Automate programabile Laborator 3

Utilizarea programului VersaPro

Introducere
Programul VersaPro este destinat scrierii programelor de aplicaţii pentru
automatele GE Fanuc. Acest program utilizează limbajul bazat pe scheme cu contacte
(ladder) sau limbajul de tip listă de instrucțiuni. Primul dintre aceste limbaje fac parte din
categoria limbajelor grafice iar cel de al doilea din categoria limbajelor textuale. Ambele
sunt normalizate prin standardul IEC 1131-3.
Limbajul de tip scheme cu contacte specifică în mod grafic comportamentul unui
program prin intermediul unor elemente grafice similare schemelor electrice cu contacte.

Interfața programului VersaPro

În continuare se vor prezenta elementele interfeţei programului VersaPro cu
utilizatorul şi modul în care se poate utiliza aceasta pentru a scrie un program de aplicaţie
în limbaj orientat pe scheme cu contacte. Folosirea acestui program ne va permite studiul
elementelor de bază utilizate în crearea unor scheme de comandă, modul în care acestea
pot fi conectate pentru a crea scheme de comandă de la cele mai simple la cele de
complexitate mai ridicată şi modul în care aceste scheme pot fi testate şi verificate.
Acest program ţine seama şi de elementele specifice realizării programelor de
aplicaţie pentru automatele GE Fanuc. Acestea vor fi de asemenea prezentate datorită
faptului că vor fi utilizate în lucrările următoare.
În Fig. 1 este prezentată interfața programului VersaPro. Aceasta conține
următoarele elemente:
- meniul principal și bara de unelte
- fereastra de navigare (Browser view)
- fereastra programului (Logic Editor Window)
- fereastra de informații (Information Window)
- tabela de declarație a variabilelor
- bara de stare.
Fereastra de navigare (Browser View) afișează o structură arborescentă, arătând
toate componentele asociate cu aplicația curentă. Fereastra include o listă a tuturor
blocurilor incluse în aplicație (inclusiv blocul principal _MAIN). Iconițele oferă acces la
configurația hardware (Hardware Configuration), la tabelul de declarare a variabilelor
(Variable Declarations) şi la vizualizare tabele (View Tables).
Fereastra de navigare ne permite să navigăm prin folderul curent cu ușurință şi să
creăm, aranjăm, modificăm sau ştergem blocuri şi proprietăţi ale blocurilor. De asemenea
permite verificarea sintaxei blocului în folder.
Pentru a deschide un element în fereastra de navigare, se face dublu clic pe articol în
browser.
Fereastra de informații (Information Window) are mai multe file pentru a afișa
diverse informații privind aplicația și operații legate de aceasta.

1
Automate programabile Laborator 3

Fila General afișează erorile şi mesaje de atenționare (de exemplu, rezultatul

verificării logice pentru erorile de sintaxă). De asemenea afişează detaliile căutărilor,
înlocuirilor, conversiilor de la o limbă la alta, şi rezultatele comenzii Find Unused
Variables (din folderul Menu, selectaţi Find Unused Variables).
Fila Find afişează rezultatele operaţiei Find in Blocks. (Selectați Find in Blocks din
meniul Edit sau Folder Browser CSM). Blocul listelor, pasul, şi instrucţiunea unde a fost
găsit fiecare exemplu al articolului căutat.
Fila Cross Reference listează toate variabilele folosite în blocul selectat şi identifică
treapta şi instrucţiunea pe care fiecare variabilă o foloseşte. Ca să afişaţi Cross Reference,
selectaţi View Online Cross Reference din meniul Tools sau folderul Browser CSM.
Notă: Când Information Windows este redimensionată la o fereastră mai mare,
caseta de defilare devine prea mare ca să fie mutată în bara Scroll. Pentru a defila în
fereastră, folosiţi butoanele săgeţii deasupra şi dedesubtul barei de rulare.

2
Automate programabile Laborator 3

Meniul Sensibil la Context (MSC)

MSC nu este în bara de meniu. El apare când se dă clic pe butonul secundar al
mouse-ului (dreapta) în ferestrele VersaPro sau în anumite elemente. Meniul conține o
listă de opțiuni des folosite apropiate contextului dat.
Pentru a folosi MSC
1. Selectați elementul folderului (folderul sau unul din subelemente).
2. Clic pe butonul secundar al mouse-ului pe element.
3. O sa apară un MSC similar celui afișat în figura de mai jos. Opțiunile
nedisponibile apar în text de culoare gri.
4. Apăsați pe opțiunea dorită.

