Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maria Treben ~
Sanatate/--
..~
din tarrnacla
Domnulul ~
'=: •
pasca
conium mejus}
PLAN$A I
Viscul
(Viscum album)
Cimbrul
(Thymus serpyl/um)
PLAN$A 1/
Pedicuta
(Lycopodium c/aval1Jm)
Leurda
(Allium ursinum)
Plipadia
(T araJ(BGUm offieinale)
f
Brustur'ele
(Pelasiies offieinalls)
Maria Treben
~v~
49ft
SANATATE
HU~G.A PRiNT
l~i.lil·iMi
HUNGA-PRINT, Budapesta
MARIA TREBEN
Prefata
, ,
Intr -0 epoca in care 'am de multi Darner-Ii 5e fndep:a.n:eetz;3. tot mal tars de
rnodul de vi~a naturist 9i sint amsnimaii de bali gr~vedin cauza unei false
,atitudini in fala vie~i, ar trebui sa mgasim drurnul cs duce sprs plantr;!le
noastre medicinals, peoars Durmezeu nl Ie daruje~te djn tirnpuri strsMschi prin
bun,atatea UJL Pr,eotul Kneipp scrie in carpls sale, "ea pentnJ fi'E}care bO,ala a
crescut '0 mica plantfH" Astrel, or.cere am i!?i peats ajuta propria sa~ata;t€,i,
daca.va t~ulege GU gri.!a ::;;i la 1rmp plqnte dlin I,farmada Dornnulpi", dac:a"va'
bea zllnlc,s~u In timpui curei infuzia lor (sub forma de ceai), da~ leva fntrebui~a
,extractels ca f~aih1ii S8U ccrrprese, ir:lhal~lii sa.u adaos la apa de bais. C~I'
ce se decide sa intrebuint8Z!=! plants medicinalaar trebui' sainceap~ cu cele
depur,ative (care eura~a 91n98Ie), cum ar it leurda, ~F2'ica,q ventrilt,"5I,
pJapaqia ~j patlaglna. Astle I de cure urmate'sxact.dupa prescrippe m,u pst fa~ce
niqlQd~ ra,u. Data ele nu -adue alinare ~~ ajutor sau Ie adec doar toarts timld,
e~te I?DSlbil sa.!3xt~te m !oCLJinta sao la I ocul de. munca zonegeo'grafiQe de
perturbate. Pitufilei, ~rtreDlLli,clfiemata 0 pefSGan§ 'care G:al:Jta surss de ap~
subterana sauzacaminrte cu ?ljl!ltq~Il!llei nl!Jjele, pe,rltru a \lIasi n1~e
z0r:'Ii:rfa~ r.aGiia!ii:
, Urmaresc, de ani de zile sesiunl !(>i congress medicare ale carer re~ultate apar
~i in cotidiene. MUlfi medici cu c.on~tiinta respansabil.ita,ii pun in garda in
raja uneifo:losiri excestve a medi:camentelor. Se 'arata mel ales 011 de
perlouloase ,pot deveni calman'tele. Ele smt luate de nsnurnaref oarnenl tara
control medical si pot dauna faarte series _Q~9riteior organs, Medicamentsls pentru
scliderea tensiunii,' deexemplu.. luate tlmp, in~aelu_ngat. provoaca la farnei
cancer rnarnar, dup,a cum au constatat trel grupe' ds-cercetatoti care au lucret
independent unele deaJtele, 121 Boston, Bristqi ~'i Helsinki.
3
aparhla bro~urii l,sanamte din farmaci& Dommutuil', s.! .s~ Ie fRtirnq mtltra
~f.lntru a sa Insanato~i. Este rnaftBtorca omu sa poata ie~l d!n dis'perarea pn:
(:il1ilu~ Gle soalat prln propriile saletorte ~i propria sa vojn~~, gra,ie
,ajutorului dJvin al plantelqr· nG;SlstTe. m~~diGln'ale. A-~i recucerl ~anatatea, a
purta. singur a09~sta r.Eispurndere: ~d1tia's8ml'il~atea ,omwlui tnitr-o ma,sura
careil seoate pe bohl:av din lipsa de spe'ranfi·a vfeti'i sale.
Siht ihtrebata tot mereu de und~ nii-am dobfnd~ cunQ~ti~tele des~re p~fltele.
medicinale, Nu pot da un raspuns .precis. In collilarie imi peire0ssm v isle
~GOlaf,'~r.la .famllia
unu~ inspector silvie. AiGi puteam trai sj sirrrp ihtens' Gorela~lle :tW atl~ra
m'tT-uf'l IllGfti ~e
Doua evanimente mi s-al! rhtiparitJn mod de:osebitin minte! ~i vi~a p:e IqihQl eram
,~bpi:l. o vaduva In vrrsta de aproXimativ 40 qe ani, m'tlma a. ttsj 06pi:l
9foQlhava ~ leucemiE!!, Iusese trimlsaecasa de la. spital Gat 'fifho uri' caz
i,ncqrafjil. ,M~o rcfi:1i ii ,rnaJ a.ad b;9i z:1~e ,~e trait Sora. er"gindindu-se
disp'E\:rata la copiii ce un:natll sa rarniflla Gifafili, a c]HS\1urina bolnavei la
0 Vihzatbare de buruisRi de leao dh:! aprcplere de 'Karlsbad, []es! BGeast§. femele
a exdarnat spenata: ,Abia,acum ve-nitil"-!erburilE! date at! aj1,J.at. lsa Ulli
oor':ls~lt cliniC 91\eqtuat
zece zi~e mai tl'rzl,1J nu s-a mai gas,il nid urma de ieucemje. ,"
Un caz asernanator s-a Intimplat ClJ a female)je Sa.,de ani, rna:ma a RErtru popii.
,~i aWl era vorba de leucemia ~I medicii n-su m.ai: dar nici o speranta. Ferrl~l~ a
c~at sfa!:·tdti 1<1\ 0, v!n'~ataare de. plante m~di.crnale~ procurfn~u-~r lerburile
c?respL:Jn:{iatoare,.: 9,i..ao pr~RaraJ zilnle cite va Ge$t~ eu cealun. De fieoare
data end trscea pM faila lor lua dLe .o rngr"ijiilur.a zdravan·a. Chiar daca
n-.ajuUi; n-sre nici oe sa-mi strice, s-a gindit Zece zils mai tirzij), rezuitatul
examenu!ui msdicai a fest: Nlcl 0 urma d'e leucemia!
Din aoesteexsmple se poate reaunoa~e cit ds Import~nt sste-sase bea fn timpul zllel
0 mare cam:lta:te de eeai in cazul belllor Ice par incurabile, Mia mi-a' fost~6Iar~
GS atun,pi ca plant,ale pot ajuta chiar ai, in home 'foarte grave! cum ar Ii cele
cancel'!lase.
Deci nu Illa straduiesc sa rnor.~pt oamenii numai spre, plantsle medidinal~ !ill
puterile, lor, d maJ1 ales. spre 'rorta suprema a. ,Creatoruluj I'll ale carul mNnl
sa afla~,tlJibarfta vlata noastra !;II care 6 hotar'a~1-e. La EL cautam ajutor .~j
mingiiere, jarla.boa!~ grea Iwam Sri1er~i si cuoernlci lerburl din farmacia LUI ..
De EL deplnda sa ne conduca, s~a ne urnple GU darurl
~j' sa~ ne dJI'iJsZ8 viafa dupe: voinla LU II " .
Indexul alfabetic foart·s exact va, va indica drumul 'co~ect pentru a fOlClSi
plalit~!e adec:vate, A~ mai don sa va fndrum spre bm?ura uMa~ia Treben's
l;=Ieiledolge" WimJecIDite Mariel T reb'sn - Sorisorl t?i relaffiri despre rew;>ite
tamaduitoare) , ,8Raruta la' a~e~~i e,0i!tlr.'" :;J! inca esva: Nu vinci' pl1ante
me~icinale ili RU prim-esc oomehii de p'la.~;mediOjIil'pil
MARIA TREBEN
Cuprms
·pretara· , .. , , , , .. , , , , , , .. , 3'
PART,EA GiE,NEBA.LA
, (
PAATEA GENERALA
CULEGEREA
rostopasca), . ,
RAoAcl N I L.E siil,t SOO8se dtn pamint la inceputUI primaverri saw toarnaa,
FRUCTEL.E sa cul,eg tn perioada coacerii.
roua ~N3.·dLJs. ..
Gruta natur~~' (Nu r~p',8 pl.!!ntel~ culad~t;;ina c,u ~o,t nu fa~ Ragubel) lJ.n~18
~p8aij - manUm'ante ale riaturii - sTnt 'oer6tlt!9 c!e lege .. Exisla dastule
plaht9 'medicihale cu a"pe"!a~i'efect care nu sa afla sub ocrotire legala (de
exemplu: urechse-ursulul - ~lubQtita.-cucului).
A nu 56 strivi tlorils si frunzels in timpul culesulul !?i ,8 nu 89 utlllza pungi~i
s;1:lco~e de plastic pentru adunatl Plante Ie incsp sa transplre ~i S8 innegresc
mal 1:ft:ziu, in timpul uscatulul.
USCAREA
Plamele nu se spals lnalnts.de 'a fl puss la uscat, dar SB faie maNnt Oeea ce.s-a
aulas se asaza annat pa bucati de ,Cirpa sau de hfrtie netiparita !iii sec usuca
la,umbra sau 1n inc~peri aerislte, caJduroase (poduri) cit 69 pcate- de rspsde.
Pe::ntt.u radacini, sqoarte- sau porflunl foarte zemoase ale plantelor este adl??~a
jflqlGat~ 0 usoare cu c~Udur~. artificiala, Temperatura nu are vole s·s. depa!?
eE(s'ca 3§ gfcfde. Radacinile care sint spal,ate temeinic, viscul !?i pufulitaar fi
bine sa fie taiate inainte. de.uscare,
~hJlil'iJai p!amefe foarte blne useate potfj pastrate pernru iama. Cele m:al
indicate in Beset SGGp Si'r.lt bcrcsnsle aau cutlils de c'?rton ce pot fi fhchise.
A se evlta recipientele (ij:rn :Rl'lastFc F?i9~iW~· :~~ tabla! Plantele ar trebui
ferite de lumina (a S8 Ioiosl borcane 'C.ol.Gr~at'eJ !=;-ele y~~l ~iri1 qeleJnaT
bune),
Maduri de preparara
PREPAR·AREA CEAIULU:I
_ ;Rad~cmiie sa iiltroduc in cantitat~ea de. ape· rsce tndicata, se pun sa. dsa
c1'teva clocote SI se-;Iasa ·sastea 3 minute.
, Rafia de csal pentru '0. zl s~ Intrq:duee fntr-un tsrrncs ',~i 59 be.,a din c'lnd
in cfnd Cite 1inghtlitura pe parcursul intra'gii Zj I e, corespunzator [ndic·al[ei.
In general S9 pune 1 lin.gurita (cuvirf) de plante la 1I~ Iltrw de apa (""i
cea9ca), aJtfel conform lndloanel de la fiecare p~anta in parte.
Extract race:' Unele plante medicinaJ~ (de exernplu nasul-pcpli, viscul sau
obllgeana) n-au vois sa fie oparite, intrucil sl-ar plerds forta eurativa
prlnactlunea caldurii. Un ceai din aceste plante se obtine prin extract rece
(nurnit ~i maceral), CantJitg.t~a. indlcata la fiecare plants in parte sa lasa In
apa rece la macerat.8-12 ore (ki genera~ peste noapte), apo! maceratul se incalze!?
te doar user (pine. laternoeralura buns de ball!), lar ratia pentru a zi se
pastreaza tntr·un terrnos care a fast clatit in prealabl: cu apa f~erbinte.
Amestecul de extract rece eumtuzle este cons'cerat eel m5\i bun mad de utllizare'a
plantelcr medicinals: Plantala se lasa peste nospta la rece, in jumatate din
cantitatea :c.1e ape indicate, lar dimineata sestrecoare. Plantele rarnase 5S
oparesc acum au oe_a.lalta jumatate"'~' .cantita,}ri de 'ape (fierblnfe) ~i ss
strecoara din nou, S9 amesteba sxtractol rece (mac~ratl!l) si infuzi8. Prin
a6e.asta preparare a .ceaiuhJj S9 obtln substantele .$GtJve care: sint solub'ile
fie nurnal 'in ·apa recs, fre nurnal ih cea flerbinte,
TIINCTURA (E.SiENTA)
Tincturlle sint tot extraCts obtinote de .data eceasta din rachlu de secara sau de
rructe de 38-40%. 0 stlcla sau alit recipient ce poate fi astupat se umple cu
respsctivele plants pina la git, fara a se Indesa, lar deasupra se toarna raehlu de
fructe sau dE!- s~cara. Strole este lasata sa ste.a, bfne inchis8, la IDe caJduros
(cca, 20 graqe) '14 4He,.sa~ chlar mai mult, timp In care 'se agita des, apoi se
strsccars, lar ceea ce ramine sa .stoarcs blns, Uz intern: arnesteoatecu coal,
tlnclurile sa iau sub forma de prc8.turi; uz extern:frectii S8U compress.
