Sunteți pe pagina 1din 11

Materii prime şi materiale lemnoase

FISA DE LUCRU NR.3

Ajutaţi băieţelul din imagine să găsească cât mai multe obiecte din lemn, apoi scrieţi-le
în spaţiul liber.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
………

1
FISA DE LUCRU NR.2

Marcaţi cu litera X grupa de lemn din care fac parte următoarele specii,precum şi esenţa
acestuia:

Specia Foioase Conifere


Brad
Plop
Tei
Molid

Specia Lemn de esenţă moale Lemn de esenţă tare


Brad
Salcie
Fag
Stejar

2
CONSIDERATII TEORETICE
Lemnul este principalul produs al pădurii. Funcţiile pădurii pot fi grupate astfel:
- funcţii materiale: lemn, răşină,vânat,fructe de pădure, miere;
- funcţii nemateriale:- protecţia solului
- producerea oxigenului şi consumul dioxidului de carbon
- asigurarea condiţiilor necesar pentru recreere

Părţile componente ale arborilor sunt : rădăcina trunchi

tulpina

coroană

răşinoase (conifere)
Arborii se împart în două mari grupe:

foioase
Substanţele extrase din sol prin rădăcini sunt duse în sus, spre frunze. Arborele îşi
pregăteşte hrana în frunze, care conţin clorofilă.

Răşinoasele sunt plante lemnoase cu frunza îngustă sub formă de ace ,verzi tot timpul
anului ,au florile grupate în formă de conuri ,de aceea se mai numesc şi conifere,
conţin răşină . Ex.: brad,molid, pin, larice,tisă,etc.
Foioasele sunt plante lemnoase cu frunze căzătoare,în formă de foaie. Seminţele sunt
închise în fruct. Ex . de specii de foioase: fag, stejar,plop,salcâm,frasin,nuc etc.
Lemnul de foioase poate fi de esenţă tare(fag,stejar,carpen,salcâm,frasin) sau de
esenţă moale(tei,plop,paltin).Coniferele au esenţă moale.

Caracteristicile cele mai importante ale arborilor sunt:culoarea, luciul şi desenul


lemnului.
• Culoarea lemnului variază în funcţie de: specie,vârsta arborelui,condiţii de
umiditate, sănătate. Din acest punct de vedere lemnul se grupează astfel:
- lemn alb - gălbui (brad, molid, paltin)
- lemn alb-roşiatic(fag, mesteacăn,larice)
- lemn alb-roz(frasin)
- lemn alb-cenuşiu (carpen)
- lemn negru(abanos)
• Luciul lemnului-caracteristica lemnului de a reflecta lumina; depinde de
modul în care cade lumina pe suprafaţa sa , de gradul de netezire a suprafeţei,
lemnului;
• Desenul lemnului – modul în care apare structura lemnului într-o secţiune
transversală sau longitudinală văzută cu ochiul liber. Cele mai clare
sunt:dungat (răşinoase,stejar)ondulat ( paltin, frasin) , ochi de pasăre
(mesteacăn ).

3
MATERII PRIME ŞI MATERIALE LEMNOASE

LEMNUL = Este darul naturii, produsul pădurii, materia primă a economiei ţării noastre.
Dintre plantele pădurilor, importanţă pentru producerea lemnului o au arborii.

Specii de lemn:

RĂŞINOASELE - au frunzele înguste, asemănătoare unor ace, rămân verzi tot anul, florile sunt grupate în
formă de conuri.
Răşinoasele se mai numesc şi conifere.
Ex. de răşinoase:
- BRADUL, MOLIDUL -este numit şi bradul roşu
- PINUL
FOIOASELE - au frunzele căzătoare, în formă de foaie, seminţele sunt închise în fruct.
Ex. de foioase: FAGUL, STEJARUL
Lemnul de stejar este lemn preţios, de calitate superioară. Fructul stejarului se numeşte ghindă.
PLOPUL, SALCÂMUL, NUCUL
Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in
industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.

Părţile componente ale unui arbore:


Orice arbore este format din două părţi:
1. rădăcină,
2. tulpină, care este formată din : trunchi , coroană

Structura internă a unui arbore:


- Inima lemnului,- Scoarţa vie,
- Scoarţa moartă,- Inelele anuale.

