Drept Financiar – 3.12.

2013

Execuția Bugetară
Intre ordonanțare si plata intervin o serie de atributii ale contabilului sef si ale ordonatorului.

Plata- intocmirea documentelor (sarcina contabilului șef) prin care se face plata .

Intre lichidare si ordonantare: se va face o verificare a fondurilor disponibile cu care sa se faca plata.

Verificarea disponibilului din cont, iar in masura in care el nu exista , ordonatorul trebuie sa ceara sa se
depuna bani in cont (pentru ca avem credit bugetar – plata se incadreaza in limita de plati si ar trebui sa
existe si banii in cont. )

Chiar daca prin buget, ca plan, se aproba si creditul de angajament si un credit bugetar (o limita in care vom
avea voie sa platim in anul acela) , banii nu sunt disponibil inca de la inceputul executiei bugetare. Veniturile
se incaseaza periodic, treptat, uneori mai greu decat a fost realizata planificarea, si chiar daca avem credit
bugetar , banii nu sunt in contul institutiei, iar ordonatorul trebuie sa ceara bani pentru efectuarea platilor ce
se apropie de scadenta – deschidere de credite bugetare- adreseaza o cerere catre ordonatorul ierarhic
superior care va transmite mai departe pana la ordonatorul principal, iar ordonatorul principal, colectand
acesti bani de care au nev ordonatorii din subordine , va aresa cererea Ministerului Finantelor Publice, iar
acesta in functie de incasari va comunica ordonatorului principal cati bani i-a transferat in contul de
Trezorerie, iar ordonatorul principal va pastra ptr sine,daca are de facut plati, si va repartiza banii
ordonatorilor din subordine.

Comunicarea realizata de Ministerul Finantelor Publice prin care informeaza ordonat principal ca i-a
transferat banii – reprezinta deschiderea de credite bugetare ( este un act administrativ)

NU fiecare ordonator secundar, tertiar poate cere bani Ministerului finantelor publice, cererile vin doar prin
ordonatorii principali, astfel că dureaza pana cand sunt stranse cererile de la ordonatorii secundari si tertiari
la ordonatorul principal, apoi pana Ministerul Finantelor Publice analizeaza daca are bani sa confere o
deschidere de credit bugetar, urmand ca in final sa trimită banii.

In etepa de repartizare de catre ordonatorul principal a banilor catre ordonatorii secundari si de la secundari
la tertiari, după deschiderea creditului bugetar mai intervine o limitare: dupa ce ordonatorii primesc banii in
contul de Trezorerie, ordonatorul principal trebuie sa fie prudent: daca se afla in primele 6 luni ale anului va
da ordonatorilor secundari, respectiv tertiari 90% din suma ceruta si va retine 10%, cu exceptia banilor
pentru:
i. plata salariilor, care se primesc integral,
ii. ptr datoria publica,
iii. cheltuieli legate de obligatii internationale ,
Ex: daca un inspectorat general cere odeschidere de credite in primele 6 luni, va primi doar 90% din suma
ceruta. Daca un ordonator de credite isi analizeaza bugetul si banii pe care ii poate cheltui pe primul
semestru, va stii ca nu va primi intreaga suma, ci 90%; restul de 10% vor fi primiti in semestrul urmator.

De regula in prima jumatate a anului sunt mai putini bani la buget , ptr ca incasarile sunt mai putine decat in
al doilea semestru.

In materie de plată, dupa ce contabilul dă instrumentul de plata in Trezorerie, aceasta ar trebui sa faca
transferul de plata, numai ca legea spune ca fiecare ordonator de credite trebuie sa transmită la Trezorerie
un exemplar al bugetului sau, si Trezoreria, inainte de a executa orditul de plata al contabilului, se mai uita in
buget si verfică daca nu cumva s-a depasit creditul bugetar.
Modificarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament
Se pot modif in limitele date de lege

a. Aprobarea prin lege a bugetului la nivel central – ce s-a aprobat prin lege se modifica doar prin lege – de
rectificare.
Ce se aproba prin lege? – prin lege se aproba categoriile de cheltuieli pe capitole, pe mari destinatii, pe
ordonatori principali. Ptr fiecare odronator se aproba prin anexa la bugetul de stat suma totală a
cheltuielilor si împărțirea ei pe capitole, mari destinatii de cheltuieli, adica pe totalul institutiilor
subordonate. EX: toate instituțiile subordonate Ministerului Educatiei nu pot cheltui mai mult decat a
fost aprobat prin lege.

