Plenul Curţii Supreme de Justiţie

a Republicii Moldova

HOTĂRÎRE

privind practica judiciară în cauzele referitoare la

contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale
şi contravenţiile vamale

Examinînd practica judiciară în cauzele privind contrabanda, eschivarea de la

achitarea plăţilor vamale şi unele contravenţii vamale, în scopul asigurării aplicării corecte
şi uniforme de către toate instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează răspunderea
pentru aceste infracţiuni şi contravenţii, protejarea drepturilor şi intereselor ocrotite de lege
ale persoanelor fizice şi juridice la trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, în baza
art. 2 lit. e) şi a art.16 lit. c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Plenul

H O T Ă R Ă Ş T E:

1. La judecarea cauzelor penale privind infracţiunile prevăzute de art. 248, 249

Cod penal şi a unor cauze contravenţionale vamale prevăzute de art. 287 Cod
contravenţional, se aplică legile şi alte acte normative, ce reglementează regulile vamale.
2. Contrabandă prevăzută de art. 248 alin. (1) CP reprezintă trecerea peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, cu încălcarea regulilor vamale, a mărfurilor,
obiectelor şi altor valori în proporţii mari (ce depăşesc 2.500 unităţi convenţionale).
3. Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă a altor obiecte decît cele
prevăzute în pct. 2 al acestei hotărîri constituie trecerea peste frontiera vamală, cu
încălcarea regulilor vamale:
- a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă –
art. 248 alin. (2) CP;
- a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor – art. 248 alin. (3) CP;
- a valorilor culturale – art. 248 alin.(4) CP – dacă este prezent unul sau mai mulţi
din următorii indici calificativi:
1) eludarea controlului vamal;
2) tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop;
3) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
4) nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei vamale. Aceşti indici calificativi sînt prezenţi şi în cazul
contrabandei prevăzute de art. 248 alin. (1) CP.
Contrabanda prevăzută de art. 248 alin. (5) CP poate include elementele laturii
obiective prevăzute de alin. (1), (2), (3) şi (4) ale acestui articol cu calificativele :
1) de două sau mai multe persoane;
2) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu şi
3) în proporţii deosebit de mari.
1
 4. Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea acestora este obligatorie, constituie un alt indice
calificativ de sine stătător al componenţei de infracţiune prevăzute la alin. (4) al art. 248
CP.
Fapta de contrabandă referitor la nereturnarea valorilor culturale presupune că
valorile culturale menţionate se află de acum peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
Ele puteau fi scoase de pe teritoriul vamal al ţării în mod legal (de exemplu, ca decor,
podoabă ce se poartă individual sau colecţie de valori culturale).
Scoaterea monumentelor peste hotarele Republicii Moldova este interzisă. Excepţii
se admit în cazul bunurilor imobile cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor
Ministerului Culturii şi în cazul bunurilor mobile – cu avizul Guvernului.
Scoaterea temporară a monumentelor peste hotarele ţării în scopul de a întreţine
relaţii internaţionale în domeniul culturii se admite în condiţiile stabilite de organele de stat
pentru ocrotirea monumentelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Monumentele ce se află în proprietatea statelor străine, organizaţiilor obşteşti şi
cetăţenilor străini şi sunt aduse temporar în republică sînt protejate de stat prin condiţiile
Legii privind ocrotirea monumentelor şi ale contractelor respective şi pot fi scoase din
republică la dorinţa proprietarului, în baza certificatului care atestă aducerea lor.
Monumente se consideră obiectele ori ansamblurile de obiecte cu valoare istorică,
artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul
republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale şi care sînt
înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
5. Valori culturale sunt valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare stat le
consideră ca prezentînd interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură,
