Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 4

20.11.2020

Promovarea sanatatii

"Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor


orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei".

· 1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta
sociala, invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in
scopul diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin
punerea in aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al
colectivitatii un nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final
fiind de a permite fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau înnăscut la sănătate şi
longevitate."

Principii ale promovarii sanatatii:

 lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;


 este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;
 se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate;
 se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;
 subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;
 cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca
apel la participarea tuturor;
 implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central
il reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor,
luarea deciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si
ameliorarea determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita
colaborarea stransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui
mediu favorabil sanatatii;
 vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si dezvoltarea
capacitatii indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii
precum si modificarea mediului pentru a intari factorii care
favorizeaza un stil de viata sanatos si eliminarea celor daunatori
facilitand "alegerile sanatoase".

IMUNIZAREA – PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRIN VACCINARE


Ce sunt imunizarile?
 
Imunizarile, numite si vaccinari, protejeaza copiii si adultii de anumite boli.
Imunizarea consta in administrarea unui vaccin care contine fragmente din
germenele microbian implicat (tulpini bacteriene sau virale) sau cantitati mici
atenuate ale acestuia. Vaccinul stimuleaza sistemul imun al persoanei sa produca
anticorpi, care pot ulterior sa recunoasca si sa distruga germenele patogen in
momentul expunerii. Uneori, imunizarea nu protejeaza complet impotriva aparitiei
bolii, dar ii reduce semnificativ gravitatea. Imunizarile se administreaza de obicei
injectabil. Anumite vaccinuri se administreaza in doza unica, altele necesita mai
multe doze repetate in timp.

RATIA CALORICA Sl ALIMENTATIA RATIONALA

Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de


care respiratia, activitatea inimii, a creierului, ficatului, excretiei, activitatea
musculara, cresterea si reproducerea nu ar fi posibile.
Energia organismului uman este asigurata prin metabolizarea
(arderea) substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi).
Producerea de energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor,
proteinele avand rol deosebit in crestere si reproducere. Excesul alimentar si
sedentarismul creeaza premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt
acoperite prin aport alimentar, timp indelungat, apare denutritia (slabirea). Pentru
mentinerea functiilor sale vitale, organismul are nevoie de o cantitate de energie
calorica minima. Acesta este metabolismul bazai, care se defineste astfel: energia
necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel putin
12 ore dupa ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ingestie de proteine, in
conditii de neutralitate termica, adica la o temperatura a mediului ambiant de 20-
21°.
Deci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie,
un consum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc.
Nevoile energetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru
cheltuielile energetice suplimentare (in special efortul), organismul necesita un
supliment energetic.
Raportate la kg corp/greutate ideala, nevoile calorice in raport cu
munca depusa sunt:
- repaus la pat 20-25 calorii/kg corp/zi;
- munca usoara 30-35 calorii/kg corp/zi;
- activitate fizica moderata 35-45 calorii;
- munca fizica intensa si prelungita 40-45 calorii;
- munca foarte grea 50-60 calorii si chiar mai mult.
Alti autori calculeaza surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati astfel:
- pentru viata sedentara 8-900 calorii peste metabolismul bazal;
- pentru activitate fizica usoara 900-1400 calorii in plus;
- pentru activitatea moderata 1400-1800 calorii in plus;
- pentru munca grea 1800-4500 calorii in plus.
Alimentele din grupele alimentare prezentate se pot consuma fie ca
atare, fie dupa preparare culinara. Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor
culinare la o masa, se obtine ansamblul de preparate culinare numite meniu.
Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate,
precum si un mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre
aport si nevoi, sa fie echilibrat, adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori
energetici, plastici, saruri minerale, vitamine). Aceasta reprezinta de fapt ratia
calorica alimentara, deci cantitatea de alimente care sa satisfaca cantitativ si
calitativ toate nevoile nutritive ale organismului, in raport cu munca, sexul, varsta,
diferitele stari fiziologice (alaptare, graviditate, crestere), clima, pe o perioada de
obicei de 24 de ore.
Proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata,
trebuie sa fie pentru adultul sanatos, in ce priveste proteinele 13% in medie, pentru
lipide 30% in medie si pentru glucide 60% in medie.
Un organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, are
nevoie zilnic de o alimentatie cu o valoare calorica de aproximativ 3000 calorii.
Printr-o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de principii nutritive si
procentul, putem afla usor cate calorii din cele 3000 revin fiecarui principiu
alimentar.
- proteine: 3000 calorii x 15 : 100 = 450 calorii
- lipide: 3000 calorii x 25 : 100 = 750 calorii
- glucide: 3000 calorii x 60 : 100 = 1800 calorii.
Cunoscand aproximativ la cate grame din fiecare substanta nutritiva
avem dreptul, in cadrul ratiei calorice zilnice, luam lista de alimente necesare unei
persoane, in medie pe zi, pe care o vom calcula conform tabelelor cu compozitia
alimentelor (vezi tabelul alaturat). Aceasta lista trebuie sa cuprinda alimentele din
toate grupele principale (proteine, lipide, glucide) in proportiile indicate si in
cadrul unui numar global de aproximativ 3000 calorii (in cazul tabelului alaturat
2900). Aceasta lista cuprinde alimente ce se pot procura in sezonul de iarna. Cu
atat mai mult, proportiile indicate pot fi respectate in sezonul legumelor si fructelor
proaspete.
Tabelul care urmeaza, ofera posibilitatea compararii procentului fiecarei grupe de
alimente, fata de numarul global de 2900 calorii din lista de alimente, cu procentul
indicat de proportiile alimentatiei rationale.