SUCUL PRQASPA"P
TERCIUL DE PILANTE
- '. ,-
Se martlfll€l!:lc de 2 Gr-i cite 2 m1irti pji{i6 de. plante. Sa ihcirf@, 5m3 .grame
q,S-oUntUi8 de pore" ca si cum s an~wnEl '~Rite!le la ~rajit Plantele sa amestedi
in aeeaeta gr.as.ime fierbll1te, se.Jasa.sa sfi'rfle seurt fn tlgaie,se amestsea ih
Gontinuqrsj sa trage. ttgaia de pe foe, S9 acopera !?,i se las.a la rees peste
nQapt~, A d0t:!a zi ~e Inc~~ie~* tJ;J:twl u!fl!lt, S9' filtreaza primr-o bUJ3ata de
'if!ijri1, i~i?-r crema aStlel GbpmLlta sa introchJlG9 Gil !;i·ste. Ga:lda
. PreJ:l!arine'B uleiurilor ,are log. asife'll: Florlle sau plantele eEl bag a fafa
a se indesa iiitr -0'· sticla' pin'illa ~tt ,~i S9 t:oama d easupra ulei de masUn e
prssatela rece, In asa fel inci'l: ulei,u, sa ampere plantele cu un strat gros die
2 degete·. Se lase 14 z~le la scare
IBAllE DE PLANTE
Baie cornpteta: Plantele respective SIr'lt puse peste noapte 119 maceral in ~pa
rece, Pentru 1. bale as,te nevate de 1 gal~§lta (6-8 ltrl) pUna eu plante
prp,aspetj3 sau de 2.00 grame de- plante uscate: fA doua Z;i, cant[t\1tea
r.espex~ijv.a' ~ste 1nG8.I.zita,. lar'extr~ctui este.turnat-in apa ,Ci1e bale,
DuratfJ! bilif -.20 min""te. Inima,ttebul;e :s:a stea iri afar a ~pei. Sa nu va
~eJ;geti dL4pa .bale, c!'sa ya .bag,atj in pat m rnalat· S(li;l f'Jr~sQIJ de. bale
ca srlrari~pitati timp de J OI:a.
Baie, de gezut: Psntruj bale de ~ezur se lau numa<,/ ga[e~t~ d'e plants praqs~ete
sau apraxlmatlv 1 00 ·g.l'~m~ de pt~rite us~:ate,!iii sa· proG"Sde:aza, sa la bala
In tunc-u,s' de, dimens:iunea loculul suterlnd, S8: ia,Q bucata mal rnaresau rnai
midi. de vala sau celfJfibra, S:9 umezeste.cu 'bitter suedezsi as' aplica pe
pOl1iunea bOlnav.a~ care aJost unsa ~i1ainte;! ln mod obligatorhJ 'cu untura· de
pore sau pbmad~ oe fHimica:, pentru ea alcoolul sa rtu traga gra~im~a din piels,
,~e peats puns deasupra Q bucata esva mai mare de plastic, pentru a menaja
,Ienjeria", iar abla apoi sa leaga'~o cirpa ca~da, !3,Ven.tual, a fa~a. Compresa
este lasata sa actioneze 2-:4 or-e hfunct.ie de boala saw de modul in care sste
suportata, D'aca pacientul suporm, cornpresa po§!te, fi, tinuta chiar'intteaga
rioapte. Dupa indepartars·a el, pie lea se pudreaza, DacEi aparfotusl iriUiri ale
pieHi la perscanele'rnal.senslbhe, atuncl cornpresels.trebole folosite timp mai
scurtsau scoase din dnd in Cind. Persoanele alergip9 nu'trebuie sa utlllzeze
pl'Bsticul, cl vor lega. dir~ct clrpeie peste bueata de IJata ~'<!..u
c9·lo'fibra .. Sa nu se uite ln nici un caz un.gerea pielii cu grasir'ni9 1i1C\inte
de apllcare'at;CJmpr~seil D'apij ap~r 'ri)i'ncarimi.
Cu aceste cornprase nu sste 9bljgaterju-,~sa stati ta pat; daca sm.t bine fixats"se
paate sedea saw chlar umbla cu .81.e prin 'Ga.,~a.
MODURI DE FOl.OSIRE
Comprese: Frunze:le pro~spete 51nt spa I ate; ,zdrQbIte :~lapnGate sub formil de
compresa. Ac.sasta operatie ~~re tapeta zilriic de man multe orl,
, Ca~ul·p0ptJ cu fnJn~e mid (M. vu~garis) - nurnlt !?i banutil CZ!91 colaeel,
cavrigel, na!ba-salbatrca, nalba-rorunda, turtel.e - creste pe I1nga garduri,
marginf de drum. zidurl vechi ?i grohoti~url- de penta, ins.a numai In
medlataapropiere a unal regiuni populate. Daoa sste gasit vr·eodata: departe de
ortee ~~zlare omensasca, este srgur ca acolo au fest odata 0 curte. 0 termasau 0
cas~: Ca~lul7pOpil cu frunze marl (Malva qrandfolia - M. silvestrrs) este.generail
eunnscut sub nurnsle-de nalba, eventual nalbiaalb~, nalba-de-cTmp, naJba-mfc::a.
Aesste plante, ca ~i alts varif!tatl dB' Matvcr,s1nt .(~~pindite pringradini\.e de
ftorl sl zarzavat. Be GPntin j'nfrunze., 'floti !?i:1U\ (Jj[li substarHe
muciiagi~oase l?i tenants, Cai'1uj~gopii cu frunzei.e mlc!. este, Q p-1.antEf
fir1t:oare,. ,pulih ~emnoaSa IEl. baza rlzornuut. Ea arefrunzs cu ruler lung,
zimfate rotund 9i flori miei, de la vIolet la.rcz pal. Fructul rotunlor arata ca d
roata de oas, de aceea.numele de IIpa~l.Hpppii". Nu exista probabil daclt putini
copii crescuti la t8r~ care h·-alJ. min,calt' aceste
10
"ro'li!!3 de cas" ,sau nu S--6\U ,juca'l ell €lIe. Florij~; 'frunzer:e" "ii'
t~lp[njl~ _S8' cul~g, din lunle pine -tn 'septernbrla. Intrudt la U5Cpt SEl pierd
<Hn S;U9- stantele ni1JQil~grnoqse, ,plante ;:trttequi I.ltilizata :Cit se
poateds . .proaspata. Dar ~i plarita uscata mal are suticiente puterl
tamaduitoare'.
SpaJaturile t;u naJba cal,du1a sTnt benefioe i"r.l 'alergiHe tehulul: -care
'~r:6itQaca mfncarimi 9i usturlml facia.le_ Nalba este folosrta, extern, pentru
Fafli:, abcese,~~piCi()are saUl Illii 11 i: urnflate provenita-de pe urrna unor
fra:cturi sau a Ur10r flebite, In a~este cazurlse prescrlu b§i.i'de ploioars sau de
rniini (a ss vedea I,Moduri de--folo'Slfe").
Aceste bifti au dar Tn pracfioa mea rezultatele eels mal bune, Elesrnt foarte
ihd~cate locJTiai dOpa- Q t(actura la :picior,cind acesta este tot rnereu
suprasolicitatsise urlifla.
In vecinatateanoastra locula-c temaie care-si rupsese cu niste ani In l:lrma
glez:nca.
[ ~' ,;-' Un picior umflat cu ulcer vadcos riu trebuie neg!ijat, nici cnjar la
batri'nete. ~laicr 'rP· velute. oalle:,de$t!2ioombinata eu frunzs prbaspete de
pat~agj@. Aoestsa din urrns sa spaj'~n3tne'1f sa aplite umede pe"7'ana deS!chlsa.
'Ffana se tnchide peste noaptesl nu .S9, mal deschlds, chlar daca era vsche de, 1
0-15 ani sau :;;[ mal melt, Dacava chinu~~ ? ~,um~a GU, oya~tF~I,?e ran~desphisa,
urmati-ml sf~.tu~ ~~ lega~ura CUf~LH:1Ze!eopro~spet? ~~Q,~: p,?itla~lnao V~!~ il
sur~r!~~l cit de repede sa va InchlC!el~zJune&.9.1 nu ~~~ m~1 gmdl,
, . Clt!nd ~ceste rindurl: "AiCI ooamna Treben exaqereaza, Fp.U de totl" DaGaai1rm
teste
'11
NaI~?, care ,crs!?te maj ales. pe: linga gdspbdariile 1ru.Bl'iI9l?ti, e.ste
all'mgata t01 rnal mull in .zilale n0a'Stre' din aoeste IOCUIl'L in stradania de, a
flildep-.arta urn.9~~al~ .~i murdaria ~i de a da c~,ei un .aspect plecut !?i in
~xterlor, se tb,arila.qes'eori6 fi$i~.de beton in Ju~ul easel sau un pavai pentn,
sGur.ger~·a apei d~ ploaie; Atunei l-se. 1a insa: nalbet ~Qcul ei mo~tenit de,
gehera~i~ A!iiadispare tot mal mult acest mare ajutor al omen.irJi,. pentru care n-
svem cuvinte destule sa.-i mu:llumiim Damnuluil
MODURI' DE FOLQ.Sn:iE
P:r:eparare.a cealului; Numai ca extract recel S~ P!Jne1 Iinguriti3 (cu viri) de!
plants 1& 1/4 litru d'9' ,apa,se lasa ~a steapeste n.dapt~ la ma;cerat. dimin eata
s,e fnca.lzeste USaf.
Bai de picicHi're,~i miirii': '2 m"iinipline de na1ba 69 lasa peste neapte it) apa
race, lntr-un reclplsnt de 5 ntrf. A doua zi S9 tnca.l.Z91?te4otul ~titcll Sl!
p.ort~ ml'Jnils"!?J pk;i"Oarele. Durata bali - 20 minute. Ap~;. r~ln,qalziit~.
poatefi tolosibl '[ncB. de 2 orl,
12
Comp, se: Best~ril~ de plante de: dupe prepararea caalului s's jncal:;::€!,~cu~or
in p~rfi'a' apa ~Lse"face un terci, arnestecindu-le' cu faina de orz; t~rclUI sa
liltlnde pe 0 bucatadeprni~ ~i sa apHca local, ett e cald .
QTnd copHul rneu avsavreo 4 ani, nu sa putea reface dupe un mos. Doi ani am tnt
ir"lcercat f,~(a razultat dferite-rnetcde. Dupa 0 sJngura, bale de clrnbru, cu
durata de 20 minute,.la care fusesern sfatu,its, a ia~it unalt copll din Gada. Ca
sl cum s~ar fi apasat un buton, a G8:zut de pe el tot csera bolnav asamensa-unul
palton sl dln aeaazi a ihceputsa tnflor,easca in mod. vizibil,
13
Cimbrul 6e auleg9 in perioada lnftoriri~, din lunle p'fna in atcJgust; eel mal bun
este eel oules m soarele.amlezll, Flori~e potf puss intr-o S:t[91~i umpluta pina la
gft ~i lasate 1 0 zll e' la m ace rat in ule i sau s e poate face un slrop, tJ
tell! I 'de eimbnJ S8' 1ol.Qs€!~te contra p,a.raliziei, in apoplexie, seleroza ill
iliaci (mulf.iplal, atrofie m.uscularal reumatlsm 51 entorsa.
De cit chin ar puteaf crutare unele familii daea un co-pll bolnav ar fil tratat fa
tJ,mp cu cimbru, flesuo forma dseeal, fie de b8i -. Mul~i copil a9.ita~1 sau
nervosl au dipa-tat un sornn sanatos printr-o baie -de clmbru, Darsl oarnent
suferind de' surescitane ner-
v9asa '~i depr.esiuni S8 insarato9,esc la s9u~ timp" pup~ge lao a~e."'!.einea baj,.
~ .
se repet.~: ..
MODURI DE FQlOS.IRE
lntuzle: 0 lin9urita {cu vtrf) de plante este oparrra cu 1f4 fitru de af!18
p'roasp-at
Adaosla baie: Perrtru 1 b~Je cornplsta - ;200 grame_ de plante (a:,~e- vedea
"Baicomplete" lacapitolull;.Partea gsn~eralan).
