Tema : Obiectul şi rolul contabilităţii de gestiune.

1.1. Obiectul contabilităţii gestionare.Dezolvarea concepţiei contabilităţii de gestiune.

1.2. Legătura dintre contabilitate de gestiune şi contabilitate financiară;asemănări şi deosebiri
1.3. Principiile contabilităţii de gestiune
1.4. Elementele de bază ale contabilit[ţii de gestiune
1.5. Oraganizarea contabilităţii de gestiune

Obiectul contabilităţii de gestiune.Dezvoltarea concepţiei contabilităţii de gestiune.

Contabilitatea realizează reprezentarea internă şi externă a unei întreprinderii sau oricare altă
organizaţie.Această reprezentarea justifică existenţa a 2circuite în sistemul informaţional al firmei
unui care redă imaginea întreprinderii în exterior –contabilitatea financiară sau contabilitatea de
gestiune,considerată faţa externă a întreprinderii ,altul care descrie procesele interne ale
întreprinderii contabilitatea de gestiune considerată „faţa internă a întreprinderii”.
Contabilitatea de gestiune a apărut în M Britanie şi SUA la finile secolului al 18-lea, ca
urmarea a dezvoltării industriilor şi a concurenţei. Ea a cunoscut 2 etape de dezvoltare.

-I etapă: cuprinsă între cele 2războaie mondiale. În această periodă nu există noţiunea de
contabilitatea de gestiune, ei se practică termenul de „Ctb deproducţie”,care avea un singur
obiectiv-calculaţia costului efect de producţie

-II etapă: de după cel de-al 2-lea război mondial ,şi anume în anii 40-50 a apărut noţiunea
de contabilitate de gestiune,care se deosebesc de contabilitate de producţie prin faptul că în afară de
calcul cost.prod.ea se mai ocupă cu prognazarea,analiza,controlul,luarea deciziilor,etc.
Contabilitatea de gestiune,denumită şi contabilitatea analitică în Franţa sau „ctb manageriale
în SUA are rolul de a servi ca instrument în luarea deciziilor de către managerii firmei.
Ea oferă managementului firmei datele care pot servi drept semnal pentru orientarea
pertinentă a compartimentelor economice ale personalului,deorece rezultatele conducerii depind de
acţiunea altor persoane.
Principalele obiective sau funcţii ale contabilitate de gestiune sunt:
- calcularea costurilor pe produse, activităţi şi pe unităţi organizaţionale (sub
diviziuni,departamente,secţii,servicii,etc).
- determinarea diferitelor marje şi rezultate analitice pe produse servicii sau activităţi;
- furnizarea informaţiilor necesare elaborării bugetelor;
- furnizarea de informaţii pentru stabilirea abaterilor intre previziuni şi realizări
- producerea de informaţii destinate măsurării performanţelor,(rentab.productivitate)
la nivelul sectoarelor de activitate şi al produselor;
- furnizarea bazei de date pentru exercitarea controlului de gestiune;
Un sistem efectiv de contabilitatea managerială dă posibilitate întrebării să mănuiască
operaţiile de fiecare zi, să depisteze probleme şi se rezolve, să facă planuri pentru perioade scurte şi
lungi şi să evalueze progresul.

II
Contabilitatea financiară şi de gestiune.Asemănări şi deosebiri

Pentru a înţelege mai uşor particularităţile contabilităţii financiare şi ale contabilităţii de

gestiune se întocmeşte TAB nr 1.
Particularităţile contabilităţii financiare şi ale contabilităţii de gestiune.