Creditele bugetare si cele de angajament aprobate in anexa la bugetul de stat pe ordonatori principali si pe
capitole de cheltuieli nu se pot modifica decat prin legea de rectificare. Daca Ministerul Finanțelor Publice,
care administrează bugetul vrea sa ia bani de la un ordonator principal si vrea sa ii dea unui alt ordonator
principal, poate face acest lucru NUMAI PRIN LEGE DE RECTIFICARE .

Daca un ordonator principal vrea sa ia bani de la un capitol de cheltuieli al lui si sa-i mute la un alt capitol, ar
trebui creata tot lege de rectificare, numai ca legea finanțelor publice prevede că: daca un ordonator
principal vrea sa isi mute banii de la un capitol la alt capitol de cheltuieli poate face acest lucru cu aprobarea
Min fin pub, dar cu urmatoarele limitari:

 Capitolul ptr cheltuieli de personal nu poate fi nici marit, nici micsorat,

 Nu se pot lua bani de la investiții si transferați la alt capitol nici macar cu aprobarea Min Fin Pub.

Limitele acestea pot fi incalcate numai cu lege de rectificare

Daca se muta bani in interiorul aceluasi capitol , de la un articol/alineat la altul, nu exista limitari, insa trebuie
respectate anuite condiții:

1. Virarea nu poate depăși 20% din valoarea capitolului in care ne incadram (din care pleacă - daca luam
bani din articolul de rechizite si mutam la achiziția de mijloace fixe, nu putem lua mai mult de 20 % din
valoarea capitolului in care se află cheluielile ptr rechizite);
2. Nu mai devreme de trimestrul 3 si cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielii ( de semnarea
contractului). Dupa ce banii au fost mutati trebuie sa treaca o luna ptr a se semna un contract prin care
se sa cheltuiască banii respectivi. ( o luna intre virare si angajement).

Daca pe percursul anului au loc transferuri de atribuii sau instituții subordonate de la un ordonator principal
la un alt ordonator principal, evident ca institutia transferata pleacă cu tot cu buget. ( virare/ transfer de
credite bugetare de la bugetul unui ordonator la bugetul altui ordonator si nu se face prin lege de rectificare
a bugetului central). Ex: prin HG se transfera o institutie din subordinea unui minister in subordinea altuia.

Ordonatorii de credite trebuie sa prezinte lunar direcțiilor MFP o situatie a incasarilor, iar pe baza acestora,
MFP transmite limite lunare de cheltuieli ordonatorilor principali si acestia ordonatorilor din subordine,

Daca la sfârșitul fiecărui trimestru, din analiza acelor situații lunare trimise de ordonatori, MFP ajunge la
concluzia ca anumite cheltuieli nu sunt necesare, nu va transfera pe trimestrul urmator creditul bugetar
nealocat ptr trimestrul anterior; asadar avem o anulare a creditului la sfârșitul trimestrului.

Daca la sfârșitul trimestrului au ramas bani, normal ar fi ca acestia sa fie trecuti in următorul trimestru, dar
asta hotărăște MFP. El poate decide anularea acelui rest rămas la sfarsitul trimestrului.
Daca ordonatorul de credite constata pe parcursul executiei ca unele sarcini ptr care in buget prevazuse
anumite cheltuieli, pot fi amanate sau nu mai sunt necesare, atunci ordonatorul nu gaseste o noua
destinatie ptr acei bani, ci in astfel de situații , ordonatorul vine cu propunerea la MFP (daca este secundar
sau terțiar prin intermediul ordonatorului principal) ptr anularea bucatii din creditul bugetar, astfel incât
MFP să o redistribuie catre o altă destinație – situatie foarte rar intalnita in practică.

