VI.

Achiziția datelor în LabVIEW

SUBIECTE
A. Achiziția Datelor
B. Measurement & Automatation Explorer
(MAX)
C. Driverul software, NI-DAQmx
D. Placa de achiziție, NI USB 6008
 A. Achiziția Datelor

Subiecte:
A.1. Introducere în DAQ
A.2. Traductoare (Senzori)
A.3. Semnale fizice de intrare/ieșire
A.4. Surse de semnal analogic
A.5. Condiționarea semnalelor
A.6. Placa de achiziție
• LabVIEW este foarte puternic atunci când
vine vorba de crearea aplicatiilor DAQ.
• LabVIEW include un set de VI-uri care
permit configurarea și achiziționarea datelor
de la plăcile DAQ, precum și trimiterea
datelor la aceste dispozitive.
• Adesea, o singură placă poate efectua o varietate
de funcţii, cum ar fi:
conversia analog-numerică (A/D),
conversia numeric-analogică (D/A),
operații intare-ieșire (I/O) digitale, precum și
operații de numărare/cronometrare.
• Fiecare placă DAQ acceptă diferite viteze de
generarea a semnalului. De asemenea, fiecare
placă DAQ este proiectată pentru un anumit
hardware şi un anumit sistem de operare.
 A.1. Introducere în DAQ

• Scopul de achiziţie datelor este de a

măsura un fenomen electric sau fizic,
cum ar fi: tensiunea, temperatura,
curentul, presiunea, sau sunetul.
• Achiziţia de date este întâlnită în foarte multe din
domeniile de activitate din zilele noastre:
în industrie - în cadrul calculatoarelor de proces
care supraveghează şi reglează instalaţii
tehnologice,
în cercetarea ştiinţifică - pentru măsurarea şi
prelucrarea unui spectru extrem de vast de
mărimi electrice şi neelectrice,
în comunicaţii – pentru supravegherea şi
măsurarea liniilor de comunicaţie, etc.
Figura 6.1. Sistem de achiziție
O altă prezentare a unui sistem de achiziție pe
bază de PC.

Figura 6.2. Sistem de achiziție

• Ca urmare, un sistem de achiziție de date bazat
pe PC este alcătuit din următoarele părți
componente:
 senzori sau traductoare - convertesc fenomenul
fizic într-un semnal electric ce poate fi apoi
prelucrat şi măsurat;
circuite de condiţionare - prelucrează analogic
semnalul şi realizează funcţii diverse cum sunt:
adaptarea semnalului, convertirea şi/sau
amplificarea semnalului provenit de la
traductoare, izolare galvanică, excitarea
senzorului,liniarizare, filtrare, etc.;
un subsistem de achiziţie de date (placă de
achiziţie de date) - care poate include
multiplexoare şi convertoare analog-digitale;
sistemul de calcul (PC);
soft pentru achiziţie de date;
 A.2. Traductoare (Senzori)

• Achiziţia de date începe cu măsurarea

fenomenelor fizice. Exemple de astfel de
fenomene fizice sunt: temperatura unei
camere, intensitatea unui surse de lumină,
presiunea din interiorul unei încăperi, forţa
aplicată unui obiect, e.t.c.
• Un sistem efectiv de achizitii de date poate
măsura toate aceste diferite fenomene.
Tabelul 6.1 Fenomene și traductoare
• Diferitele tipuri de traductoarele au cerinţe
diferite pentru a converti un semnal fizic într-
un semnal măsurabil:
Spre exemplu un traductor de temperatură
rezistiv (RTD) are nevoie de un curent de
excitare pentru a măsura temperatura.
Un termocuplu nu are nevoie de un curent
de excitare dar necesită compensarea
joncţiunii reci și amplificarea semnalului.
Senzorii tensometrici folosesc o configurare
de rezistori numită punte Wheatstone pentru
a măsura forța.
• Ca urmare, senzorul este un dispozitiv care
transformă fenomenul fizic într-un semnal
electric măsurabil, cum ar fi o tensiune sau
un curent.
• În tehnică există trei mari aplicaţii cu
senzori:
Monitorizarea proceselor şi operaţiilor
Controlul proceselor si aplicaţiilor
Experimente si analiză inginerească
 A.3. Semnale fizice de intrare/ieșire

• Un semnal fizic de intrare/ieșire este de regulă un

semnal tensiune sau curent.
• Există mai multe tipuri de semnale, analogice şi
digitale, provenite de la diferitele tipuri de senzori:
 Semnale analogice cu variaţie lentă în timp (de c.c);
 Semnale analogice cu variaţie rapidă în timp;
 Semnale analogice din domeniul frecvență;
 Semnale digitale de tip On-Of;
 Semnale digitale de tip tren de impulsuri.
Figura 6.3. Tipuri de semnale
Figura 6.4. Caracteristicile unui semnal analogic
Figura 6.5. Caracteristicile unui semnal digital
 A.4. Surse de semnal analogic