Lucrul cu ferestrele din interfața programului VersaPro

Toate ferestrele în spațiul de lucru VersaPro pot fi modificate prin tragere, deplasare
și redimensionare. Pentru a muta o fereastră, dați clic pe bara titlu în susul marginii, dacă
nu are o bară de titlu, și trageți. Pentru a redimensiona o fereastră, dați clic pe margine sau
colț și trageți.
Fereastra Browser, fereastra Information, Tabelul de Declarare a Variabilei, si
Tabelul cu Variabilele Locale Logice (folosiți programul Motion) poate fi ataşată (fixată)
sau detaşată (plutire). Pentru a selecta sau deselecta ataşarea, se face clic-dreapta în
fereastra şi se alege Allow Docking din meniul context-sensibil.
Notă: Daca dați clic într-o fereastră detaşată, nu veţi putea selecta obiectul din
meniurile principale sau alte ferestre în VersaPro până când fereastra nu este ataşată din
nou. Aceste ferestre pot fi ataşate sau detaşate prin selectarea Allow Docking din MSC.
Trebuie să detaşaţi aceste ferestre doar temporar ca să le puteţi muta într-o nouă
locaţie ataşată.
Ascunderea unei ferestre o face să dispară temporar. Nu cauzează salvarea datelor
din fereastră. Pentru a ascunde o fereastră, se dă clic pe butonul ferestrei în bara de lucru
View, sau se alege numele ferestrei din meniul View. Pentru a ascunde o fereastră detaşată
se alege Hide din MSC.
Pentru a reafişa o fereastră după ce a fost ascunsă, se dă clic pe butonul din bara de
lucru a ferestrei, sau din meniul View, se alege numele ferestrei.

3
Automate programabile Laborator 3

Crearea şi Deschiderea Folderelor în Versa Pro

Unitatea structurală asociată unei aplicații în programul VersaPro poartă numele de
folder. Acesta conține toate elementele necesare unei aplicații pentru automatele GE
Fanuc. Crearea unei noi aplicații presupune crearea unui folder nou.

Crearea unui Folder Nou

VersaPro oferă câteva opțiuni când vine vorba de crearea unui folder nou. Este
posibilă crearea unui folder gol, sau crearea unui folder nou având la bază un folder
VersaPro deja existent. VersaPro oferă de asemenea o opțiune pentru a crea un folder,
importând conținut din Logicmaster 90 (Seriile 90-30 sau folderele Seriilor 90 Micro) sau
din Control (Seriile 90-30 sau folderele VersaMax).

Pentru a crea un folder nou, gol:

Limbajul standard pentru folderele noi este cel bazat pe scheme cu contacte (LD –
Ladder Diagram). Configurația hardware standard este VersaMax. Dacă se dorește
schimbarea limbajului standard sau cea a hardware-ului țintă pentru folderul nou, selectați
meniul Tools şi alegeți Options. Schimbați setările în caseta de dialog a meniului Options.
Pentru a crea un folder nou, gol din bancul de lucru al VersaPro:
 Apăsați butonul New Folder , alegeți New Folder din meniul File, sau
apăsați Ctrl+N. Va apărea fereastra New Folder Wizard.

 In câmpul Folder Name, tastați un nume pentru folder-ul nou. Se cere un nume
pentru acest folder.
 Daca se dorește salvarea folderului nou într-o locație diferită faţă de cea
standard, apăsați pe butonul Browse situat vizavi de câmpul Location.
 Introduceți o descriere a aplicației în câmpul Folder Description. Puteți
introduce până la 64 de caractere. Acest câmp este opțional.
 Apăsați butonul Next. Ecranul următor al casetei New Folder Wizard va

4
Automate programabile Laborator 3

apărea.

 Butonul Empty Folder (Default) este selectat în mod automat. Selectați Finish
pentru a crea un folder nou, gol.
Apare caseta Folder Browser, afișând folderul nou. Blocul _MAIN va apărea în
editorul limbajului standard.

