerea unor conducători
favorabil politici români din
Transilvania, la S şi E de
creşterea
influenţei
Carpaţi
Hoardei de “descălecat”
Aur
Imagine 29
Editura Delfin ISTORIA pe în elesul tuturor 17/48
creşterea factori de
demografică
mediu
Factori
interni întărirea
raporturilor
premisele feudale în jurul
economice unei autorităţi
puternice
31
B. Statele medievale
32
1. Întemeierea statului medieval

Etape: Transilvania
sec. IX-X: Voievodatele conduse de:
Gelu, Glad, Menumorut
sec. XI: Voievodatele conduse de

Gyla şi Ahtum
sec. XI unificarea autonomiilor din sec.

IX- XI într-un singur stat: TRANSILVANIA
(ţara de dincolo de păduri).
în a doua jumătate a sec. XI - lea începe

cucerirea sistematică a Transilvaniei de
către Regatul Ungariei.
Editura Delfin ISTORIA
http://slidepdf.com/reader/full/autonomii-locale-si-institutii-centrale-delfin pe în elesul tuturor
33
20/48
Cucerirea Voievodatului Transilvaniei

Formarea Regatului Maghiar
Începe expansiunea maghiară spre est
Începutul sec.  expediţii militare însoţite de
al XI-lea organizarea politico-administrativă
Transilvaniei.
Spaţiul intracarpatic - organizat ca

Începutul sec. voievodat autonom în cadrul Regatului
al XIII-lea Maghiar, până în 1541.
34
http://slidepdf.com/reader/full/autonomii-locale-si-institutii-centrale-delfin pe în elesul tuturor 21/48
Consolidarea stăpânirii maghiare în

Transilvania
Comitate
Maghiarii aduc forme
de organizare specifice
Episcopii
catolice
Populaţia rămasă
majoritară “ţările
românească păstrează româneşti ”
vechile forme
35
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX XVIII)
Secuii
origine necunoscută -
avangarda armatei - aşezaţi în
zonele Târnavelor şi Cavalerii teutoni
Subcarpaţilor de Curbură,
autonomi - cu rol militar, de -(1211 - 1225) colonizaţi
apărare a trecătorilor din de regele maghiar Andrei
Carpaţi. al II-lea, aşezaţi în Ţara
Bârsei - scopul militar
Saşii (apărarea hotarelor) şi
- origine germană - religios (extinderea religiei
aşezaţi în regiunea catolice).
Sibiului, Bistriţei, Ţara Consolidarea
Bârsei – autonomi, stăpânirii
contribuie
consolidarea la
economică maghiare
sec. XII-XIII
a voievodatului. colonizarea
populaţiilor de
religie catolică.
Document
Imagine 36
Neagu Djuvara
despre saşi
Fragment audio “O scurtă

istorie a românilor
povestită celor tineri”
41

2. Întemeierea statului medieval Ţara Românească

Existenţa formelor de organizare politică prestatală - autonomiile
Prima etapă locale (Diploma

Voievodul Litovoicavalerilor Ioaniţi).
(probabil urmaş al celui menţionat în 1247) -
încearcă anularea raportului de vasalitate faţă de coroana maghiară.
Tradiţia istorică a descălecatului, la sfârşitul secolului al XIII - lea,

semilegendarul Negru-Vodă din Ţara Făgăraşului descalecă la
A doua etapă Câmpulung.
Realitatea istorică: Basarab I Întemeietorul (?1310 - 1352) - unifică
autonomiile locale şi întemeiază statul.
În 1324, Basarab I - numit de către regalitatea maghiară ,,voievodul
nostru transalpin”, recunoaşte suzeranitatea maghiară; i se
A treia etapă recunoaşte statul şi domnia.
În 1330 - Posada - confruntarea între Basarab I şi Carol Robert de
Anjou, regele maghiar; consecinţa: independenţa statului Ţara
Românească.
Consolidarea statală - în timpul domniei urmaşilor lui Basarab I.
Document
Imagine 42

Neagu Djuvara
despre formarea Ţării
Româneşti
Basarab
Fragment audio “O scurtă
istorie a celor
povestită românilor
tineri”
45

3. Întemeierea statului medieval Moldova
Prima etapă
Descălecatul lui Dragoş (mijlocul sec. al XIV-lea)
Descălecatul lui Bogdan (a doua jumătate a sec. al XIV-lea)