1
 Criterii de CF CG
comparare
1. Utiliuzatorii Utilizatorii externi (acţionari, invest, Numai utilizatorii interni(manageri
de informaţii furnizori,bănci,clienţi,salar. şi utiliz. diferitor niveluri de conducere a
Interni (admin întreprinderii) întreprinderii)
2. Organizarea ei este impusă de către Se organizează numai dacă
Obligativitatea legislaţie administraţia întreprinderii hotărăşte
organizării că este necesară
contabilităţii
3. Scopul Întocmirea RF pentru utilizatori Asigurarea cu informaţie a
contabilităţii managerilor în scopurile de
planificare,control a activităţii
4. Sistemul de În partida dublă Nu este limitată la partida dublă
contabilitate poate fi folosit orice sistem potrivit
5. Gradul de Reglamentată la nivelul Nu este reglement la nivel naţional.
reglamentare naţional,respectarea obligatorie a În schimb marile întreprinderii îşi
principiilor şi normelor general acceptate definese proceduri stricte şi detaliate
de contab.(legea ctb,SNC instruct Min privind organizarea contabilităţii de
Fin,legil.part,scrisori gestiune avînd în vedere specificul
activităţii şi nevoile interne de
înformare
6. Unitatea de Unitatea valorică (bani) Orice unitate de măsură potrivită
măsură folosită valorică (bani) naturală (t, kg, buc l
m,) de muncă (are-muncă)
7. Obiectul Unitatea (întreprinderea) economică în Diferite subdiviziuni structurale
evidenşei şi ansamblu întreprinderii(secţii,sectoare,ateliere)
analizei
8.Evaluarea În date „Istorice” (se inergistrează În date „Istorie” şi date previzionate
informaţiilor operaţiile care au avut loc)
9.Gradul de Date exacte Multe date aproximative
etactitate a
informaţiilor
10.Frecvenţa În mod regulat trimestrial şi anual În mod regulat ,at unde se cere
întocmirii RF trimest,lunar ,decadal pentru ca să se
acţioneze imediat asupra gestiuni în
trepte
11.Publicitatea Informaţii publicabile Informaţii confidenţiale
informaţii

Cu toate că contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară au o serie de particularităţi

individuale care le deosebesc una de cealaltă,ele totuşi au :
1. Sunt organizate în baza unei şi aceeaşi informaţii.
2. Sunt obligate să respecte principiile general acceptate de contabilitate.
3. Informaţiile ambelor contabilităţii sunt utilizate pentru luarea deciziilor.

2
 III

Principiile contabilităţii de gestiune

În ţinerea contabilităţii de gestiune este necesar să se ţină cont de următoarele principii contabilite
a). Principiul specializării exerciţiilor conform căruia consumurile şi cheltuielile se constantă şi se
reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioda de destiune în care au avut loc
indiferent de momentul plăţii efective a mijloacelor băneşti sau altei forme de compensare.
De exemplu: În luna ianuarie întreprinderea sa aprovizionat cu materiale de la furnizori, în
luna februarie materialele au fost consumate pentru fabricarea unui produs,iar in luna martie
întreprinderea a plătit efectiv mijloace băneşti ,din contul de decontare furnizorilor pentru
materialele cumpărate în luna ianuarie. În care lună suma consumurilor materiale se vor include în
costul de producţie?
La 1 octombrie 1998 întreprinderea ”Alfa” a închiriat de la întreprinderea ”Beta” un utilaj de
producţie. Întreprinderea ”Alfa” a plătit la 1 octombrie 1998 chiria pentru 6luni în valoare de 18000
lei. Ce sumă a cheltuielilor cu chiria se va include în rapoarte financiare la 31.12.98?
b). Pricipiul prudenţei prevede că cheltuielile şi consumurile se constată şi se reflectă în
contabilitate în momentul efectuării acestora adică se contabilizează orice pierdere probabilă.
c). Principiul concordanţei prevede reflectarea simultană în contabilitate şi în rapoarte financiare a
cheltuielilor, consumurilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice.
De ex. Costul produselor vîndute se constată şi se reflectă în conturile contabile şi în
rapoartele financiare, concomitent cuvenitul din vînzarea produselor adică întro singură perioadă de
gestiune.
La 31.03.98 s-au fabricat 100 bucăţi din produsul ”A” la costul de 50 de lei bucata la 14.04.98 s-au
vîndut 60 bucăţi din produsul ”A” la preţ de vînzare de 60 lei bucata. Care este suma venitului şi
costul produselor vîndute care se vor înregistra la 14.04.98
Venituri: 60 buc.* 60 lei/buc.=3600 lei Costul produselor vîndute:60 buc.*50lei/buc.=3000
Dt 221, 242 Dt 711
Ct 611 -3600 Ct 216 -3000
d). Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor veniturilor şi cheltuielilor constatate şi
reflectate anterior în rapoarte financiare şi nu permite casarea reciprocă a acestora în cursul
perioadei de gestiune. În acest caz, dacă apar îndoieli referitor la primireasumei cuvenite incluse
anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei
veniturilor constatate iniţial.
4.