14,
G!.U 130TI~~-9.uCULy~
15
cat tnca din U9~ bucuria ca prietsnul nostru comun r~i recapatase sorrmul. in
acalasl tirnp ri disparuse ~I durerea din laba p1c1orului. Geaiul a ajutase sa".~i
reg,aseasca sanatatea ineel mal scurt timp" 'inliiturind ~i tcate tulburarile
nervoaae. Medipul care-l tratal-a rugat apol s~H dea retetaacestul ceal special
centra insomnie'i;
Se ap'ac.s~te 1 lingurita (cu virt) din aoe~tamest~Q ell 4/4 litru de apa '9'i S9
~asa' ~a stea 3. minute: Ceaiul'sa bea foarts cald, in inghili.turl mid, Ina:inte
de ·culcare. Se pmate Indulci eu ~LJ~l"'1a mi'ere' ,dupa :g~st
MODURI DE FO'L.OSIRE
Inlruzie: Sa Opare9~ 1 I1n,g!Jrita (cu vfIT) de pi?,lnte', ~u' 1/41,~rw de,apa, ~,i
89 lasa sa stea putln,
16
Primavaratimpl:.Jrie, din rlzomul care creste adinc las mat intn tulpinile
fructulul, colorate- rnaronlu, rodltoare ~i purtatoare de. sporl, Abta mal
trrziu .apar ;fruhze~e' verzl sl 'inalte. de prna. 1& 40 centrnetrl, cere. sa
ase~mafla ot:' ni~te t:);adup ell fOfma regulate... Coada~alului 88 gaseste' ps
cirhptlrii terasarnerus de cele f·e~ata 9i pov!rni9tlri. Aeea varietate care cre~te
pe fFtamint f;1,rgits's IBate cea mal tamaduitoare. Contine, in 'fwnctie ct:!e 'Ia-
c::ul de 'amp:lasare, 3-W% acic silicic care produce un efsrpt· .cura:tiv foarte
bun. Bin9klle~es CSt sa va av~ta planta d~ pe ogoan3Je in:ma~ate chlmic. Coada-
GaJului. eu ram~releJe foerts fJne crests au pre,diaers in pasJuri 9.ilfziere.
~ia~e,ast~ v8ir~etate are put~·re de lea·c ..
17
vszlell urtnare. .
o singura bale de'<~ell,lt CU dpada-c;'allJ!uUage rnlnunl Tn inflam.aiiile
bazlriet·ului renal ~i in pionefri18. Pantru acsasta sa [fjlose~te -·decl numai ca
uz 'extern. - coed acalulul cee inalta, care are nlste tulpini de grosimea
.deg~tulul ~1 crer;Jte in ,cjmpi1le rnlastlnoass ~i ·pa~unile alpine ~I care aducs
Q usurare in cazul acastor maladll. 0 buna cLJn.o~tinta de-a mea a zaeul saptE\ min
i ~i ~uni intregi in spital la 1nnsbruck !fill 0 grava infl~.ma1je a bazinatului
renal. NSlntrezarind nici un sflrl?it al' sdferlnte1, ml-a.trirrtis de-acolo un
sarnnal de alarm·a. Am sfatuit-o sa faca 0 bale de sazut cu ccada-calulul, La
p'lJ~ne zile a sosit ·,0 scnsoare: IIM-ai salvat via1a. Sint acasa. Baia de sezut
cu Goa.da-c21h.:Jlui mi-a luat tot raul, dfndU~l11i forte' nol." Coada-calului cea
·fnatt~, c~ tulpini groase· cit degetul. culeasa de pe cTmpii mt~~tinoase ii>i
pasuni alplne are voie sa fie folosita numai pentru bai desezut, P~ntru uz intern"
96Ci prepararea ceaiu~ui, se la numai planta cuieasa.de pe ogoare, drurnurl ,de
tara slllzlere,
Dupa 0 nastere grea .se poata tntimpl,q ca 181 tinerele mam~ sa apara tul,bUlrad de
vedere, cauza constind binslnt6l,s:s ~n faptUl .ca 181 na~terea unui CGl P III
rin~chii i,emeli au avut de suferlti\>i .al, f?~ile"de ~ezut;ctl cO'a:<1Jq"eall.dUi
;;f~on~·aza din .sxterlor .Tn, sensul provccarii UJil~i ir.ig~r[ 8Bngv~i,1e a
rij';lichUbr, care t:r.age preslunea.,rini.ehll'or din, ocnl, in asa-tel tndt
tt:llbul"arile -ae' veCier-a oispar treptat,
In cazul unor erup"ii cutanate (de piele)insolite de mlncarimi, ehiar daca sint cu
crusta sau elJ puroi,· ajuta spal,aturile ~i compresele cu inf'uzle de eeada-
cslulul. Spalaturile ~j baflecu coada"call,llui sint de folos ~I in
98.Zulinfhllmatiilor purulerite ale paturuf unghiilor, in eel al picioarelor cu
ulcer varleos: aJ ost90poro·.zei, aJ ranilolr vschl si care nu se 'liindeca,al
ulc.ell'atiilor eaneeroase, 'al stra1ulu'j comas de la calcii, al fistulelor ~i
pec:inginei ~i al alter eczerna, Cit f?i el lupuaulul. Se poate El.plica ~I planta
oparlta, fnveliia calda m cirps: Pentru a cornbats hemoroi:Z.ii durerosi ~i nudulii
hemoroidali sa aprica un tercl de plants proaspete, cate .se face asHel: Se
Chiar polipil organelor pslvlene. sau eel rectall sau inUamat)ile burs'eisinoviaie
S6
dureri.le stcmacale spastice,m cri~ele hepa.Hc,e, (de ficat) '~i biliare {ale
veziculei biliare) !iii in blocajele dureroase care dauneaza activitalii eardlace
prin preslunea lor ascenpenta.
L~ '1:9 dscembrle 1 Sll am prlrnlt un telef:on pe prin zona Steier. Era yorba de un
terrnier ~J:l 49 de anl, GarutaTI)3.pa.,rusr; ih falpa,o uniflitura tam, dEl;re,r
prlcinula ourerl m~ri':'IINu<im~j :pu~e.a sa o:alt~. ln .spital}l.
fosVtinutdtev8,zife .~i tr~mislar~~'~ aG~·~,a •. L-a.m matult sa-sr puna
Qt\lI]Jp[ese cu.J;!burL..~ coada-gahJ.fu1 cafe dlz,oIva ehlar ~r tumonls maligne.
Va puteti imagrn~nifo5tde ~a clhd m[S-8 telsionatpl?'.22, decembria, 'dscl a zils
rnai tirziu, ,e8 urntlatura disparu~e eornplet, Plel.ea era nitel'1ra~ca ~i mo.;;I!
e la pipait, iar un1flalura tare nu se mal sirntea, Un nou miraGolc;:Hn farmac~~
Dornnulull
Am putut constata din experienta :ca ~i ~eJe mal grave discopatii dispar toarte
rapid ell ajutoful bailor de ~ezut cuooada-calului, .daea nu au luat nastare prln
bloearea unlUJi net". Radiografiile arata coloans vsrtebrale uzate din cauza
V1'rsiei, la care, tnsa nu se vade nici 0 cauza care sa stfrnea.sca dursrl.
Preslunsa unul rin:ichf dereqlat, care, dupa cum a 'dovedlt-o exper[enta,actioneaza
ascendent-s9 pla,s'E!azaln nervi1 de 121 sLiprafata, care merg dEH3 lungul~,1r!=li
spillaril ~i pricinuless .aceste dererl. Dec! nu estel/Qrea de discurils
irnervertebrsle. ci de presiunsa exereltata de rinichl asupra
Ofemeie ill vir:sta de 38 de ani sa trata de trei ani de durerl ,de, diseopatie'.
IB leo sa. simta 0 ameltorare, durerfe sa accentuasera ,~i ferneia a l[11elp:('mtt
'a,t1t -d,e tsfre 1h' zona umeri-git, lAd! dimineata nI..1 S8 mal putea ridica din
pat 'deci't Ott 'a!lrtPrul unel bare pe care sotul el i-o'flxase de platon deasupra
patului. inp9'rioadaaCBea' afT11inut a prelsqerela Steyr slcu aoEiasta ccazle am
cunoscut-o. Wl.ve'~i mira des!gur a.flihd ca femela a scapat, dupa 0 singLlra bale
dasezct au coada-calulul, de tcate durerlle ~i de anchilo,za.
o dcarnna din Elvetiaera de 9~iv.a anl !:eapana ca un ba~ din cauza verreorel
cervlcale, Curela anuale III dr, ZaHeis din Gall,spach au adus. 0 amellorere
pasagera, nicl pe departe insa 0 vihdecare. Am cuncscut-o din inrtrmplare. Mi~a
prornls pe un ton nu foarts convingator ca va face 0 baie .de sezut cu eoada-
calului dup~, rnioarcerea acasa Foarte repeds a soslt apoi teletO,nu'l, pUn ,Q8
bl,JpLfrle: Dupatn.LJrrJ.ar 10 minute d-e bale calda de seaut cu caada-calulul a
trecut orlce anchilaZ~. ;S~ riiei i1c~a:. ma~ revenft
Marele neurolog, dr. Wagner~Jauregg, spune- ln scrierils sale: IIDol.!:~ trelml din
toti bolnavu de nervi nu ar aJullge in sanatorll, daca rinichili lor ar fi
sanail:osi.~' De atunei am Plltut 51§. sfatuiesc multi oameni neferi'cit[, care din
cauza dereg~arilor rinichilor sutereau qe depreslunl, manii (ide I, fixe) ~i eceese
de nebunie, saf·ac:::a bal de sezut Q'u coada-calelui _~i sa-i feresc de spltalnl
de boll nervcase .. Aiei trebule foloslt
1 seaW-Ci{a LG~
M'OOU'AI DE FOLOSIAE
peste noapte. .
20.
\ .
Ca e~te ,verba de~pre 0 fat~· ~tnar~ care are tendinte:; sfiJr.e un, ci.ci:lJ
lI1,eregU'l,at sau de 0 femele ma.i in virsta· a.'nata in plina meno'pauzl.'Lsau
cafe a treeut de.aceasta perioada, penfr.u oriGa(e(,fie: tTnara,fie bat~jna,.·:este
important sa bea din .ciind ifl qin:d, cite'o ~e.a.?~a eu oeal de
ooada.':'1jiorrcefulu;·, EI influenteaz? in toate pr~viniele In mad f~v.Qrabii
ougalilel~ pelvisne (genit<i1~e) ale oricarei teme~, a.~a ca Q fem~le nu peats tace
nimic mal bun pentru sanat$tea ai, deeit' ~:fa-~i culeaqa, eu ocazla unei plirnbari
prin p.adure ~l cimple, un buchet prcsspat de coadasoriceluiul, Ea 'cre~te in
canlitat, marl pe ci:mpil 91 drumuri inguste de lara, pe la marglni de p,iidqri ~i
~e lanur! de cereals. Fiorile sint alee sau trandafirii ~i au in scare un parfum
q.rom,atic,acri~or. Fiorile tr.~b1Ji~ euless in scare puternic, cae'i atunci Ie
crests
21
Ot1ri~rra fata de, 19 ani nu avea ciclu. Medicul specialist ginec.olog 'l-a
prescrls pilula. Ciclul totnu i-a venit" in schirnb i s-a mariit sncrrn volumul
sinilor. A refuzat sf:! la in continuare pilule. ingrijorata, mama lei a venit la
mlne, Am sfatuit-0 sa,-i dsa rotei, :zlrnrc:;:. diminsata pe atorrraoul gal. 0
ceasca CU ceai de coada-sorlcetulut. Dupe. patru saptarninl, totul a Iost Tn regula
~i asa a. rarnas ~i pina astazl. Illlli arnintesc ~i de 0 alta situ81js'
asemanatoare. care a ejuns 'Insa un caz pentru spltalul de boll nervoasa ca urmare
a faptu'ul ca nu l-a folosit nloi una dlntre doctorille administrate .. Din pacate,
pe vrernas aceea n-avaarn atita experrenta In materia de plants rnediclriale.
