Universitatea TITU MAIORESCU

DISCIPLINA FARMACOLOGIE
MEDICINĂ GENERALĂ
SEMESTRUL II
LUCRĂRI PRACTICE SEMESTRUL II

SEDATIVE ȘI HIPNOTICE
AN UNIVERSITAR 2015 - 2016
CUPRINS LP
• Noțiuni introductive
• Stadiile somnului
• Tulburările somnului
• Clasificarea medicamentelor sedativ - hipnotice
• Diferențierea dintre un sedativ și un hipnotic
• Mecanisme de actiune ale medicamentelor sedativ - hipnotice
• Modele experimentale utilizate in descoperirea / demonstrarea actiunii principalelor
medicamente din clasa sedativ - hipnotice
• Descrierea celor 3 grupe majore de agenți sedativ hipnotici
• Indicațiile clinice și principalele reacții adverse ale acestor medicamente
• Alte medicamente care pot induce somnul și consumul de alcool
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
• Somnul reprezintă o stare activă de inconștiență din care subiectul se poate trezi sub impulsul unui
stimul corespunzător. Această activitate reprezintă aproximativ o treime din durata de viața a unui
adult.
• Obținerea unui somn suficient și de o calitate corespunzătoare reprezintă actual un domeniu important
al unui comportamentului sănătos.
• Preocuparea centrală o reprezintă faptul că atât calendarul cât și durata somnului s-au schimbat
dramatic în ultimele decenii.
• Într-un articol recent, Grandner a luat în considerare 2 studii referitoare la durata somnului.
• În prima lucrare, Matricciani și colaboratorii au investigat durata somnului la copiii și adolescenți pe ultimii 103
ani. Aceștia au observat că pe durata totală a studiului, raportările privind durata somnului au avut un trend
descrescător cu 0.75 minute per an. Această scădere a corespuns la o scădere de aproximativ 77 de minute pe
toată perioada analizată. Aceasta sugerează că în prezent copiii sunt mai deprivați de somn decât părinții sau
bunicii lor.
• În cea de-a doua lucrare, Bin și colaboratorii au studiat aceeași problemă dar pentru populația adultă. Aceștia
au inclus datele din 12 studii din 15 țări, efectuate pe o perioadă de 40 de ani, în încercarea de a documenta
modificările survenite în durata somnului în această perioadă. Per total, nu au identificat modificări notabile de-a
lungul populațiilor globului referitoare la scăderea duratei somnului.
STADIILE SOMNULUI
• Somnul non-REM (sau fără mișcări oculare rapide) reprezintă cea mai mare
parte a somnului.
• În acest stadiu, activitatea creierului este redusă, în contrast cu cea din restul corpului. Acum se
eliberează hormoni în sange și au loc procesele de reparație ale organismului după uzura din timpul
zilei.
• Există 4 etape ale somnului non-REM:
• "N1" sau somnolență în care mușchii se relaxează și conștiinta mediului exterior se reduce (dacă
suntem treziți acum, avem senzația că nici măcar nu am dormit). Această fază durează câteva
minute (5-10). Acum pot să apară scurte contracții musculare și halucinații hipnagogice.
• "N2" în care activitatea musculară scade și nu mai suntem conștienți de ce se întâmplă în jurul
nostru.Temperatura corpului scade, inima bate tot mai lent, iar respirația este tot mai rară. Acest
stadiu ocupă aproape jumătate din somn.
• "N3/4" sau somnul cu unde lente sau adânc în care suntem greu de trezit, mușchii sunt foarte
relaxați. Acum pot să apară o parte dintre tulburările somnului numite parsomnii sau copiii să
urineze în pat.
STADIILE SOMNULUI
• Somnul REM sau cu mișcări rapide ale ochilor (REM - Rapid Eye Movements) sau paradoxal
constituie aproximativ o cincime din somn.
• În această fază, creierul este foarte activ, ochii se mișcă rapid dintr-o parte în alta şi visăm. În contrast cu
majoritatea muschilor care sunt foarte relaxați, activitatea creierului este crescută, inima bate rapid, respirația
este accelerată, neregulată, presiunea arterială crescută. Este faza somnului în care visăm cel mai mult și în
care apar erecțiile la sexul masculin. Durata acestui stadiu este mai lungă spre dimineață, când și intensitatea
viselor este mai puternică.
• După o perioadă REM de somn, începe ciclul secund de somn, prin stadiile 2-4, apoi retrograd de la stadiul 3
la 2, și în final într-un nou ciclu REM. Un ciclu tipic durează în medie 90 de minute, în care stadiul 4 se
micșorează iar stadiul REM se mărește cu fiecare ciclu.
STADIILE SOMNULUI
• Este bine cunoscut faptul că la copii, odată
cu creșterea în vârstă, aceștia au nevoie de
mai putin somn.
• După cum se observă în figura alăturată,
diferite persoane au nevoi diferite de somn
în funcție de vârstă.
• Există o scădere bruscă a cantității de somn
REM, după primii ani de viață, scăzând de
la opt ore la naștere până la mai puțin de o
oră la bătrânețe.
• Schimbarea în cantitatea de somn NREM
este mult mai puțin marcată, încadrându-se
de la opt de 8 ore la aproximativ cinci ore.
TULBURĂRILE SOMNULUI
(INSOMNIA DISORDER)
• Tulburările de somn reprezintă boli care
afectează capacitatea de a adormi, de a
rămâne adormit, sau de a rămâne în stare
de veghe, sau boli care produc
comportamente anormale în timpul
somnului, cum ar fi teroarea nocturnă sau
somnambulismul.
• Necesităţile de somn diferă foarte mult de la
o persoană la alta. Adulţii sănătoşi pot
necesita între 4 şi 10 ore de somn în fiecare
zi. Majoritatea persoanelor dorm în timpul
nopţii, însă mulţi oameni trebuie să doarmă
în timpul zilei pentru a se putea adapta la
programul de muncă – o situaţie care
conduce frecvent la tulburări de somn.
TULBURĂRILE SOMNULUI
(INSOMNIA DISORDER)