Elementele contabilităţii dd gestiune

Contabilitatea de gestiune modernă conţine următoarele elemente de bază:
1. Planificarea-este un proces de stabilire a ordinii de acţionare în viitor.Acest proces înclude:
- stabilirea scopurilor şi obiectelor unei unităţi economice
- determinarea planului de acţiuni pentru realizarea lor într-un cadru specific de timp şi cu
alegerea celei mai bune alternative. La acest nivel,contabilul trebuie să pună la dispoziţie o
informaţie clară despre alternativele financiare existente.Planificarea prevede în primul rînd
calcularea constiturilor previzionale prin devize de cheltuieli la care ea parte şi contabilul
analitic,el alege metodele concrete specifice întreprinderii necesare pentru calcularea
costurilor. Un instrument inportant al planificării îl constituie bugetul ,care constă în
detrerminarea, indicatorilor tehnico-economici planificaţi pentru întreprinderi şi pentru
diviziunile ei pentru o perioadă curentă,lunar,tremestru,simestru,an.
2. Controlul este un proces de verificare a modului de îndeplinire a planurilor,adică se
stabileşte în ce masură acşiunele întreprinse corespund planului.Controlul de gestiune este
procesul prin care managerea se asigură ca resursele sunt obţinute şi utuilizate cu eficienţă
pentru realizarea obiectivelor întreprinderilor.
3
Diferenţa dintre eficienţă şi eficacitate. Eficienţa reprezintă suma factorilor de produţie utilizaţi
pentru atingerea unui nivel de producţie.Efecitatea este gradul de atingere a scopului.

În ceea ce priveşte organizarea contabilităţii de gestiune aceasta se face avînd în vedere

