Sunteți pe pagina 1din 15

TEORII ȘI CATEGORII ALE CUNOAȘTERII ÎN

FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ

1700–1947

DE LA PRIMELE IDEI ASUPRA CUNOAȘTERII ȘI GNOSEOLOGIEI


LA TEORIA CUNOAȘTERII (TEORIA CUNOȘTINȚEI) ȘI
EPISTEMOLOGIE

Dimitrie Cantemir, Sacro-sanctae scientiae indepingibilis imago, [1700].


[Dimitrie Cantemir, Metafizica, din latinește de Nicodim Locusteanu, cu o pref. de
Em.C. Grigoraș, București Editura Ancora (Biblioteca universală), [1928]. [Reed. Editura
acum.info, 2015].
Samuil Micu, Învățătura metafizicii, [1787–1790].
[Samuil Micu, Scrieri filozofice, st. introductiv și ed. critică de Pompiliu Teodor și
Dumitru Ghișe, București, Editura Științifică, 1966, pp. 71–187].
Eufrosin Poteca, [Curs de] istoria filosoficească, [1825–1832].
[Eufrosin Poteca, Scrieri filosofice, ed. critică, text stabilit, st. introductiv, note și
bibliografie de Adrian Michiduță, Craiova, Aius PrinteEd, 2008, pp. 219–273].
Eftimie Murgu, Curs de filosofie, [1834–35; 1835–36].
[Eftimie Murgu, Curs de filosofie ținut la Academia Mihăileană (1834–35; 1835–
36), ed. îngrijită și st. introductiv de Victor Țîrcovnicu, Timișoara, Editura Facla, 1986].
Simion Bărnuțiu, [„Filosofia peste tot” după W. T. Krug], [1839 (1857?)].
[Simion Bărnuțiu, Filosofia după W. T. Krug, ediție princeps după manuscris inedit,
st. introductiv de Ionuț Isac, text îngrijit, cronologie și notă asupra ediției de Ioan Chindriș,
Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2004].
A. T. Laurian, Discurs la deschiderea cursului de filosofie în Colegiul național de la
Sf. Sava din București, [septembrie, 1842].
[Ilie Popescu Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea
sa, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1970, pp. 275–282].
Timotei Cipariu, Elemente de filosofia după W. T. Krug, Blasiu, cu Tipariulu
Seminariului Diecesanu, 1861; vol. II: 1863.
Const. Leonardescu, Methodulu in scientiele physico-naturale, essacte, morale si
politice: inductiunea, analogia si deductiunea, Bucuresci, Imprimeria statului, 1868. [Teză
pentru a obține gradul de licențiat în litere și filosofie].
D.A. Laurian, „Formarea cunoștinței”, în Transacțiuni litterarie și scintifice, 1872.
[Antologia gîndirii românești. Secolele XV-XIX, partea a 2-a, București, Editura
Politică, 1967, pp. 565, 566].
Vasile Conta, Teoria fatalismului, în Convorbiri literare (Iași), 1875–1876.
[V. Conta, Teoria fatalismului, Iași, Editura librăriei Școalelor, Frații Șaraga,
(1894)].
162 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Vasile Conta, Bazele metafizicei. Întâiele principii cari alcătuiesc lumea, [–1882].
[Vasile Conta, Opere complecte, studiu biografic și note explicative alcătuite după
scrisori, acte și manuscrise inedite de Octav Minar, București, Editor C. Sfetea „Librăria
Școalelor”, [1914], pp. 515 – 638].
Mihai Eminescu, [Fragmentarium], [-1883].
[Mihai Eminescu, Fragmentarium, ed. după manuscris, cu variante, note, addenda și
indici de Magdalena D. Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981].
Titu Maiorescu, Cursul de istoria filosofiei contimporane, [1884 – 1909].
[Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie, ed. îngrijită, note, comentarii și indice de
Grigore Traian Pop și Alexandru Surdu, cuvânt înainte de Grigore Traian Pop, Craiova,
Scrisul Românesc, 1980].
C[onstantin] Rădulescu-[Motru], Realitatea empirică și condițiunile cunoscinței,
București, Tipografia Academiei Române, 1889.
Stef. C. Michailescu, Introduce la psihofisică, Bucuresci, Editura Librăriei Socecu &
Comp., 1892.
Petru P. Negulescu, Critica apriorismului și empirismului, Bucuresci, Lito-tipografia
Carol Göbl, 1892. [Lucrare prezentată ca teză de licență la facultatea de Filosofie și litere
din București].
Petre Popescu, Teoria probei (în sciința modernă), Bucuresci, Inst. de Arte Grafice
„Carol Göbl”, 1901.
Ioan Petrovici, Paralelismul psiho-fisic, București, Atelierele Grafice I.V. Socecu,
1905. [Teză pentru doctoratul în Filosofie].
C. Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică,București, Tipografia
Curții Regale F. Göbl Fii, 1907.
Mihail Rădulescu, Cauzalitatea din punctul de vedere al valoarei cunoașterei, Iași,
1911. [Lucrare prezentată și aprobată ca teză de doctorat în Filosofie, la Universitatea din
Iași].
Mihail Rădulescu, Analiza cunoașterei omenești, [vol. I]: Considerații generale
asupra cunoașterei: caractere, probleme și metode, Iași, Institutul de Arte Grafice N.V.
Ștefaniu & Co., 1912.
Traian Brăileanu, Despre condițiunile conștiinței și cunoștinței - Tratat de filosofie,
Cernăuți, Librăria editoare H. Pardini, 1912.
Eugeniu Sperantia, Apriorismul pragmatic. I. Elaborarea conceptelor, București,
1912. [Teză de doctorat, tipărită cu ajutorul Fundațiunii Universitare Carol I].
Marin Ștefanescu, Le dualisme logique. Essai sur l’importance de sa réalité pour le
problème de la connaissance, Paris, Librairie Félix Alcan, 1915.
Alexandru Ieșan, Organizarea experienței: procesele spontane și reflexive, Cernăuți,
Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, 1923.
Ioan Petrovici, Studii istorico-filosofice, București, Tipografia „Jockey-Club”, Ion C.
Văcărescu, 1925.
Mircea Florian: Știință și raționalism, București, Editura Socec & Comp. S.A., 1926.
Cicerone Iordăchescu, Teoria judecății. Studiu logico-epistemologic, partea I-a, Iași,
Viața Românească, 1927.
Al. I. Alexandrescu, Originile și evoluția spiritului științific, București, Imprimeria
de Artă Richard Sergies, 1927.
Petre Andrei, Probleme de sociologie, București, Editura Casei Școalelor, 1927.
S.S. Bârsănescu, Teoria categoriilor. Contribuții cu privire la evoluția sistemelor de
categorii, Iași, Institutul de Arte Grafice „Tatarași”, 1928.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 163

