DREPT FINANCIAR – CURS 10 – 10.12.

2013

CONTROLUL FINANCIAR PUBLIC

= Etapa in care e verificata respectara regulilor legate de administrarea banilor publici.

Momentul in care poate interveni acest control

Pentru că exista mai multe etape ale elaborarii bugetare, si activitatea de control financiar este prezenta in toate
etapele activitatii bugetare. Exista :

- Un control preventiv- inainte de semnarea angajamentului pt o cheltuiala bugetara

 Realizat de catre departamente din cadrul fiecarei persoane de drept public, dar controlul preventiv in
anumite conditii e executat si de MFP.
- Un control care se deruleaza in cursul executiei cu privire la platile efectuate
 Efectuat de un alt departament din cadrul persoanei de drept public(se controleaza singura) sau de catre
Curtea de Conturi.
- Un control dupa inchidere executiei bugetare.
 Realizat de catre departamentul intern si de catre Curtea de Conturi.

Entitatile care pot controla si atributiile lor se raporteaza la aceste momente, de aceea sunt importante.

Fiecare persoana de drept public are un departament de control preventiv si un departament de audit intern.
unul face control preventiv si celalalt efectueaza auditul cheltuielilor efectuate. MFP realizeaza numai controlul
preventiv.

Exista 3 mari zone de organisme care au atributii de control:

1. Unele care sunt interne-fiecare persoana de drept public care folosit bani publici are un departament de
control preventiv si un departament de audit intern(separat).
2. Ministerul Finantelor Publice- priveste numai controlul preventiv.
3. Zona unei institutii de control special infiintate in acest scop – Curtea de Conturi , care poate efectua
controale atat in timpul executiei cat si dupa incheierea ei.

Corpul auditorilor interni(control managerial-departamente)->special calificati si se bucura de autonomie,

include si controlorii de la MFP.

Exista corpul auditorilor externi in cadrul Curtii de Conturi. Este o institutie autonoma, nesubordonata, are buget
propriu. Prezinta rapoarte Parlamentului.

TIPURI DE CONTROL
Activitatea de control financiar presupune 2 mari elemente care vor fi controlate; orice control financiar are ca
obiect::

1. Utilizarea banilor publici

2. Administrarea bunurilor aflate in domeniul public
Controlul preventiv poate fi desfășurat atat de departamentul propriu cat si de MFP.

Controlul preventiv are un obiect determinat: legalitatea si regularitatea angajamentelor legale,adica a acelor
acte juridice care pot produce efecte cu priv la bani publici si cu priv la bunurile aflate in patrimoniul statului.

Vor face obiectul controlului preventiv nu numai pers jur de dr public(institutiile publice, autoritatile publice) ci si
acele pers care sunt incadrate formal in pers de dr privat, dar sunt controlate de autoritățile statului: societati
nationale, companii nationale, regii autonome, societatile in care autoritatile publice sunt actionari- au cel putin
jumatate din capitalul social al firmei. Denumire generica- intreprindere publica- controlata de stat sau de UAT
in diverse forme.

Legislatia referitoare la controlul de audit intern – ordonanta 119/1999- aceasta reglementare vine si aduce o
diferenta intre cei care folosesc bani publici si cei care primesc bani de la stat pt a-si desfăsura activ. In
ordonanta se utilizeaza termenul de entitati publice supuse controlului, insemnand si intreprinderi publice.

Obiect ingust: Controlul preventiv verifica daca angajamentul adica semnarea actului juridic care va avea efecte
asupra fondurilor puliceb sau bunurilor in proprietate publică este legala, adica respecta prevederile legale
imperative si este regulata, adica respecta procedurile de incheiere ale acelui tip de act si incadrarea in creditele
bugetare. Regularitate->Set de proceduri si de metode, care sunt adoptate, de regula, nu neaparat prin acte
normative, ci prin acte juridice interne ale unei institutitii sau ce pot reuni un set de bune practici. Adica anumite
contracte presupun anumite etape standardizate- prin semnarea contractului nu e intotdeauna suficient, trebuie
sa fie respectate procedurile stabilite de contractul respectiv.

Regularitate = acel set de norme care nu sunt stabilite prin lege sau acte normative, ci prin acte administrative
stabilite de autoritate.