artă şi ştiinţă şi care sînt raportate la categoriile următoare:
1) colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi obiecte care
prezintă interes pentru paleontologie;
2) valori ce se referă la istorie, inclusiv la istoria ştiinţei şi tehnicii, istoria
războaielor şi societăţilor, cît şi cele referitoare la viaţa personalităţilor naţionale de vază,
oamenilor de cultură, savanţilor şi artiştilor şi la evenimentele naţionale remarcabile;
3) comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi descoperirile arheologice;
4) părţile componente demontate ale monumentelor de artă şi istorie şi ale locurilor
arheologice;
5) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripţiile, monedele şi
ştampilele imprimate;
6) materialele etnologice;
7) valorile de artă:
- pînze, tablouri şi desene complet lucrate de mînă pe orice bază şi din orice
materiale (cu excepţia desenelor şi produselor industriale ornamentate cu mîna);
- opere originale de artă sculpturală din orice materiale;
- opere originale de gravură, stampă şi litografie;
- colecţii originale de artă şi ansambluri din orice materiale;
8) incunabule şi manuscrise rare, cărţi, documente străvechi şi publicaţii, care
prezintă un interes deosebit (istoric, artistic, ştiinţific, literar etc.), separat sau în colecţii;
9) timbre poştale, timbre de impozitare şi analogice, separat sau în colecţii;
10) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema şi de fotografii;
2
 11) mobilă cu o vechime de peste 100 de ani şi instrumente muzicale străvechi.
Scoaterea valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele
fizice este interzisă (art. 9 alin. (3) din Legea nr.1569 din 20.12.2002).
Răspunderea penală a persoanei vinovate de contrabanda cu valori culturale,
prevăzută de art. 248 alin. (4) CP, survine indiferent de prezenţa sau lipsa indicilor de
calificare, enumeraţi în alin. (1) al acestui articol. La calificarea faptei în acest caz,
instanţele se vor conduce de indicii calificativi prevăzuţi numai la alin. (4) al acestui articol.
6. În scopul unificării sensului unor termeni utilizaţi în art. 248 CP şi în actele
vamale, următoarele noţiuni semnifică:
1) eludarea controlului vamal – intrarea sau ieşirea din ţară prin alte locuri decît
cele destinate pentru aceasta şi nu are importanţă dacă se recurge sau nu la diferite metode
pentru mascarea mărfurilor, obiectelor sau a altor valori. Eludarea controlului vamal se
consideră aceleaşi acţiuni în cazul intrării sau ieşirii din ţară şi prin locuri destinate pentru
aceasta, dacă trecerea sau ieşirea a fost săvîrşită forţat, neautorizat sau fără permisiunea
organului vamal;
2) tăinuire de controlul vamal – neprezentarea pentru control vamal a bunurilor ce
se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova pe o cale ce împiedică examinarea şi
constatarea lor, precum şi trecerea cu folosirea ascunzişurilor, adică a locurilor ascunse ale
corpului, hainelor, obiectelor personale etc. (inclusiv a celor special fabricate); trecerea
obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziş sau prin atribuirea unor
bunuri a formei altor bunuri;
3) nedeclarare a mărfurilor – neprezentarea în modul stabilit a informaţiilor precise
despre aceste mărfuri, obiecte sau alte valori, iar declarare neautentică – introducerea în
declaraţia vamală a unor informaţii vădit false sau declararea neautentică în documentele
vamale sau în alte documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în
documentele menţionate;
4) mărfuri – orice bunuri mobile: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare
(valută străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare
exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie
termică, alt fel de energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia celor prevăzute la
art. 1 pct. 4) din Codul vamal al Republicii Moldova;
5) alte valori – orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de
transport, valută naţională şi străină, titluri şi obiecte de valoare, lucruri de uz personal care
prezintă valori culturale trecute peste frontiera vamală;
6) teritoriul vamal al ţării – teritoriul terestru (inclusiv zonele economice, teritoriul
insulelor artificiale, construcţiilor şi instalaţiilor, apele teritoriale şi spaţiul aerian deasupra