Mihai Uță, La théorie du savoir dans la philosophie d’Auguste Comte, préf. de


Edmond Goblot, Paris, Librairie Félix Alcan, 1928.
Mihai Uță, La crise de la théorie du savoir, Paris, Librairie Félix Alcan, 1928.
Dan A. Bădăreu, O sută de ani de naturalism în Romînia, Iași, Tipografia „Opinia”
(Biblioteca „Universitas”),1930.
Nicolae Mărgineanu, Problema evoluției, Cluj, Societatea de Mâine, 1931.
I. Brucăr, Probleme noui în filosofie, București, Societatea Română de Filosofie,
1931.
Lucian Blaga, Eonul dogmatic, București, Editura „Cartea Românească” (Colecția
„Gândirea”), 1931.
Lucian Blaga, Cunoașterea luciferică, Sibiu, Tiparul Institutului de arte grafice
„Dacia Traiană”, 1933.
Lucian Blaga, Censura transcendentă. Încercare metafizică, București, „Cartea
Românească”, 1934.
D.D. Roșca, Existența tragică. Încercare de sinteză filozofică, București, Fundația
pentru Literatură și Artă „regele Carol II” (Biblioteca de Filosofie Românească), 1934.
Ion Petrovici, Viața și opera lui Kant (Douăsprezece lecții universitare), București,
Editura Casei Școalelor, 1936.
Constantin Noica, De caelo. Încercare în jurul cunoașterii și individului, [București],
Vremea, 1937.
Anton Dumitriu, Bazele filosofice ale științei, București, Societatea Română de
Filosofie, 1938.
Alexandru Mironescu, Spiritul științific, București, Editura Casei Școalelor, 1938.
J. D. Gherea, Le moi et le monde. Essai d’une cosmogonie anthropolomorphique,
București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” (Biblioteca de Filosofie
Românească), 1938.
Mircea Florian, Cunoaștere și existență, București, Societatea Română de
Filosofie,1939.
Petru P. Ionescu, Ontologia umană și cunoașterea, București, Fundația pentru
Literatură și Artă „Regele Carol II” (Operele premiate ale scriitorilor tineri români), 1939.
N. Ioachim, Despre exactitatea în științe. Speculațiuni aplicate la problema
cunoștinții, Iași, Institutul Grafic „Presa Bună”, 1939.
Mircea Mateescu, Realitate și eroare, București, Tip. „Universul” (Colecția
„Universul literar”), 1939.
Alexandru Posescu, Introducere în filosofie, București, 1939.
Ștéphane Lupasco, L’expérience microphysique et la pensée humaine. De la
nécessité et des directives d’une nouvelle logique, et des mathématiques qu’elle commande.
Esquisse dun nouveau discurs de la méthode, București, Fundația pentru Literatură și Artă
„Regele Carol II” (Biblioteca de Filosofie Românească), 1940.
Problema determinismului, autori: Octav Onicescu, Gr. C. Moisil, Șerban Țițeica,
Dan Barbilian, București, Editura Societății Cooperative „Oficiul de Librărie”, (Biblioteca
„Natura, nr. 2), 1940.
Constantin Noica, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou, București,
„Bucovina” I.E. Torouțiu, 1940.
Alexandru Claudian, Cunoaștere și suflet, Iași, Tipografia Alexandru Țerek, 1940.
Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței: expunere sistematică și critică, vol. I,
București, Imprimeria Națională (Academia Română. Studii și cercetări, LIV), 1941.
164 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Nae Ionescu, Metafizica I. Teoria cunoștinței metafizice: 1. Cunoașterea imediată;