Dupa cateva saptamani de practica se va putea respecta ratia calorica, fara a se mai
apela la calcule, insusindu-se posibilitatea de a stabili „din ochi" alimentele si
cantitatile respective.
in ceea ce priveste numarul de mese pe zi se recomanda 5-6. in general ratia
calorica se repartizeaza astfel: 15-20% la micul dejun, 5-10% la gustarea de la ora
11,35 -45% la masa de pranz si restul dupa amiaza si seara. Masa de seara se va lua
cu cel putin doua ore inainte de culcare, pentru ca digestia sa desfasoare in conditii
bune si sa nu impiedice odihna de noapte.
Nevoia de vitamine este asigurata prin alimentele de origine animala,
cat si prin cele de origine vegetala. Astfel vitamina A 5000 U.i, 1,5 mg (peste, unt,
lactate, soteuri de morcovi, patrunjel, ardei), vitamina D 400 U.i, (ulei din unele
specii de peste, lactate, galbenus de ou), vitamina E, 2-3 mg/pe zi (germene de
cereale, ou, ficat, lapte, ulei de floarea-soarelui si paine intermediara), vitamina K
0,5 mg/zi (legume verzi), vitamina B, 1,5 mg/zi, vitamina B2 2 -2,5 mg/zi, vitamina
B6 2 mg/ zi, vitamina C 50-150 mg/zi, vitamina PP 15-26 mg/zi.
Vitaminele din complexul B se gasesc atat in alimentele de origine
vegetala cat si in unele de origine animala. Vitamina C se obtine prin consumul de
fructe si legume verzi.
Fructele si legumele verzi, carnea, ouale si laptele sunt importante
surse de vitamine si saruri minerale, deci sunt indispensabile in alimentatia zilnica.
Cateva exemple mai semnificative, produse de lipsa acestor substante: lipsa de fier
provoaca anemia feripriva, cea de iod mareste glanda tiroida (gusa), lipsa de sodiu
provoaca oboseala musculara si depresie neuropsihica, de vitamina A - boli de
ochi, de vitamina C - scorbutul, iar lipsa de vitamina D - rahitismul.
Nevoile zilnice de apa ale organismului sunt de 2500-3000 ml/zi. O
mare parte este adusa cu alimentele, cealalta este ingerata ca atare sau sub forma de
bauturi si numai o mica parte (cea. 300 ml) rezulta din arderile metabolice ce au
loc in organism. intre aportul si eliminarea apei trebuie sa existe un echilibru. in
sfarsit alimentatia zilnica trebuie sa contina si o anumita cantitate de fibre
(celuloza), necomestibile.

Prezentam mai jos cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol


protector, indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea
sunt foarte utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci
batraneti.
- Drojdia de bere contine 50% proteine foarte digestibile,
o cantitate exceptional de mare de gluteion (o proteina sulfurata cu importanta in
oxidoreducere si in rezistenta la infectii), 14 minerale esentiale, 17 vitamine (grupa
B in totalitate) si mult ergosterol (provitamina D). Se administreaza in doze de o
lingurita pe zi la copii si 1-2 la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in
supa, iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si
contribuie la mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici
(previne instalarea polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura
eliminarea toxinelor din organism). Are si un rol protector pentru ficat. Drojdia de
bere obisnuita, prin Tratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid
clorhidric, cum se intampla in industrie, pierde 70% din vitamine. De aceea se
indica consumarea drojdiei de bere cultivata pe cereale.
- Germenele de grau contine produse fosfatice, multe
saruri minerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii
esentiali etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine
B si E. Vitamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti,
anemii, sarcina, lactatie. Favorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu
are insa suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. La copii se
administreaza 1-4 lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti 2-3 lingurite la mese. Se
prepara punand graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa. Dupa 24 de ore
vara si 36 iarna, bobul se umfla. Se spala si se umezesc boabele in urmatoarele
cateva zile. Se mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin
eficace decat drojdia de bere.
- Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine
proteine, zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de
hormoni, enzime, factori de crestere si pigmenti. Reda in cateva zile vigoarea
persoanelor deprimate, favorizeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica
imbatranirea precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug
vitaminele. Se administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o
jumatate pana la o lingurita de cafea. Se indica mai ales persoanelor dupa 60 de
ani. Este usor laxativ. Se mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie,
tulburari de crestere.
- Patrunjelul este un condiment foarte bogat in principii
nutritive. 100 g patrunjel contin 200 mg vitamina C, 60 mg provitamina A, 240 mg
calciu, 19 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism,
tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste
viata si intarzie senescenta. Se consuma ca atare sau sub forma de suc.
- Iaurtul contine vitamina B, saruri de calciu si proteine.
Datorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, protejeaza flora intestinala
atat de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este
demineralizant, prin acidul lactic continut. Se recomanda 10 zile 5-6 linguri de
iaurt zilnic si apoi pauza 5-6 zile.
FUMATUL
Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit.
Seproduc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul ataculuide cord, se
ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatranesteprematur.
La ce ne expunem dacă fumăm?