acestora). Teritoriul Republicii Moldova este un teritoriu vamal unic (art.4 alin.(1) Cod
vamal);
7) frontiera vamală a Republicii Moldova – frontiera de stat a Republicii
Moldova, perimetrul zonelor libere şi al antrepozitelor vamale (art. 4 alin. (3) Cod vamal);
8) document fals – documentul integral sau parţial fabricat, fals, de exemplu pe
calea nimicirii unei părţi din text, introducerii în el a informaţiilor suplimentare etc., precum
şi documentul fals, obţinut pe cale ilegală, sau documentul care serveşte drept temei pentru
trecerea altor bunuri;
9) document nul – documentul obţinut pe cale legală, însă care, din anumite cauze,
şi-a pierdut valabilitatea, de exemplu a expirat termenul de acţiune;
3
 10) document obţinut pe cale ilegală – documentul obţinut de persoana interesată
prin prezentarea persoanei împuternicite pentru aceasta, în calitate de temei pentru
eliberarea lui, a datelor vădit false sau a documentelor contrafăcute ori obţinut în urma
abuzului de serviciu din partea unei persoane cu funcţie de răspundere sau din neglijenţa
acestei persoane la eliberarea documentului;
11) document care conţine date neautentice – documentul care, în realitate, este
autentic, însă în el sînt introduse informaţii ce nu corespund realităţii. Concomitent, el
păstrează elementele şi indicii originalului (se execută pe formular oficial, conţine numele
şi posturile persoanelor împuternicite să-l semneze etc.), însă informaţiile introduse în el
(textul, materialele numerice) sînt false;
12) document vamal – documentul a cărui eliberare e prevăzută de legislaţia
vamală în vigoare (declaraţiile vamale, chitanţele, certificatele etc.), autentificat în modul
stabilit de persoanele cu funcţie de răspundere din instituţiile vamale;
13) alte documente – documentele necesare pentru controlul vamal, care permit
trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor şi obiectelor şi sînt eliberate şi autentificate de
instituţiile competente şi de persoanele cu funcţie de răspundere respective (permise de
trecere a valutei străine peste hotare, eliberate de o bancă autorizată sau de Banca Naţională
a Moldovei, licenţe, autorizaţii, certificate, procuri etc.).
7. În sensul art.126 alin.(1) CP, prin contrabandă de proporţii mari şi deosebit de
mari se înţelege trecerea ilegală peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi a altor bunuri a căror valoare, exprimată în bani, depăşeşte 2.500 de unităţi
convenţionale (ceea ce constituie 50.000 lei moldoveneşti) şi, respectiv, 5.000 de unităţi
convenţionale (ceea ce constituie 100.000 lei moldoveneşti) la momentul săvîrşirii
infracţiunii.
Criteriile respective referitoare la proporţiile mari şi deosebit de mari se aplică şi în
cazul faptei de eschivare de la achitarea plăţilor vamale.
8. La soluţionarea chestiunii privind proporţia contrabandei, costul mărfurilor,
obiectelor sau al altor valori se calculează în conformitate cu preţurile vamale stabilite prin
Legea cu privire la tariful vamal la momentul săvîrşirii contrabandei.
9. Bunurile care sînt supuse controlului vamal, obligaţiile persoanelor fizice care
trec bunuri peste frontiera vamală, dreptul la declaraţie verbală sau scrisă sunt reglementate
de Legea nr.1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor
de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum şi prin Regulamentul
privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către
persoane fizice, aprobat prin ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.56-0 din
21.02.2008 (M.O. nr.74-75 din 11.04.2008).
În conformitate cu Legea nr. 1569 din 20.12.2002, nu se supun declarării obligatorii
valorile valutare sub formă de bancnote, monede şi cecuri în monedă naţională a Republicii
Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină introduse în
Republica Moldova şi scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10.000 euro (sau
echivalentul acestora) aflate la o persoană.
În cazul în care persoana fizică, la trecere peste frontiera vamală, va deţine valută ce
depăşeşte 10.000 euro, aceasta este obligată să o declare organului vamal. La depistarea
valutei nedeclarate ce depăşeşte 10.000 euro, se consideră contrabandă suma ce depăşeşte
suma permisă de lege.

