8 Pag + 1 pi. PREŢUL LEI 2,50Nerespectarea Standardelor de Stat este urmărită conform legii. Reproducerea In terasă.

CZU 744.44 :624.014.008.i

REPUBLICA SOCIALISTA
ROMANIA
STANDARD DE STAT STAS 9773-88
EDIŢIE OFICIALA
Technical drawings in buildings
DRAWINGS LAYOUT FOR m
METALLIC STRUCTURES
COMITETUL NAŢIONAL DESENE TEHNICE DE CONSTRUCŢII Înlocuieşte :
PENTRU ŞTIINŢA ŞI ÎNTOCMIREA DESENELOR PENTRU CONSTRUCŢII STAS 9773-82
TEHNOLOGIE INSTITUTUL
METALICE
ROMAN DE
STANDARDIZARE REGULI DE REPREZENTARE ŞI COTARE
Clasificarea alfanumerică G 01

Representation and drawing dimensions

rules Dessins techniques de constructions HCIIOJIHEHME UEPTEJKEÎÏ flJIH
ÉLABORATION DES DESSINS POUR METAJIJIHHECKHX KOH- CTPYKLţHÎÎ.
CONSTRUCTIONS MÉTALLIQUES. Ilpamijia npegcTaBJieHHH H HaHece-
Régies de représentation et cotation ____________HUH paaMepoB

1 GENERALITĂŢI

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte regulile specifice de reprezentare şi cotare a construcţiilor metalice în desenele de
ansamblu si de execuţie.
1.2
Desene tehnice. Reprezentarea şi cotarea structurilor metalice în desenul industrial
Desene tehnice de construcţii. Linii, cotare, reprezentări convenţionale, indicator
Construcţii civile industriale şi agrozootehnice. Construcţii din oţel Condiţii tehnice generale de calitate
STAS 735- Standarde conexe 79 Desene tehnice. Prezentarea şi notarea îmbinărilor sudate sau lipite în anexa A
STAS 11634-83 la prezentul standard se dau centralizatorul de elemente metalice ale planurilor de
ansamblu, precum şi extrasul de materiale pe element. în anexa B se dă un
STAS 1434-83 STAS
exemplu de detaliu al unui element de construcţie metalică.
767/0-88
2 REGULI DE PREZENTARE ŞI COTARE
1.3
2.1 Desenele pentru construcţii metalice sînt:
— desene de ansamblu;
— desene de execuţie (de uzinare şi de montaj)
Se reeomandă ca desenele destinate uzinării să fie distincte faţă de cele destinate montajului.
2.1.1 Desenele de ansamblu cuprind elementele necesare executării montajului: vederi şi secţiuni prin
construcţie, axe de trasare, cote de nivel, cote de gabarit, notarea elementelor de construcţie etc.
în desenele de ansamblu se cotează poziţia elementelor de construcţie faţă de axele de trasare ale
construcţiei.
Poziţia elementelor de construcţie pe verticală se cotează la faţa superioară sau în axul elementului faţă de
nivelul reper al construcţiei.

Elaborat de :
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PRO-
IECTARE Şl DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII -
Institutul de Proiectare pentru Construcţii
Tipizate

Aprobat de :
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Data intrării in vigoare :
Bd. Hie Pintiüe nr. 5 BUCUREŞTI 1988-09-01
Telex 11312 CNST R
2.1.1.1 Axele notate cu litere, de-a lungul cărora se amplasează traveele, se reprezintă pe orizontală, iar axele notate cu cifre pe care
se amplasează deschiderile se reprezintă pe verticală, fig. 1 .
2.1.1.2 Desenele de ansamblu se execută, de regulă, la scările 1 :50; 1 :100 şi 1 :200.

2.1.1.3 Toate elementele de construcţii care apar în desenele de ansamblu se denumesc şi se simbolizează, centralizîndu-se într-un tabel, confom
anexei A pct. A.l. Denumirea şi simbolul ele- ' mentelor de construcţie se înscriu în desenele de execuţie ale acestora.
2.1.1.4 Delimitarea liniilor de cotă se realizează prin linii scurte la 45° sau prin săgeţi.
în cazul cotării intervalelor mici, săgeţile se desenează în afara liniilor ajutătoare, iar cotele se scriu între liniile ajutătoare sau în afara
intervalului deasupra prelungirii liniei de cotă. în cazul cotării intervalelor mici în lanţ, în locul săgeţilor se folosesc puncte îngroşate, iar cotele se
scriu pe linii de indicaţie, fig. 2. La desenele executate pe aceeaşi planşă se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cotă.
,3, 15 2
m-—— - »| —

•mu81-
mg. 2:
-A 15 J,5

2.1.1.5 Valoarea numerică a dimensiunilor' cotate se exprimă în milimetri.

2.1.1.6 Cotele de nivel se exprimă în metri, cu trei zecimale, fig. 3 (a,b)

5200
*3,250

0.000
- 1,200
2.1.2 Desenele de execuţie cuprind toate detaliile necesare confecţionării elementelor sau subansamblelor de construcţie.
2.1.2.1 Vederile şi secţiunile elementului de construcţie se dau, de regulă, într-o singură direcţie (de exemplu de sus în jos şi de la dreapta la stingă).
în vederi şi secţiuni se reprezintă numai părţile de construcţie aflate în faţă şi cele din imediata vecinătate a elementului reprezentat (fsg.
4).
Piesele oblice (de exemplu diagonalele fermelor) nu se reprezintă în secţiunile prin elementele de care se prind.