1928–1929, București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, 1942.
Știință și cunoaștere, [Ciclul I], București, Tip. Societatea Națională de Editură și
Arte Grafice „Dacia Traiană” (Caiete de filosofie, 4),1942.
Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței: expunere sistematică și critică, vol. II,
București, Imprimeria Națională (Academia Română. Studii și cercetări, LVII), 1942.
Alexandru Mironescu, Microcosmosul fizic și indeterminismul, București, Editura
„Viața literară” (Caiete de filosofie, 6), 1942.
Alexandru Posescu, Logica științei, Partea I: Epistemologie, București, [Tipografia
Soc. Coop. „Oficiul de Librărie”], 1942.
Mircea Djuvara, Contribuție la teoria cunoașterii juridice. Spiritul filosofiei kantiene
și cunoașterea juridică, București, Tipografia ziarului Universul, 1942. 75 p.
Știință și cunoaștere, ciclul al II-lea, București, Atelierele de Arte Grafice
„Independența” (Caiete de filosofie, 7),1943.
Constantin Rădulescu-Motru, Lecții de logică: Logica genetică. Metodologia. Teoria
cunoștinței, București, Casa Școalelor, 1943.
I. Petrovici, Studii istorico-filosofice (serie nouă), București, Casa Școalelor, 1943.
Lucian Blaga, Trilogia cunoașterii: Eonul dogmatic, Cunoașterea luciferică,
Censura transcendentă, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă (Biblioteca de
Filosofie Românească), 1943.
Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență, Cernăuți, Tipografia „Mitropolitul
Silvestru”, 1943.
Eugeniu Sperantia, Système de métaphysique implicite dans les postulats de toute
connaissance possible, Sibiu, „Cartea Românească din Cluj”, 1943.
Nae Ionescu, Metafizica II. Teoria cunoștinței metafizice: 1. Cunoașterea imediată;
1928–1929, București, Tipografia Remus Cioflec, 1944.
Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței, [ed. a 2-a], București, Casa Școalelor, 1944.
Petru P. Ionescu, Unitatea cunoașterii, București, Casa Școalelor, 1944.
Dan Badareu, Du jugement comme acte signifiant, Lausanne, F. Roth & Cie, 1944.
Virgil Stancovici, Idealism transcendental și idealism critic, cu un cuvânt înainte de
Camil Petrescu, București (Caiete de filosofie), 1944.
Constantin Calotă, De la Kant la Jaspers. Încercare critică și sistematică asupra
conceptului de cunoaștere, București, Societatea Română de Filosofie, 1944.
Alexandru Posescu, Introducere în filosofie, ed. a 2-a, București, Cugetarea –
Georgescu Delafras, [1944].
Octav Onicescu, Principii de cunoaștere științifică, București, Editura „Oficiul de
Librărie” (Biblioteca „Natura, nr. 4), 1944.
Octav Onicescu, Reflecții asupra științei, București, Editura „Oficiul de Librărie”,
(Biblioteca „Natura, nr. 7), 1944.
Știință și cunoaștere, Ciclul III, București, (Caiete de filosofie, 10), 1945.
Constantin Micu, Valoarea ontologică a cunoașterii, București, „Bucovina I.E.
Torouțiu, 1945.
Alexandru Mironescu, Limitele cunoașterii științifice: contribuția științelor
experimentale la problema epistemologică , București, Fundația Regele Mihai I (Biblioteca
de filosofie), 1945.
Victor Isac, Logica antinomiilor științifice, [cu o] prezentare de A.D. [Anton
Dumitriu], București, (Caiete de filosofie, 11), 1945.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 165

N. Bărbulescu, Cunoașterea științifică, București, Casa Școalelor, 1946.


Alexandru Mironescu, Certitudine și Adevăr, București, Casa Școalelor, [1947].
Mircea Florian, Ce este cunoștința?, București, Casa Școalelor, 1947.
Mircea Florian, Dialectica. Sistem și metodă, dela Platon la Lenin, București, Casa
Școalelor, 1947.

Ș T I I N Ț A Ș I C U N O A Ș T E R E A S U B I M P E R A T I V E L E M A RX I S M U L U I Ș I
MATERIALISMULUI DIALECTIC (1948–1989)

Probleme de filozofie a științelor naturii: culegere de studii, [vol. I], București,


Editura de Stat pentru Literatură Politică, 1957.
Pavel Apostol, Experiment și cunoaștere, București, Editura Științifică, 1958.
Radu Tomoioagă, Materialismul dialectic despre categorii, București, Editura
Politică, 1958.
Materialismul dialectic și științele contemporane ale naturii: culegere de studii, [vol.
II], București, Editura Politică, 1959.
Studii de materialism dialectic, București, Editura Academiei Republicii Populare
Romîne, 1960.
Marcel Breazu, Cunoașterea artistică, București, Editura Academiei Republicii
Populare Romîne, 1960
Ioan Cornea, Rolul experimentului în cunoașterea științifică, București, Editura
Științifică, 1961.
Tomin Uroș, Rolul abstracțiilor în științele naturii (în chimie), București, Editura
Științifică, 1961.
Dialectica materialistă. Metodologia generală a științelor particulare, sub redacția:
acad. C.I. Gulian, prof. Dan Bădărău, membru corespondent al Academiei R.P.R. și Tomin
Uroș, București, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1962.
Dialectica cunoașterii științifice, București, Editura Academiei Republicii Populare
Romîne, 1962.
Materialismul dialectic și științele contemporane ale naturii: culegere de studii, vol.
III, București, Editura Politică, 1962.
Neopozitivismul: studii critice, [coord. Tomin Uroș], București, Editura Științifică, 1962.
Études d’histoire et de philosophie des sciences, Bucharest, Éditions de l’Académie
de la République Populaire Roumaine, [1962].
Mircea Flonta, Esență și fenomen, București, Editura Politică, 1962.
Materialismul dialectic și științele contemporane ale naturii: culegere de studii, vol.
IV, București, Editura Politică, 1964.
Materialismul dialectic și științele naturii, vol. X: Rolul modelului în cunoașterea
științifică, București, Editura Politică, 1965.
Matematica și cunoașterea științifică: culegere, [pref. M. Neculce și A Halanay],
București, Editura Științifică, 1965.
Ștefan Georgescu, Pozitivismul logic și teoria adevărului, București, Editura Politică,
1964.
Dialectica metodelor în cercetarea științifică, vol. I, sub redacția. prof. dr. docent C.
Popovici, conf. univ. V. Săhleanu, U. Tomin, dr. în filosofie, red. responsabil; vol II, sub
redacția: dr. E. Fischbein, conf. univ. V. Săhleanu, dr. M. Steriade, dr. U. Tomin, red.
responsabil, București, Editura Științifică, 1966.
166 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Călina Mare, Determinismul și fizica modernă, București, Editura Politică, 1966.