• Tulburările de somn pot fi diagnosticate de obicei pe baza istoricului medical –

inclusiv pe baza descrierii problemei actuale – şi a rezultatelor examenului fizic.
Atunci când diagnosticul este neclar, medicii pot recomanda evaluarea pacientului
într-un laborator în care se efectuează studii de somn. Evaluarea constă în
efectuarea unor polisomnograme şi în observarea mişcărilor neobişnuite pe care
pacientul le efectuează în timpul unei nopţi de somn.
• Polisomnograma include: înregistrarea şi monitorizarea respiraţiei, a frecvenţei
cardiace şi a altor funcţii ale corpului; electroencefalograma (EEG) care
înregistrează activitatea electrică a creierului şi electrooculograma care
înregistrează mişcările ochilor în timpul somnului REM.
INSOMNIA
• Reprezintă dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, sau o
tulburare de somn care face ca somnul să fie inadecvat şi neodihnitor.
• Insomnia nu este o boală. Este un simptom care poate avea numeroase cauze
diferite, inclusiv un program dezordonat, boli organic, folosirea nor
medicamente, ingestia unor cantităţi mari de alcool seara, probleme
emoţionale şi stres.
• Adesea cauza este reprezentată de anxietate, nervozitate, depresie sau
frică. Uneori cauza este pur şi simplu absenţa oboselii. Unele persoane au
insomnie de durată (cronică) ce pare a nu fi cauzată de o boală anume, de
folosirea unor medicamente sau de stres.
HIPERSOMNIA

• Reprezintă creşterea substanţială a duratei de somn. Este mai puţin frecventă

decât insomnia şi se referă la creşterea cu cel puţin 25% a duratei de somn,
care este persistentă mai mult de câteva zile.
• Hipersomnia poate indica prezenţa unei boli grave, cum ar fi o boală
neurologică (de exemplu encefalita, meningită sau tumoră cerebrală), o boală
cardiacă sau pulmonară, sau insuficienţă hepatică. De asemenea, poate fi un
simptom al apneei de somn sau al unei boli psihologice (cum ar fi anxietatea
severă sau drepresia puternică). Hipersomnia cronică debutată în adolescenţă
poate fi un simptom al narcolepsiei.
NARCOLEPSIA