Reguli pentru numele folderelor

Următoarele reguli se aplică numelor folderelor pentru noile foldere VersaPro:
 Numele folderului să nu fie mai lung de 103 caractere.
 Următoarele caractere nu pot fi folosite în denumirea folderului: .(punct),
\(linie înapoi), /(linie înainte), :(doua puncte), *(steluță), ?(semnul întrebării),
<(mai mic), >(mai mare), |(bara verticală), “(ghilimele).

Structura directorului și fișierele pentru folderul nou

Când un nou folder gol este creat, următoarele fișiere sunt create în locația specifică
a folderului. Pentru aceste exemple, numele folderului este newfolder.
 _MAIN.blk (blocul _MAIN)
 newfolder.fld (o descriere a conținutului folderului)
 newfolder.vdt (tabelul de declarație a variabilelor)
 newfolder.hwcfg (configurația Hardware)
 newfolder.ssx (Extensia Smart Store)

Deschiderea unui folder existent

VersaPro ne permite să deschidem folderul de pe un disk local sau de pe o dischetă,
ori de pe un disk de rețea. Efectuați următorii pași pentru a deschide un folder VersaPro.
1. Din Meniu, se alege Open Folder, sau pe bara de lucru, se apasă pe butonul Open
Folder.

5
Automate programabile Laborator 3

2. Daca alt folder este deja deschis, apare o cutie de dialog, întrebând dacă doriți să
închideți folderul deschis.
3. Odată ce ați închis folderul deschis, o cutie de dialog Open apare. Folderul are
fișier de tipul .fld, deci veți vedea “*.fld” in lista “Files of type:”.
4. Selectați disk-ul şi folderul ce trebuie deschis.
5. Apăsați butonul Open.
6. Folderul se deschide. Componentele lui sunt afișate conform proprietăților
reținute la ultima salvare.

Selectarea unui folder VersaPro

Deoarece doar un folder poate fi deschis pe rând într-o singura instanţă Versa Pro
(nu poate fi accesat de mai multe programe VersaPro care se execută în același timp pe
același calculator), un folder deschis trebuie închis înaintea creării altui folder sau
deschiderii unuia existent. Dacă încerci să deschizi un folder când altul este deja deschis
în VersaPro, vi se va solicita să salvați folderul curent deschis înaintea deschiderii noului
folder. Se poate de asemenea închide un folder făcând următorii pași:
1. Selectați meniul File şi alegeți Close Folder. Dacă oricare dintre componentele
folderului s-au schimbat, vi se va solicita să salvaţi modificările pentru fiecare
componentă.
2. Clic Yes să salvați sau NO să ignoraţi salvarea. Dând Clic pe Cancel abandonaţi
operațiunea de închidere.
3. Folderul este închis. Ca parte din procesul de închidere a folderului, folderul
Browser este salvat automat, dimensiunea ultimului bloc activ este salvată ca
stare de reţinere a blocului; dimensiunea individuală şi poziţia tuturor ferestrelor
ataşabile şi a tuturor coloanelor sunt salvate ca stări de reţinere.

Salvarea unui Folder

VersaPro permite salvarea unui folder deschis sau a conţinutului în locaţia curentă.
Această operaţiune salvează întregul folder, nu doar părţi individuale.
Pentru salvarea unui folder, selectaţi meniul File şi alegeţi Save All. Se poate de
asemenea apăsa butonul folder în bara de lucru. Folderul deschis este salvat.
Comanda File Save din meniu salvează doar componenta selectată.

Ștergerea unui folder

Pentru ştergerea unui folder VersaPro, localizaţi folderul pe discul hard şi folosiţi
Windows Explorer să îl ştergeţi.

Lucrul în editorul LD
Fereastra de editare LD permite crearea, editarea, afișarea şi monitorizarea
programelor şi blocurilor create în limbajul bazat pe scheme cu contacte.
Editorul LD este utilizat să creeze programe folosind limbajul de programare bazat
pe scheme cu contacte. Schema cu contacte este folosită pentru a reprezenta grafic
acţiunile ce urmează a fi efectuate de către automat.
Fereastra editorului este împărțită în rânduri. Fiecare rând este divizat în celule.
Fiecare celulă poate accepta un element logic (funcţie bloc sau funcţie releu). Editorul LD

6
Automate programabile Laborator 3

permite introducerea elementelor logice prin intermediul tastaturii, mouse-ului, sau barei
de instrumente. Toate elementele sunt inserate prin suprascrierea conţinutului celulei
selectate.
Figura de mai jos prezintă nişte componente comune de referinţă ale ferestrei de
editare LD şi vizualizare a browser-ului.