Orice suma , orice parte dintr-un credit bugetar nefolosita pana la data de 31 decembrie, sf exercițiului
bugetar, se anuleaza de drept, exceptie fac veniturile proprii ale instit publice care au si finantare din
venituri proprii sau finantare integrala din venituri proprii. Atunci cand se incepe executia unui nou buget,
institutia nu poate invoca faptul ca au ramas bani pe care nu i-a cheltuit, ptr ca acea parte se anuleaza de
drept, iar daca au ramas bani in cont, se retrag sau se considera acordati ptr urmatorul an, nu sunt adaugati
creditului bugetar ptr anul urmator.

Un venit care nu a fost incasat pana la 31 decembrie a anului curent, devine venit ptr anul bugetar urmator.
Pentru orice cheltuială inscrisa in buget, dar care nu se face pana la 31 dec, se va avea in calcul creditul
bugetar din anul urmator. Cand se face bilantul, se iau in calcul doar sumele incasate la buget intre 1 ianuarie
si 31 decembrie. (Ex. Daca un contribuabil plateste impozitele din 2007-2013, acestia sunt venit pt bugetul
din 2013 pt ca bugetele celelalte sunt inchise. )

Situatia in care ordonatorii/ institutiile publice nu au bani sa isi execute obligatiile

de plata. Se execute acele obligatii cuprinse in angajament.

Avem angajament, avem lichidare, dar plata nu poate fi efectuata pentru ca atunci cand s ecerede
deschidere de credite nu exista bani. Daca plata nu se face pana la scadenta avem o plata restanta, daca
ramane restanta 90 de zile devine arierat. In această situatie:

a. La bugetele centrale – nu exista texte legale exprese privind insolventa statului. (economic statul poate
da faliment – deoarece termenul de faliment in economie desemneaza situatia in care un debitor nu isi
poate plati datoriile; juridic, statul nu poate da faliment pentru ca nu sunt reglementate proceduri prin
care creditorii sa execute silit statul.)
b. La nivel local – in anul 2006 a fost introdusă ideea de criza financiara si insolventa a unității
administrativ-teritoriale. Acest lucru este posibil ptr ca, pe de-o parte, la nivelul UAT nu exista o iesire
dpdv economic ( nu au suveranitate, nu se pot imprumuta nelimitat, nu nu pot impune noi taxe si
impozite), dar exista o alternativa juridică prin care creditorii își pot recupera banii.

Criza financiara – urmează sa fie declansata daca o UAT avea datorii neplatite de cel putin 90 de zile de la
scadenta, iar suma datoriilor depățețte 15%din bugetul local sau daca salariile angajatilor si ale angajatilor
regiilor si socăetăților din subordine sunt neplatite mai mult de 90 de zile.

Aceasta situatie poate fi constatată de oricine – poate cere ordonatorului principal al bugetului local sa
verifice daca sunt ineplinite una din condițiile ptr declararea crizei financiare , iar daca se constata ca este
indeplinita una dintre conditii se va adresa consiliului local ptr constatarea situației de criză financiară.
Primarul (OP de credite) trebuie sa intocmeasca un plan de redresare si sa infiinteze un comitet ptr situații
de criză financiară cu care sa lucreze. Ordonatorul este obligat sa il aplice odata aprobat de consliliul local.
Daca consiliul local nu aproba planul de redresare, primarul va elabora altul tinand cont de propunerile
consiliului local.