MODLJlIRIDE FQI.OSIRE
Inf)u:;i:;'iE:li,; ,5s opii\re$ie 1 liligurita (du Viti} GLl 1/4 lilru de .apa,~i
se ,lasS. pl:J!:in in repass,
frtgider'--- . ~
Bai de sezut. A. ae lasa 10D grame de coada-sorlceauul (Tntreaga plant~} p$ste noa~
in apa roce, a se da a;doua 21 Til GIOGot 9r ~'" se~aa~ug~ ap:aaebLa se vedea $t
i:-9illJ de ~ezutii la capitGlul"Partea g.eneralap;
9relj~o2l,t"a ~st~ r~numila m.a,i 'ales ca planta de leac pentru tsrnei {in
Q,ermqpa s~. l"luJm~t~ ~~ hFrau,enmantel" = mantou de darns, "Frauen kraut" =
planta f~~,ei!Qr sau "Frauenhilf' =ajutorul terneilor). Cre~i~oars n~ajuta nurnai
in tulburari menstruale, leueoree (poalaalbEil,sCUl'geri", ale~l'iurni ale
org~nelor pe,l,viene :;;i indispozitii .Ia Vlrsta mennpeuzel, cl, :Iuata la iincf:!
putul puberUilii impreun:a cu cp:ada.:'!i>q~G'elu.lui, influenteaza benefic aceasta
perioada R'entru cazurlls tlnerelor fete carora nu te vine clc:lul menstrual in
ciuda rnedcarnentelor prescrise de doctor, crep~q~r:a impreuna au coad~-~6ri6elului
(arnestecete in Qarti.egale) vor t1 csle ,Gar~ ver r9gjem~h~a aC8fist,a problema.
Creti~oara are efect astrir]geflt~j vtndeca toarte rapid; 88t9 f6!o.slta =?.1 ca
-'.
23
n'eglijate. ' ,
'in lezi~ni~e posmatate in relaxarea organal.of pelvlene ale teme'lor care au ~vut
na~teri greje sauln predispozfiia spre avonurl (pantru 'fixarea sarcini,i)~i
fdliifi.c8Je,a tibrel!or ute riine, cretisoera este de mare folos. lncepind cu luna
a trala, astfel de fernel ar trebul sa bea ceai de cref~~oara. Este un mUloe
atcttarnadultor in toate bolile d~ temelsl aluta" Tmpreuna cu traieta-ciobarnnui,
ohlar iii hlsteroptoza (proh:tps uterin] ~i hemii Inghinale. Tn aoeste cazurl SIS
ccnsurna ln timpul zil,ei, 1'ncetul cu Tncetul, 4 cesti cu ceai de crelj~oara
pregati~ pe 011: sepoats din plente proaspat euless. Tn afara de aceasta, Sf)
maseaza locurlle afsctate cu tincturi~i det[?lsta~crobanului (8 se vadaa l,Modur~
de folos,~re:"', la articolul.,Traista-cioBanulul'" pa~". 64', far Tn cazurlle qe
prolaps uterin ~e lnceps fr~q.iona.reaextern" din zona vag[nului fn -sus, A1ci se
1010se5c, suplirnerrtar, b~~ cje ~'ezut CIJ c0~da-~ar'ic~~LJIUi (siht-
neC;9{raJr:e·1'OO,gfClme de p~?nte· pentru 1, bale), in total 3 bar pe sapf~mtna,
'caei i3F1a da, tjaie. rel'ncaJiit~, mal ppate· fi utiUzal.a inca de 2. crt
Sframo9Li nostrt Fntrebuin~au aceste plante atit Intern cil, ~j extern, pentru
vlndecarea rar;lIor, la epilepsH ~, hernll, ~i3ita un chat ,dintr-o carte foarte
veche de plante rnedicinale: "Dace un om Q avut 0 hemis, fie el tihar sau batr1n,
sa puna sa fiarba un pumn de crstisoara intr-o masura de apa eta dt lasi un ou tare
sa fiarbj;j ,~j sa bea fiertura."
Mr sea relatat 'dintr-o iona~a tarii ca cea;ul de cre'l~~o<'Jra, (UiZ: intern - is!
=! bea-; uz extern - sefac spalan in zona inil'nii) a adu§ carnsllorare
subs:tant.li3la a starli belnavulul ~n cazul unor grave afectiuniale muschlulul
cardtac,
Adaos la baie; Pentru 1 baia' cornpletase lau '200 grame .de plante, useats sau
clliva pumni de plante proaspste; sa las'a fntr-q' gBleat'a fA apa rece peste
noapte; se incalze~~ totul a doua zl ~,i sa to.amif Hch~dulR.e:5te apa dj3 bale (a
S6 vedea ,~i "Bai complete" h~ IIPartea generala").
.-
Exista rnai rnulte soiuri de '~a!ium: Jiplcioasa (GaJ'ium
~ipjtoar:eu , '
acelasl mod.
Planta ace<!tsJ~ea~e cre~te in cantitati mad 'a fast data tot mal mcdt uitarii. Dar
tocrnai ei artrebui sa i se aeorcle o,atelitie mai maretritr-o vrems fn care bome
decancer fat rava.gii.~i aiei trebule s~ acoer1tuezoa f.orta'curativaa plantelQr
'prpaspete este substanflal m'ai mare, decl folosirea lor, in cazu' bolllor grave,
'tm!:lllie s9Aalba loc 1n stare proaspata. $i in timpul jemil sa pot gasi' fire
prosspete de sinztene alba pe lccuri fara zapada; sub larba useata,
25
acest ceal daca sa face ?:ilh-ic. foarte mult'a -gargara', 0 female t'ni-a relatat
ca a scapat asttel de gu~a, de boala glandei 'tirclde.
alt. ceya nu m.al da. !'2ici un r:-Z.U.ltatll::. ~~rte ~fi~ace. 8St.~ 6lmestecul
dEL9ragaica.'.SI2!.li~uta~-
uterine. Ea Ii se punsa ferneilor in pat bind _se declan9-a nastersa, pernru a.le
rniosora
cursrlle Iacerii. Aceasta credinta. s-a transpus apoi asupra Feoioarei Maria. Maica
Domnulul a foloslt dragaica iniac de pale pentru culcusul ei sf1"nl Se mal spurts
ca arii
tea,z@ ca Sf[nta Fecip?l-~a 'a luat dr~ga.tca pentru ca este slnqura pe care
mag.arul n-o manl~ca. Ast~ este-adevanit QSlili -dragalca aste caut~ta de vaci,
porcll !;3i ma,garll 0 re-
fuze:.
Ceva mal tirziu am a.flat despre -0 fsrneis de 28 de ani, bolna~a tot de cancer -al
limbii. A fast sfaturta. sa cOllslIfie LIn medic din Karnten_ Acesta I-a ,promis C?
0 vin-
• J,l neli't_ <;ILnl'l\.dGfi IJ rnl ri I", pop~l"r~ in lirnba -germ all" ale
accstel pl,ante m~dicinale as ref~re rB:'M'aici~ D{>mriu lu I. ·,mlt1 .ar 6.
Ufifj(ra.l1;msrroll~ adlca .pai_&'le Maicii Domnulwi' ~J Milria 8sl!srwl-r,
de<;ll .paiel e pennm clll eu~ul Mariel" ill, tr.).
~eBa fn t:ilildl ahT'compleJ !?i I-a prescrls un ceai de planta ps care bclnava
rJii l-a-aratat la ,urn mCiu::net"lt dat. L~am recunoscut ca 'iind ceal de
dragarca, Pentru a 0 seutl de aWa bani an~ncatJ pe calatoriil81a Kamlen !?i pe.alte
cheltuleli, l-am '8fatat dra,gaitra In n'atura ea'B,~ sl-o poata culeqs slngur,ei.
S-a vlndecatdeaceasta boata groaznlca,
[Rea un sxernplu: Era, sftr~itde rnartia dod 0 fsmele til1ara. dln Viena ml-a
povsstlt ca ma.mael. in vksta de 63 de, ani. este gG,av twlhava ,;;;i se afla
rnaintea· unei a doua op~ratil care trebuie sa ~iba loc pe 19 aprilie Bolnavei fI
ersseuse deodata, cu 0 juma~'ate' de an in urma, 0 tumoars cancarcasa pe
lar,inge .. Doctorul nu-l spusese atunci adevarul, descriindu-i boala G2l. fiind 0
formate "de gu~~. A~Hel" bolnava aiunsese la prima operatle. Tlmp de sase IUl'li
totul decurs_e!se normal. Acumaparusera
Pentru.a-i u~ura durerUe,. m"edicul prlmar careD opsrase prima dafa propusess 0 a.
doua .operatieJ cam trebula, dupe cum am mai spus, sa aib~ lac la 19 aprilie~i.la
care sa-i secponeze un nerv dintrs git ~i clavicula psntru a a eltbera rnacar !
=ie,dure.rile ceJe mal lnsuportablle, Doctorul sustlnea ca nu mal exista. niC1 un
81t ~iut.or medical, Totusl, suarn :sfaturt·:a pe temela rEjspectlva. 'sa baa eeal
de dr,agaica ~I sa faca garg<:jra cuel, l-am mal recomandat un amestec - cu efect
de impiedicare a form a rj[' canoerului -de Gea:h.1rr de plante,~i anume300
grame"de fiHmr~a,19Jtgrame ~e coada-~oriGekdlJr !iii 1QQ...gramede ~rzica {11,/2
ii~~ ~r.:-cft~ ~titW!a IaJicare 20 ~:, pre~urn ~i LlngerBo 81 tnctlonarea eU
-allfIl3" '_ r,a ~. va ~e~ Im~ea ~,I bueurla mea CI!1' 'am a,llat,oo qt:lt'er-ile
rneetaserj:dl!J~~, zi]el 1~;a.,iAt8 d~ 19,~prHie, iemeia a inceput sa",!?i
simta'i,alia~j rnina,~i bli~twl, ~\!!tii1t:t sa Ie mi~.te~M~diC~~,primara fa,s~
vizlbil eurpnrs IOihtll fi1oo,e11~ or;l.;i~atsg rilil liF1i;!l"ei ~i:e a d€iU.a
CQpera~ie. A ram~s imprisrona1 atune! cindJ-a rela;tatirdeJ de-aprls ira.tame (lJi
'qUI ~Iante meai:GinaJe ~i i-~ sPI;1S; ",Mama dumneay®a-stra r;i! eendfhu,e a~a!"
f\in afl.at dl.!,jpa' ~it\ia limp ca temaii TI merge .!stralucitii - ~it~z ~act cum
mi %alCG rnun icat - ,!?i os: peate ,cieja sa sa ooupe (ij-e gospl::lda"i'en;;J de
famIlia ei de sase persoane.
MODUR.I DE FQLOSIRE
Sue: pro~spat: Sa spala dr~gaica proasp~ata ,~i se stoarce, dt este 1'ncaln stare
umetla. cu alutorul storcataruluIelectricde uz casruc.
Prepararea alifiel: Sucul proaspat este amestecat C:U unt la temperatura carnerel
ptna s.e formElaza 0 pasta alifioasa care se pastrsaza Ie frigider.
27
~~,cu 0 g~~ muc~Ja DLl~t~lYl.Pl'3 ~ byc,:ta' de. pih~~! pel ..s,are _l?l:§J~~ de
·gambe. Vetl fi Ulm~1 auzind ca patru saptamlnl mal IIrzlu, crnd rn-a Vlzltat ~a
Grie~hen 'i1:1I:iCe.I.a.il...,d~. Aml?ele piciqare aV9<;l:U, iaral?i 0 piele
frurnoasa, neteda, 0 ~alugarila ml-a rehatat da $faiurse<ofemele batiiha' pe care-
a remaroase pe strad~ di!1,cauza~eos ~it ds· , ,J;[, Sa._S8 tr.;t,'. .... :fI!
imlc:~ ·':fost surprinsa Gina 'a'cea fem~le 1-& aratet, 0, una mal tmrzflJ, In cui
mea .enClrll, plCloarele. Tbate varicele dfsperusera I?i piel>8~. f:;;J
re:oSp·a.ta,se netezfmep."
28
Nu nurnal preotul Kneipp S-2 zbatu:t psntru a lmpuns filimiba drept un mijloG
fi'toterap e:tJtlc~e vindecare a u Ie,eratij lor ca n C'IJrpase, . cls 1 m s die:i
cu nO~G uti ca dr. Stager~' dr; B'9hn, ~y. Ha,lertser:;;i a,1j:ij, D!~, Bohn
cjt~aza' ~i!!:easta. p.~anta ca mn'd c"el mar important mijloc cUr-ati)! in bolile
canceroaee, atune! oind nu 59 mal poata intEirven\ pe Gale ch~ru~gie'ala
~rJecomaFlda s~ se beaceai deoi'itimlca 0 pe~ioada mai lungs de timp. Sucul
~masP>~t,stljl~!?. Ej,I'l'llit:niGiiJ2D"ate"fj foloslt.cu maresuecea c~hi.ar 1'n
cancerul ,pielii. Hema'ngiolXllJ:1 uas vrElknema!
i.ndlP.lungata.decJt~yaoripe.Zicu.suepro.asp.at de. 'fi:fin}i:q8 pOC1ts' 'fda:qut
S;E disp,J:tra,)? f~1 ;$i. semineJ~ d.in. ~,a'?'tere (sLJb forma de pata.