Lucru cu tabelele de declarare a variabilelor

Tabelul de declarare a variabilelor (TDV) este o fereastră folosită pentru a crea,
edita şi vizualiza variabile. TDV se afişează de obicei automat atunci când folderul
Browser este deschis. În cazul în care TDV nu se afişează din folderul Browser, selectaţi
meniul View şi selectaţi Variable Declaration Table sau faceţi clic pe butonul afişat în
bara de instrumente.
TDV se organizează în file (tabs). Fiecare filă (tab) afişează variabilele așa cum este
prezentat mai jos:

7
Automate programabile Laborator 3

Global Tab: Afişează toate variabilele globale.

Local Tab: Afişează variabile locale pentru blocul activ. Dacă nici un bloc nu este
deschis, fila Local Tab este necompletată.
All Tab: Afişează toate variabilele, globale şi locale
Temporary Tab: Afişează variabilele create în Proprieties Folder (folderul Proprietăţi)
pentru o utilizare temporară în Editorul IL. Variabilele temporare nu sunt editate.
Un exemplu de TDV este prezentat mai jos:

Tabelul de descriere a variabilelor

Această secţiune descrie câmpurile care sunt incluse la definirea unei variabile.
Nume (Name): În programare numele de variabilele sunt atribuite unor adrese de
memorie. Aveţi posibilitatea să atribuiţi un nume logic, sau se va folosi adresa de referinţă
în mod automat ca nume a variabilei. Numele unei variabile nu poate fi mai lung de 31
caractere, poate conţine doar caractere A - Z, a -z, 0 - 9, _, +, -, #, @, <, >, =. Numele unei
variabile trebuie să înceapă cu o literă sau de forma ("_").
Tip (Type): Pentru fiecare variabilă trebuie specificat un tip de date care să descrie
modul în care variabila va fi folosită în program. VersaPro vă permite să atribuiţi o
variabilă de tip Bit, octet (Byte) sau cuvâng (Word).
Lungime (Lenght): Acest câmp specifică cantitatea de date pe care variabila o va
folosi. Pentru tipul Word lungimea specifică numărul de cuvinte. Pentru tipul de date
Byte, se specifică numărul de octeţi (bytes). Pentru tipul biţi, lungimea trebuie să fie 1.
Lungimea de date defineşte capacitatea de a stoca, care este specificată pentru o variabilă.
Adresa (Address): O adresă de referinţă leagă o variabilă cu o locaţie fizică în
automat.
Descriere (Description): Câmpul de descriere vă permite să introduceţi informaţii
descriptive despre o variabilă. Câmpul este opţional şi poate fi lăsat necompletat.
Descrierea nu poate fi mai lungă de 64 de caractere.

8
Automate programabile Laborator 3

Valoare stocată (Stored Value): Orice valoare specificată pentru variabile

declarate în tabel este transferată către automat la transferul programului, chiar dacă
variabila nu este folosită în cadrul programului. Aceste valori sunt considerate un atribut al
variabilei. Puteţi specifica cât de multă informaţie doriți pentru fiecare variabilă cât este
posibil să fie stocat în Tabelul de referinţă (Reference Table).
Domeniu de aplicare (Scope): Domeniul de aplicare defineşte zonele în care o
variabilă poate fi folosită într-un folder. Valori posibile pentru domeniul de aplicare sunt
"Global" pentru fiecare bloc în folder şi "Local" <block name>". Variabilele de sistem
sunt predefinite pentru utilizarea de către unitatea centrală a automatului (PLC CPU).
Retentiva (Retentive): Câmpul Retentive specifică dacă variabila selectată își va
păstra valoarea după întreruperea tensiunii de alimentare. Starea retentivă indicată în TDV
iniţializată variabila atunci când este stocată. Nu indică starea actuală a variabilei ca
urmare a execuției programului. Versa Pro impune ca toate zonele de memorie cu excepția
%M, %Q si %T să fie verificate. Se corectează automat orice setare incorectă pentru
aceste domenii.
Suprascriere (Overrides): Suprascrierile se utilizează ca instrumente pentru
verificarea şi întreţinerea programelor. Puteţi testa un program pentru un automat care nu
este conectat la module de Intrare/Ieșire prin utilizarea de suprascrieri pentru a simula
semnale de intrare. Puteți verifica, de asemenea, un program când dispozitivele de
Intrare/Ieșire sunt conectate folosind suprascrierea pentru a bloca funcționarea ieșirilor.
EXT Atunci când câmpul Ext (arată în exterior) este selectat, variabila poate fi
partajată cu alte aplicaţii.
Cuvinte rezervate
In plus faţă de funcţiile bloc numite, următoarele cuvinte sunt rezervate şi nu pot fi
folosite ca şi variabilă, bloc de programe, etichete sau nume de lucru:

Crearea şi Modificarea variabilelor

VersaPro permite să creaţi şi să modificaţi variabile pentru utilizarea în logica
programului. Variabilele pot avea diferite tipuri de date, domenii, lungimi şi adrese. Mai
multe variabile se pot referi la aceeași adresă şi puteţi asocia descrieri şi valori inițiale
pentru orice variabilă. VersaPro permite să creaţi şi să modificaţi variabilele în timpul sau
înaintea construcţiei programului.
Variabilele de sistem (%S, %SA, %SB, %SC) nu pot fi editate. Ele sunt prezente în
lista de variabile ori de câte ori este creat un folder nou.
Modificările pe care le efectuaţi la variabile în TDV se reflectă în toate punctele de

9
Automate programabile Laborator 3

referinţă inclusiv în logica programului.

Notă: Declararea variabilelor cu suprapunere, de exemplu o variabilă la %R8 cu
lungimea de 3 şi o variabilă la %R10 cu lungimea de 2 suprapuse la %R10, va duce la un
conflict de valori stocate atunci când încercaţi să păstraţi valorile stocate în automat.
Pentru a rezolva aceste conflicte, trebuie să utilizaţi TDV pentru a muta variabilele astfel
încât acestea să nu se suprapună.

Pentru a crea o nouă variabilă sau modifica o variabilă existentă

în TDV:
1. Din Folder Browser, faceţi dublu clic pe pictograma Variable Declaration.
Cursorul va deveni activ în Variable Declaration Table.
2. Realizaţi următorii paşi pentru a crea sau edita:
• Pentru a crea o nouă variabilă, faceţi clic pe butonul din dreapta al mouse-ului şi
alegeţi Insert Row. Un nou rând va apărea în TVD.
• Pentru a edita o variabilă existentă, localizaţi variabila, apoi efectuaţi dublu clic
pe câmpurile care necesită editare.

3. Pentru noile variabile, completaţi câmpurile Name, Type şi Address fields.

Verificaţi domeniul de aplicare şi lungimea. De asemenea puteţi introduce o
descriere şi o valoare stocată, dacă doriţi. Pentru a modifica variabilele existente
editaţi parametrii conform cerinţelor dumneavoastră.
VersaPro va afişa casete de mesaj dacă definiţia variabilei este incompletă sau nu
trece validarea (pentru variabile modificate).

Navigarea în TDV
VersaPro vă permite să navigaţi folosind mouse-ul şi tastatura. Puteţi naviga, de
asemenea, la o anumită variabilă folosind caseta de dialog Go to Variable sau Edit.

Navigarea folosind mouse-ul sau tastatura

Pentru a naviga cu ajutorul mouse-ului mutaţi săgeata în celula pe care doriţi să o
editaţi, apoi faceţi clic stânga. La fel ca şi în cazul navigării cu tastatura, dacă editaţi o
celulă și se deplasează selecţia, se acceptă datele din celula din care se pleacă.
Pentru a naviga folosind tastatura se pot utiliza instrucțiunile din tabelul de mai jos.

Butoane Efect
Săgeţile In cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este evidențiată); tastele săgeată mută selecţia
celulei în direcţia indicată de tasta săgeată.
In cazul în care celula curentă a fost selectată pentru editare, săgeţile

10
Automate programabile Laborator 3

stânga-dreapta mută cursorul până la începutul sau sfârşitul textului.