• Este o tulburare de somn caracterizată prin episoade recurente şi

necontrolabile de somn în timpul orelor normale de veghe, precum şi prin
episoade bruşte de slăbiciune musculară, paralizie în somn şi halucinaţii.
NEUROȘTIINȚA SOMNULUI
Regiunile creierului de interes în
neurobiologia somnului:
- Casetele albastre reprezintă zone
care sunt esențiale pentru generarea
ritmurilor EEG de somn, experiența
subiectivă a somnului sau de visare,
precum și efectele somnului asupra
cogniției.
- Regiunile subcorticale (cutii de
culoare crem) constituie loci de
control pentru reglarea tranzițiilor
veghe-somn și de control a alternaței
REM – NREM.
 MEDICAMENTAȚIA SEDATIV - HIPNOTICĂ

 Sedativele sunt medicamente care acționează prin reducerea activității sau

emoțiilor, calmând pacientul. Astfel, la doze terapeutice sunt agenți
anxiolotici.
 Un anumit grad de somnolență însoțește în mod obișnuit utilizarea
sedativelor.
 Hipnoticele sunt medicamente care produc un somn asemănător somnului
fiziologic.
 Hipnoticele pot avea in doza mica efect sedativ (de aceea se mai numesc
sedato-hipnotice); in doze mai mari au efect narcotic.
 La doze mari, hipnoticele pot fi folosite în anestezie pentru mamagementul
operator al pacienților.
 Atât sedative cât și hipnoticele sunt medicamentele care produc depresia
SNC.

Efect hipnotic:
• favorizeaza adormirea;
• prelungeste somnul.

• Efect sedativ:
MEDICAMENTELE
SEDATIV-HIPNOTICE • diminuarea reactiilor la stimuli;
• reducerea performantelor psiho-
Efect anxiolitic: motorii.
- efect tranchilizant;
- sedarea afectivitatii;
- inlaturarea anxietatii, a starii
de panica, teama, a tensiunii
psihice.
- efect de linistire.
 CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR SEDATIV - HIPNOTICE

• Benzodiazepine

• Barbiturice

• Medicamente non-benzodiazepine și non-barbiturice

MECANISME DE ACȚIUNE ALE SEDATIV-HIPNOTICELOR
BENZODIAZEPINE
BARBITURICE
• Toxicologia barbituricelor:
• Intoxicatia acuta:
• Doza toxica ~ 10-30x Doza hipnotica;
• Prin paralizia respiratiei → moarte;
• Simptomatologie: somn, coma, insuficienta circulatorie si respiratorie;
• Complicatie: bronhopneumonia de decubit.

Efecte adverse:
• toleranta;
• se instaleaza dupa administrari repetate;
• este consecinta autoinductiei enzimatice (creste viteza metabolizarii hepatice a barbituricului).
• dezvoltarea dependentei, mai ales cand se asociaza cu alcool: dependenta de tip barbiturat-alcool (stare de
buimaceala, confuzie, adinamie, intarzierea reflexelor);
• reactii paradoxala la unii indivizi (stare de excitatie, insomnie);
• datorita efectului inductor enzimatic → ↓ eficacitatea altor medicamente asociate ( anticoagulante orale,
antihistaminice, digitoxina);
• pot agrava starea bolnavilor cu porfirie hepatica → criza de porfirie (se contraindica la acesti bolnavi).
• Fenobarbital
• Se metabolizeaza hepatic;
• Are efect inductor enzimatic;
• Se foloseste ca: sedativ (doza~15-30mg); hipnotic si
anticonvulsivant (in epilepsie) (doza~100mg);
• In stari de hiperbilirubinemie → favorizeaza eliminarea Bi (prin
cresterea activitatii enzimei glicuronil transferaza).
ALTE ANXIOLITICE SI SEDATO-HIPNOTICE
ELEMENTE DE RECEPTURĂ
1.Pentru un bolnav cu insomnie de trezire se poate indica un barbituric cu
durată lungă de acţiune, de ex. fenobarbitalul, compr. de 0,1 g, care produce
un somn de cca 8 ore.
Rp/ Fenobarbital, compr. 0,1 g
Cutie Nr. I (una)
D.S. int. 1 comprimat seara