A doua etapă
Alipirea sudului Moldovei (sfârşitul sec. al XIV-lea)

A treia etapă
Document
46

5/20/2018
Teoria descălecatului – susţinută de istoricul Gheorghe Brătianu
în „Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti”
Primul descălecat.
Al doilea descălecat.
Descălecatul lui Dragoş
1350 - regele maghiar Ludovic I de Descălecatul lui Bogdan
Anjou campanie militară la est de 1359 - Dependenţa de coroana ungară
determină revolte – participă şi
Carpaţi - participă şi Dragoş din
Maramureş. Bogdan din Cuhea, Maramureş –
„descalecă la est de Carpaţi”.
Regalitatea maghiară întemeiază o 1364 - atestată Moldova - stat

marcă de apărare condusă de independent.
Dragoş, cu reşedinţa la Baia –
Moldova Mică – sub suzeranitate Sub urmaşii lui Bogdan – consolidarea
maghiară. statului prin acţiuni de organizare
instituţională şi desăvârşire
teritorială.
Document
48
5/20/2018
4. Întemeierea statului medieval Dobrogea
Teritoriul între Dunăre şi

Marea Neagră aflat sub
autoritatea Imperiului
Bizantin prima jumătate
a sec. al XIII-lea atestată
Ţara Cavarnei - nucleul
viitorului stat
1388 –Dobrogea dobrogean. Balica –
alipită de atestat
Mircea cel conducător,
prima în
Bătrân, Ţării
Româneşti,
Dobrogea jumătate a
până în 1417. sec. al XIV-lea
Ivanco
(1386 –
Dobrotici - titlul de
„despot” – unifică
1388) teritoriul dintre
Dunăre şi Mare sec.
al XIV- lea.
52
C. Semnificaţia întemeierii statelor medievale
Statele medievale au constituit cadrul politic în care s-a perpetuat şi dezvoltat civilizaţia românească.
Alături de majoritari au contribuit la crearea şi dezvoltarea civilizaţiei din spaţiul românesc şi alte grupuri
etnice:
prezenţi în Dobrogea în secolul

Armeni oraşe autonome: Armenopolis, al VII-lea î.Hr. şi aduşi ca domni Greci
azi Gherla, judeţul Cluj fanarioţi în secolul al XVIII -lea
populaţie slavă aşezată

stabiliţi în judeţele în zona Maramureşului
Bulgari Timiş, Arad, Dâmboviţa şi Bucovinei în secolul
al VI-lea
Ucrainieni
comunităț i primele atestări

Evrei evreiești în secolul al XII-lea, Sârbi
orașele Roman, B vestul României
acău şi Galaţi
atestaţi prima dată în spaţiul
românesc în secolul al XIV-lea,
Ţigani/
Germani au fost robi ai statului, ai
Romi boierilor sau ai mănăstirilor
până în 1855-1856
secolul al XII-lea – grupul
saşilor, secolul al XVIII -lea
Maghiari
- grupul şvabilor în Banat şi cea mai numeroasă minoritate
Satu Mare etnică din Transilvania 53

IV. INSTITUŢIILE STATELOR MEDIEVALE
Cum s-au organizat statele

Evului româneşti în cursul
Mediu?
54
A. Context istoric
Transfer de putere Formarea şi

şipolitică a cnezilor
voievozilor locali Voievodul
nevoie are
de instituţii evoluţia
instituţiilor –
către un pentru stabilitate – influenţată de:
conducător ales Sfatul Domnesc, occidentul
(titlul de mare Biserica etc. Europei, spaţiul
voievod ) slav şi bizantin
55
Principalele instituţii medievale

româneşti
56
Principala instituţie
1. Domnia centrală în Ţara
Românească şi Moldova
Succesiunea:
ereditar – electivă Forma dede
monarhie organizare:
tip feudal
(uneori prin (model occidental) – cu
asocierea la tron a trăsături specifice
fiului) (feudalismul românesc)
Titlul domnesc: originea divină a

puterii (Io), „mare voievod”, „domn”,
„singur stăpânitor” Document
57
Militare
Sfârşitul secolului al XVI-lea –
Judecătoreşti începutul secolului al XVII-lea :
Funciare
Atribuţiile
Imperiul Otoman – asociază
domniei domnia unei funcţii administrative
(politică Legislative
Financiare internă şi Politica domnitorilor controlată
externă) prin intermediul boierilor greci
Religioase Creşte influenţa marilor familii
Administrative boiereşti, instituindu-se regimul
boieresc (nobiliar)
Regimul fanariot (1711, 1716 – 1821):