~60lGlrat~ 'sau Ik'~f[~t~za s:e;i)Ha ~pelele dfbatfin~~e), $1 petele··as;pre de
ynaturi)'" caneernasa de pe plele potffi astfel IrJdepmrtafs. Reasflt;, medlCtlI
'~i' c9rcmal:orul arnerlcan:, or> Drwey, a.atras .' aten~ia'asupra jJuter11
cUfatille;unlce a~l:imicrr la cancer: a p(,!tut .ccrrssmrra re~~lte -tamaduit,oare
foarte quri:e:
11 veruelle. ~!ne. gii) !?i s~ab, ia: (I'~, ia,');: d~~'a fnf., u~ia:.se f.
i,Eiroe. ~i I?cu.rile ',a~ihs'e,~mt, ffllba, ia!e',1h 'ea, atllnci se'VlndeCfl
ecczemele ~'I Inflama1iile gangllon.d.or. Cea~utQonsumat zllnlo, 'are sfeel
depurativ, Persoanalor cars folosesc ochelari ~1 care-taecite-o baie de ccnl cuceai
ealdut H se fntare~te vedere~. Sp~~aturile cu infuzis'dB'filfmica 9; coada-calulul,
29
Pentru a !"ailefa perlormantele unieEl ale csalulul d-e filimica, as ·dori sa',
ma.i 'in~ir citeva razultate concludente: a aslstsnta rnadicala care suferea deja
de opt ani -da '0 intlamatle a colonulul j'~i luase ora 18 un msdlespeclallst.
Afost sfatuita, .dupa bro~ura mea, sa fa ceel de filimlcfi: Pe parcursul a patru
zile> a ballt, lncstul cu lncetul, elle doua Ge~tl cu cesi de filimica. Nlct nu l-a
venit sa creada cind dupa acsasta foleslre scurta tot raul r-a dlsparut . - a
calugarit8. ml-a povsstlt os. suferea de diaree puternlca, Desl a baut Geai de
rnusstel, nu s-a slmtlt nici a arneliorare. Abia dnd "a recurs la cealul.de.
iJimica a fost inlaturat raul in timpul eel mai seurt. - 0 alta calugar~a din
Bavaria. sa c 'nUl' deja de 15 ani ow a ciL.llpel'ca la plcler ~i aveadeseori ~i
flebH:e. A reusit sa ajunga., in cele dln urrne, prin uzul a1ifiel de fil1rnic-a,
la a vindecare a plolcarelor, - Fldri'ls de filim; 00 , 2 Iingurit§!..plS9 I.e 1
ceas£a cu ap-.a • ..slJJ~'lJJ~Gr:. - CII'us1ele din Mas sa pot y~ndeca u~or eu
8Jifi~de 1111rpi'GJ3:: Observatie: Dae~ cineva nu suporta Uritura. de pore peats
folosl la prep-ararea -aliffei !?I grasime vegetala de' calltate. Pentru a ob~li1e
G pomade.mal aliifim,u:ia" S8 toarnain ea eR este ~aJda putin ulei,
MODURI DE FOLOSIRE
B'al de aezut; D9'2 ori cite 2 m~ni pllne de plante proaspets sau 1 00 gr~me ds
plants us carte la 1 bale de sezut (a se vedsa "Bal de I? 8ZUt'1 , la "Partee
.generala}') .
Spa I fi1.uri:1 ~in9.u~a (eu virf) d!3 plante 1Cl. 1/2litru de apa. .
Tinctura: Se pune 1 purnn plin oe flo.ri fhtr-un litru d'e rach'u natural, se
las814
i~llIcjlt frumlele i$f pi.erd fol1ele le~l,;lttoare .it, :tar~ useata, fA curs' de
Gwratlre ~I depuraile dee pnmavara ele se folos-esc proaspete. Se pun, taiate
marunt. pe
Frunzele tinere sa aduna in aprtlle ~,i rnai, decl Inalnte de Wnflorire, lar
b.ulqri ICI, srrr~itul verii ~j toarnna, Bulbii de leurda pot fj folosili la fel ca
usturolul, Est,s indl~t ea persoanels cu stornac sensibil sa' toarne lapte celd
peste fl'unzele ~i bllibii l~Uali merunt, sa lasetotul sa stea 2~3:ore, apo: sa baa
acest lichld, ingh~itura. cu inghl~tura.
Pernru a avsa pe tot parcursul anulul leuroa ln casa ~,i a beneficia de puterea e~
tamaGluitoa.re, S6 prspara 0 tinctura de leurda (a 5e vedea "Moduri de folosir,e").
Din aesasta tincture sa lau z:iln[c 10-12 picaturi in putinaapa. Aceste pi:caturl
ajuta la 0 rnemerleexcslsnta, previn arterloscleeoza 9,i glunga rnults
alteafeClJuni $1 indlspozttij.
31
diovascularl.ss am,elioreaza. . .
Leurda este un m~loc depulraliv inca nsapreclat 18. justa savaloere: 'care se
dovede-wt~ b~r:. mal al,BS pan"tru eiPiderrn~ cronic .:.$:uferlndfi Medi2uJ
na\urist ~j pre,otul elvellan Kunzle a laud:at In mod special ecsasta plante,: ilEa
cureta fntt:egulorgamsm, face s,il1g~le:. sanatos. alung~' ~i distrug~ substante~e
btravitbace. Persoanele rnereu bolnavhiioa,sa; eele cueezeme 9i cu tenultalncs,
scrofLllo,U ~i rsumaticli )9J trebul sa venereze leurda.asemenea auruluL Nici
oplanta de pe Pamint nu este at1t 'de eficace pentru cUfa:~irea -stornaculot, a
intestlnelor ~i a &Inge~ui, Trterll ar rnflor1 ca I'li~b:noz:e 9i s-ar' dsschlos ca
un con de brad la scare!" :KOnzle arata rnal inoolo ca stle mmiHi ai direr rnembrl
srau lnalnte "tat tirnpul anulul bolnavreio~i, mergea;u din doctor fn doctor, erau
p'irni DeeruptH .sieczeme, scrofulosi pe tot ampul, pallzl, de parca arf zacut d~ja
In groapa ~t i-ar 'fi rtcrrt· gainHe iara~i afal"8. de sub pamTnt ~I care s-au
fns'Matoiillt ~i invlorat dupa 0 intrebuintare mai in<;:lelungata a.acestui dar
minunat al Dumnazefril",
MODURI DE FOLOSIR.E
Tlnctu ra d.e leurd a: 'F ru nze Is sau b u Ibii taT ati m aru nt s e intra d uc
'i'ntr -0 sf clI:\ p'i'na 18 gft lara a ssjndesa, se tcarnadeasupra raetuu
desecara-sa:u driee'all rachiu de 36-40% faout,in casa.sl se lasa 14 zile rn scare
sau in aproplerea maslnll de' gatit,Se iau de' 4 on pe zl clte 10-15 plcaturi in
putiria ape.:
Vin de" leurd1k Se fa 1 pumn derrunae talate maruru, . se lase sa dea oiteva
clecots il11/4 Htru de Yin alb, ,.58 ind~~oe9te dupe. gust, cu rnlere sau strop
fi>i sa be';1! din acest vin peste zi, fncet, inghititura, cu inghi~itura.
Msdicina populara reCl?m'anda sucul pto:a.spat stors psrrtru cancerul incipient Iia
stcmae, lumorUe sl ulceratHle' caneercase inte,mesi ex:teme. S~Gul proaspat sa
., ,
MODURI De FOLDS/RES
uz casric. .
33
parului ar treblii sa folositi infuzia de musetel, mal ales daea a.veti parul
blond. $pallndu~va astfel ps cap', P~iUl va va devanl vaporos ?i va capata. un !
udufrumos. _
Medicol naturist Johann ~Onzle r;elateaza despr~ '0 tamele d!n sat, numita
vrajitoar,e8. mu!?e.te;lujui ~i foarte ca,utata d~ boln'avi; a ajutat clnel
persoane cu auzul slab sa-~J recapete auzul, pri:lJiild 0 c~apa-Qe-mare, tlrginea
m~rrtim~ (carese cultiva in hortrc:ult"ura), In ule: de rtJu;>e~ei ~i picuriil1d
de-mal mUlts on uleiul calef in ursche ..
MODURI DE FOLOSIRE
U~'Qi dem~,ef.e.: ·Sa umple ,0 s:~cI.a .PI. ".(~(l a.sa In~te,.s~1 c~ fior! pso~s-
34.
Alifie ~e mu~e~el: 200 ~rame d~ gr~sime de pam 99 infierb1nta .GEI· pentru a flr~ge
ceva '91i as a.dauga 2 mi1ni pl~ile de flori proaspete de rnusetel; voroa in C!
000t", rldidt;Jdu-se1 spumegund. Se amesteea, ss.aceper? ~,i S9, pUhS tBtU]
RBst.El. nQapi~ ir'ltH;l'fhc:8petEl raconoasa. A douazl se incalie~t6 TAGa'C\ldata
u.$br!?i se-stoarcs prif1;tr-Qbuca~ica depihza de in. Din expedemaa.reie!?it ce.
eel mai Bine.se procedsE1z8. astfel: 8e pune o. bUd~tica de pinza de in rA~ro-O
s~t~l; -aoeasta.se 'fix~az~ S?9St? un vas c,: cioc '!:,>I se stoaree, Pa&ta
allflQasa ests aml3steGat~: 'apol uniform, dupa care se ·ta.?lm·a, kf bQrcan~
ciurate,
. Nucu'l, nurnit in popor !ill nucar sau nuc-costellv, lnfloreste rn luna. mar
fnca.marnteaformarii ~i apar~iei frunzelor, Fr.upzeJ.e-,.pl'n8spete se aduna In
runie, nUQiI~ verzl la mijlocul lUI h.!ni~ •. atita timp cit maj pat fi tntepate
usor, bojils verzi de nuca putin ih'ainte:de a.se G.08G9 .I~l de a devenl maro, lar
fructele coapte 111 septernbrie,
lcterulul. - -, . .
o infuiie din frunze de nuc ca adaos la bale:, este. buna contra scrotulozel sl a'
rahitismului, conira OSteoporozet ~i a urnflaturilcr la OS" ca ~, a unghii'lor
purulente de la miini liil. plcloare. Sp~latlln. caz de eczema. 181 cap (mal ales
la sugari), rofil fcoji) ~i scable (t'He) locurile respecnve cu lnfuzle ·din frunze
verzi de nuc~j ve11 veosa eurfnd rezultatull '
35
MODURI DE FQLOSIRE
lntuzle: Ss, cparsste 1 li.ngurita (eu vtrfj de frunzs de nuc Uiiate rnarunt cu 1/4
lltru de apa proaspatnarts 9i S9 lase putinsa stea.
Adaos la bii si spiUatllri:: 100 grame de frunze pentru baile complete, lar pentr,u
sp~'aturi 11ingurlta (cu viii) de trunze maruntit,e la 1/4 litru de apa, (a se
vedsa ,,8131 complete". la .Partea genen.:l,la"). Pentru 0 lrfuzle concentrata se
la 0 cantltate dubl§;,
'filtrata. .
, ,
poate .defierbin~. _. ~ . ..
37
Ciha acldltalea gastrica lipse$te sau se -afia rn excss, radacina ob~g;enei va ~ti
s-o regleze iii arnhels cazurl,
a femeie din Vori:l.rlberg 'El, surerit tlmp, de doi ani de dure:ri de stomac ~i a
~juns sa nu mal poat~ r'~zista nici 0 zi filka mec1icamente. La sfatul meu a luat
cele 6 ing:hititun de C8.2U din radac:ilna de ob~igeana $1 in trei zlle I-au plsrlt
orice dureri: nlcl nu s-au mal repetat de .. atunci.
Un bajEl!tel cars' avea mareu dia.ree in dude unui r'e.glm allrnentarsever a scapat
de ea qupa 6 I'nghjtitu~ dln ,ac9Ia~i tip de ceai, recapat~hdu-'9i pofta de
rntocare $i
Zece ant sma chinuit un b'arbat cu dlaree cu singe,. de 30-40 ori pe zl, Prlerenul
sau mi-a povestlt ca.ornul vesel, plin de viala, de odinio~r~se transf0rm~se. este
fire.sc. Intr-unul vesnlc trlst, Tot ~'1nceroase Tn'<,'IceWi a'nl d?aJ,lS,8 gre~.