P.P. Negulescu, Pagini alese, [ed. îngrijită și studiu introductiv de Gh. Vlăduțescu –
Gh. Cazan, București, Editura științifică, 1967. [Cuprinde un grupaj tematic de texte sub
titlul: „Problema cunoașterii”, pp. 148 – 216].
Determinism și cunoaștere, București, Editura Politică (Materialismul dialectic și
științele moderne, vol. XII), 1967.
Henri Wald, Elemente de epistemologie generală, București, Editura Științifică, 1967.
Crizantema Joja, Studii de filosofia științei, București, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1968.
Clara Dan, Neoraționalismul. Introducere în epistemologia neoraționalistă,
București, Editura Științifică, 1968.
P.P. Negulescu, Scrieri inedite, vol. I: Problema cunoașterii, ed. îngrijită de Al.
Posescu, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1968.
Mircea Flonta, Curs de teoria cunoașterii (Materialism dialectic – partea a II-a),
București, Centrul de Multiplicare al Universității București, 1969.
Nicolae Mărgineanu, Natura științei, București, Editura Științifică, 1969.
O. Băncilă, Cauzalitatea în filozofie și știință, București, Editura Științifică, 1969.
Pavel Apostol, Cibernetică, cunoaștere, acțiune. Contribuții la metodologia „acțiunii-
cunoaștere”, București, Editura Politică (Biblioteca de filozofie și sociologie), 1969.
Existență, cunoaștere, adevăr, [colegiul de redacție: Ștefan Georgescu, Ion Tudosescu,
Alexandru Florian, Mircea Flonta], București, Editura Didactică și Pedagogică, 1970.
Simion Ghiță, Filozofie și știință în România (1890 – 1920). Problema științei în
gîndirea filozofică și probleme filozofice în gîndirea științifică, București, Editura
Științifică, 1970.
H. Culea, Sociologia cunoașterii, București, Editura Științifică (Sinteze sociologice),
1970.
Ion Florea, Dialectica logicului și istoricului în cunoașterea socială, București,
Editura Științifică, 1970.
Teorie și experiment, București, Editura Politică (Materialismul dialectic și științele
moderne, vol. XIV), 1971.
Ath. Joja, Studii de logică, vol. III, București, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1971.
Ion Tudosescu, Determinismul și știința. Discurs filozofic asupra teoriei și metodei
determinismului, București, Editura Științifică, 1971.
Existență, cunoaștere, acțiune. Dialog și confruntări în filosofia contemporană,
coord. Cornel Popa, București, Editura Științifică, 1971.
Cunoașterea faptului social, coordonare și studiu introductiv: Sergiu Tamaș, H.
Culea, București, Editura Politică (Teorie și metodă în științele sociale, vol. VIII), 1972
Cornel Popa, Teoria cunoașterii: perspectivă semiotico-praxiologică asupra actului
cunoașterii, București, Editura Științifică, 1972.
Cornel Popa, Teoria definiției, București, Editura Științifică (Logos), 1972.
Vasile Tonoiu, Idoneismul, filosofie a deschiderii. Studiu asupra gîndirii lui
Ferdinand Gonseth, București, Editura Politică , 1972.
Alexandru Florian, Dialectica concretului în gîndirea contemporană, București,
Editura Didactică și Pedagogică, 1972.
Victor Săhleanu, Știința și filozofia informației, București, Editura Politică
(Biblioteca de filozofie și sociologie), 1972.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 167

Victor Săhleanu, Arta rece și știința fierbinte, București, Editura Cartea Românească,
1972.
Victor Ernest Mașek, Mărturia artei. Eseu despre cunoașterea prin artă, București,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972.
Materialismul dialectic: prelegeri, colegiul de redacție: conf. univ. Alexandru
Valentin (coord.), prof. univ. Călina Mare, prof. univ. Ludwig Grünberg, conf. univ. Mircea
Flonta, București, Editura Politică , 1973.
Știință, filozofie, ideologie: culegere de studii, coord. Călina Mare, București, Editura
Politică (Idei contemporane), 1974.
Ilie Pârvu, Semantica și logica științei, București, Editura Științifică, 1974.
Vasile Tonoiu, Spiritul științific modern în viziunea lui G. Bachelard. O viziune
epistemologică constructivistă și estetizantă, București, Editura Științifică, 1974.
Anton Dumitriu, Philosophia mirabilis. Încercare asupra unei dimensiuni
necunoscute a filosofiei grecești, București, Editura Enciclopedică Română (Enciclopedia
de buzunar), 1974.
Alexandru Boboc, Neopozitivismul și știința contemporană, București, Editura
Politică (Dezbateri ideologice), 1974.
Curs de teoria cunoașterii, coordonatorul volumului: Ion Stroie, București,
[Universitatea din București. Facultatea de Filosofie. Catedra de Filosofie Marxistă], 1975.
Epistemologia și analiza logică a limbajului științei, coord. Mircea Flonta, București,
Editura Politică (Materialismul dialectic și științele moderne, vol. XVI), 1975.
Literatură și cunoaștere, antologie, notă asupra ediției și pref. de Mihai Nadin și A.I.
Brumaru, București, Editura Eminescu (Idei și atitudini), 1975.
Virgil Stancovici, Filosofia informației, București, Editura Politică, 1975.
Alexandru Florian, Cunoașterea științifică și apusul zeilor, București, Editura
Științifică, 1975
Mircea Flonta, Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analiticității,
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975.
G. Vlăduțescu, Experiență și inducție la Aristotel, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1975.
Nicolae Trandafoiu, Substanța și cauzalitatea în interpretarea empirismului englez
(Locke, Berkeley, Hume), Cluj-Napoca, Editura Dacia (Istoria filosofiei universale), 1975.
I. Peatnițchi, Determinismul în genetică și fideismul contemporan, București, Editura
Politică, 1975.
Orientări contemporane în teoria cunoașterii, sub redacția lui Henri Wald, București,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976.
Tiberiu Nicola, Ion Ceapraz, Conceptul de realitate obiectivă. Considerații logico-
epistemologice, Craiova, Scrisul Românesc, 1976.
Ștefan Lanțoș, Valoarea euristică a previziunii științifice, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1976.
Simion Ghiță, Aspecte istorico-metodologice ale gândirii filosofice și științifice,
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976.
Ion Maxim, Orfeu, bucuria cunoașterii, București, Editura Univers (Studii), 1976.
Haralambie Culea, Cunoașterea sociologică. Considerații gnoseologico-
epistemologice, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976.
Elena Popovici, Societate, ideologie, cunoaștere, București, Editura Științifică și
Enciclopedică (Sinteze sociologice), 1976.
168 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Mihail Florescu, Dimensiunile cunoașterii, București, Editura Politică, 1977.