Fig. 4

2.1.2.2 Fiecare piesă componentă distinctă a unui element reprezentat în desen se notează cu un număr precedat de litera P. Numărul respectiv
reprezintă poziţia piesei respective în extrasul de materiale.
în cadrul aceluiaşi element, piesele identice ca profil, dimensiuni şi prelucrare trebuie să aibă acelaşi mtmăr de poziţie.
Dimensiunile caracteristice ale piesei se înscriu o singură dată, deasupra unei linii de indicaţie trasate paralel cu baza desenului sau cu axa
piesei respective, numărul de poziţie precedat de litera P înscriindu-se sub această linie cu o grosime de 1,/î ori mai mare decît cea cu care au fost
notate dimensiunile. Pentru piesele cu acelaşi număr de poziţie, deasupra liniei de indicaţie se trece numai numărul poziţiei respective precedat de
litera P.
2.1.2.3 Cotarea fiecărei piese componente a unui element de construcţie trebuie realizată astfel incit să rezulte toate dimensiunile necesare pentru
prelucrarea piesei si poziţionarea ei în cadrul elementului.
Atunci cînd aceasta nu se poate realiza în cadrul reprezentării întregului element, piesa respectivă se reprezintă izolat.
Dimensiunile care se cotează sînt, de regulă, dimensiuni nominale care nu iau în considerare toleranţele, adaosurile şi prelucrările
tehnologice.
2.1.1.4 Grosimea liniilor de cotă şi de indicaţie trebuie să fie cel mult jumătate din grosimea liniei de contur.
2.1.2.5 Elementele de construcţie simetrice se pot reprezenta numai pe jumătate, fig. 5
2.1.2.6 Secţiunile prin profilele metalice se înnegresc integral.
în cazul elementelor compuse din mai multe profile, în secţiune acestea se reprezintă distanţat, fig. 6.
Dacă secţiunile sînt date la scară mare (ca de exemplu : 1 :2, 1 :5, 1 :10) profilele se haşurează, fig. 7 sau, după caz, se
înnegresc pe spatele desenului.
Fig. 6

Fig. 8 Fig. 9

2.1.2.7 Tabla striată sau grilajele utilizate la podine şi podeşte se reprezintă prin haşurare (15°.. .40°) pe 6 porţiune restrînsă,
fig. 8. în cazul grilajelor, direcţia portantă se reprezintă pe desen, printr-o săgeată, fig. 9.
2.1.2.8 în desenele de execuţie trebuie să fie reprezentate toate zonele de înnădire a profilelor pe lungime, dacă este necesar
figurîndu-se întreruperea profilului, fig. 10.
2.1.2.10 Fururile şi piesele care nu se pot vedea se reprezintă cu linie întreruptă, fig. 11.
2.1.2.11 Cotarea şi reprezentarea găurilor şi organelor de asamblare se face conform STAS 11634-83, iar a celor alungite ca
în fig. 12.
2.1.2.12 ISTotarea pieselor componente ale unui element se poate face cu ajutorul aceleiaşi linii de referinţă pe care se

T 90x90x9

amplasează cîte un punct în dreptul fiecărei piese componente, notarea făcîndu-se pe linii de indicaţie paralele cu baza
desenului sau*cu axa elementului, suprapuse, în ordinea punctelor, fig. 13 ; în acest caz numărul de poziţie precedat de litera P
se înscrie în continuarea dimensiunilor piesei.

'1

-M.
' \l io

Fig. 11 Fig. 12
2.1.2.13 Profilele laminate componente ale unui element trebuie notate cu simbolurile grafice corespunzătoare
profilului respectiv conform STAS 5948-81, cu amplasarea lor reală. în extrasele de materiale se utilizează, de
preferinţă, simbolurile literare ale profilelor din acelaşi standard.
Profilele formate la rece se notează conform standardelor de produs respective.
Pentru fiecare element de construcţie se întocmeşte extras de materiale care conţine,în principal, rubricile
prevăzute în modelul din anexa A pct. A.2. Extrasele de materiale pot fi amplasate direct pe planşă sau pot fi
întocmite pe foi sau planşe separate.

LJ16-5200 PI 20x210x5450 P2
8X240X5450 P3 20x210x5450 s
n--------------: 3

C--------------------------------CT3
 ANEXA A
A.l Centralizatorul de elemente metalice ale planurilor de ansamblu,
Model

CENTRALIZATOR ELEMENTE

Proiectant
Denumirea proiectului

Beneficiar Denumirea ansamblului N umăr desen

Simbol Denumirea Număr desen, STAS, Număr Material

elementului STR, catalog, proiect bucăţi
tip etc. Masa netă, în kg
pe total
bucată

•
N

Total kg.

întocmit Dat N urnele Semnătura Modificări

Verificat a
 ANEXA B
•xemplu de detaliu a unui element de construcţie metalică. P4 -12*200*400
A .2 Extras de materiale Model

Extras de materiale Denumirea

Denumirea Număr desen
întreprinderii proiectului: Denumirea
elementului:

Poziţia Denumirea Bucăţi asemenea Dimensiunil Lungime Masa, în kg, pe : Marca şi STAS STAS Obs.
elementului e profilului mm clasa de otel produs
în în toate*) mm me bucată ele toate*) calitate a
element elementele tru ment elemen otelului
tele
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Total kg. .
Electrozi, % kg. . ••

Masa totală kg. . .•

Data Numele Semnătura Modificat

întocmit
Yerifieat
* Aceste coloane pot fi eliminate in cazul elementelor de construcţie metalică refolosibile