mărimea întreprinderii nevoile interne ,de informare şi specificul activiătăţii.
Astfel întreprinderi mar îşi organizează o contabilitate de gestiune bazată pe proceduri
detaliate
Riguroase în schimb în costul firmelor mici funcţiile contabilitpţii de gestiune sunt preluate cu
mai adesea de contabilitatea financiară ,prin detalierea şi prelucrarea informaţiilor furnizate de
acestora în funcţie de nevoile manageriale.
În teoria şi practica modernă a contabilitpţii de gestiune se confruntă 2 concepţii,generale de
organizare a acesteia şi anume:
a). Concepţia organizării contabilităţii de gestiune într-un sistem conectat,integrat în
contabilitatea financiară,realizîndu-se un singur circuit informaţional contabil
,careintergeazăcele 2 componente,-denumită concepţie monistă (integralistă) de organiz.a
contabilui (monism-contabil)
b). Concepţiea organizării contabilităţii de gestiune intr-un circuit complect autonom faţă de
contabilităţii financiară,denumită concepţia dualistă de organizare a contabilitpţii (dualism
contabil)
În practica contabilitate de gestiune şi financiară se realizează concomitent fără o scendare
riguroasă a acestora. Soluţia integretăţii contabilităţii de gestiune în contabilitatea financiară
este destul de dilicată,deorece presupune combinarea funcţionalităţii sistemelor de conturi
specifice contabilităţii de gestiune cu funcţionalitatea conturilor de cheltuieli (clasa7) şi
respectiv de venituri (clasa6) ale contabilitatea financiară.
Adversării concepţiei integraliste susţin că eceastă soluţie este greu de practicat datorită
intreferării înregistrată din contabilitatea financiară cu cele contabilitatea de gestiune.
Se reproşează activitatea concepţiei faptul ca face să dispară,respectiv să soldeze,conturile de
cheltueli şi venituri din contabilitatea financiară la finele fiecării periode de calcul ceea ce face
oficilă întocmirea şi prezentarea raportului contului 351 din contabilitatea financiară.
Se acceptă că totuşi această concepţie poate fi practicată cu succes de către unităţile
economice specializate în comerţ şi turizm unde nu se pune problema calcului costului de
producţie ei doar determinarea rezultatului economic-financiar pe grupe de activităţi.
Concepţia dualistă constă în prelucrarea distinctă a cheltuieli şi venituri de către cele 2
contabil
Fiecare din ele urmarind validarea obiectivelor sale specifice,putindu-se merge pînă la
organizarea şi conducerea fiecării contabil în birouri distincte.
Concepţiea dualistă presupune utilizarea unei sisteme, de conturi ale contabilitatea de
gestiune îndependente de cele ale contabilitate financiară cărora să li se imprime principii reguli
şi corespondente contabile,care şi permită prelucrarea cheltuelilor şi veniturilor din
contabilitatea financiară fără a solda conturile de cheltuieli şi venituri din contabilitatea
financiară la finele fiecării periode de gestiune.
La momentul actual întreprinderile din Moldova practică o contabilitatea integrată, prin
prelucrarea informaţiei contabilităţii financiare după nevoiele proprii de gestiune ,fără a realiza
o separare a contabilitatea financiară de cea de gestiune.În acest cazuri,informaţiile contabilităţii
de gestiune sunt prelucrate,cel mai frecvent,sub forma de situaţii de calcul şi rapoarte de
producţie.
De altfel expoziţia informaţiei şi ditersificarea structurilor de tip baze de date orientează
organizarea contabiliktăţii firmei către modelul contabilitatea integrată,managerii gestionănd
propria baza de date în funcţie de interesul decizional.
Concepţia reformei contabil a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului Nr 1187 din24.12.1997.

4
 TEMA II
Noţiunea,conţinutul şi clasificarea consumurilor şi costurilor.

2.1.Noţiuni privănd consumurile,cheltuielile şi costurile.Componenţa consumurilor incluse în costul

de producţie.
2.2.Clasificarea consumurilor:
2.2.1.Clasificarea consumurilor după perioda la care se referă;
2.2.2.Clasificarea consumurilor după dupî gradul de generalitate;
2.2.3.Clasificarea consumurilor după modul de încludere în costul producţiei;
2.2.4.Clasificarea consumurilor după compartimentul lor faţă de evoluţie volumului fizic al
producţiei;
2.2.5.Alte grupare de consumuri;