Domni străini numiţi direct de Poartă, prin plata unor sume de bani
Imagine 59
Transilvania - voievodatul se menţine până în secolul al XVI -lea
din 1699 - Transilvania - provincie

a Imperiului Habsburgic condusă
de împărat prin intermediul
unui guvernator; acesta era
din 1541 – principe - confirmat ales de către Dietă şi confirmat de
de sultan; condusă de un principe către Curtea din Viena.
ales de Dietă
până în 1541 - voievod (atribuţii miltare,
judiciare, administrative) numit de regele
Ungariei
Imagine 61
2. Sfatul domnesc
Domnul era ajutat în exercitarea autorităţii

de Sfatul domnesc, instituţie centrală de
guvernare, cu rol consultativ.
În Moldova Alcătuit din dregători, boieri cu funcţii

specifice: vornic, logofăt, vistiernic, spătar,
şi Ţara postelnic, Banul Olteniei (Ţara
Românească Românească), Portarul Sucevei (Moldova).

De la sfârşitul secolului al XVI-lea Sfatul
domnesc se va numi Divan.
63
în timpulexista
habsburgice, dominaţiei
Guberniul -
instituţie administrativă
organizată la sfârşitul secolului
al XVII-lea.
În
Transilvania Imperiul Habsburgic crează la
Viena - Cancelaria aulică a
Transilvaniei – atribuţii
executive (guvern).
64
3. Adunările de stări
Mari Caracter
boieri consultativ,
convocată
sporadic
MAREA
Clerul ADUNARE A
înalt ŢĂRII
în Ţara Românească şi
Moldova
În timpul regimului
fanariot, a scăzut
Boierimea semnificativ rolul
mică şi instituţiei
mijlocie
65
Degradarea statutului politic al

românilor
categorii privilegiate:
nobilimea maghiară, patriciatul
săsesc şi fruntaşii secuilor -
formează congregaţiile
generale, cu rol de adunări
reprezentative
1288 – ultima în Din secolul al XVI-

congregaţie la
care au participat Transilvania lea, problemele
importante de
şi românii
politică externă
se discutau în
Dietă
Document
66
4. Organizarea judecătorească
în Ţara • „obiceiul pământului” ( jus

valahicum)
Românească • În secolele XIV – XV – apar
şi Moldova scrieri cu caracter juridic
în • Codul de legi Tripartitum –

ul lui Werboczy - 1517
Transilvania
Document
69
5/20/2018
5. Armata AutonomiiLocaleSiInstitutiiCentrale...--Delfin -slidepdf.com
în
în Ţara Românească şi Transilvania
Moldova
–
comandantul –
Domnitorul „mare
suprem voievod ”
al armatei Voievodul
Armata - „oastea cea mare” şi „oastea cea mică”
Din sec. al XV-lea – armele de foc şi mercenarii
conduce
Rol important: sistemul de apărare al cetăţilor: armata, ca
Neamţ. Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Turnu, Giurgiu,
Cetatea de Baltă, Ciceu reprezentant
al regelui
Din sec. al XVIII – lea –nu mai au dreptul de a Ungariei
deţine armată
Imagine 71
Cetatea Neamţ
Documentar care prezintă

o scurtă istorie a cetăţii Neamţ.
74
6. Administraţia
Scaune şi
districte săseşti
(conduse de
Scaunele
secuieşti (unităţi juzi) Districte
româneşti
judiciar (conduse de
administrative) cnezi, juzi)
Comitatul oraşele „burguri ”

regal maghiar
– conduse de un
(unitate Transilvania
sfat orăşenesc şi
administrativă
un jude
şi militară)
75
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII) 44/48
7. Biserica
Mitropolia Petru în Ţara