Caracteristicile lemnului
Lemnul este caracterizat de:
CULOAREA LEMNULUI – este diferită de la o specie la alta,
LUCIUL LEMNULUI depinde de modul în care lumina cade pe suprafaţa sa.
DESENUL LEMNULUI

Proprietăţile lemnului
Lemnul are următoarele proprietăţi:
1. Proprietăţi fizice:
- DENSITATEA ,- UMIDITATEA
- UMFLAREA,- CONTRAGEREA
2. Proprietăţi mecanice:
- ELASTICITATEA, - PLASTICITATEA
- DURITATEA
3. Proprietăţi acustice. Lemnul este folosit pentru construcţia de instrumente muzicale, pentru căptuşirea
sălilor de concerte ( brad, molid ).

Defectele lemnului
Defectele lemnului pot fi:
- defecte de structură (excentricitatea, creşterea neregulată a trunchiului, coajă înfundată, inimi duble),
- defecte de formă a trunchiului (crăpături, noduri, găuri de insecte).

4
Alege varianta corectă:
1. Cum se numesc florile bradului
a. ghinde;
b. conuri;
c. ace.
2. Care este coniferul care îşi pierde frunzele iarna:
a. bradul;
b. stejarul;
c. zada.
3. Arborele a cărui substanţă este folosită pentru obţinerea lacurilor esteŞ
a. ulmul;
b. nucul;
c. molidul.
4. Nucul este folosit pentru obţinerea;
a. chibriturilor;
b. lăzilor;
c. obiectelor de artă.
Completează spaţiile punctate, încât afirmaţiile de mai jos să aibă sens:
1. Dulapii au grosimea de …………1……… mm la răşinoase şi 50-100 mm la foioase, iar lăţimea este mai
mare decât ………2…………….l grosimii;.
2. Prin încleierea unui număr impar de furnire tehnice, se obţine ………3……………. şi este folosit pentru
funduri de sertare.
3. Cheresteaua este formata din: dulapi, rigle, ………4……, scânduri.
1. Stabileşte prin săgeţi legătura logică dintre tipurile de arbori şi caracteristicile acestora:

A B
Paltin Desen piele de şarpe
Frasin Lemn alb-roz
Stejar Luciu mătăsos
Tei Lemn uşor
Abanos Lemn negru

2. Clasificaţi proprietăţile lemnului

Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, încercuind, după caz, A (Adevărat) sau F (Fals) ;
1. Curbura este devierea de la linia dreaptă a trunchiului; A/F
2. Creşterea neregulată este deplasarea laterala a măduvei faţă de axa trunchiului.
A/F

Materii prime si materiale lemnoase


provenienta, clasificare, proprietati
Materia prima- materia care se foloseste in forma in care se gaseste in natura sau care a
trecut prin prelucrari nesemnificative.
Materiale- produse obtinute prin prelucrarea materiilor prime de baza.

5
Lemnul se obtine prin prelucrarea arborilor.
Partile arborelui:

1. radacina;
2. trunchiul;
3. coroana.

Clasificarea arborilor:

1. Rasinoase

Caracteristici:

o frunze asemanatoare unor ace, verzi tot anul;


o florile sub forma de conuri (conifere);
o contin o substanta numita rasina (rasinoase).
• Bradul
o inaltime mare de pana la 40-50m;
o lemnul de culoare alb-galbuie;
o usor;
o lemn moale;
o se utilizeaza pentru fabricarea: cherestelei, hartiei, chibriturilor, in
constructii, etc.
• Molidul
o coaja de culoare rosiatica- de aceea se numeste si brad rosu;
o lemn moale;
o luciu matasos;
o pungi de rasina;
o rasina se foloseste la fabricarea terebentinei din care se fabrica
lacurile;
o se foloseste la fabricarea:cherestelei, mobilei si instrumentelor
muzicale.
• Pinul
o inaltime mica de max. 40 m;
o coaja se desprinde in foite subtiri;
o coroana neregulata.

Zada (laricele) este rasinoasa care isi pierde frunzele iarna.