Afo~t penstonaJt relatlv de iti'nar. P'e I~, Pa.i?tl 'a 'in eepLlt , ma~ lhti1
de:stul deJ sceptiq, sa l5~a zilni,c cite 6 'inghititur~ de, tea~ din ra,dacina
de ,dbli.gean"a" pe Itnga ta(e lua .'?-i 2 ce~ti Ct:i caai de filjm[caopa~ita, Mare
mi-a fost rnirarea c1nd rnl-a sons sQtia lui ca la tricepl.Jtullunii iunls
MODURI DE FOL.,OSIRE
Sue proaspat: Ra.d;§£inlle proaspete S8' CLll'a,a ·cu griJa ~i $9 tree, prin
storcatorul eleG,trjc as uz casnic 'cit stnt inca UI:r1!:~d8,
Adaos la bale oomplet,a: Gca.20D i.;].ram.e de rap ac1 fji SEl' las.a p~ste noapte
IF rec~ m :5 litri ~~.ap~. IA doua ~ sa GJ'a tptull ih eloc:pt, s,eAragt; de pe
toe, ISS I~sa ~astea putin ~i S9 ad.au£J~ la p.pa I";i$ Dais, (a sa VetJea "Sai
complete" din IIP~rt.ea"generala·'~.
as
((:-~. ~
Ingrosa.
V~chi19 dirp despre plants rnedleriele ~stmlsesc os. terneile foloseau ca. produ:s
cOfi;;metic, lnfuzia pr:ep.a:rata din 9R8Jirea plan~ei l?i a radacjniL Ob~~nui~u
s8cij1i spsls cu. ea oc;::hii"sj fata, speri'nd s~ capels astfel un "chip mal
lurrmos", pa.p'adla faos p~rte din a"Cjlle plante care nu "hiberneaza", ci ~ecresc
frunze ~i in anotirnpul reos.
39
in flacare primavara imi prspar un simp din 'flori de papadie, care are un gust
excelent, fiind in acelasl timp 9i rn profitul sanataVL La turta dulce pe care o
fac de Craciun" fo1osesc numai, siropere papadle.
A. Ma.ma mea 8-13, tnmn'ltod~ta GLl 0 femeie. care-sl urnpluse ~o~ul cu flori de
papadie. Inrtrebind."a ee tacs ,CUi sle, a aflat reteta pentru prepararea
deliciosului 'sirop de pi§:padie, pe care, la rlndul rnau, a transmit mal departe:
Se pun de 2 or! dte 2 mi'ini plineds flari de pa.pa.die intr-un lltru ~e apa ree,s.
Se puna la fcc mie pin.a incepe sa,fiarba, se lasa sa, dea dieva clocote-bune, ss
ia oala de. 109 foe ~j se rasa totul sa stea peste noapte. A ooua zi, se g6~e~te
eontlnutul Intr-o sita; sa.scurqe, lar florHe .58 store bins' cu ambele m1ini.
SUGul se amesteca cu 1 kilogram de' zahar nereflnat, la care sa ad-aug'a 0 jumatate
·de ~amjje tfiiata f~1if (coaja se p:runca. daca a fost tratata ell suostante
chlmic~e). Mal multa lami1e acre,$te prea tE!re~ OaJ~ se pune H'\ra capac pe masina
deqafit,' Pentru.~ s~ pastra to-ate vitaninnele"s'e da la focul pel mal mlc,
Astlel, I\cNdu! ss ·.9vapG,·ra fara a fierbs .. S~rop.I.:lJ se puns ta r&dt 0 data,
rnaxlmurn de doua orl, ca 6~a [ 'sa pGata stablll adevarata X::ollslstent€L N:are
voie'sa devlna prsa gros,. oIici s-ar zahsrlsl dupa Q pastrare mal jh.d~lungq.ta,
dar nici prea subtire" cao! atunel ar inc::epe sa ferrnenteze dupaun ~imp. Trebule
s~ !#evlna un slrop ~dENarat, v(scos, care, uns pechitla S6!U p~ne~ cu un~."de la
m~pul d$Jun, este acsolut delielos.
Odata lucra fa noi un timplar caruia if preqatisem pentru cina un piatou eu hrana
race, in timp ce fi:3.milla mea se delecta CU' felii de pnne cu unt unss cu acest
simp de papaciie proaspat preparat 9i"fjrnplarul nostru a avut potta sa gu~e:.
Crescator de al,bine fUnd, r-!U rn-a crezutca.am fac~t sing!Jra !Imier~a[i.
Afosttnci'ntat ~j rni-a spus ca slropul putaa fi doar cu greu deoseb't de mierea
v9vitabila, A'9 dod sa mal remarc ca bplnavii de riniehl ~u.suporta bins acldltatea
mierii naturale, i'n timp ce siropul de papadie estemal sana-tos 9i Ie pril~~te.
Din pacate, ea. este cunoscuta grle.~ft .de oea mal' mare parte a populaliei ':jl,j
constderat.E'i 0 buruiana. lncomoda,
Prepararea ,ceaiulrJi': SI;l puna peste noapte 1 linguri!a (cu vrrf) Qj30 radacini
in i/4litru de apa'-;rece,se tnce.IZ8$te a .dOU8 zl pinaincepe sa 'fiarba~i S9
f[ltreaza, Aceasta cantitate S9 bea, inghititura eu i:nghrr,itura. 1/2 or~
rl"lainte ~i 1/2, ora dupe. rnlcul dejun.
tlv de text). .
,40
Din marea apurfdenta ~ plante'or noastre me.didnale voi alege in ccnnnuars unacars
pare sa fi fast la fer .~.~. r~spihdlta in vremurile indepartats, cum este. !iiI
inzile!,e noastre si care s-a bucurat de-atunci in'coefo€!· de un renums
rernareabll, Terrnenul
p'este tine nu,ruie q~rute, peste til')e ali 'o~!:irit fem~i, peste tine au calaril
mlres~: pests lil)e au'slomittauri, Tl:Jluror le-ai rezistat,
~,It'4:Ii1'l'V:~=::::~~ ~i II l&'aJ,iro~otrl\i~.
~i ri:l.ntul
4'1
vedea jjModuri de. toloslre''), Oas.tler de lrfuzle este foarte rscornandabfa i?i
Yn boUle hepatice I?i vezlcale. Pentru a cornbate cuefsct axtraordlnar bron~ital
astmul pulmonar ,i brQn~ic, ce~iul S9 prepara, d'upa cum urmeazs: Sa puns la.'fiert
1 ceru;;,oa c.u a.pa rece cu 1 felie de hlJ'TIlie (dace: acsaeta a Iost tratata
CILl suostante chJmi.ce ~ atune1 fara caaja) ~i 1 linguril~l plinade zahar candel
mara, se lasB. sa dea 4-q clocote, se la de pe foe ;:;i.$l;;>ia dupEI aeeea 56
adauga 1 lingurit€i plina. din ,91mestetul d~ plante, Sa lasa 1/2 rnlnut ln repacs.
Ih cazurlle rnai grave, cea;iu~ trebule p'regatlt proaspat de 4-5 ori pezi, Se bss;
mghi~tura cu rnghi{itura. ~a·se poate:de·fierbhite.
Dupa tum S8' poate citi liii In vechlle can;i dsspre plante, r:nedidn9lIe, sami'nta
de patJagina combats formarsa calcululul, daca s!3 lau 8 grame. zil'nic, Afaruri
S9' bea ceal de pat!agina. Siropul d& patla:gfna~i'n'gus~a cl,lrala sfngele de
impuritali,. to~rhe 9i \li;ru~i. Ar trebul ut1liz.at pentru 0 ad.evarata cura,
luindu-sa .zilnlc irJainte~fie.carei mess cfte 1 ling'Ura (coplil - cite 1
Ik,gurita,). (A se cauta prepararsa sjrbputu.i la iModuri de
fo~osJre".) .' . .
ajuta." .
Fru~zele ~roaspEitet !reeate fhtre ambele, m~nL amests,ca119 cu ceva sare .:.~:i
aplica~e Ja git vlndeca de gUffa. Frunzele de paJ~aglna puss In, pantofi vlndeca
ba~lc:llle prlclnulte de prea rnult' umblat sau plirnbat, 0 tumoare, fi,e ea chiar
maUgna, trece, daca ests tratata cu frunze proaspsts farflli~a!e. Frunzele ajuta,
apUcate' pe locurile bolnave, .'?i tn bolfle cancerease de glande. In acsste cazurl
sste ins a blne sa se puna maghiran proaspat {in cazur) urgent€! sa poate folosl
{iiJ magh[ran uscat) ta inacerat in ulei de rnasllna. Sa introduce maghiranul ihtr-
o sttcl.a, se tQa:rn~ ulel dsasupra ~i sa I<:1S8; G,a. stea 10 zile la loc
caiquros. IJleiul de maghitan obtinut s!il )::mge in zona glandelorftbolnave. S9
pun frunzeletaRmita~~ deas,upra.~i sa leaga:, locl:Il cu 0 buoata de ptnza.'ln
scurttimpc~e va simji,o·amJ~lliofare.
42
Aceste rTnduri ale mele trebule sa des curaj!jli l11inguere tuturor batri"nUpr care
sUfera de ani de zile de ulcer varlcoe la plclor, R&n~le lor sa vor
lnch~diE!'·cu.rind ~! ee vor vindeca prin aplicarea frunzelor de patlo?gina.
Vi'rsta nu conteaza aiei. Daca e><nsta ~i 0 umtl~itura puterrnca, atuncl piciorul
ss imbaJaza in 'extract race de lialba sau In infuzie de coada-soricelului.
Marginile ranii s~ ung dupa paie cu alJne de fWmidi, (a .se cauta la "Ali mica", la
"Maduri de fclosire"). $i pentru combaterea trombozei se recornanda cu caldura
frunz.ele de patlagi.rla.
Aces,t19 e,xemple arata. Qlar: Nif;! mal pw~m ~J.zui ~e 'farr:nacjcE! Dpmnu~ul
-farmacia. verde - ~i atund'\i~ind bCllna'VuLs-a resemr;t~Hn !,sgatura ell orice
posibil ajutor me:d~cat
In(uz:ie: '1 l'irngl:Jfija (eu Yi'H) 'de pl:eJlllte 1C!,1/4 .litrUi d~ apa - ,S9
<opara~te, se lasS: pl:J~n m repaos.
Sltop,. reteta nr, 1: De ~ ori 2 miini pllne de fnmze de patlagina spa.lat~se tree
prin rnasina de toea!" carne. Be adauga acestul terci da frunze putina apa ca sa nu
sa intareasca" 300 gram.Si de zaher neratinat 9i 250 grams de rnlere, Sa la~,i
toful s~ fia!ba la toe mic, cu am~stec~re c9£ltinua, pi~a _ ?ind setormeaza un
nch]d VISCDS, care S9 tqama flerblnte tJ[! borcans ;>1 S8
43
subtlrl, Dirt vrejurl cresc nlste ~ulpinjte lungl de 7,10 centirnelrl, moi la
pipait ~i ramificats, care seam.ans. ell larba-naaqra, dar au frunzsls mai moi ~i
mai dese. Cfnd plama are patru ani, tormeaza vara pis.tiluri galbui care cantin
polen, numit sl fainavrajitoareL Aoeasta fains se intrebuinJeaza homeopatic, in
cazul
80~L1I.unei'iem~~ mal in virsta pe'"cC!red cunose ~ suferlt ant de ZI,e deo grea
lnsli . .ific,ienfa res·pihllt'rie in timplj! noPt!i, tratata Cia astm cardiac. H
era tot mal rau, pin·a ce s-a .dus fntr-ozi iana doctor. "Dac8. nu 1"nc-etati
lucrul imediat, i'n opt zile s~nteti un om mort!" Medicull-a trlrriis sa se
lntemeze la spitalul Grieskirchen. Amaflat de la sofia bolnavulul c~f avea cfroza
hepatici3,1n ultimul stadiu. Cu clroza hepa.tic:a merge min~nn mine. 0 insufic~enta
rssplratorle nccturna, Oupa cttva tlrnp, omul a fo.st trimis acasa ca flind pe
mcarte, ~a sta:!ul ,mew" sa'lJa sa a !~l,?'"'t roost de pe~ic~a,.·care ~£-.a
'fflc!;It rapid etectul. Nu comuderat~ ~l dlJmn~avoasl:ra Q mlnYf]e daca va ..
spurr ca dupa prrma cea~ca cu ceai de pedicuta ornula scapat de sufocatHle
curnplits din timpul noplii cu care S9 chinuise 3!1i de-a rindul?
o cunoi?t~n~a de-a mea a 'fast internata la spital, nemaJputl'nd urlna, BratlJl era
deja puternlc umflat de la uma.r la cot Cind a ie,!?it din spital, starea ei era
aeeeasi ca fnainte. Din tericlre, tocrnal ayeam niste pedicuta In easa, c,~ici
soacra mea de 86 de ani suferea deseori de· circel la gf:!mbE't $upozi~a mea 9a' ar
put~~ 'tl 'v'orb.a:' 18. a9ft~ cUl:;'lo~lil1tEi"d~ unsp.asm vez.ica.1 s-a ~'qn-
firrnatir4 'mqrr1sntul in. care" l-am pus un 5aGul~t ciJ pe€JiGuta uscata Tn r8grl!
