Tao

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune
trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acest articol a fost etichetat în 2005

Tàijítú: simbol al yin-yang

Tao (în chineză 道 sau dào, conform transcrierii pinyin, pronunțat tao; în japoneză

pronunțat dō) este un concept al filozofiei chineze care înseamnă "cale", "metodă" sau
"învățătură", tradus adesea și prin "principiul". Tao este o noțiune cheie
a taoïsmului (filozofie religioasă chineză), la care face referire și confucianismul.
Conform filozofiei menționate, Tao este forța fundamentală care curge în toate ființele și
lucrurile inerte din Univers. Este esența însăși a realității și, prin natura sa, este inefabilă
și indescriptibilă. Este reprezentată de tàijítú, simbolul reprezentând unitatea dincolo de
dualismul yin-yang compus din principiile de energie pozitivă și negativă.
Artele marțiale chineze reprezintă o cale pentru a parveni la această unitate între cele
două principii și a avansa pe calea Tao. Prin metonimie un tao (de exemplu
în Taijiquan) este o înlănțuire de mișcări, calea ce duce la stăpânirea artei și deci către
unitate. În chineză, acest tip de exercițiu mai este denumit și "lu".
Termenul Tao poate desemna și calea mercenarilor sau calea războinicilor,
adică wushutao (武士道), mai bine cunoscut sub numele său japonez în
occident: Bushido.
În Japonia, conform aceluiași principiu inițial, dō este "calea" ce trebue urmată pentru a
stăpânii o artă ce duce către unitate. Aceeași ideogramă, kanji 道 (dō), este în general
utilizată ca sufix în numele artelor marțiale
japoneze: Karatedo, Aikido, Kendo, Judo, Budo, Iaido, Kyudo, etc … Dar găsim de
asemenea și un Ka-do "calea florilor" un alt nume pentru ikebana arta de aranjament
floral nipon, sau un Sho-do "calea scrierii": arta caligrafiei japoneze.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 DEX online: Tao
 Lao Zi: Cartea Căii spre Cer și Putere (studiu introductiv, traducere, comentariu
și note: Tao Jian Wen, Florin Brătilă, Dan Mirahorian), Editura Ioana, București,
1992, ISBN 973-0-0005-0 (ediție online pe scribd.com)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Lao Tse: Tao-Te-King : cartea despre Cale și Virtute (editor Dan Constantinescu,
introducere de Ion Acsan, postfață de I.V. Martinovici), Editura Mondero, București,
2004, ISBN 973-9349-62-5
 Gerard Edde: Calea lui Dao, Editura Orfeu 2000, București, 2002, ISBN 973-
85043-4-1