Actele normative-legea, hot de Guv- stabilesc reguli care, daca sunt respectate angajamentul este legal, dar dacă
conducatorul institutiei respective prin dispozitie instituie si alte proceduri, acestea trebuie si ele respectate,
daca nu se respecta actul administrativ, angajamentul este legal dar nu este regulat.

Controlul preventiv verifică respectarea legalitatii si a regularității.

Controlul verifica incadrarea in creditul bugetar si angajament. Se verifică dacă contractul e legal, conform cu
procedurile interne si daca se incadreaza in buget.

Acest control se exercita:

- La momentul solicitarii de deschidere a creditelor bugetare-control preventiv intern- pleaca de la

ordonatorul principal catre MFP, insotita de viza de control preventiv, adica ministrul cere bani si inainte
intreaba departamentul de control preventiv daca se pot solicita banii. Ex.: ordonatorul vrea sa cumpere
o masina- face un proiect de operatiune(nu se specifica marca deoarece trebuie facuta licitatie), apoi se
face controlul preventiv( exista situatii in care in buget se trec reguli clare care ar putea interzice
achizitionarea de masini –in aceste conditii se verifica legalitatea si apoi regularitatea- respectarea
procedurilor interne(ex. schimbarea masinii la 10 ani) si daca nu sunt indeplinite procedurile nu se
accepta, apoi se verifica incadrarea in creditul de angajament. Daca se accepta se trece la procedura de
atribuire-licitatie si abia apoi se poate semna angajamentul-se obtine proprietatea bunului. La livrare se
verifica daca sunt indeplinite toate conditiile, se certifica indeplinirea conditiilor pt plata=lichidarea.
Dupa lichidare se da ordin contabilului sa plateasca. Departamentul de control verifică si legalitatea
contractului(ex sa nu aiba clauze ilegale), regularitatea(proceduri de livrare), verificarea incadrarii in
creditul bugetar, apoi da o viza de control preventiv.
 - Semnarea angajamentului legal- nu se poate semna contract daca nu exista viza de control preventiv.
- Ordonantarea- nu se poate face daca nu exista viza de control preventiv.

Sunt verificate legalitatea si regularitatea de fiecare data, dar pe domenii diferite.

Ordonanta 119: instituie refuzul de viza -> Controlorul preventiv intern poate sa refuze viza de control preventiv
care trebuie sa motiveze acest refuz(act motivat). Efectele refuzului de viza motivat- ordonatorul poate realiza
operatiunea pentru care a cerut controlul si daca a primit refuz de viza- pe raspunderea sa, dar atunci
controlorul anunta seful ierarhic superior, pe MFP(pt ca administreaza finantele publice) si Curtea de Conturi.

Ordonatorul va putea semna contractul, dar stie ca imediat ordonatorul ierarhic superior ii poate cere informatii,
MFP ii poate cere informatii si Curtea de Conturi poate veni in control.

Ordonatorul poate face operatiunea pt ca atributiile principale de administrare a banilor le revin ordonatorilor si
puterea acestor atributii este reprezentată de faptul ca la ei se afla puterea de decizie.

Un control preventiv intern pot realiza toate entitatile din sectorul public.

Controlul preventiv intern poate fi urmat de controlul delegat, dar numai la instituțiile conduse de
ordonatonatori principali de credite, la institutiile care administreaza fonduri europene si la entitatile cu grad
ridicat de risc. MFP va delega din corpul de controlori un nr de persoane care sa efectueze control delegat si care
lucreaza in sediul institutiei care este verificata. Controlorii delegati sunt angajatii MFP. Controleaza aceleasi
operatiuni pe care le-au controlat si controlorii preventivi si cu privire la care controlorii interni au emis viza de
control preventiv.

Daca o operatiune nu a primit viza, nu se mai duce la controlul delegat. Daca controlul preventiv intern se
finalizeaza cu viza de control, operatiunea se muta la controlul delegat care verifică inca o data aceleasi lucruri(in
cazul ministerelor sau primariilor.)

Legea nu diferentiaza in ceea ce priveste obiectul controlului: legalitate, regularitate, incadrare. Controlul
delegat va controla acelasi lucru ca si cel preventiv. Controlul delegat se poate finaliza cu:

a. Viza de control –caz in care se trece la realizarea operatiunii pentru care s-a dispus controlul;
b. Refuzul vizei cu care s-a finalizat controlul preventiv intern. Legea prevede ca intotdeauna controlorul
delegat, atunci cand intenționează să refuze viza trebuie sa il informeze pe ordonatorul de credite, care
are dreptul sa faca o pozitie scrisa in care isi exprimă argumentele.