4
 10. Contrabanda săvîrşită de două sau mai multe persoane se consideră fapta la
care au participat două sau mai multe persoane de la începutul sau pe parcursul comiterii ei,
însă pînă la consumarea acesteia sau pînă la curmarea tentativei de contrabandă (art. 248
alin. (5) lit.b) CP).
Aceste infracţiuni pot fi săvîrşite de două sau mai multe persoane în următoarele
situaţii:
1) în coautorat;
2) de către o persoană, care are semnele subiectului infracţiunii, împreună sau prin
intermediul unei persoane care nu posedă calitatea de subiect al acestei infracţiuni.
11. Săvîrşirea infracţiunii de contrabandă prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. c) CP
de către o persoană cu funcţie de răspundere, folosindu-se de situaţia de serviciu, presupune
acţiunile persoanei cu funcţii de răspundere ce abuzează de putere sau de situaţia de
serviciu pentru a săvîrşi contrabanda.
Fapta de contrabandă comisă de o persoană cu funcţie de răspundere, folosindu-se
de situaţia de serviciu, se va califica numai în baza art. 248 alin.(5) CP, nefiind necesară
calificarea suplimentară a acţiunilor făptuitorului în baza art. 327 CP.
Pentru a stabili dacă făptuitorul contrabandei este persoană cu funcţie de
răspundere, instanţele judecătoreşti se vor conduce de prevederile art. 123 CP şi art. 3 şi 4
ale Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000.
12. Contrabanda se consideră consumată în momentul trecerii ilegale de facto
peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor, a altor valori.
La comiterea contrabandei, sînt posibile etape de pregătire şi tentativa. Etape de
pregătire pot fi considerate, în special, acţiunea de procurare a mărfurilor, obiectelor sau a
altor valori, pentru trecerea lor ilegală peste frontiera de vamală, amenajarea unor
ascunzişuri speciale, alegerea complicilor etc.
În cazul în care fapta a fost descoperită în cadrul efectuării controlului vamal, al
verificării ce se efectuează la punctul de frontieră, înainte de părăsirea teritoriului vamal,
fapta celui vinovat constituie o tentativă de contrabandă.
13. În cazul în care, concomitent cu contrabanda, persoana săvîrşeşte şi alte
infracţiuni (circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor,
purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea sau comercializarea ilegală a armelor şi
muniţiilor etc.), acţiunile vinovatului trebuie calificate prin concursul infracţiunilor comise.
Dacă persoana, eludînd controlul vamal sau tăinuind de el, trece peste frontiera
Republicii Moldova valută străină, care, în realitate, este falsă, acţiunile acestei persoane
trebuie calificate doar conform art. 236 CP – fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor
falşi sau a titlurilor de valoare false.
Valuta străină falsă nu poate fi considerată obiect al contrabandei.
Dacă persoana vinovată comite infracţiunea de trecere ilegală a frontierei vamale şi,
concomitent, săvîrşeşte infracţiunea de contrabandă, acţiunile ei urmează să fie calificate
prin concurs de infracţiuni, în baza art. 248 şi 362 CP.
14. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 249 CP se realizează prin
acţiuni de eschivare de la achitarea plăţilor vamale, stabilite de legislaţie, a persoanelor
fizice ori juridice, care trec peste frontiera vamală mărfuri, obiecte sau alte valori ale
proprietarilor, deţinătorilor de mărfuri şi ale altor persoane prevăzute de Codul vamal.
Potrivit art. 117 Cod vamal, se consideră plăţi vamale (denumite şi drepturi de
import ori export) plăţile care se percep în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a
5
Republicii Moldova, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. Acestea sunt: taxa
vamală, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa pentru proceduri vamale, taxa pentru
participare la licitaţie vamală şi alte sume prevăzute de legislaţie.
Plăţile vamale se percep pînă la sau odată cu depunerea declaraţiei vamale. Modul
de plată, precum şi cazurile de prelungire ori eşalonare a termenului de plată a plăţilor
vamale sunt reglementat de art. 125 şi 126 Cod vamal.
15. Infracţiunile prevăzute de art. 248 şi 249 CP se delimitează prin obiectul
material şi latura obiectivă:
1) obiectul material al contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale,
armele, muniţiile, substanţele narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, deşeurile nocive şi produsele cu destinaţie dublă, pe cînd obiectul
material al eschivării de la achitarea plăţilor vamale îl formează plăţile vamale prevăzute la
art.117 Cod vamal, ce urmează să fie achitate pentru mărfurile şi alte valori prezentate
pentru trecerea peste frontiera vamală;
2) latura obiectivă a contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor vamale la
trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, iar latura
obiectivă a faptei prevăzute de art. 249 se realizează prin eschivarea de la achitarea plăţilor
vamale în proporţii mari, suma respectivă depăşind 2500 unităţi convenţionale.
16. Infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale, prevăzută de art. 249
CP, poate avea loc în cazul neachitării depline sau parţiale a plăţilor vamale stabilite de
organul vamal.
17. Contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale (art. 248, 249 CP) se
săvîrşesc numai cu intenţie, adică făptuitorul îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al
acţiunilor sale, prevede consecinţele acestora şi le doreşte. Făptuitorul acţionează în scopul
de a obţine venit ilicit, prin săvîrşirea contrabandei sau prin eschivarea de la achitarea
plăţilor vamale.
18. Subiect al infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi 249 CP poate fi orice persoană
fizică responsabilă în vîrstă de 16 ani, precum şi orice persoană juridică ce corespunde
prevederilor art. 21 CP.
Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică cu capacitate de
exerciţiu cu vîrsta de 16 ani, pentru faptele prevăzute de art. 287 Cod contravenţional, în
conformitate cu art. 16 alin. (2) Cod contravenţional.
19. Stabilindu-le pedeapsa persoanelor care au săvîrşit fapta prevăzută de art. 248
alin. (5) lit. c) CP, instanţele, în baza art. 65 alin. (3) CP, sînt în drept, ţinînd cont de
caracterul infracţiunii săvîrşite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu
sau în timpul exercitării unei anumite activităţi, să rezolve chestiunea privind privarea
acestor persoane de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere sau de a realiza activitatea în
legătură cu a cărei exercitare a fost săvîrşită infracţiunea.
În cazul în care o asemenea faptă este săvîrşită de o persoană juridică, pedeapsa
complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita o anumită activitate sau
lichidare a persoanei juridice se aplică în mod obligator.
20. Mărfurile şi obiectele care constituie obiectul contrabandei sau a contravenţiei
vamale, prevăzute în alin. (10) şi (12) ale art. 287 Cod contravenţional, precum şi
mijloacele de transport şi alte mijloace destinate, folosite pentru transportarea sau tăinuirea
acestora şi recunoscute drept instrumente ale infracţiunii, fiind corpuri delicte, pot fi