2.Unui pacient agitat, cu hiperexcitabilitate nervoasă se poate prescrie

fenobarbital in doză sedativă de 15 mg o dată.
Rp/ Fenobarbital, compr. 0,015 g
Cutie.Nr. I (una)
D.S. int. 3X1 comprimate pe zi
3.Alte opţiuni terapeutice in caz de insomnie:
- De ex. de pot indica benzodiazepine, care prezintă o toxicitate mai mică sau
hipnotice moderne, cu profil asemănător benzodiazepinelor de tipul zopiclonei sau
zolpidemului.

• Prescrieti midazolam:
Rp/ Dormicum, cp. film.7.5mg
Cutie Nr. I
D.S. int. 1 cp. seara. Durata somnului cca 4 ore. Nu influenţează fazele REM.

• Prescrieti Zolpidem:
Rp/ Stilnox, cp.film.0,01 g
Cutie Nr.I
D.S. int. 1 cp. seara. Nu dezvoltă obişnuinţă şi farmacodependenţă, nu
afectează fazele REM
4.Unui pacient cu hiperexcitabilitate nervoasă i se poate indica un preparat
combinat, cu sedative vegetale şi o doză mică de 20 mg fenobarbital:
Extraveral cp.
Rp/ Extraveral, cp.
Cutie Nr. I
D.S. int. 3X1 cp./zi

5.Unui pacient avand dureri lombare datorate unei contracturi reflexe a

musculaturii paravertebrale cauzată de o hernie de disc i se poate prescrie
diazepam in doză miorelaxantă centrală de 10-30 mg o dată.
Rp/Diazepam, compr. 0,01 g
Cutie Nr. I
D.S. int. 3X1 cp. pe zi
5.Unui pacient cu nevroză i se poate prescrie in scop anxiolitic o
benzodiazepină, de ex.diazepam, preparatul Diazepam compr. de 2 mg, sau
un compus fără efect sedativ cum ar fi alprazolamul- preparatul Xanax,
compr.de 0,25 mg.

Rp/Diazepam, cp. 0,002 g

Cutie Nr. I
D.S. int 3x1 cp. pe zi
#
Xanax cp.0.25 mg
Cutie Nr.I
D.S. int. 2x1cp/zi
TESTE RECAPITULATIVE
Sunt acțiuni ale benzodiazepinelor cu excepția:
• A. creșterea anxietății
• B. acțiune sedativ hipnotică
• C. contracturant muscular
• D. antispastic musculotrop
• E. efect anestezic
Referitor la farmacocinetica benzodiazepinelor sunt adevărate:
• A. sunt substanțe lipofile
• B. sunt substanțe hidrofile
• C. sunt absorbite rapid după administrare orală
• D. se distribuie în întreg organismul
• E. se leagă in proporție scăzută de proteinele plasmatice
La doze crescute, barbituricele pot produce urmatoarele efecte:
• A. hipnoză
• B. anestezie
• C. comă
• D. deces
• Referitor la tratamentul tulburărilor de somn, asociați medicamentele de mai jos cu
clasele din care fac parte:

• 1.propranolol
• 2. difenilhidramina (benedryl)
• 3. ramelteon
• 4. buspirona

• A. agonist al receptorilor MT1/MT2

• B. Beta blocant
• C. Agonist partial al 5-HTA
• D.Antihistaminic

• 1b / 2d / 3a / 4c
• Referitor la medicamentele sedative hipnotice, asociați medicamentele de mai jos cu afirmatiile de
mai jos:

• 1. fenobarbital
• 2. thiopental
• 3. zolpidem
• 4. flumazemil
• 5. clonazepam

• A. folosit in anestezie datorita duratei scurte de actiune

• B. utilizat pentru tratamentul insomniei caracterizata prin dificultati ale initierii somnului
• C. este indicat in tratamentul convulsiilor mioclonice si absente
• D. este antidot pentru benzodiazepine
• E. poate fi administrat la pacientii cu hiperbilirubinemie

• 1e / 2a / 3b / 4c / 5 b