fumatul este o cauză importantă a bolilor pulmonare cronice


obstructive, tusea cronică, expectoraţia şi insuficienţa respiratorie fiind frecvent
întîlnite la fumători; consumul ţigărilor a fost asociat, de asemenea, cu o incidenţă
crescută a infecţiilor respiratorii şi deceselor cauzate de pneumonie şi gripa
este o cauză majoră a bolii coronariene, contribuind atît la apariţia
aterosclerozei coronariene, cît şi la evenimentele acute coronariene ischemice
(infarct miocardic), trombotice şi aritmice; agravează ischemia periferică, poate
afecta grefele de by-pass periferic şi este o cauză importantă a bolilor
cerebrovasculare
fumatul este responsabil în proporţie de 85-90% de apariţia cancerului
bronho-pulmonar; important factor de risc şi pentru alte tipuri de cancere: cavitate
bucală, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac, col
uterin.
este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la
femei, apariţia prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfuncţiilor
sexuale la bărbaţi, scăderea imunităţii în general
fumatul în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului, acesta cîntărind mai
puţin decît un nou-născut al unei mame nefumătoare; creşte riscul de avort spontan
şi de deces al fătului
alte efecte: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită, îngălbenirea tegumentelor
degetelor, a unghiilor
Fumatul pasiv – ştiţi ce consecinţe are?
Fumatul pasiv reprezintă inhalarea fumului de ţigară de către
nefumători, într-un mediu în care se fumează şi este la fel de dăunător pentru
sănătate ca şi fumatul propriu-zis. Efectele fumatului pasiv pot fi senzaţia de
greaţă, cefaleea, tusea, iritaţia ochilor, exacerbări la pacienţii astmatici, creşterea
riscului de cancer pulmonar, a riscului de boli cardiace şi accidente vasculare
cerebrale.

Ce este sedentarismul?
Este un mod de viata, definit printr-o dominanta a inactivitatii fizice.
Cercetarile arata ca in tarile europene (cu exceptia celor nordice, unde exista un
cult pentru miscarea in aer liber), in mediul urban, in jur de 85% dintre persoanele
adulte sunt sedentare. Si, foarte interesant, aproape jumatate dintre persoanele
sedentare nu realizeaza faptul ca au un mod de viata nesanatos. Punctajul pe care il
prezentam are darul de a dezvalui realitatea.
Asadar, suntem sedentari daca:

 nu avem zilnic macar o ora de plimbare sau o alta activitate fizica in aer
liber, nepoluat, in locuri cum ar fi parcurile, malul apelor curgatoare, padurile.

 nu avem minimum 15 minute in fiecare zi pentru exercitii de gimnastica


simple: genuflexiuni, flotari, flexii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale etc.

 nu facem macar de doua ori (ideal ar fi de trei ori) pe saptamana, regulat, o


ora - o ora si jumatate de sport, timp in care sa "ardem" macar 700 de calorii.

 majoritatea muncii noastre o facem din pozitia sezand, in picioare sau in alte
pozitii statice si ne confruntam cu probleme de genul discopatiei lombare, cifozei,
rigiditatii articulare, celulitei.

 suntem obezi sau ne confruntam cu o supraponderalitate accentuata.

 suntem incapabili sa facem eforturi de intensitate medie, cum ar fi 1


kilometru de alergare fara oprire sau o ora de mers pe jos in pas alert (7 kilometri
pe ora), fara sa ne pierdem suflul si fara sa acuzam o oboseala intensa.

 70-80 % din timpul liber il petrecem la televizor, in fata calculatorului,


mergand la cumparaturi, plimbandu-ne cu masina sau mancand.

Daca v-ati regasit in lista de semne clare ale sedentarismului, atunci


urmariti, pentru a vedea care sunt consecintele nefaste ale acestui mod de viata.