Controlorul delegat poate solicita opinia Corpului Controlorilor Delegati, comisie care va analiza opinia
controlorului delegat care s-a opus, opinia ordonatorului si va eelabora la randul sau o opinie. Controlorul
delegat nu e obligat sa tina cont de opinia comisiei. Ordonatorul poate sa efectueze operatiunea chiar si daca i
se da refuz de viza, insa controlorul delegat va informa ordonatorul ierarhic superior,daca există, MFP si Curtea
de Conturi.

OG 119/1999 – exercitarea controlului preventiv delegat se face in anumite limite; diferenta fata de controlul
intern – care vizeaza toate operatiunile indiferent de valoare, in timp ce in cazul controlulului delegat, s-a
introdus o limita valorica ce e stabilită de Ministrul fin pub(peste 25 000 lei).

AUDITUL – intern(derulat de departamentul propriu al instituției) si extern(realizat de Curtea Conturi)- verifica fie
operatiunile in cursul executiei bugetare, dar dupa efectuarea lor, sau operatiuni dupa inchiderea executiei
bugetare. Este si o diferență de obiect fata de celelalte tipuri de control. Auditul verifică atat legalitatea cat si
reugularitatea, dar si eficacitatea eficienta si economicitatea.

Auditul intern

Fiecare autoritate publica trebuia sa aiba departament de audit intern. Exceptie fac institutiile mici = institutii
publice cu bugete mici. Plafon: 100 000 euro/an, trei ani consecutiv. (MFP trimite controlori delegati la sf anului)

In legea finantelor publice locale s-a introdus un articol- mai multe UAT se pot uni,isi pot constitui departament
de audit intern comun- platirea salariului in comun.

- El se desfășoară dupa ce operatiunea s-a incheiat- verifică ceva ce s-a incheiat,in timp ce controlul
preventiv verifică ceva ce urmeaza sa se faca;
- Auditorul are acces la date complete;
- Verifică nu numai legalitatea si regularitatea ci si celelelate 3 elemente:
1. Economicitatea implică cel mai bun pret pt bunurile, lucrarile si serviciile acordate. Prezumtia este ca
dacă s-a desfășurat o procedură de achizitii publice conforma cu legea- licitatie, pretul obtinut
indeplineste criteriul economicitatii
2. Eficacitatea = prin cheltuiala/decizia respectiva s-au atins scopurile urmarite. . Daca se cumpara un
bun care nu serveste scopului anuntat, cheltuiala nu este eficace.
3. Eficienta presupune minimizarea costurilor , obtinerea unui maxim de rezultate cu minim de costuri.

Rolul auditului intern- de a formula o opinie cu privire la cele 5 aspecte – opinia folosește ordonatorului de
credite, care desi decide, are nevoie de o opinie externa. Auditul nu are rol sanctionator.

Efect juridic al rapotului de audit- serveste evaluarii activitatii ordonatorului de credite.

Auditul extern

Verifica cele 5 elemente pe care le descrie legea 672/2002 (legalitatea, regularitatea, economicitatea,
eficacitatea si eficienta), din pozitia unei institutii autonome si mai verifica(legea 94/92) si oportunitatea- adica
in ce masura operatiunea respectiva era necesara pt desfășurarea activității, pt indeplinirea atributiilor entității
controlate.

Efect jur a activ auditului extern - In legea Curtii de Conturi exista urmatoarele prevederi:

- Auditul extern al curtii, atunci cand identifica neregularitati- abateri de la oricare dintre cele 6 obiective,
este obligat sa identifice persoanele responsabile si prejudiciul produs. Raportul de audit le va indica pe
ambele. (Raport-opinie)
- Conducatorul instituiei care primește raportul de audit este obligat sa demareze procedurile legale pt
recuperarea prejudiciului. Nerespectarea acestei obligații este infractiune.

Curtea de Conturi are atribuții si mai largi: controleaza pe oricine primeste garantii de la stat, poate fi si 100%
privat, sau care este concesionar de bunuri proprietate publica.