Ilie Pârvu, Existență și realitate în știință și filosofie, București, Editura Politică
(Dezbateri ideologice), 1977.
Alexandru Surdu, Neointuiționismul, București, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1977.
Euristică și structură în știință, coord. Angela Botez, București, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1978.
Concepții asupra dezvoltării științei, coord. Ilie Pârvu, București, Editura Politică
(Materialismul dialectic și științele moderne, vol. XVII), 1978.
Ștefan Georgescu, Epistemologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978.
Vasile Tonoiu, Dialectică și relativism. Ideea de referențial, București, Editura
Științifică și Enciclopedică, 1978.
Teodor Dima, Dialectica procesului de cunoaștere, București, Editura Științifică și
Enciclopedică (Colecția „Știința pentru toți”), 1978.
Teodor Dima, Între prudență și eroare: eseu asupra naturii și dinamicii științei, Iași,
Editura Junimea (Humanitas), 1978.
Vasile Sporici, Determinare și structură în genetica modernă, [cuvânt înainte de
prof. univ. Tudor Bugnariu], Iași, Editura Junimea (Humanitas), 1978.
Mihai Șora, Sarea pământului. Cantată pe două voci despre rostul poetic, București,
Cartea Românească, 1978.
Ștefan Celmare, Determinism și cauzalitate, București, Editura Științifică și
Enciclopedică (Colecția „Știința pentru toți”), 1979.
Mihai Drăgănescu, Profunzimile lumii materiale, București, Editura Politică, 1979.
Nicholas Georgescu-Roegen, Legea entropiei și procesul economic, st. introductiv:
Aurel Iancu, Gheorghe Mihoc, Barbu Zaharescu, trad. din limba engleză: Georgeta
Bolomey, București, Editura Politică (Idei contemporane), 1979.
Georgeta Florea, Ideologie și cunoaștere, București, Editura Politică, 1979.
Interdisciplinaritatea în știința contemporană, coord.: Ștefan Milcu, Virgil
Stancovici, București, Editura Politică (Materialismul dialectic și științele moderne, vol.
XVIII), 1980.
Teodor Dima, Explicație și înțelegere, vol. I, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1980.
Angela Busuioc Botez, Dialectica creșterii științei: o abordare epistemologică,
București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980.
Al. Tănase, Victor Isac, Realitate și cunoaștere în istorie, București, Editura Politică,
1980.
Cornel Hărănguș, Intuiție și cunoaștere, Timișoara, Editura Facla, 1980.
Adevăruri despre adevăr, coord. Petre Botezatu, Iași, Editura Junimea, 1981.
Epistemologia științelor sociale, coord.: Angela Botez, Vasile Tonoiu, Cătălin
Zamfir, București, Editura Politică (Teorie și metodă în științele sociale), 1981.
Ilie Pârvu, Teoria științifică. Modalități de reconstrucție și modele sistematice ale
structurii și dinamicii teoriilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981.
Simion Ghiță, Orizonturi filozofice în evoluția științei moderne, cu un cuvânt înainte
de acad. Ștefan Milcu, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1981.
Constantin Marin, Ethos elenistic. Cunoaștere și libertate, București, Editura
Științifică și Enciclopedică, 1981.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 169

Ion C. Popescu, Elemente de psihologie și epistemologie genetică, București, Editura


Științifică și Enciclopedică, 1981.
Simion Doru Ogodescu, Persoană și lume: ordinea triadică în gîndirea
contemporană, București, Editura Albatros, 1981.
D.S. Ogodescu, Persoană și cunoaștere, București, Editura Politică (Dezbateri
ideologice), 1981.
Dumitru Daba, Dialectica naturii și gîndirea teoretică modernă: dialog asupra lumii
fizice, Timișoara, Editura Facla, 1981.
Dumitru Constantin, Inteligența materiei, București, Editura Militară, 1981.
Alexandru Bogza (1895 – 1973), Realismul critic, ed. îngrijită de Al. Tănase și Al.
Boboc, [cuvânt înainte de Constantin Noica],București, Editura Științifică și Enciclopedică
(Biblioteca de filosofie. Filosofie românească), 1982.
Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, cuvânt înainte: Constantin
Noica, selecție, traducere din limba franceză și postfață. Vasile Sporici, control științific și
note: Gheorghe Enescu, București, Editura Politică (Idei contemporane), 1982.
Ideea de dialectică în știința și filozofia contemporană, coord. Alexandru Valentin,
Stelian Popescu, București, Editura Politică (Materialismul dialectic și științele moderne,
vol. XIX), 1982.
Teoria cunoașterii științifice, coord.: Ștefan Georgescu, Mircea Flonta, Ilie Pârvu,
București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1982.
Athanase Joja, Cunoaștere și acțiune, ed. îngrijită și studiu introductiv de Gh. Epure,
București, Editura Politică 1982.
Marin Țurlea, Filozofia și fundamentele matematicii, București, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1982.
Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, ed. îngrijită, st. introductiv
și note de Nicolae Gogoneață și Ioan C. Ivanciu, București, Editura Eminescu, 1983
Privire filozofică asupra raționalității științei, coord. Angela Botez, București,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1983.
Teodor Dima (coord.), Ioan S. Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia
științei, Iași, Editura Junimea (Humanitas, 31), 1983.
Filosofia fizicii, coord.: Ioan-Ioviț Popescu, Alexandrina Pârvu, București, Editura
Politică (Filosofie și știință), 1984.
I.D. Gherea, Eul și lumea, ed. îngrijită de Gh. Vlăduțescu, [trad. de Mariana Noica],
București, Editura Științifică și Enciclopedică (Biblioteca de filosofie. Filosofie
românească), 1984.
Anton Dumitriu, Alétheia. Încercare asupra ideii de adevăr în Grecia antică,
București, Editura Eminescu, 1984.
Ilie Pârvu, Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1984.
Mihail Florescu, Enigmele și paradigmele materiei, București, Editura Politică (Idei
contemporane), 1984.
Emanuel Vasiliu, Sens, adevăr analitic, cunoaștere, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1984.
Lucian Culda, Omul, cunoașterea, gnoseologia, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1984.
Mihai Drăgănescu, Știință și civilizație, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1984.
170 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Andrei Marga, Cunoaștere și sens, București, Editura Politică, 1984.