6
confiscate în beneficiul statului conform art. 46 alin. (4) din Constituţia RM, art. 106 CP şi
art. 162 CPP.
Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda. Pot fi supuse
confiscării speciale şi bunurile menţionate la art. 106 alin.(2) lit. c)-g) CP care aparţin altor
persoane în cazul în care acestea le-au acceptat ştiind despre dobîndirea, deţinerea,
transformarea ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că sunt rezultate din infracţiuni.
Obiectele contrabandei excluse din circuitul civil (substanţele narcotice şi
psihotrope sau analoagele lor, armele, muniţiile, substanţele explozive etc.), prevăzute de
alin.(2) şi (3) ale art.248 CP, se transmit pentru păstrare sau nimicire organelor de poliţie.
Litigiile privind drepturile asupra obiectelor recunoscute ca fiind corpuri delicte
într-o cauză penală se vor examina în ordinea procedurii civile.
21. Absolvirea de răspundere penală cu tragerea la răspundere administrativă în
condiţiile legii, prevăzută de art.55 alin.(1) CP, poate fi aplicată de către instanţele
judecătoreşti doar în cazul condamnării în baza art. 248 alin. (1) şi (2) CP după încetarea
procesului penal şi nu poate fi aplicată în cazurile prevăzute de art. 248 alin. (3)-(5) CP,
întrucît sancţiunile acestor alineate prevăd pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare
de 5 ani.
22. În conformitate cu prevederile articolelor 229, 2291, 230 Cod vamal,
răspunderea pentru contravenţiile vamale, tipurile de contravenţii vamale şi prescripţia
răspunderii contravenţionale sunt prevăzute de Codul contravenţional şi se aplică în mod
corespunzător.
În conformitate cu prevederile art. 403 Cod contravenţional, contravenţiile prevăzute
la art. 287 Cod contravenţional se examinează de Serviciul vamal.
Sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni şefii
birourilor şi posturilor vamale şi adjuncţii acestora.
23. Instanţa, la aplicarea concomitentă a pedepsei penale şi a confiscării obiectelor
contrabandei, transmiterii bunurilor, forţat şi gratuit, a obiectelor, uneltelor menţionate ale
contrabandei în proprietatea statului, va ţine cont de necesitatea unor penalităţi
proporţionale.
La trecerea forţată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanţa de judecată
urmează să verifice această situaţie prin prisma principiilor elaborate de jurisprudenţa Curţii
Europene:
1) dacă o aşa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege;
2) dacă urmăreşte un scop legitim;
3) este necesară într-o societate democratică şi
4) dacă este proporţională cu circumstanţele cauzei, cerinţele generale ale societăţii,
coroborate cu cerinţele de a proteja drepturile de proprietate.
24. Se abrogă Hotărîrea Plenului nr.19 din 10.07.1997 „Despre practica judiciară în
cauzele privind contrabanda şi contravenţiile administrative vamale”, cu modificările
ulterioare.

Preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie Ion Muruianu
Chişinău
24 decembrie 2010
nr.5
7