Trecerea de la un rând la altul, prin folosirea tastelor săgeată sus/jos,
stânga/dreapta.
Enter În cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este subliniată), tasta Enter selectează celula de
editare.
În cazul în care celula curentă a fost selectată pentru editare, tasta Enter
selectează celula de mai jos.
F2 Selectează sau deselectează celula curentă pentru editare.
Shift+Săgeţi În cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este subliniată), Shift +tastele săgeată selectează
celula curentă şi mută selecţia celulei în direcţia tastei săgeată.
În cazul în care celula a fost selectată pentru editare, tastele selectează
caracterul actual şi se mută în direcţia tastei săgeată.
Shift +Space Selectează rândul curent.
Home În cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este subliniată), tasta Home selectează prima celulă
din rândul curent.
În cazul în care celula curentă a fost selectată pentru editare, tasta Home
mută cursorul la stânga primului caracter din celulă.
End În cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este subliniată), tasta End selectează ultima celulă
din rândul curent.
În cazul în care celula curentă a fost selectată pentru editare, tasta End
mută cursorul la dreapta ultimului caracter din celulă.
Ctrl + Home Selectează prima celulă în primul rând.

Ctrl + End Selectează prima celulă în ultimul rând.

Tab În cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este subliniată), tasta Tab selectează următoarea
celulă la dreapta.
În cazul în care celula curentă a fost selectată pentru editare, tasta Tab
susţine conţinutul celulei de validare în rând şi selectează celula la
dreapta.
Notă: Trecerea de la un rând la altul, prin folosirea tastei Tab la stânga
de pe celulă din stânga sau dreapta în dreapta, declanşează întotdeauna
validarea în rând.
Shift + Tab În cazul în care celula curentă nu a fost selectată pentru editare (dacă
celula, dar nu textul, este subliniată), tasta Shift+Tab selectează
următoarea celulă la stânga.
În cazul în care celula curentă a fost selectată pentru editare, tasta
Shift+Tab susţine conţinutul celulei de validare în rând şi selectează
celula la stânga.
Notă: Trecerea de la un rând la altul, prin folosirea tastei Tab la stânga

11
Automate programabile Laborator 3

de pe celula din stânga sau dreapta în dreapta, declanşează întotdeauna

validarea în rând.
Ctrl + Tab Afișează următoarea filă TDV (Local, Global, Toate, System) la dreapta.
Page Mută afişarea paginii vizibile vertical în jos/sus şi selectează celula x, y
Down/Up în aceeaşi poziţie relativă ca înainte de mişcare.

Localizarea variabilei folosind caseta de dialog Go to Variable

Puteţi localiza rapid variabile folosind caseta de dialog Go to Variable. Efectuaţi
paşii următori pentru a localiza o variabilă după nume:
1. Din Variable Declaration Table, clic dreapta şi alegeți Go to Variable. Va apărea
caseta de dialog Go to Variable.

2. Introduceţi numele variabilei la care doriţi să mergeţi sau selectaţi-o din meniul
drop-down list.
3. Faceţi clic pe Ok. Variabila pe care aţi introdus devine selectată în Variable
Declaration Table.

Comunicarea cu automatul
Comunicarea cu automatul este necesară pentru a se efectua operațiuni de stocare și
de încărcare a programelor sau vizualizarea informațiilor de referință sau a stării
automatului. În continuare se descrie modul de conectare la automat și efectuarea unor
operații on-line de bază.

Conectarea la un automat
Vă puteți conecta la un automat de tip VersaPro printr-o conexiune serială sau
Ethernet, în funcție de capacitățile automatului. Conexiunile sunt realizate prin
identificarea unui dispozitiv și selectarea unui port. Dispozitivul specifică informațiile
necesare pentru conectarea cu succes, inclusiv, portul de comunicare implicită a PC-ului,
tipul de țintă a automatului, adresa SNP a automatului și adresa IP a automatului.
Portul identifică portul PC-ului utilizat pentru a iniția comunicările cu automatul.

Conectare directă prin port serial

Cea mai simplă metodă de a comunica cu automatul este SNP Direct (SNP este
protocolul GE-Fanuc pentru comunicația serială). Pentru a face mai ușoară conectarea
SNP direct, este furnizat un dispozitiv preconfigurat, DEFAULT, standard. DEFAULT
este proiectat pentru a fi utilizat într-o conexiune directă de la PC la un automat, conectat
de la COM1 pe PC la portul construit SNP în automat. Acest dispozitiv va lucra pentru

12
Automate programabile Laborator 3

orice conexiune SNP directă cu setările implicite de protocol (19200, paritate impară, 1 bit
de stop).
Pentru a conecta direct la COM1 de pe PC-ul dumneavoastră, urmați acești pași:
1. Conectați cablul serial de la COM1 a PC-ului la conectorul RS-232 / RS-485 al
automatului dumneavoastră.
2. Selectați meniul PLC și selectați Connect. Va apărea caseta de dialog Connect.
Această casetă de dialog este folosită pentru a selecta dispozitivul și portul pentru
a iniţializa comunicarea cu automatul.