Cartea interferențelor, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.
Mircea Flonta, Perspectivă filosofică și rațiune științifică. Presupoziții filosofice în
știința exactă, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.
Mihai Drăgănescu, Ortofizica. Încercare asupra lumii și omului din perspectiva
științei contemporane, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.
Ilie Pârvu, Infinitul și infinitatea lumii: studiu epistemologic, București, Editura
Politică, 1985.
D.N. Zaharia, Paradoxul creației științifice, Iași, Editura Junimea (Humanitas), 1985.
Edmond Nicolau, Ingineria cunoașterii, București, Editura Albatros, 1985.
Anton Dumitriu, Eseuri: Știință și cunoaștere, Alétheia, Cartea întîlnirilor
admirabile, București, Editura Eminescu (Biblioteca Eminescu), 1986.
Acsinte Dobre, Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii umane, București,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1986.
Dialectica materialistă și cunoașterea contemporană, vol. I: Din istoria dialecticii
marxiste, coord.: I. Tudosescu, M. Flonta, Angela Botez, Al. Valentin, Șt. Popescu,
București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1987.
Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. II, ed. îngrijită, postf. și note
de Nicolae Gogoneață și Ioan C. Ivanciu,București, Editura Eminescu, 1987
Ion Ceapraz, Empiric și teoretic în cunoașterea științifică, Craiova, Scrisul
Românesc, 1987.
Camil Petrescu: Doctrina substanței, ed. îngrijită, note și indice de nume de Florica Ichim
și Vasile Dem. Zamfirescu, st. introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, București, Editura
Științifică și Enciclopedică (Biblioteca de filosofie. Filosofie românească), 1988. [2 vol.].
Cunoaștere, eficiență, acțiune, coord. Petru Ioan, București, Editura Politică
(Filosofie și știință), 1988.
Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică. Confruntări contemporane între
hermeneutică și dialectică în metodologia științelor umane, București, Editura Politică
(Dezbateri ideologice), 1988.
Solomon Marcus, Provocarea științei, București, Editura Politică (Idei
contemporane), 1988.
Lucian Culda, Geneza și devenirea cunoașterii – Abordare organizațională,
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989.
Mihai Drăgănescu, Inelul lumii materiale, București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1989.
Adrian Restian, Unitatea lumii și integrarea științelor sau Integronica, București,
Editura Științifică și Enciclopedică, 1989.

RECONSIDERĂRI, RECUPERĂRI, REORIENTĂRI ȘI NOI PERSPECTIVE


ÎN TEORIA CUNOAȘTERII ȘI FILOSOFIA ȘTIINȚELOR DUPĂ 1989

Ion C. Popescu, Unitatea științei. Studiu monografic asupra reducției interteoretice


și interdisciplinare, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1990. [Pregătită pentru
tipar în1983].
Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, București,
Editura Științifică, 1990.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 171

Nae Ionescu, Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice: 1. Cunoașterea


imediată; 2. Cunoașterea mediată: 1928–1929; 1929–1930, ed. îngrijită de Marin Diaconu,
București, Humanitas, 1991.
Alexandru Mironescu, Certitudine și Adevăr, București, Editura Harisma
(Interferențe), 1992.
Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gîndirea umană, trad., st. introductiv și
note de Vasile Tonoiu, postf. de Basarab Nicolescu, București, Editura Științifică
(Biblioteca de filosofie. Filosofia Universală Contemporană), 1992.
Simetrie și asimetrie în univers, coord. Angela Botez, București, Editura Academiei
Române, 1992.
Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Timișoara, Editura Mirton, 1992.
Petre Țuțea, Reflecții religioase asupra cunoașterii, ed. îngrijită de A.I. Brumaru,
București, Editura Nemira (Totem),1992. [Reed. Editura Eikon, 2011].
Ștefan Celmare, Perspective epistemologice, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”,
1993.
Denis Buican, Biognoseologie. Evoluție și revoluție în cunoaștere/Biognoseologie.
Évolution et révolution de la connaissance, ed. îngrijită și revizuită de George Corbu,
București, Editura ALL, 1993.
Alexandru Mironescu, Limitele cunoașterii științifice: contribuția științelor
experimentale la problema epistemologică, București, Editura Harisma (Interferențe), 1994.
Mircea Flonta, Cognițio. O introducere critică în problema cunoașterii, București,
Editura ALL, 1994.
Mircea Flonta, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994.
Teodor Dima, Explicație și înțelegere, vol. II, Iași, Editura Graphix, 1994.
Sorin M. Rădulescu, Ipoteză și euristică în cunoașterea socială, București, Editura
Academiei Române, 1994.
Nicolae Bagdasar: Teoria cunoștinței, București, Univers Enciclopedic, 1995.
Marin Țurlea, Filosofia matematicii, București, Editura Universității din București, 1995.
Ion Mincă, Informatica și teoria cunoașterii. O paradigmă fenomenologică a
domeniului hardware, București, Editura Tehnică, 1995.
Nae Ionescu, Teoria cunoștinței, București, Editura Anastasia (Filosofia creștină), 1996.
Mircea Florian, Logică și epistemologie. Logica generală, ed. îngrijită, pref. și note
de Nicolae Gogoneață și Ioan C. Ivanciu, Editura Antet, [1996].
Ștefan Celmare, Studii de teoria cunoașterii, Iași, Editura Universității «Al I. Cuza»,
1996.
Ion Tudosescu, Ordine și hazard, București, Editura Adevărul, 1996.
Valentin Mureșan, Evoluție și progres în știință, București, Editura Alternative, 1996.
Tiberiu Nicola, Teoria cunoașterii. Note de curs, Craiova, 1996.
Marin Țurlea, Existență și adevăr în matematică, București, Editura Universității din
București, 1996.
Vasile Tonoiu, În căutarea unei paradigme a complexității, București, Editura IRI, 1997.
Dumitru Daba, Reconstrucția conceptuală a științei: devenirea nodală versus
reducționismul atomist, Timișoara, Editura Politehnica, 1997.
Angela Botez, Concepte integrative antice, moderne, postmoderne, [București],
Editura Semne, [1998].
Ilie Pârvu, Introducere în epistemologie, ed. a 2-a, Iași, Polirom (Collegium.
Filosofie), 1998
172 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Acsinte Dobre, Introducere în epistemologie, București, Editura „România de