În condiţiile sistemului contabil precedent n-a existat o delimitare clară între noţiunele „consumuri”
şi”cheltuiele”.Aceşti termeni se considerau sinonime.În standarte naţionale contabilităţii
semnificaţia noţiunilor ”consumuri” şi „cheltuieli” nu coincide.
Astfel consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea
serviciilor în scopul obţinerii unui venit. Aceastea sunt nemijlocit legate de produsul de
producţie,îşi gîsesc întruchipare materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de
execuţii, la finele periodeide gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul
la determinarea rezultatelor financiare.
Cheltuielile reprezintă pierderile şi daunele care apar în rezultatul activitpţii economico-
financiare şi nu sînt legate de procesul de producţie.
Spre deosebire de consumuri,cheltuelile nu se înclud în costul de producţie,se reflectă în raportul
privănd rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea rezultatelor financiare a
perioadei de gestiune.
Costurile de producţie reprezintă valoarea bănească a tuturor resurselor utilizate pentru
fabricarea produselor şi prestarea serviciilor. În calitate de resurse utilizate pot servi cantitatea de
materiale utilizate,număr de om/ore lucrate,numărul de funcţionare a utilajului.
Costul de producţie reprezintă valoarea eschimată a resurselor naturale,materiilor
prime,materiale,combusdibil,energie,precum şi altor consumuri legate de procesul de producţie.
Conform SNC nr.3 componenţa consumurilor şi cheltuelilor întreprinderii costul de producţie este
format din următoarele articole:
1. consumuri C.D materiale
2. C.D privind retribuirea muncii
3. C.I. de producţie
La consumuri directe de materiale se referă consumurile de materiei prime şi materiale de bază din
care se fabricat produsul firmînd baza materială a acestuia şi anume
- materia primă şi materiale,care constitue baza producţiei fabricate exzm.(cu fabrica „Ionel”)
- valoarea serviciilor cu caracter de producţie prestate de terţi;
- articole accesorii şi semifabricate supuse asamblării sau prelucrării suplimentare
- combustibilul de toate tipurile,consumat în scopuri tehnologice la producerea tuturor
felulilor de energie;
- energia de toate felurile consumate în scopuri tehnice;
C.D.cuprind toate tipurile de remunirarea muncă prestate de personalul încadrat în producţia de
bază a întreprinderii
La acestea se referă
- retribuţare pentru muncă prestată efectiv;
- premiile pentru rezultatele de producţie obţinută;
- sporurile la salariile de bază pentru maiestria personală;
- remunerarea zilelor de odihnă acordate salariaţilor pentru muncă ce depăşeşte durata
normală a timpului de lucru;
5
 - sumele plătite sub forma de compensare în funcţie de regimul de de lucru şi condiţiile de
muncă;
- remunirarea concediilor legate de odihnă şi supliment;
- alte feluri de retribuţii;
C.I. de P ce cuprind:
- consumuri de întreţinere,reparaţie de expluatare a mijloacelor fixe de producţie,
- uzura mijloacelor fixe de producţie,
- amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie de producţie
- salariile muncitorilor auxiliare şi a personalului administrativ din subdiviziunea de
producţie;
- cheltuieli de sigurare a pazei subdiviziunea de producţie;
- alte consumuri indirecte de producţie;

II
Clasificarea consumurilor se efectuează pentru 3 scopuri:
a) pentru calculaţia consumurilor,evaluarea stocurilor şi determinarea rezultatelor financiare;
b) pentru planificarea şi controlul consumurilor;
c) pentru analiza consumuri şi luarea deciziilor manageriale;
2.2.1. Clasificarea consumurilor în funcţie de perioda la care se referă
In funcţie de perioda la care se referă:
a) consumuri de producţie
b) cheltuieli ale periodei de gestiune
a) consumuri de producţie sunt nemijlocit legate de procesul de producţie şi ca urmare
constituie costul produsului.
Ele sunt acelea care apar în perioada de gestiune curentă şi pot parţial să treacă în perioadele
următoare. Pe baza acestor consumuri se determina costul producţiei vîndute şi se evaluiează
stocurile de producţie.Se referă la rezultatele financiare perioada în care produsele a fost
comercializate.
b) Cheltuielile periodei de gestiune ,nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie nu se
înclud în costul de producţie şi se tratează ca cheltuieli ale periodei ăn care au fost supartate.
Ele apar în perioda degestiune curentă,dar nu pot se treacă în periodele următoare.
Se referă la perioada în care producţiea a fost fabricată
Ex. Cheltuielile comerciale şi cheltuielile generale
- 400000 lei –C.P. finite
- V prod. =1000 unit
- 20000lei –valoarea producţiei în curs de execţ. 90% din producţie finită au fost vîndute
- 600-preţul vînzării
- 50000 lei –cheltuieli gen. şi administrative → 02.98
- 30000 lei – cheltuieli comerc → 02.98
Calculaţi bineficiul din luna 02.98
CPF= 400000 →CPV =90% x 400000 lei=360000 lei → se referă la luna 02.98
→ în stoc = 40000 (400000- 360000) lei→ se referă la luna 03.98
Prod. În curs de exec (20000lei)→ se referă la luna 03.98
______________________________________________________________
60000 lei → luna 03.98
Venit .vînz. =900un x 600 lei/un =540000 lei
Benef. = 540000 -360000-50000-30000 =100000
Concluzie : Numai acea parte din consumiri care a apărut în perioda de gestiune curentă şi
care se referă la producţiea vîndută determină obţinerea profitului din perioada curentă.
2.2.2. Clasificarea consumurilor după gradul de generalitate.
În funcţie de gradul de generalitate consumurile se clasifică în:
consumuri totale
consumuri unitere