3. Selectați Device "DEFAULT" și Port "COM1". Faceți clic pe butonul Connect

pentru a stabili comunicația.

Procedeu experimental
Folosiţi tutorialul pentru programul VersaPro care se găsește în directorul de
documentaţie disponibil pe pagina aferentă cursului.

Crearea noii aplicaţii

Creați pe discul D: un director de lucru (puteți folosi numărul grupei, numele
semigrupei sau un alt nume semnificativ).
Porniți programul GE Fanuc VersaPro
Creaţi un folder nou folosind comanda File->New Folder. Numiți folderul
numestudent, unde numestudent este numele studentului. În căsuța Location indicați calea
către directorul creat la primul pas sau apăsați butonul din dreapta căsuței pentru a deschide
o fereastră de navigare cu care să selectați directorul de lucru. În căsuța Folder Description
scrieți "Primul folder creat de numestudent". Dați Next și selectați Empty Folder (Default) și
apoi Finish. În folderul selectat s-au creat fişierele asociate acestei noului folder creat. Notați
în referatul de laborator numele acestor fișiere.

13
Automate programabile Laborator 3

Crearea configuraţiei hardware

Folosiţi unealta de configurare a structurii hardware a automatului folosit utilizând
comanda View->Hardware Configuration. Astfel partea hardware în programul software
va avea aceeași configuraţie cu cea a sistemului modular al automatului programabil
folosit (AP). Folosiţi informaţiile obţinute în etapa de identificare a componentelor AP
din lucrarea de laborator anterioară.
Dați comanda File->Close pentru a închide configuraţia implicită.
Folosiţi comanda File->New pentru a crea o nouă configuraţie. Selectaţi VersaMax
Rack System apoi daţi OK.
Daţi clic dreapta pe modulul afişat în fereastră (modulul de alimentare), apoi
selectaţi Replace Module şi în fereastra afişată selectaţi tipul de sursă existent la AP
folosit. Completaţi datele de mai jos:

Curentul sursei de 5V:

Curentul sursei de 3,3V:
Curentul total:

În bara de stare este tipul de unitate centrală selectată implicit. Verificaţi dacă
aceasta corespunde cu tipul existent pe AP folosit. Dacă nu, daţi clic dreapta pe modulul
afişat în fereastră (modulul de alimentare), apoi selectaţi Replace CPU şi în fereastra
afişată selectaţi tipul de unitate centrală de prelucrare (CPU) existentă la AP folosit.
Afişaţi configuraţia unităţii centrale folosind comanda Edit->Rack Operations-
>Configure CPU Parameters. Studiaţi parametrii unităţii centrale selectând pe rând filele
din fereastra deschisă. Completaţi datele de mai jos:

Număr de intrări digitale (%I)

Număr de ieşiri digitale (%Q)
Număr de intrări analogice (%AI)
Număr de ieşiri analogice (%AO)
Număr de registre de memorie (%R)
Număr de biţi de memorie internă (%M)
Număr de variabile sistem (%S)
Curentul consumat de la sursa de 5V
Curentul consumat de la sursa de 3.3V

Adăugaţi două module purtătoare folosind comanda Edit->Rack Operations->Add

Base/Carrier. Selectaţi tipul de modul purtător existent pe AP folosit.
Selectaţi primul modul purtător dând clic pe el şi dând clic dreapta selectaţi
comanda Add Module. În fereastra deschisă selectaţi fila Discrete Mixed şi apoi selectaţi
tipul de modul mixt cu intrări şi ieşiri existent pe AP folosit. Folosind informaţiile din
filele ferestrei de configurare a parametrilor modului, completaţi tabelul de mai jos

Adresa de referinţă pentru intrări (%I)

Adresa de referinţă pentru ieşiri (%Q)
Curentul consumat de la sursa de 5V

14
Automate programabile Laborator 3

Selectaţi al doilea modul purtător dând clic pe el şi dând clic dreapta selectaţi
comanda Add Module. În fereastra deschisă selectaţi fila Analog Input şi apoi selectaţi
tipul de modul de intrări analogice existent pe AP folosit. Folosind informaţiile din filele
ferestrei de configurare a parametrilor modului, completaţi tabelul de mai jos:

Adresa de referinţă pentru intrări (%AI)

Curentul consumat de la sursa de 5V

Configuraţia hardware fiind completă, salvaţi-o utilizând comanda File->Save As,

şi precizând ca nume pentru fişier, numele folderului creat (fişierul creat va avea numele
numestudent.hwcfg).