Muşat, la Suceava Românescă Mitropolia
recunoscută de Nicolae
Patriarhia de la în Alexandru, în
Constantinopol în Moldova 1359,
dela Curtea
Argeş
1401
Biserica susţinută de domni.
DomnulMitropolitul
încoronat era numit
şi uns de domn.
de către Mitropolit.
Biserica subordonată Patriarhiei de la Constantinopol –
influenţe culturale bizantine şi slave.
Document
Imagine 76
în Transilvania
Predomină ortodoxismul • Religia românilor
Sec. XIV - Regatul • 1366 – Diplomele regale

maghiar încearcă să emise
Anjou de Ludovic de
impună catolicismul • funcţie = nobil
• nobil = catolic
• Religia ortodoxă – religie
Sec. XVI religii recepte: „tolerată”
catolică, luterană, • La începutul sec. XVIII o
calvină, unitariană nouă confesiune : greco-
catolică
80
Consecinţele formării instituţiilor

medievale româneşti
Afirmarea structurilor politice,
administrative, juridice, religioase
româneşti
Reglementarea relaţiilor sociale,
economice şi de politică externă
Evoluţia unitară a societăţii prin

forme instituţionale asemenea în
Ţara Românească şi Moldova
81
5/20/2018
Statele medievale
româneşti se integrează în
tiparul european feudal
Statele medievale = barieră

creştină împotriva expansiunii
otomane
Concluzii Evoluţia formelor de
organizare (de la obşte la
state) perpetuează
civilizaţia românească
Tipul de feudalism este

unul specific, românesc

Vdocuments - MX Autonomii Locale Si Institutii Centrale Delfin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX Autonomii Locale Si Institutii Centrale Delfin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/20/2018 AutonomiiLocaleSiInstitutiiCentrale...--Delfin -slidepdf.

 La începutul Evului Mediu are loc etnogeneza popoarelor

Cum au trăit românii la

Obştile săteşti formă primară de comunitate a românilor.

Obştile Uniuni de Autonomii

Cneaz Origine slavă Voievod Origine slavă

II. AUTONOMIILE LOCALE

B. Autonomii locale în spaţiul românesc

Anonymus despre formaţiunile politice găsite de unguri în Transilvania

Diploma cavalerilor Ioaniţi

3. Spaţiul extracarpatic, la est de Carpaţi

Cronicile ruseşti menţionează

Sec. XIII Documentele cancelariei maghiare şi

Cronică rusească atestă o

Documentele atestă existenţa unor autonomii locale cu numele de:

4. Spaţiul extracarpatic, între Dunăre şi Mare(viitoarea

Sec. al X-lea atestat

C. Semnificaţia formării autonomiilor locale

Statele medievale Existenţa autonomiilor

III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

A. Context istoric şi factori favorizatori

Maghiar Context româneşti din Transilvania

1. Întemeierea statului medieval

sec. XI: Voievodatele conduse de

sec. XI unificarea autonomiilor din sec.

în a doua jumătate a sec. XI - lea începe

Cucerirea Voievodatului Transilvaniei

Spaţiul intracarpatic - organizat ca

Consolidarea stăpânirii maghiare în

Fragment audio “O scurtă

Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

2. Întemeierea statului medieval Ţara Românească

Prima etapă locale (Diploma

Tradiţia istorică a descălecatului, la sfârşitul secolului al XIII - lea,

Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Fragment audio “O scurtă

Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

3. Întemeierea statului medieval Moldova

Descălecatul lui Bogdan (a doua jumătate a sec. al XIV-lea)

Alipirea sudului Moldovei (sfârşitul sec. al XIV-lea)

Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

în „Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti”

Regalitatea maghiară întemeiază o 1364 - atestată Moldova - stat

Teritoriul între Dunăre şi

prezenţi în Dobrogea în secolul

populaţie slavă aşezată

comunităț i primele atestări

Satu Mare etnică din Transilvania 53

IV. INSTITUŢIILE STATELOR MEDIEVALE

Cum s-au organizat statele

Transfer de putere Formarea şi

Principalele instituţii medievale

Titlul domnesc: originea divină a

Regimul fanariot (1711, 1716 – 1821):

Transilvania - voievodatul se menţine până în secolul al XVI -lea

din 1699 - Transilvania - provincie

Domnul era ajutat în exercitarea autorităţii

În Moldova Alcătuit din dregători, boieri cu funcţii

Românească Românească), Portarul Sucevei (Moldova).

Degradarea statutului politic al

1288 – ultima în Din secolul al XVI-

în Ţara • „obiceiul pământului” ( jus

în • Codul de legi Tripartitum –