Jr:f~a V9ZIGii uririare'l?i ~~fupa.doua minute-a pututunna lara!?i lifi)irr.lj!
3i..A rnai purtat acest saGulet cu pedicuta cfteva zlls in re·g[unea vezlcii:
edemeJe
Daqa cinsva ests atlt de strinE; legat cum sint eu de plantale de leac 9i ob~inEl
prin :e19 succese tat mal rnults ce at~ng aproaps mracolul, nu poats sa nu sa
glndeasCa la Gl'reatorullllniversului, care ne asterne toate aceste rnlnunl la
ploloare, Dfn paeate, mul!~ oamern se impiedica de '81e f~ka a le accrda nici 0
aten~le ~i nu srmt niclodata
.$.tbtput-ernicia Cerulul. ,
45
. .apa tn clocot, apol se las~ sa stea pu·t[n. Se bea nurnal 1 ceasca pe zl, ~i
anurne dlmineapa pe s!omacul gol, 1/2 ora inalnte . de rnicul dejun, mghi!itura ell
inghftftur,a. ~n caz Be clroza hepatica sauda cancer hepatic, se beau zilnlc
c1'l:e2 CB9ti.
miere, .
'Mar tifzru, ln luna mal, cind spar si trunzale !incase, vsrzl sus si alb-argintii
pe partea de jos, Ie utilizam, din cauza.continutului lor bogat In vltamlna C, ca
verdsata pentru supa sl salata de prlmavarEt Intrudt frunzela con~n rna mu~te,
SUbst~nte2j.c:t.iv..e dscit floriie, sfnt culese ~l pentru a se putea tolosi un
amestsc de flori.liiifi"Ulnze liEl prepararea ceaiuiui, De 1<5\ medicii naturi~i ai
antlchita~i ~i prn~ la pre.otul ~neipp, podbal,ul ~~te pretuit in mod unanim.
Frunzl;lle. sale proaspste ~i spalate., puss pe piept ca un tsrcl, .aJut8i in orlce
boal,a, grea de pIa mini, In lerlzlpel ~i le.duni ale les'Ut~lI'ilor cu u:mflaturi
vinetii 8i chlar in inflamati! ale bureel sinoviaJ'e. Hszultatsls acsstcr GOOl~
prsse cu tercl sin! ulm'toare: ComprS:,sele cu infuzie .eonc~ntrata din frw~ni~ de'
podffal ~fnt u~jiizat8"1n uleerul scrcif'ulos. Vaporii de podbalr a(lt dE!. la
flqri cit i?i de la frunze, tr,ebuieinnslali de mal rnulte ori pe zl iirl.¢:azul
bron~lle,lor cronice I3U access ,oese ?i m insu.fic;:ienla resplratorie
sufo'carit.ii. In eel mai scurt tlmp se va resltnf 0 mare usurare, PieioBlI"ele
umtfate ar trebui 8ca'idate mai des fntr-o ·fiertura preparata din frunze de
podbel,
46
Ogdi, vre~1 u]l ,osaisxpectora.rit, amestecap f18rl!i'( frunze de, pcdbal, J~Gri
,de· ll!minar~Ga, el,15cri~ow (l1umit. ~j miere:a"ur§l~lu~ sc!u pJuminaJic~) 91
frunze de, patlaginafngpsfe; In' P'!cti egaIS.' Djn ad~sstr:amesteb d~ prantei's~
ial,l 2 ~in-gurlle la1/4 lhru de af:)a ,~j Sf! O'gare,~c. S~ 1bilSU zitnl~~
qaJ('j~, inghitJtur'? ~u ~nghititura, ~ ce~ti ell ,8cest ceai, indulcit au mls~.
MODURI DE FOLOSIRE
Sue proaspiit: S1;l ?tQi:!:rqe, sJ,,-cu~1 cln fr-u:n,zele pr.Qa.spat spalat~, ,dy
alutorul slpn.:afOrul.ui electric. de.uz casnlc,
47
Daca aveti nevaie de un prcdus diuretic cpnfirmat, anmcl b~ti aces! csel de
mata$e;::l-por~:mbuluL care: esta §.i un milloc de sl:a.bire eficace ~.i lnorenslv
(actual penku numaro~H supraponderaU din societatea. bunastarii). Ds.cs. rnatasea-
porurnbulul este depQ.?itat~ timp mai Tndelungatf,ara a f complet uscata, atuncl
T!?i pierdeefeotul diu.-
MOO DE FOLOSIRE.
t:l:'\\r \\k intr-a :epa esre C?ntin~ea radiu. A umo.at .din spital in .spital,
-~~X dar' nlGI un medic nu I-,a oparat: era dlsperat. La fiecara ~?:;\~ sca!
J.neHmina . si!1Q~ ~i puroi. Din cauza. nu~eroaseIQ!
Din cauza numer0aselor v8.rie:t~ti alE3 aQesfei flod s-a i;.fit insa 0 anuml1a
incertltudins. Dlntre .scbspecllle GU agiu'l'le tamaduitaare tl'8oLlte tn9in:i.t.a
urmatoarele: cidigei sa.uracitaalca. (EpUobium ressern), pufulita·ou·flori~mic:i,
(Epilobium parvftorum), pufl!Jli~a (EpilbbilJm montam-!rri),' num:ita .!i'i tfata-
n-fa·ta" ,puful!1a-verde-inchis (Epilobium cbscururn), pufulita lanceotala
(Eg,lobiwm lanCBQlatum), pufuIHQ-deG?lfn;B (Ep~lob~.'~m 'c~llinum), p'uflJ!lil~~de-
m.la~tina, (ERiI?J~iwmJi,l~~u~tr~)" PUfUliia-~d,~p"let!l~ \Eplloblum flSlSGhen) i?
I, pI.!Julua~alpll1,a (~~II~i~l~m .a~a!fla.~lr~lft::Jllti~). Vaneta~l!e
I.amadultoare· S9 reCUnQSC toate d~pa flQrils IIOr ITlICI 1f1 GuIon ro~le·tlc9, roz
pal sau albleleass. Ere stau 'ca bat.ute~n cule pe silicvele (~rtlct capsula)
lunguiele, in g'USt9 , din ~i'e ~T!?rn9Sa Is: pfesnlre aernintele pavcazats cu peri
alb;, asemanatod BumbaculuL tA Tiro], pufulita aste Gun os cuta. in mod
su~prinzatbr·!,!ub numiele del' "Frauenhaarl = parul femeii.
Er:am Femeie tinara cTnd socrul meu a murit in puterea virstei. de hipertrofie a
prostate], dsoi de 0 marlre patologica a prostatei. Un veclneare era expert in
rnaterle de plante madlclnels mi-a aratat aceasta purfulita'":c!-H~orl-mici',
.apunincu-rni: I,Dac:a socrul durnnsavoastra ar fl bau! ceal din aceasta
planta.,astazi er mal fl fast in viara. Tineti-o minta! Sinteti terneie trnara ~i
puteti: ajuta mulfi oameni cu ea." Dar dupa cum se'intimphl ofnd esf tin~r !?~
5anatOS, nu rn-a mal preocupat aceasta ptanta. Nu la-fel a ia"Qut ~I mama! E~i a'
eules-o m fiecarean ,9i a ajutat multi oamenl suferlnzl de v-e;zica urinari ~i de
rtntcnl. Forta sa curativa este atit ~de. mare,incll adesea inlalura fulger'ator
toate supirarile :!jOi dlJr,erile leg.ate de bolile de prostata. Au, exlstat cazun
cind oasnenli se aflau in preajma operatlei !i'i nu putsau ur'l.na decrt picatur.a
cu
49
picatura; 0 singura cea~ca asi aous 0 usurars, CeaJul trebuls baut,. binernteles,
mai
Mi-a rslatat odinioara, mama mea despre un paoient care-auferlse deia tr.ei
o:peratil de cancer vezical - cancer vezlcal dovedit dink: - 9i care se gasea fntr-
o stare ·fizica foarts proasta, L-am s:fatu[ sa bea ceal de puful~a. Am afJat
ulterior de; ~.a mecicul sau ca s-a vindecat Era pe vrernea cind inca nu ma ocupam
de plantele msdlelnale, Ac-s.asta vlndecara rn-a impresionat profund .. Mama mea
rn-a ruqat dessorl s..a nu uit nic~odata sa culeg aceasta planta medicinal'a ctnd
ea n-o sa mal fie in viala. In 1961, de zlua Intiar:H Marcii Domnufuffn blserlca, a
rnurft mama mea cea dragS. ~i euam uitat in v~raac,eea s~ adun pufulile.
Un farmaciet din IMOnchE;ln rni-a aratat intr-o carte veche lii,j groasa de
farrnacie ,10-
. cui in ca,re·in jurul anului 1880 putu.lqa mal-era ccnsernnata rh mod oflc.ial.
Medicamentele chiliiice'al:! lzgonit-o total. Prin prelegerile rnsle, drumetiile in
scopul descopsrlrf plantelor medic[na~·eA:~i pubrica~iile mele, pl1tulit~. a
devenit din nou ccnoscuta In toats rindurile populatiet Indrumar!le· mele g?s~sc
eeou putemic in 5ufletB~e rnultor eamsni, cael pretutindenf unds aiung cu seluf meu
~Il CI!'umetiile noastre, fie In munti, pe drumuri de padure, la margin~ cle
piraie, 'fie in lumini~uri've·dem"spre bucarla ncastra, ca a fast culeasa nurna!
mladita Gsntrala' a !Elufulltell in .scopul de a cruta planta. Orlcine
cunoasteaceesta pla:f:lta mediqil";iala t:) apreciBza J?i oapara de
pieire.cl;Jlegfn.d"'o astfel cu mLilta baglare!.!de seam a, i8lanta mal er.~te;
dupa Gule~, ,inca de 2-3' or!. Data ri-
sa
muilte orl ulterior. Trebuie consultat insa in aries' caz medicul.. .' .
un aJutor·atit de mare." .
-'
MOO DE FOl-OSIRE
0' slcrisoare de liB dr. Afnfzen, medic prE!TCticianl antropozo-f: "La baza
LJrlTiafoarei evocad sta·. G ihte]egere a piantslcr, asa cum a fast ea . Stlmu lata
de Rudoif Steiner ,?i dezvoltata in continuare de di~eri}i bio!ogi ~i botanlstl.
Acea~ta intelegera este de fap! 0 imagine !?i se nume~t?: ~.;D'I1iul invers
lriarticu~ab::>. Asta insea.mn8i e~ radaoina cerespunds organlzarijj nervi-
sirnturl, deer rnei ales capulul omullJi, zona kUAzelor - slstemului central,
ritrnie, jar zona 'llori-fruct, partii metabolism-membra.
Principiul aqestui pm.¢E!deU! 118'11 Hustt~t pi;! bsza u.nui :exemplu. S.a luam
Hamarnells virginica.Aici,·fJarils apar -lama airect din sccarta. Nu are lac
I.egatura normals prin frl:.mz8. Scoarja trebuiftcol1isiderata ca apart:fnmE"i
zone: minerals a ra"da.cinii. Avem decl o sjtuatra in care __ "PrinGipi:ul
metabollcs- 13.1 fl0rii da drsct de <<jJrincipiul r::lervi-sirm,ur1» al r.adaclnH
St scoartel, fa.ra a trece- prin echillbrarea <':<sanatdaS8, normala".>. prin
.frunza, Aceasta sitiJstje exista ~i la om ($1 natural, 1a animal) I de exemplu in
c?iwll.anii. dar mal ales Tn zonaanala, Hamamelis sste un model pentru rana, pentru
hem.mbizi.