• Sursele de semnal analogic sunt de două

tipuri:
raportate (referite) la masă;
ne raportate la masă, denumite şi surse
flotante sau surse diferențiale.
• Surse de semnal raportate la masă (ground-
referenced signal source) sunt surse
conectate într-un fel la sistemul de masă sau
împământare şi sunt astfel conectate deja la
un punct comun de masă, în raport cu placa
de achiziţie.
• Surse de semnal flotante (floating signal
source) sunt o surse care nu sunt conectate la
sistemul de împământare sau de masă al
sistemului (sursa flotantă poate avea însă un
punct de masă izolat).
Figura 6.6. Sursă de Figura 6.7. Sursă de
semnal raportată la semnal flotantă
masă
 A.5. Condiționarea semnalelor
• După achiziția semnalului de la senzori , acesta
trebuie să urmeze o cale de condiționare de
semnal, pentru a-i reliefa caracteristicile de
interes precum amplitudinea şi forma.
• O prima formă de conditionare de semnal constă
în Amplificare.
• În figura următoare se poate vedea o comparatie
în termeni de amplitudine și forma între semnal
înainte si după conditionare.
 Figura 6.8. Amplificarea și filtrarea semnalului

• Convertorul analog numeric utilizat în majoritatea

sistemelor pentru achizitie de date are un domeniu fix
pentru semnalul de intrare, astfel că, pentru a beneficia
de rezolutia maxima a acestuia pentru orice domeniu al
semnalului de intrare, acesta trebuie amplificat pentru a
se extinde pe tot domeniul de conversie.
 Figura 6.9. Rezoluție slabă, fără amplificare

• Se poate observa efectul conectarii unui semnal cu

amplitudine de 10 mV la intrarea unui convertor analog
numeric cu domeniul de intrare ±10 V, rezolutie 16 biti.
• Datorita nepotrivirii domeniilor, semnalul este convertit in
semnal analogic cu 32 de nivele discrete, echivalentul
utilizarii unui CAN pe 5 biti.
 Figura 6.10. Creșterea rezoluției prin amplificare

• Daca în sistemul de conversie intervine un amplificator, cu

scopul de a extinde semnalul de masurat pe tot domeniul de
intrare al convertorului, în acest caz particular amplificare cu
1000, semnalul ce initial avea valori intre ±10 mV se înscrie
acum perfect in domeniul de intrare de ±10V, extinzandu-se
în acest fel rezolutia conversiei, de la 5 biti fară amplificare la
16 biti, respectiv de la 32 nivele discrete de reprezentare la
65 536.
• Pe lângă condiționarea de uz general (amplificare,
filtrare, izolare, e.t.c.) o serie de senzori necesită și
condiționări specifice (excitare, liniarizare, compensare,
e.tc.).
• Astfel, anumiti senzori precum termocuplu, punti
tensiometrice, celule de forta sau accelerometre
necesita anumite forme de conditionare de semnal
pentru a opera corespunzator precum: amplificare,
compensarea jonctiunii, filtrare, curent de excitatie,
liniarizare, compensarea puntii, izolare, etc.
• In cazul necesitatii masurarii semnalelor cu tensiuni in
afara domeniului ±10V, se poate utiliza atenuarea
semnalului ca o forma a conditionarii de semnal.
Figura 6.10. Diferiți senzori și condiționare de semnal
aferentă
• Filtrele se utilizeaza pentru a elimina
componentele de frecvanta nedorita din semnalul
de masurat. Cea mai comuna sursa de zgomot
este reteaua de alimentare cu energie electrica,
ce adauga o componenta de 50 Hz.
• Filtrele analogice implementate hardware previn
de asemenea erorile de aliere, eliminand
semnalele cu frecventa mai mare decat jumatate
din frecvența de eșantionare.
• Filtrarea semnalului poate fi realizată înainte sau
după achiziția datelor.Filtrele sunt utilizate pentru
eliminarearea porțiuni din spectrul de frecvență.
• Figura 6.11 este un exemplu de semnal sinusoidal
cu frecvență variabilă, de la o frecvență joasă (în
stânga) la o frevență înaltă (în dreapta).

Figura 6.11. Example of a sine wave with a varying frequency

• Filtrele trece-jos sunt utilizate în mod obișnuit pentru a
filtra semnale. (Aceasta presupune că zgomotul este la
o frecvență mai mare decât semnalul de interes). Un
filtru trece-jos permite trecerea semnalelor de joasă
frecvență, dar oprește (elimină) semnale de înaltă
frecvență. Un filtru trece-jos aplicat semnalului din
Figura 6.11, poate produce rezultatul prezentat in Figura
6.12.

Figura 6.12. Semnal sinusoidal filtrat cu FTJ

• Ftrecvența de tăiere este un parametru
reglabil al filtrului. În practică, se dorește
setarea frecvenței de tăiere astfel încât
semnalul util să treacă, iar zgomotul de înaltă
frecvență să fie eliminat. (Filtrele reale
generează o tăiere mai puțin perfectă decât
rezultatul prezentat în figura 6.12.).
• Filtrele trece-sus permit trecerea componentelor
de semnal de frecvență înaltă, și filtrează
componentele de frecvență joasă, așa cum este
ilustrat în figura 6.13 .

Figura 6.13. Semnal sinusoidal filtrat cu FTS

În imaginile de mai jos, putem observa efectul atât în
domeniul timp cât și în domeniul frecvență al unui filtru
trece jos.

Figura 6.11. Efectele filtrării semnalului