2. Foioasele

Caracteristici:

o frunze cazatoare sub forma de foaie de unde la vine si numele;


o semintele inchise in fruct;
• Fagul

6
o inaltime pana la 30-40m;
o creste la deal si la poalele muntilor;
o scoarta neteda cu pete albicioase;
o lemn greu si tare;
o culoare alba-rosiatica;
o se foloseste la fabricarea mobilei, furnirelor;
o lemnul de fag se abureste pentru a avea o culoare uniforma si proprietati
de prelucrare superioare.
• Stejarul
o inaltime pana la 30-40m;
o coroana larga se neregulata;
o frunze mari, lucioase si crestate;
o fructele se numesc ghinde;
o culoare intre alb-galbui si brun;
o lemn rezistent in apa si aer uscat;
o se foloseste in lucrari de tamplarie, realizarea parchetului si mobilei de
calitate superioara.
• Plopul
o lemn usor si moale;
o lemn cu structura uniforma;
o se foloseste la fabricarea furnirelor , lazilor de ambalaj, etc;
• Salcamul
o lemn tare;
o rezistent la actiunea apei;
o se utilizeaza la executia stalpilor de garduri.
• Nucul
o lemn de culoare castaniu-cenusie cu dungi inchise;
o se realizeaza mobile, furnir, obiecte de arta.

Sectiunile lemnului

o sectiune transversala- facuta perpendicuar pe axa longitudinala a


trunchiului;
o sectiune radiala- realizata de-a lungul trunchiului, trece prin axa lui;
o sectiune tangentiala- realizata de-a lungul trunchiului fara a trece prin
axa.

7
Sectiune transversala

• scoarta (coaja)- este invelisul protector al arborelui si este formata din:


o scoarta moarta-la exterior;
o scoarta vie sau liberul- spre interior, strabatuta in sens lingitudinal din
vase, prin care circula seva;
• cambiul (mazga)-un strat subtire intre coaja si lemnul propriu-zis si este compus
din celule vii;
• inima rosie (cilindrul lemnos)- format din tesuturi lemnoase sub forma de inele.

Produse obtinute din trunchiurile arborilor:

1. busteni- trunchiuri de copaci taiate la anumite lungimi;


2. cherestea- se obtine prin taierea bustenilor in lungime, paralele cu axa
longitudinala. Este materie prima pentru obtinerea mobilei, parchetului,
instrumentelor muzicale, etc.
o dulapi
 au grosimea de 28-75 mm la rasinoase si 50-100 mm la foioase, iar
latimea este mai mare decat dublul grosimii;
 se utilizeaza pentru schele, poduri, ,aterial pentru tamplarie si
mobila.
o scanduri
 grosimea de max 24 mm la rasinoase si 40 mm la foioase;
 se folosesc pentru cofraje, garduri, in constructii, tamplarie, etc.
o rigle
 grosimea intre 40 si 100 mm si latimea cel mult dublul grosimii;
 se folosesc la executarea suportului pentru acoperisuri, pentru
lucrari de tamplarie.
o sipcile
 din foioase au grosimea pana la 40 mm si latimea de la 25 la 50
mm;

8
 la rasinoase sectiunea este de 12x24 mm.
3. furnire
o furnire tehnice
 formate din foi subtiri de lemn, cu grosimea de 0,5-3,1 mm;
 sefabrica produse stratificate (placaj, panel) si a altor produse.
o furnire estetice
 formate din foi subtiri de lemn cu aspect decorativ, cu grosimea de
0,4-1 mm;
 destinate acoperirii suprafetelor exterioare si interioare ale mobilei,
usilor, altor produse.
4. placajul- se obtine prin incleierea unui numar impar de furnire tehnice, care au
directia fibrelor perpendiculare intre ele. Se foloseste la fabricarea mobilei, pentru
panourile din spate ale corpurilor de mobila, pentru funduri de sertare, etc.
5. panelul- este format dintr-un miez de sipci asezate alaturat si acoperite pe ambele
fete prin incleiere cu furnir mai gros. Se foloseste la fabricarea mobilei, a peretilor
laterali, placile superioaresi inferioare, polite, usi, etc.
6. placile celulare- sunt panouri formate dintr-o rama din lemn acoperita pe ambele
fete cu placaj sau placi din fibre de lemn, ce au in interior un miez din lamele din
PFL, hartie sub forma de fagure, sipci. Se folosesc pentru fabricarea usilor
interioare furniruite sau vopsite;
7. PAL (placi aglomerate din aschii de lemn)- se obtin din aschii de lemn prin
aglomerarea lor cu ajutorul unui adeziv, sub actiunea temperaturii si presiunii. Se
folosesc in industria mobilei.
8. PFL (placi din fibre de lemn)- se obtin prin impaslirea si incleierea fibrelor si
presarea lor la cald. Au capacitate de izolare termica si fonica. Se folosesc la
fabricarea mobilei de bucatarie, mobilierului scolar si comercial.