6
 Consumuri totale sunt reprezentate de valoarea unui anumit tip de consum sau şi valoarea
tuturor tipurilor de consumuri necesare,pentru fabricarea unei anumite cantităţi dintr-un produs.
Consumuri unitare sunt reprez. de valoarea unei anumit tip de consum sau şi valoarea tuturor
tipurilor de consum necesare pentru fabricarea unei unitpţi dintr-un produs şi se pot calcula
conform % relaţii:
Consum.totale
Cons.unit = Nr.unit. fabric.Val . prod . fabricate
Exemplu V .prod fabricat (A) =3000 buc

Tipuri de consumuri Consumuri producţiei totale Consumuri producşiei unitare

1.C.D. Materiale 54000 (54000) 3000 18
2.C.D. Salar 30000 (30000)3000 10
3.C.I.P. 27000 (27000)3000 9

Costuri de rpoducţie 111000 (111000)3000 37

2.2.3.Clasificarea consumurilor după modul de includereîn costul producţiei

În dependenţă de modul de încludere în costul de producţie,consumurile se clasifică în:

1.consumuri directe
2.consumuri înderec
Consumuri directe sînt acele consumuri, care,sunt legate nemijlocit de procesul de producţie
Şi care pot fi indetificate şi imputate unui anumit produs în momentul efectuării lor,fără efectuarea
acestor salarii.
Exemplu:
1.materii prime şi materiale de bază , care formează baza producţiei fabricate.
2.salariile plătite,muncitorilor de bază,inclusiv premiile de producţie şi contribuţii de asigurarea
socială aferente acestor salarii.
Consumuri inderecte sunt acele consumuri,care nu se indentifică din momentul efectuării lor pe
produse lucrării sau servicii şi numai la nivelul unui centru de colectare şi analiza(secţie,sector),iar
pentru a fi imputate unui anumit produs sunt necesareefectuarea unor calculu suplimentare.
Exemplu:
1. uzura,,reparaţia şi ăntreţinerea mijloacelor fixe de producţie
2. asigurarea mijloacelor fixe de producţie
3. salariile personalului administrativ al subdiviziunilor de producţie
4. cheltuelili de deplasare a personalului legat de procesul de producţie
5. baza secţiilor de producţie şi cheltueli anticendiale
C. I. P. Se repartizează, la sfîrşitul fiecării perioade de gestiune pe tipuri de produse fabricate pe
baza anumitor metodologii.

