Indicatoarele de norme de deviz

Norme de deviz / Articole de deviz

Structura obiectivului de investiţii
 Normele de deviz (Nd) – reprezintă o
specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces
de producţie ce exprimă consumurile specifice medii
de materiale, manoperă şi utilaje, în condiţii de
execuţie şi măsurare precizate (bine determinate).
Normele de deviz prezintă o importanţă
deosebită prin prisma faptului că ele stau la baza
determinării preţului pentru lucrările de construcţii şi
pentru decontarea acestora.
Normele de deviz sunt stabilite pe variante,
variantele sunt grupate pe articole de deviz, articolele
sunt grupate pe capitole de lucrări, iar acestea pe
categorii de lucrări.
 Norme de deviz

Variante

Articole de deviz

TsA – săpături manuale

TsB – săpături
TsC – săpături mecanizate
Capitole de lucrări TsD – umpluturi
TsE – nivelări şi finisări
TsF – sprijinirea malurilor
TsG – curăţarea terenului

Indicator de norme de deviz

Categorii de lucrări
ex.: Ts (terasamente)
 OBIECT DE O construcţie distinctă
CONSTRUCŢII delimitată spaţial şi cu
Construcţii industriale, C Categorii de lucrări de destinaţie funcţională
locuinţe, social-culturale şi construcţii montaj bine precizată
Ex.:
agrozootehnice Capitole de lucrări - hală industrială
Drumuri D
Articole de - clădire de locuit
Poduri P
deviz - sală de sport
Terasamente Ts
- staţie de pompare
Alimentări cu apă şi Ac Variante - reţea alimentare cu
canalizare de articol apă
Construcţii hidrotehnice H1
- pod
Îmbunătăţiri funciare, etc. If
- şosea/autostradă,
etc.

A, B, ... 01, 02, ... A1, A2, ...B1, ...

Simbol articol de deviz

 Pentru fiecare categorie de lucrări, normele de deviz
sunt cuprinse în indicatorul de norme de deviz specific.

Ts - X

Categoria Anul elaborării

de lucrări (seria sau ediţia)
TERASAMENTE
• Normele de deviz au un caracter general în sensul că ele nu ţin
cont de particularităţile şantierului, a firmei de execuţie sau de
specificul local. Prin urmare ele sunt astfel calculate încât marea
majoritate a influenţelor acestor factori asupra preţului estimat să
fie luate în considerare.

• Primele norme de deviz din România cu caracter general şi

obligatoriu de aplicare au apărut la sfârşitul anilor 1950. Aceste
norme au fost îmbunătăţite şi completate, în anii 1981-1982 fiind
elaborate 50 de colecţii/indicatoare de norme de deviz.
• Normele de deviz sunt strâns legate de tehnologia de execuţie
existentă la un moment dat şi de aceea au un caracter dinamic ce
presupune îmbunătăţirea şi completarea continuă, datorită
apariţiei unor noi tehnologii, materiale de construcţii sau meserii.
Astfel, au fost elaborate ediţii noi, modificate şi completate, în
1991, 1993, 1999, 2002 şi 2009.

• Există şi firme de execuţie care îşi elaborează propriile norme de

deviz care ţin cont, în acest caz, de toate particularităţile
executantului (dotare cu echipamente, caracteristicile forţei de
muncă utilizate, tehnologiile folosite pentru execuţie etc.) şi ale
pieţei locale.
 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ

Ac Alimentări cu apă şi canalizări

At Automatizări
AUT Utilizare oră program utilaje
C Construcţii industriale, locuinţe, social - culturale şi agrozootehnice
D Drumuri
E Instalaţii electrice la construcţii
F Instalaţii frigorifice
Fj Foraje
G Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere
H1 Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran
H2 Construcţii portuare
I Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii
If Îmbunătăţiri funciare
Iz Izolaţii la construcţii şi instalaţii
L1 Linii ferate şi înguste
L2 Linii tramvaie şi troleibuze
M1 Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice
M2 Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare
M3 Montaje utilaje tehnologice din industria chimică, petrolieră, celulozei şi hârtiei
M4 Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului
M5 Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară
M6 Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară, agricultură şi zootehnie
M7 Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice
M8 Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică
M9 Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii
 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ
MDT Montaj, demontare, transport utilaj
NMB Utilizare ore manoperă
P Poduri
RpA Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice
RpAc Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări
RpC Reparaţii la construcţii industriale, locuinţe, social - culturale şi agrozootehnice
RpE Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii
RpG Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii
RpI Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii
RpS Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii
TRA Transport rutier materiale, pământ, moloz, semifabricate
TRB Transport material prin purtare directă
TRI1 Încărcare/descărcare materiale
TRI2 Însoţire transport
S Instalaţii sanitare al construcţii
SLV Lucrări din silvicultură
SV Lucrări spaţii verzi
T Tunele
Tc Telecomunicaţii
Tf Termoficare
Ts Terasamente
V Instalaţii de ventilaţii în construcţii
W1 Staţii, posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune
W2 Reţele de distribuţie a energiei electrice, iluminat public şi branşamente
W3 Linii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviare
Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de
principii generale, printre care:
– aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor
plecând de la ideea că elaborarea acestor norme trebuie
făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă;
– cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor
necesare pentru realizarea completă a procesului de producţie
respectiv (articol de lucrare);
– generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea
cât mai mult a variantelor care apar datorită unor elemente sau
condiţii de lucru prea puţin diferenţiate;
– respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare;
– organizarea ştiinţifică a producţiei, avându-se în vedere
organizarea raţională a locurilor de lucru şi a proceselor
tehnologice.
Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel:
• Sumarul capitolelor
• Tabla de materii, a tuturor normelor de deviz
• Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz,
cuprinzând:
– conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului
– condiţii generale de execuţie a lucrărilor
– materiale
– forţa de muncă
– utilaje de construcţie
– prescripţii tehnice avute în vedere.
• La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi
care are următoarea structură:
– conţinutul capitolului, în care se precizează natura
lucrărilor cuprinse în capitol
– condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea
normelor din capitol
– conţinutul normelor
– consumurile specifice de materiale
– consumurile specifice de forţe de muncă
– consumurile specifice de ore utilaj
– condiţii de măsurare a lucrărilor - care trebuie consultat ori
de câte ori avem dubii asupra modului de efectuare a
măsurătorii
• Norma de deviz se defineşte ca un proces de construcţie
simplu sau complex pentru care, corespunzător unor condiţii
tehnologice şi organizatorice foarte bine stabilite, s-au
identificat şi calculat cantităţile de resurse, pe sorto-tipo-
dimensiuni, care se consumă pentru realizarea unei cantităţi
unitare din respectivul proces de construcţie.

• Normele de deviz au o structură unitară, fiind definite

următoarele elemente componente:
a) Simbolul normei de deviz
Simbolul normei de deviz este un cod format din cifre şi litere
care au rolul de identificare în mod unic a variantei normei de
deviz.
Semnificaţiile simbolului normei de deviz sunt următoarele:
b) Denumirea normei de deviz
Este o descriere detaliată a procesului de construcţie la care
se referă norma, precizându-se: condiţiile de execuţie;
tehnologia de execuţie; caracteristici ale resurselor folosite. În
multe cazuri denumirea normei cuprinde şi o descriere a
succesiunii de operaţii tehnologice/organizatorice specifice
execuţiei respectivului proces de construcţie în şantier.
c) Unitatea de măsură
Corespunzător fiecărei norme de deviz se precizează unitatea
de măsură fizică specifică, conform căreia s-au calculat
consumurile de resurse pentru execuţie. Atunci când se
calculează preţul estimat aplicând metoda pe bază de norme,
este obligatoriu ca să se calculeze cantităţile de procese ce
urmează să se execute în şantier folosind aceste unităţi de
măsură.
d) Tabelul consumurilor de resurse
Pentru fiecare normă de deviz se precizează pe tipuri de
resurse, respectiv material, manoperă şi utilaj, precum şi
pentru fiecare sorto-tipo-dimensiune caracteristică fiecărei
resurse, cantităţile maxime admise a se consuma pentru
execuţia cantităţii unitare de proces de construcţie.
• Referitor la consumurile de resurse precizate prin tabelele de
consum de resurse aferente structurii fiecărei norme de deviz, se
fac următoarele precizări:

Materiale:
Pentru fiecare material se precizează:
• Denumirea comercială cu toate specificaţiile tehnice necesare
identificării corecte a fiecărui tip de material
• Unitatea de măsură specifică pentru măsurarea consumului
fiecărui tip de material
• Norma de consum specifică - NCS - a fiecărui material,
respectiv cantitatea din materialul respectiv ce urmează a fi
consumată în şantier pentru execuţia unei cantităţi unitare din
procesul de construcţie la care se referă norma de deviz.
Calculul NCS se face funcţie de modul de folosire a materialului. Din
acest punct de vedere, în construcţii se întâlnesc două categorii de
material:

a) Materiale care rămân înglobate în lucrare, pentru care relaţia

de calcul este:
NCS = ct + pt + ptm, în care:
• ct – consum tehnologic de material, adică consumul de material ce
rămâne înglobat în unitatea de proces. Acesta se determină pe
baza studiilor de normare tehnică a consumurilor reale de materiale,
sau prin calcule pe baza dimensiunilor reale ale elementelor de
construcţie ce se realizează
• pt – pierderi tehnologice de materiale rezultate din prelucrarea sau
tăierea la dimensiune în vederea punerii în operă
• ptm – pierderi datorate transportului şi manipulării sau pierderi
netehnologice. Acestea sunt cauzate de manipularea materialelor
pe fluxul acestora de la furnizor la locul de punere în operă.
b) Materiale care nu rămân înglobate în lucrare, adică materiale
refolosibile care ajută la execuţia diferitelor procese de construcţie,
pentru care relaţia de calcul este:
NCS = pt + ptm

Manoperă:
Consumul de manoperă se exprimă în durata în ore, consumată de
fiecare muncitor din formaţia precizată prin norma de deviz, pentru
realizarea unei cantităţi unitare din procesul de construcţie la care
se referă norma de deviz. Consumul de manoperă se determină
folosind normele de timp corespunzătoare execuţiei fiecăreia dintre
operaţiile tehnologice şi organizatorice care intră în cuprinsul normei
de deviz.
Utilaj
Consumul de utilaj reprezintă durata de funcţionare efectivă a
fiecărui utilaj, echipament sau instalaţie tehnologică pentru execuţia
unei cantităţi unitare din procesul de construcţie la care se referă
norma de deviz. Acest consum nu cuprinde duratele de
montare/demontare a utilajelor la locul de punere în operă, duratele
de transport în şantier, etc.
 Norma de deviz începe cu un indicativ de
calificare care are indicat simbolul la numărător şi
codul la numitor.

• Primul grup de litere (1)

reprezintă categoria de lucrări din
(1) (2) (3) (4) care face parte activitatea
Ts C 18 B tehnologică (Ts – terasamente).
791.121.13.02.00 • A doua literă majusculă (2)
reprezintă capitolul de lucrări din
cadrul categoriei respective (C –
săpătură mecanizată).
 • Cifrele arabe (3) reprezintă
numărul de ordine al normei de
deviz (activităţii tehnologice) în
cadrul capitolului de lucrări
(1) (2) (3) (4) respectiv.
Ts C 18 B • În cadrul normei litera majusculă
791.121.13.02.00 (4) reprezintă indicativul variantei
de articol de deviz (variantei
tehnologice), care arată condiţiile
în care se execută lucrarea (B –
categoria de teren în care se
execută săpătura).
 • La numitor, primele trei grupe de
(1) (2) (3) (4)
cifre reprezintă codul normei de
deviz, iar ultimele două grupe
Ts C 18 B
reprezintă partea de cod specifică,
791.121.13.02.00
ce defineşte varianta articolului de
deviz.
• Codul serveşte în principal pentru
prelucrarea documentaţiei
electronic.
 Preţul unitar de deviz reprezintă expresia
bănească (costuri directe) a normei de deviz pe
unitatea de măsură reprezentativă (UMr). El este
stabilit pe fiecare variantă de articol de deviz pentru
elementele principale (materiale, manoperă, utilaje,
transport) şi pe total cheltuieli.
 Preţurile unitare de deviz sunt calculate pe
tehnologii de execuţie, sortimente de materiale şi
tipuri de utilaje întâlnite curent în practica executării
lucrărilor.

Preţurile unitare de deviz pe fiecare variantă

tehnologică, în ordinea din indicatorul de norme de
deviz comasate, sunt cuprinse în „Catalogul de
preţuri unitare pe articole de deviz” al fiecărui
antreprenor.
 Corespunzător variantei tehnologice din
exemplul anterior, indicativul de clasificare este
următorul:
Ts C 18 B1
791.121.13.02.01

B1 defineşte specificul preţului de deviz

corespunzător părţii specifice normei de deviz din
indicator; cifra 1 este numărul de ordine al preţului
din catalog.
Categorii de lucrări Ts Lucrări de terasamente

Capitole de lucrări TsC Săpături mecanice

Săpătură mecanică cu excavator pe şenile de

Articole de deviz TsC04 0,71-1,25 mc, în teren cu umiditate naturală

Săpătură mecanică cu excavator pe şenile de

Variante TsC04A1-D1 0,71-1,25 mc, în teren cu umiditate naturală
cu descărcare în depozit
Săpătură mecanică cu excavator pe şenile de
Norme de deviz TsC04B1 0,71-1,25 mc, în teren cu umiditate naturală
cu descărcare în depozit, teren de categoria a
II-a