Daca timp de 180 de zile calendaristice nicuna dintre condiții nu mai e indeplinita, consiliul local poate
constata iesirea din situatia de criza financiara, daca situația subzista, UAT ramane in criza financiara.
Daca situația subzista si sunt indeplinite condițiile isolventei UAT, atunci orice creditor poate cere
Tribunalului in raza caruia isi are sediul ordonatorul principal, sa constate insolventa. Orice persoană
interesată poate cere din nou ordonatorului sa verifice daca sunt indeplinite condițiile ptr insolventa.
Primarul este obligat sa verifice si sa aduca la cunostința tribunalului dispozitia prin care constată insolventa.
Conditii ptr insolventa:
1) datorii mai vechi de 120 de zile de la scadenta si valoarea lor depășește 50% din bugetul local
SAU
2) daca sunt salarii neplatite ale agajatilor, pe o durata mai mare de 120 de zile

Cand Tribunalul, prin judecatorul sindic, a constatat starea de insolvență, numeste un administrator judiciar,
care va face planul de redresare si il supune spre aprobare Consiliului Local, dacă Consiliul Local nu-l aproba,
administratorul judiciar revine la instanta si invoca faptul că nu i-a fost aprobat planul de redresare de catre
Consiliul Local si judecatorul tribunalului ii va aproba planul.

Daca ordonatorul principal nu aplica planul de redresare, administratorul poate sesiza judecatorul sindic care
poate suspenda calitatea de ordonator principal de credite si acorda aceasta calitate administratorului
judiciar, care devine ordonator de credite.

OUG 46/2013 – detaliaza principiile privind insolventa si criza financiara a UAT.

Daca in aplicarea planului de redresare se ajunge la un moment dat ca datoriile sa aiba termene de plata sub
120 de zile si sa reprezinte mai putin de ½ din bugetul local, nu mai sunt indeplinite condițiile ptr insolventa,
iar Consiliul Local sau Primarul pot cere judecatorului sa constate ca a incetat insolventa si s-a revenit la
situația de criză financiara. Din procedura de insolventă obisnuita un privat nu iese sau iese, dar cu toate
datoriile platite.

Inchiderea executiei bugetare

Se face incepând cu ordonatorii tertiari: ei vor pregati contul de inchidere a executiei bugetare- vor inscrie pe
o coloana la cheltuieli creditele bugetare aprobate initial prin buget, si pe alta coloana creditele bugetare in
urma modificarii, iar a 3-a coloana, cheltuielile efective. La venituri vor mentiona: estimarile initiale, cele
revizuite pe percursul anului si veniturile efectiv incasate.

Contul de inchidere al executiei bugetare este un fel de bilant- el va fi trimis ordonatorului ierarhic superior,
iar acesta va adauga contului propriile cheltuieli si venituri si le va trimite ordonatorului principal, care face
acelasi lucru (contul de inchidere al executiei pe domeniu) si tirmite catre MFP. MFP va alcătui contul de
inchidere pe bugetul de stat, va primi si contul de inchidere al asigurărilor sociale si le va trimite Guvernului,
care dupa ce il discuta, il transmite Parlamentului spre dezbatere si aprobare. Parlamentul trimite contul de
inchidere Curții de Conturi care va elabora un raport cu privire la acesta.

Guvernul isi va insusi contul elaborat de Ministerul Finantelor Publice si depune impreuna cu legea de
aprobare la Parlament. Parlamentul aproba prin lege contul general de inchidere a executiei bugetare ptr
bugetul de stat si separat ptr bugetul asigurarilor sociale de stat. Vom avea doua legi.

In contul general de inchidere a executiei ptr bugetul de stat va fi inclus si contul general al datoriei publice,
se va arata cati bani a atras statul din imprumuturi si cati a platit.

La nivel local se va proceda similar( OP este cel care intocmeste contul de exectie).

Spre deosebire de aprobarea prin lege a bugetului care este conditionata de un termen, legea de aprobare a
contului de inchidere a executiei bugetare, nu are o data limita de elaborare.

Semnificatia aprobatii contului de inchidere a executiei bugetare – constatarea faptului ca Guvernul si-a
respectat angajamentul si autorizarile.