2.2.4. Clasificarea consumurilor compartamentul lor faşă de evoluţie volumului fizic al producţiei
În dependenţa de compartimentul consum. faţă de evoluţie volumului fizic de producere
consumurile se împart în :
1. consumuri variabile
2. consumuri constante
Consumurile vatiabile reprezintă acele consumuri ale întreprinderii mărimea cărora depinde de
modeficarea volumului fizic de producţie.
Exemplu.
1. consumuri de materie prime şi materiale de bază
2. consumuri privind remunerarea mincitorilor de bază
3. consumuri de energie electrică necesară pentru funcţionarea utilajelor de producţie
4. Pentru consumuri variabil este caracteristicca îşi modifica marimea în acelaşi mod cu
modificarea volumului fizic de producere, dar nu întotdeauna derect proporţional.
7
 Consumurile constante sunt acelea consumuri,a căror marime îdmin. Relativ neschimd’bată sau se
modifică în marimi nesemnificative în funcţii de variaţia volumului fizic de producţie.
Exemplu:
- plata de arendă pentru utilajul de producţie
- uzura utilajului de producţieşi uzura încăperilor secţii
- salariul personajului administratival secţiei, alpaznicilor,diricatorilor
- cotele de asigurare a utillui de producţiei
O deosebită atenţie trebuie acordată compartimentului consumurilor tatale şi unitare variabile şi a
consumurilor totale şi unitare constante,faţă de evoluţia volumului fizic al producţiei.Altfel
consumurile totale variabile se modifică odată cu variaţia volumului de producţie,iar consumurile
unitare variabile rămîn nemodeficate indeferent de variaţia volumului de producţie.
Consumuri totale ,constante rămîn nemodificate indeferent de variaţia volumului de producţie ,pe
care cînd consumuri unitare constante se modifică invers proporţional cu variaţia volumului de
producţie.
Exemplu:
CV –consumuri de materiale pe unitate de prpducţie-6 lei
CC - plata pentru arendă lunară-1000lei
V1 - 100 unit
V2 - 500 unit
a) reprezentarea grafică a consumurilor totale

consum

CV totale
3000
2500

2000
1500
1000
CC tatale
500
Volumul producţiei

100 200 300 400 500

b)reprezentarea grafică a consu urilor unitare

Consumuri unitare

10

2 CC unit variată

Vp
100 200 300 400 500 600

8
 Compartimentul consumurilor variabile şi constante faţă de voluţia volumului fizic al producţiei.

Consumuri Creşterea volumului fizic de producţie

totală unitare
1.Consumuri variabile Ne modificate
2.Consumuri constante Ne nodificate

2.2.5. Alte grupări de consumuri.

1. În funcţie de modul apariţiei consumuri se împartă în:
a) consumuri efective –care se produc în mod real pe procesul procesului de producţie
b) consumuri planificate - care se prognozează înaintea de începerea procesului de producţie.
2. După gtradul de omogenitate avem.:
a) consumuri simple –consumuri formate într-un singur element.Ele se consideră simple întrăcît
conţinutul lor nu se poate descompune în mai multe elemente de consumuri.
Exemplu:
- consumuri de materie prime
- consumuri de combustibil
- consumuri salarial
b)consumuri complexe sunt acelea ,care nu au un caracter omogen fiind formate din mai multe
elemente de consumuri.
Exemplu:
Consumuru inderecte de producţie
3.În funcţie de legătură lor cu procesul de producţie:
Exemplu:
- consumuri direct de matariale
- combustibil
- energie electrică
- salariul de bază
- contribuţie de asigurare socială
b). Consumuri de regie ,consumuri legate de conducerea şi descrierea procesului de producere
pentru a desfăşura în condiţii normale.
Consumurile de bază ,sunt determinate nemijlocit de procesul tehnologic,fără ele acest proces nu se
poate desfăşura în mod normal ele constitiie însăşi substanţa produsului au de regula un caracter
direct şi variabil (materiei prime,salariile muncitorilor,azura mijloacelor fixe)
Consumurile de regie sunt consumurile efectuate în scopul creării condiţiilor materiale de
muncă(întreţinerea clădirelor,iluminatul,încălzitul ,salariile personalului administrativ de
conducere) au un caracter inderect,unele din ele fiind variabile,altele condiţional constante
perioadei.
2.2.1. Cheltuielili se clasifică în funcţie de compatibilitatea momentului efectiv al efectuării lor cu
perioada de gestiune pe care aceastea le efectează avem:
1. cheltuieli a perioadei curente –sunt efectuate şi se înregistrează în perioada de gestiune
respectivă
2. cheltueli anticipate-sunt efectuate în perioada curentă,dar vor efecta rezultatul ale
perioadei viitoare treptat ,pe măsura ajungerii lor la scadenţă
3. cheltuieli preliminare-sunt heltueli, care urmează a fi efectuate în perioada viitore de
gestiune, dar, care efectuează rezultatul sau costul perioadei curente.