*Apele

subterane
și
Ghețarii
Proiect realizat de:Lumaicu Andreia
și
Grigorean Andreea
 *Apele
subterane
Apele subterane
sunt apele din
interiorul scoartei
terestre,care circula
in roci prin fisuri si
pori si se
acumuleaza sub
forma de straturi
acvifere.
*Formarea apei
subterane
Apele subterane iau naștere
din precipitațiile care se
înfiltrează în pământ, sau
înfiltrațiile de apă din albia
apelor curgătoare și
stătătoare (râuri, fluvii, lacuri
).Această pătrundere a apei
prin straturile permeabile (lat.
Aquifer) va fi oprită de o rocă
impermeabilă (Aquiklud) care
joacă rolul unui canal. Acest
sistem de canale poate fiI
supraetajat.
Nivelul sau oglinda apei freatice se
poate observa în fântâni fiind un
indicator al cantității de apă
subterană (potențialul hidrologic).
Frecvent apele subterane se află
sub presiune, ceea ce explică
formarea fântânilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la
suprafață, curg sub acțiunea forței
gravitaționale, însă viteza de
scurgere a apelor subterane este
mai redusă, fiind influențată de
natura rocii (mărimea granulelor
sau porilor) care joacă și rolul de
filtru, poziția apelor fiind schițată
pe hărți hidrografice.
Apele subterane ies la suprafață sub
formă de izvoare, a căror apă este
filtrată și are o concentrație
diferită în minerale.
Apele subterane sunt o sursă
importantă deoarece, spre
deosebire de apele desuprafaţă,
cele subterane sunt de regulă mai
puţin sau deloc poluate şi pot fi
potabilizate cu măsuri minimale,
uneori doar cu dezinfecţie sau
fără vreo prelucrare. Prin
apesubterane se înţeleg apele
care circulă în porii şi în fisurile
rocilor, în interiorul
scoarţeiterestre. Apa subterană
provine din infiltraţia directă a
precipitaţiilor atmosferice,
dininfiltrarea apei de suprafaţă
prin malurile permeabile ale
râurilor şi lacurilor,
dincondensarea vaporilor de apă
în porii rocilor subterane.
 După modul de cantonare şiscurgere în subteran,
pânzele sau cursurile de apă subterană pot fi:
•cursuri subterane în roci fisurate sau carst;
•strate acvifere freatice, de mică adâncime (până la
cca. 40 m), cantonate în rocigranulare, fără a fi sub
influenţa directă a apelor de suprafaţă din
vecinătate, sau alimentatepe cale artificială din ape
de suprafaţă;
•strate acvifere de mare adâncime (peste cca. 40
m), cantonate în roci granulare, fără a fisub
influenţa directă a apelor de suprafaţă;
•izvoare provenite din stratele subterane care ies la
suprafaţă datorită condiţiilor geomorfologice locale;
•straturi de apă constituite din nisipuri de dune
maritime.Sursele de apă subterană pot fi cu nivel
liber (freatic) sau sub presiune. Un strat acvifer este
cu nivel liber în cazul când la execuţia unui foraj,
apa rămâne la nivelu la care a fost întâlnită;stratele
acvifere mai adânci sunt, în general, sub presiune,
fapt constatat la executarea unui foraj prin ridicarea
apei la un nivel superior celui la care a fost întâlnită.
Stratul de apă subterană senumeşte artezian dacă
apa din foraj ajunge în mod natural la suprafaţa
terenului, şi ascendentdacă nivelul apei rămâne în
foraj sub nivelul terenului. Apele subterane, datorită
calităţii lor, se pot întrebuinţa direct pentru scopuri
de alimentare cu apă potabilă a centrelor populate şi
a unităţilor industriei alimentare, pe când apele de
suprafaţă, din râuri şi lacuri, atunci când se folosesc
trebuiesă fie tratate înainte de utilizare.
 
 * Probleme de
calitate a apelor
subteran
Factorii care influenţează calitatea apelor subterane sunt
în mare parte identici cucei ce influenţează calitatea
apelor de suprafaţă. Apele meteorice aduc aport de
gazedizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de
carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi mineraledizolvate
(bicarbonaţi şi sulfaţi de calciu şi magneziu dizolvaţi din
roci; azotaţi şi cloruri desodiu, potasiu, calciu şi
magneziu dizolvate din sol şi detritusuri organice; săruri
de fier şimangan).Utilizările casnice fac să ajungă în apa
subterană, prin intermediul exfiltrărilor dintancuri
septice sau canalizări neetanşe, precum şi din infiltrarea
din apele de suprafaţă,detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi
produşi de degradare a substanţelor organice, săruri şi
ionidizolvaţi din reţeaua de apă potabilă, precum şi
compuşi organici solubili- Utilizărileindustriale ale apelor
generează ajungerea în apele subterane a diverselor
săruri dizolvate în ape uzate industriale ce se infiltrează
în sol din apele de suprafaţă poluate.Agricultura
generează aport de săruri din apa de irigaţie. Depozitele
de gunoiaduc aport de produşi organici de
descompunere, substanţe chimice solubile, gazesolubile,
săruri provenite din cenuşă. Poluarea apelor subterane în
România este prezentă într-un procent foarte mare de
surse care nu ar trebui folosite, dar ignoranţa şi lipsa
dealternative perpetuează folosirea de fântâni şi izvoare
necorespunzătoare.