Mâine”, 1998.
Marin Țurlea, Construcția axiomatică a matematicii, București, Editura Academiei
Române, 1998.
Cecilia Tohăneanu, Epistemologia istoriei. Între mitul faptelor și mitul
semnificațiilor, București, Editura Științifică, 1998.
Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență, ed. îngrijită și st. introductiv de Teodor
Dima, postf. de Anton Adămuț, Iași, Editura Cantes, 1999.
Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, Iași, Editura Polirom (Plural.
Idei contemporane), 1999.
Mircea Flonta, Constantin Stoenescu, Gheorghe Ștefanov, Teoria cunoașterii: teme-
texte-literatură, București, Editura Universității din București, 1999.
Nicolae Trandafoiu, Substanța și cauzalitatea în interpretarea empirismului englez
(Locke, Berkeley, Hume), București, Editura ALL Educațional, 1999.
Cosmin T. Ciocan, Ambiguitatea certitudinii, Constanța, Editura Infcon, 1999.
Cicerone Iordăchescu, Aspecte de adevăr în probleme cunoașterii, Iași, Tipo
Moldova, [2000]. [Depusă în manuscris la Biblioteca Universității din Iași în 1960]. [Reed.
în: Opere, Iași, Editura Tipo Moldova, 2013].
Ilie Pârvu, Infinitul, București, Editura Teora (Universitas), 2000.
Aspecte ale istoriei și filosofiei științei, coord. Constantin Grecu, Timișoara, Editura
Universității de Vest, 2001.
Alexandru Boboc, Cunoaștere și comprehensiune, București, Paideia, 2001.
Ionel Narița, Gnoseologie, Timișoara, Editura Mirton, 2001.
Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, ed. îngrijită și studiu
introductiv de Teodor Dima, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2002. [Teză
de doctorat din 1945].
Vasile Băncilă, Artă și cunoaștere, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, București, Editura
Muzeul Literaturii Române/ Brăila, Editura Istros-Muzeul Brăilei, 2002.
Ernest Bernea, Trilogie filosofică: Adevăr și cunoaștere, În căutarea unei definiții a
omului, Cultura ca idee și formă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
Existență, cunoaștere, comunicare, coord.: Ștefan Celmare, Constantin Sălăvăstru,
Iași, Editura Universității „Alexandru Iooan Cuza”, 2002.
Complexitatea – teme logice, ontologice și epistemologice, coord. Marcel Bodea,
Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2002.
Marin Țurlea, Filosofia matematicii, București, Editura Universității din București, 2002.
Constantin Stoenescu, Experiență și semnificație. Cercetare asupra posibilității
formulării unui criteriu empirist al semnificației cognitive, Giurgiu, Editura Pelican, 2002.
Dumitru Borțun, Bazele epistemologice ale comunicării, București, Editura Ars
Docendi, 2002.
Dumitru Isac, Cunoaștere și transcendență. Realism critic, ed. îngrijită și st.
introductiv de Ionuț Isac, cu un cuvânt de însoțire de Vasile Muscă, Cluj-Napoca, Editura
Grinta, 2003.
Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, text integral, ed. îngrijită,
postf. și note de Nicolae Gogoneață, cu un cuvânt preliminar de Anca Florian Neagu,
București, Editura Fundației PRO (Cartea fundamentală), 2003.
Paul Kun, Raționabilitate și rezonabilitate, Timișoara, Editura Eurobit, 2003.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 173

Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. II, text integral, ed.
îngrijită, postf. și note de Nicolae Gogoneață, București, Editura Fundației PRO (Cartea
fundamentală), 2004.
Mircea Florian, Philosophia perenis. (Treizeci și două de prelegeri universitare), ed.
îngrijită, cronobiografie, note și comentarii de Adrian Michiduță, Cluj-Napoca, Editura
Grinta, 2004. [Reproduce integral cursul Introducere în filosofie, ținut în anul universitar
1930–1931, la Universitatea din București, Facultatea de Litere și Filosofie].
Ion Petrovici, Misiunea filosofului, ed. critică îngrijită de Adrian Michiduță și Vasile
Gogea, text stabilit, st. introductiv, note și comentarii de Adrian Michiduță, Cluj-Napoca,
Editura Grinta, 2004. [Conține un grupaj de lucrări sub titlul „Gnoseologia”, pp. 149–228].
Mircea Flonta, Gabriel Nagâț, Gheorghe Ștefanov, Introducere în teoria cunoașterii
științifice: prezentare tematică-texte-literatură, București, Editura Universității din
București, 2004.
Ilie Pârvu, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a Criticii rațiunii pure,
București, Politeia-SNSPA, 2004.
Dumitru Daba, Sistemica universală și reconstrucția conceptuală a științei,
Timișoara, Editura Politehnica, 2004.
Eleodor Bistriceanu, Teorie științifică și realitate: un eseu asupra cunoașterii
științifice, București, Editura Asidra, 2004.
Mircea Th. Răzuș, Introducere în noetica umană, București, Editura Xant, 2004.
Alexandru Petrescu, Cunoaștere metafizică și experiență religioasă, Timișoara,
Editura Eurobit, 2004.
Corina Bodea, Modelarea explicației științifice, Cluj-Napoca, Argonaut, 2005.
Ionel Narița, Epistemologia paradoxurilor, Timișoara, Editura Universității de Vest,
2005.
Dumitru-Viorel Piuitu, Problemele filosofice ale științei, Craiova, Editura Sitech,
2005.
Ioan Scheau, Logică și cunoaștere în opera lui Bertrand Russell, Cluj-Napoca,
Risoprint, 2005.
Gerard Stan, Cunoaștere și adevăr, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan
Cuza”, 2006.
Liana Ionescu, Adevărul în metaștiința contemporană. Strategii de legitimare a
realismului epistemologic, București, Editura Universității din București, 2006.
Dana Jalobeanu, Inventarea modernității. Filosofie naturală, teologie și știință în
secolul al XVII-lea, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2006.
Ion Hirghiduș, Epistemologia (curs), Petroșani, Editura Universitas, 2006.
Dumitru Isac, Studii, prelegeri și note de curs de istoria filosofiei moderne, Cluj-
Napoca, Editura Argonaut, 2007.
Managementul cunoașterii, coord. Romulus Brâncoveanu, București, Editura
Universității din București, 2007.
Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, ed. a 2-a, completată, Timișoara, Editura
Universității de Vest, 2007.
Ionuț Isac, Repere și configurări în filosofia științei, Cluj-Napoca, Argonaut, 2007.
Diana Târnăveanu, Cunoaștere și axiomatizare, Timișoara, Editura Mirton, 2007.
Tendințe în filosofia științelor socio-umane, coord. Angela Botez și Gabriel Nagâț,
București, Editura Academiei Române, 2008.
Conceptele științelor sociale. Modele și aplicații, coord. Ioan Biriș, Timișoara,
Editura Universității de Vest, 2008.
174 Studii de istorie a filosofiei românești, XII