Caracteristici si proprietati

Caracteristici

1. Culoarea lemnului- depinde de varsta arborelui, conditiile de vegetatie si


umiditate, de starea de sanatate; ea difera de la alb la negru:
o lemn alb-galbui-brad, molid, paltin;
o lemn alb-rosiatic- fag, mesteacan;
o lemn alb-roz- frasin;
o lemn alb-cenusiu- parpen, plop tremurator;
o lemn negru- abanos.
2. Luciul lemnului- depinde de modul in care lumina cade pe suprafata lemnului, de
gradul de netezime si de substantele componente:
o luciu matasos- paltin;
o luciu argintiu- mesteacan;
o luciu auriu- unele plante exotice.
3. Desenul lemnului- este determinat de combinarea liniilor de contur si a celor
rezultate prin taierea liniilor anuale:
o ochi de pasare- paltin, frasin, mesteacan;
o piele de sarpe dungat- stejar, ulm, rasinoase;

9
oondulat sau cret- frasin, nuc.
4. Mirosul lemnului- este specific fiecarei specii de lemn
o molidul are miros de rasina;
o mirosul incins de fermentatie sau putregai arata un lemn bolnav.

Proprietati fizice

1. Densitatea (g/cm³)- este raportul intre masa si volumul lemnului:


o usoare- molid, plop, tei;
o cu greutate mijlocie- paltin, ulm;
o grele- fag, stejar.
2. Umiditate- cantitatea de apa care o contine materialul lemnos; se exprima in
procente si este in medie 50-60%.
3. Umflarea- este proprietatea lemnului de a-si mari dimensiunile si volumul prin
cresterea continutului de apa, atunci cand sta intr-un mediu umed.
4. Contragerea- proprietatea lemnului de a-si reduce dimensiunile si volumul prin
scaderea continutului de apa.

Proprietati mecanice

1. Elasticitatea- proprietatea lemnului de a se deforma sub actiunea unei forte


exterioare si de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei. Pe acesta
proprietatea se bazeaza folosirea lemnului la confectionarea produselor sportive-
rachete de tenis, schiuri, etc.
2. Plasticitatea- proprietatea de a-si modifica forma sub actiunea unei forte
exterioare si de a nu mai reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei. Pe
aceasta proprietate se bazeaza folosirea lemnului la fabricarea mobilei curbate.
Plasticitate ridicata au: fagul, frasinul, ulmul, etc.
3. Rezistenta- este proprietatea lemnului de a se opune fortelor ce tind sa il rupa.
4. Duritatea- proprietatea lemnului de a se opune patrunderii in masa lui a unui corp
mai tare. Un lemn dur are carpenul si se prelucreaza mai greu.
5. Durabilitatea- proprietatea lemnului de a-si pastra forma o perioada mai marede
timp fara sa se uzeze.
6. Proprietati acustice- proprietatea de a propaga si amplifica sunetele, de
transmitere si reflexie sonora. Se foloseste aceasta proprietate la constructia
instrumentelor muzicale. si la captusirea salilor de concerte.

Defectele lemnului

1. Defecte de structura
o Excentricitatea- deplasarea laterala a maduvei fata de axa trunchiului;
o Crestere neregulata- aspectul neuniform si ondulat al lemnului;
o Coaja infundata- restrange posibilitatea de utilizare a lemnului.
2. Defecte de forma
o Curbura- devierea de la linia dreapta a trunchiului;
o Conicitatea- descresterea anormala a diametrului trunchiului catre varf;
o Labartarea- ingrosarea brusca a bazei trunchiului;

10
o Canelura- conturul ondulat al sectiunii transversale;
o Infurcitura- divizarea trunchiului in doua sau mai multe ramificatii
principale.
3. Alte defecte
o Crapaturi- se produc in timpul cresterii arborelui, sau dupa taierea lui din
cauza uscarii;
o Gauri de insecte (gandaci, carii, furnici)- sapa galerii si micsoreaza
rezistenta lemnului;
o Alteratii- schimbarea compozitiei lemnului din cauza unor ciuperci care se
dezvolta pe arbore. Principalele alteratii sunt:
 coloratia;
 mucegaiul;
 putregaiul.
o Noduri- partea din craca inglobata in trunchiul arborelui.

11

S-ar putea să vă placă și