Crearea aplicaţiei
În continuare se va scrie programul din figura de mai jos în care contactele Buton1
şi Buton2 corespund unor butoane conectate la intrările 4 respectiv 16 iar bobina Lampa
corespunde unei lămpi conectate la ieşirea 8.

Precizaţi în imaginea de mai jos unde vor fi conectate elementele de intrare şi ieşire
la terminalele AP.

Conectaţi elementele de intrare şi ieşire la terminalele AP.

Pentru scrierea programului mai întâi definim elementele schemei în tabelul de
variabile. Acesta este accesibil cu comanda View->Variable Declaration Table.
Pentru fiecare element de intrare şi de ieşire asociem o variabilă în tabelul de declarare
a variabilelor (Variable Declaration Table). În funcţie de tipul de element asociem o
variabilă de acelaşi tip ( ex. unui buton conectat la una din intrările AP-ului îi asociem o
variabilă de intrare; unei lămpi conectată la una din ieşirile AP-ului îi asociem o variabilă de
ieşire).
Definiţi variabilele în tabelul de declaraţii a variabilelor conform modelului de mai
jos.

15
Automate programabile Laborator 3

Folosind bara de butoane se desenează schema prezentată mai sus. Se dă clic pe

simbolul de contact normal deschis şi apoi cu mouse-ul se poziţionează un astfel de
contact pe prima linie şi în prima coloană a ferestrei programului (_MAIN.blk). Se apasă
tasta Enter pentru a introduce numele contactului. În căsuţa care apare se introduce
numele Buton1. Folosind acelaşi simbol de contact deschis se plasează un nou contact
imediat după primul. Conexiunea (legătura în serie) dintre cele 2 se face automat.
Apăsând tasta Enter se deschide căsuţa pentru a introduce numele celui de al doilea
contact (Buton2). Se selectează simbolul pentru elemente de tip bobină şi se plasează
după cel de al doilea contact. Aceasta este conectată automat în serie cu cele două
contacte. Apăsând tasta Enter se deschide căsuţa pentru a introduce numele bobinei
(Lampa). Întotdeauna un element de tip bobină încheie linia de contacte (după un element
de tip bobină nu mai poate fi plasat alt element, indiferent de tip).
Programul fiind gata, îl salvăm dând comanda File->Save.

Încărcarea programului în memoria automatului

Conectaţi cablul de comunicare serială la PC şi la AP.
Folosiţi comanda Connect sau butonul Connect pentru a face conexiunea între PC
şi AP.
Încărcaţi programul în memoria AP folosind comanda butonul Store to PLC şi
selectând Store logic to PLC.
Treceţi AP în modul de execuţie a programului (Run) apăsând pe butonul Run PLC.
Acţionaţi butoanele conectate la AP pentru a verifica funcţionarea programului.

Modificarea tipului de contact

Din bara de butoane selectaţi un element de tip contact normal închis . Daţi clic
pe contactul butonului 2. Noul tip de contact a fost modificat în schemă. Salvaţi noua
schemă, încărcaţi-o în memoria automatului şi testaţi funcţionarea ei.

Adăugarea de contacte
Selectaţi tipul de contact normal deschis şi legaţi în serie cu primele două contacte
un al treilea contact asociat tot elementului Buton1 conform figurii de mai jos.

Salvaţi noua schemă, încărcaţi-o în memoria automatului şi testaţi funcţionarea ei. Ce s-a
modificat?

Monitorizarea funcţionării programului AP

Pentru pornirea monitorizării funcţionării automatului folosiţi comanda View-
>Monitor->Monitor All. În timpul execuţiei programului se poate vizualiza starea
elementelor din program care este în directă legătură cu starea intrărilor asociate. Pentru
oprirea monitorizării se utilizează comanda View->Monitor->Monitor Off.
Reluaţi execuţia programelor de mai sus şi monitorizaţi funcţionarea lor cu ajutorul
comenzii de monitorizare.

16