Mircea Flonta, Cognițio. O introducere critică în problema cunoașterii, ed. a 2-a,


revăzută și adăugită, București, Editura ALL, 2008.
Raționalitate și evoluție. Explorări filosofice ale complexității, coord. Laurențiu
Staicu, București, Editura Universității din București, 2009.
Rolul imaginarului în cunoașterea științifică, coord. Ioan Biriș, Timișoara, Editura
Universității de Vest, 2009.
Constantin Stoenescu, Limbaj, experiență, cunoaștere. Cercetări asupra
empirismului logic, Giurgiu, Editura Pelican, 2009.
Bogdan Popoveniuc, Iluziile rațiunii. Antinomiile matematico-transcendentale și destinul
lor în filosofia ți știința contemporană, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2009.
Dragoș Bîgu, Paradigmă și incomensurabilitate. O cercetare asupra incomensurabilității
conceptuale în opera lui Thomas Kuhn, București, Editura ALL, 2009.
Dan D. Farcaș, Labirintul cunoașterii. Capcane, prejudecăți ți recomandări,
București, Paideia, 2009.
Emilia Cloșcă, Adevăr și cunoaștere în raționalismul critic, Iași, Editura Lumen, 2009.
Vasile Băncilă, Opere, vol. VIII: Sistem de filozofie.3. Teoria cunoașterii. Artă și
cunoaștere, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2010.
Darwin și gândirea evoluționistă, ed. Mircea Flonta, Laurențiu Staicu, Virgil
Iordache, Giurgiu, Editura Pelican, 2010.
Mircea Flonta, Darwin și după Darwin: studii de filozofie a biologiei, București,
Humanitas (Academica), 2010.
Ioan Biriș, Conceptele științei, București, Editura Academiei Române, 2010.
Dumitru Daba, Științe filosofice sau Filosofie științifică, Timișoara, Editura
Politehnica, 2010.
Alexandru Paul, Iulian Anghel Popescu, Despre cunoaștere și natura umană: mic
tratat privind sursele și dezvoltarea epistemologică necesare pentru o etologie și sociologie
comparate om-animal, Focșani, Editura Andrew, 2010.
Categorii și concepte în filosofia științei, coord. Angela Botez, Henrieta Anișoara
Șerban, Gabriel Nagâț, Marius Augustin Drăghici, București, Editura Academiei Române,
2011.
Epistemologia științei și managementul cunoașterii, coord. Constantin Stoenescu,
București, Editura Universității din București, 2011.
Managementul cunoașterii. Teme actuale, ed. Constantin Stoenescu, București,
Editura Universității din București, 2011.
Constantin Stoenescu, O perspectivă epistemologică asupra managementului
cunoașterii, București, Editura Universității din București, 2011.
Solomon Marcus, Paradigme universale, ed. integrală, Pitești, Paralela 45 (Sinteze),
2011.
Viorel Țuțui, Apriorismul contemporan: dezbateri epistemologice, Iași, Editura
Universității „Alexandru Iooan Cuza”, 2011.
Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă,
Iași, Editura Universității „Alexandru Iooan Cuza”, 2011.
Filosofia și societatea cunoașterii, coord. și cuv. înainte de Adrian Muraru, Iași,
Institutul European (Societate & Cunoaștere), 2012.
Significance and interpretation within the knowledge based society: epystemology
and philosophy of science, philosophical hermeneutics, economical theories and practice,
eds. Teodor Dima & Dan-Gabriel Sîmbotin, Iași, Institutul European, 2012.
Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 175

Bogdan Herțeg, Avangarda filosofiei limbajului: cunoașterea și limbajul poetic,


Cluj-Napoca, Editura Fundației pentru Studii Europene, 2012.
Ion Irimie, Informație și cauzalitate, Cluj-Napoca, Argonaut, 2012.
Elena Băltuță, De la quo la quod. Teoria cunoașterii la Toma din Aquino și d-ul care
face diferența, București, Humanitas, 2013.
Gabriel Târziu, Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică, pref. de Marin
Țurlea, Iași, Institutul European, 2013.
Ilie Pârvu, Studii filosofice, vol. I: Filosofia științei, București, Editura Academiei
Române, 2014.
Tomiță Ciulei, Mic tratat de gnoseologie, ed. revăzută și adăugită, Iași, Editura
Lumen (Dimensiuni culturale), 2014.
Studii de epistemologie și de teoria valorilor, vol. I, coord.: Marius Augustin
Drăghici, Gabriel Nagâț, București, Editura Academiei Române, 2015.

[TITUS LATES]