51
Ovarul defruct ca. parte ·esen~arar batatoare la ochi se a118. sprelnauntru, Prin
acest lucru s's poats Wnlel.ege faptLJl ca Tn el 59 vade dar un report poz~iona! cu
prostata. Dezvoltarea fructului toamna te duce eu gfndul ~i la toamna ornulul,
omniprezenta sa -Ia 0 -.:;4JOaI8::>;> cam la tel de frecventa,
Ce:a. ma.i eflcaee, 8,$a cum scrlesi Marfa Treben, este prspararea ceaiului'. Acest
mod d.e pteparare aromat, apes da putsrllor tami3.duito.are ~r dlreetta speeiala
c1itre partea 'de [os a orriului cU'apaf.atu! sau urinar ..
negliJate;"' .
92
53
!?i acum rugamlntea maa pe. care. 0 adrssez tuturor celor care olteacecaste
rihduri: Ajutati ~i durnneavoastra jntr-un eaz similarii crutati-i astfel pesemenll
dumneavoastra de unsfirslt 8umplit! 'In timpul nostru at1t de peJuat se
ingriflrnadesc' cazu-. rile in care- din neg] InrQ:;;i~l ~i care incep deodata.sa
creases se form-eaze cancerl.ll
plein. .'
lu~). . .
MODURI DE FOLOS~RE
S uc P~? ~s p~t:_:~ ru fl2~ri,~, i~lpt fli~.e '!?i 11 oril.~· sa s p~C! 1:9 jl "S9.
treG: 'fn stare. u m eda pnn storcat9ruI elec1nc. (psntn.tfoloslrea e)cterna).
Dlntr-o-frurnoasa carte vechs despr~ IP~anle medicinale re:ies's 6\1: de rnult era
stlm?lt8 pe yrerrlUrr salvia: IICind Maica Domnulul a trsbuit sa fuga cu copllul
lsus in fatE! lul lrod, a. .rugal toats ifloriJe de- cimp s-o ajute; dar nici una
nu I-a oferit aqapost Atund s-a fnclinat catre salvia ~, ia:ta; alcl a gasll
refugiu. Sub frunzsls sale eese, ccrotltoare, s-a ascuns pe sine Insa'9i !?1 a
adapostit pruncul in f,ata aprozilor ~ui Irqd, AGe~tia au treout pa 'Iinga el
fari:i a-l vedea, Dupa ce perlcolul a lest dep8.!?it, Maica Domnului a fEli9it din
ascunzatoare ~I a vorbit atectuos-salvlei: <<Oe azi inalnte ~i pin~ in vec~i
vecilor ,ve~ fi 0 'rloare preterata a oamenilor. Tti dau puters sa vindsoi oamanii
de orice boala;
55
C~~iu1 .de ·::?a~vle sarecornanda extern In mod deoseblt in amigdalite, boll de gi,
abcese (foear'e de purel) dentare, inrflameJI.I ah~ faidngelui~i oavitalii bucale.
L.a mult[ cop] ~1 adulti nu s-ar fi aluns la op'sratte de arn~gda~e da.ca, s-arf
lnterventt la timp cu salvie. Dad'!! llpsesc amlgdalels, care ~n oslitatea lor de
po!lii$ti '~i, orga~ismu]Ui opresc substan~ele otravttoare !iii ~e pralucreaza,
acsstea se in,dreaptil direct .catre rinichl, 0 infuzie de salvie ajuta l?i dinfiii
care se rt:Ji~ca! gingiile - caresTng,ereaz:a, de~osi"rile (retra.gerea g~ingiei),
abcesele dentare. Se clatesta qura, sa faoe gargara sau se aplioa tampoane de vata
lrnblbate in inluzie.:
roarte important, ar fi pentru camenll s'labi de nervi :;;1 femell'9 care' sufera.
de afectiuni ale organelor pelviene sa faca din cind In cind cite 0, baie desezut
cu salvis {a sa vedea IIModmi de folcsire"). . . . .' ,
puth'l. _
Bai de ~·ezut: Sa-pun de "2 ori 2 mnni pline -Ctl, frunze.-peste noapte in aparece
la rnacsrat. A doua zl. totul sa incalze~te pina da. rn oiocot, lar extraotul
inCalz'it sa adauqa la ':apa,¢~:baie (a.sa ve,de'a<~i ,Balds' ~e,zUt'1 la .Partea
56
parti e9a1e, ~i-a pregatit din ,elt;) un ceai .~i a bam '3-4 cEist] In tirnpul
2i181, hfnghitituri rnici, drept cam boala.l-a trecut cornplet; dupe cum isingur a
osclarat, In 44 zile,
S pUn uta, are-stsot imp reu na eu d raga.iea ~~ urzl ca- moartagalbefla .sau alba
chlar 9i in ecleroza renal~, in irigare~ ,[enata $1101 raecrdarea ra rinichiul
al1if:i.cial, In toate cele trei cazurl am putut oblinE! 'SWQC,€!se prln
tratarnentul fiitQt'erap9tJtic indlcat. A.s Ue! , un barEiat Tn virs1a de.5,2 (tie
_ani, conslderat de doct~ri a ayea.scler~;za. r~ncilain.curablla_~! pensionat de
bo~la, a venit gltiind SI asudlnd Ie. rrune, dupa cs a urcat scara pina Is et~jUI
lhl:fi ~i s-a: tr:intit -Jasufltnd din greu - intr~un fotohu. Du.pa numal
o,saptarnina in care -a baut zilnic CITe 3 cesf din amestecul, de csaiurl
rnen~onat, l-a, mer::; deja. viiibil !TISi .qine, Folosea i'nsa toate plantele;j,
proaspsts, ,din t:latl.lr,a;, pupa a trsia sa]Jt~mTna.nu-1 ma,i supara nlmlc.
MOO DE FOLOSIRE
Aceast;:j planta ¢ar~ 'inflore·~te I,a margine ·de drum uri ~i papUri I pe tJealuri
~i cftn!J ti, dir.1 lulls ptl):a in septsinbrie .. , as rnai nUn1e~tein limbaj
popular~t buruia~a~d.6"-riaduf, bunitaria-de-pe-rozor, crucea-volnlculul, droblsor.
floarea-lui-loan, hemei-de.patiljnt; lernnie, inchegatoare, osul-lepurelui, pojar,
pojClrnila, sburatoare, sunaica. E?ovirvarita.
fiorlle. '.
,57
In zi .de. Sinziene, simbclul fortelor sfinte ale luminii :;;1 caldurii, sunatoarea
stralucssts in toata splendoaraa e! norala. unlca, Pe vrernurl, fetels'implete'au
din ea cO~bnij~, jar -cine canea in jurultoculul in rioaptea de _Sinz1ene'
tj'ebuiEr~a poarte 0 c~ununila din sunatoars - coroana de Sinziene. 'In aceasta
noapte plina de mister, tecioarele presarau ramurele de sunatoare pe epa, spre a
vedsa din infiorire-a florH.m ofilite cum va fi la anul cu petitorul !Qr.*
Dln.eele spuse rezulta cit de apreclata-a fast sunatoarea Inca din tlmpurl
s.tr,avechr.
Oealul de sunateare sa- fol'Dse~te in le,ziuni nervoaae Ij!I .boH nervoase d~ tot
fel.ul, in rani de, pe urma unor lo'VitLll.ri si vatamati prin riidic,at lEI este
insa :~i un leac axcelent
~d~re~. '
fel. .
Fet~le tlners, afflate la vksta de' crestere, ar trsbui sa bea pentru un timp cite
2. cesf CU .ceai de sunatoare zJlnlc-; el sprijina dezvoltarea organelor genitals
la tarnal 9,i ajuta la
Un leac naturaltoarta laudat este ulelul de sunatoara; N-ar trebui sa lipaeasca din
nici 0. '90~pod~rte. Peate fi preparatfoarte user in casa (ase vsdsa .. Maduri die
folosir~II). 19i rnsnnne putsrea curatlva timp de dol at:li!?i este utilizat cu
succss FlU n.umai In ingrijirea ranilor descniselCl r-aniri'l,or proaspste, a
hemato-~melo'r, a infl'amatJilor gangli:ollilor ~i a t~,!"!tlIl,ui as'R~u, Ql
este !?i un produ~ efie-a~e, d~ friGtion-a.~e tn eazul durerUar de spate, de
lumbago, -,'~e sciatic~ ~i reumattsm. PentriJ :8 avea la kldami)1~ un leac: c~nic
c~o-r1tra 8rSur'ilo.r ~i a opar.ir;ile;;r, se ~n flor'ilejn ulei de- In" Acest .
Sugarii ell du~eri de ,~urta (coliti) S8 lin~,tese s~oa burtlca le- El'ste masata
CU ulel dE:! -slinatoare.:.... 0 1aranca pEl care 0 cunosc vindeC8 toate ranlle,
ehiar ~i pe eels ale' ,arl~m~le!or ei de casa, ou acest ulel, ,B§rpiatul
sau~,,·fo.st o,dat$ ranit grav la mih.a de-o unealta. Oornpresele ou ulei de
sunatosre au thlatur;::lt cunnd toate. durer[le, ~af ranils r
Mo:rmRIOE FOlOSIRE-
Prepararea ceaiuh.-i: Se o"pare~t~ 1 lingurita (GU yin) de plante cu 114 litru de,
TinctmB de sunitp,are: 2~n;Jlrni pliQ,e deoflor.i euless [1"1 soars sa pun rntr-un
litru de l'8Iohiu' ~j sti<;:la se I.a~~ ·3 saptaminl la scare sau alta sursa de
caldura.
I·
59
Din. rada:cinT se pq'a~, pr:~gati 9(un ceai care este foloslt intern In bl'on~jte,
afe_C1iuni aJe 'aparatulul digestiv,hemo,ragii stomacale ~i pteurezii., .se beau
peste zl, 'i'nghi!iturE"CU' inghiiitura, 2~4 cestt.Pentru a ccrnbate uleerul
gastric ,se recornanda un amestec de plante- psntru deal; 100 grams de tataneasa,
50. qtarne de fJlimica ~i 50 grame~j.e.trascot fa 58 vedea "Mod uri de
f6~o:;;ire"),
fnca 0 dat~vreau sa mentionez. tinctura de t~tanaasa. Se,utilizaaza:cu eel mai bun
rez,ultat s;ubformi!Lde ccmprese la leiiuni ex1eme ~i lnterne, nlniri c;letat
f,e~uJ, con-
In anurnlte zone Qsografjce -se meals frunzele ,de 'tatanea.s'a iil -~,Iu'at. de
c:Jiatit:e; dup:~ care se coc, berTeTiciind in ,acest mod toata famma de
substantsle active-ale
60-
MODURI DE FOLQSIRiE
Amestec de plante pentru ceal (I:a ulce-re gastrice): Se· foloseste 1 IInguri1a (cu
viTi) dln arnestecul respectiv la 41'1 litnJ 961 'aR81 §>e OpaH3;$te .~i 59
la;:;'§' rn reP:§lo"S,:3 rrdnute, ·Se beau 3~'4LQ~§!ti p~epar~ursul.z~lel, caJdl'l,
fnghrtitura·
eu rnghititura. "
bolilnr de plamrrii! .
61
~62.
rne,:dlpala 9,i 'sfnt pensloriata rnedlcalde dbi a~i. Sint complet neajutbrat2i dIn
oauza at~:ofi,ei rnuscularel" l-am recornandat retsta menUonata, iar dnd a venit
lnsaoatosita pup'a trei" ~apt{3.mfni la mine la Grieskirche'nJ am af,lat ca 10,
data la care fusesem trszita, ,din somn In rniez de noapte, ea facuse un pelerinaJ
Ie MaJca Dornnulul 1~.S!an Damiano in rtalia, La fntoarcere, in autobuz, un dornn,
vazfnd-o atit de neputrncia;;3sa, a trlmis-o la mine. Curlnd dupa aceaa s-a simtit
arlt de rerncuta $i ihtar[ta, fn.Cit sl-a putut relua
servlclul, .
Un alt apel teletonic, d,e data aceasta din .Steyr, Austria: "AriT62 de ani. Din
cauza unel r~la~ari' ,asfl~,cterulu:i~ am facut anul tredJt un p~olaps
intestina! .:;>~ am fast 'operata, In aceasta toarnna trsaba .5,8 repstat: durerl
nelntrerupta, ZI ~,I -noapts, ~~ti~zin9y-se d,s'" La. buri~ spra an~bel~ ~oldurl,.
ca.el cum ~,::fiJost ._w.iat~ =. u~· flsrastrau Medicil din spltal au resplnsldeea
uns: a doua spera~lI, sus~min[j ca nu mal este nimic de facut." M~am ~Tndit pe toe
la traista-ciobanulul cea trimisEt. de Durnnezsu, ~m ~fat~it-o sa ia zi!ni9 ~ite ~.
cefi.ti cu 96~i d:- creli?:;>ara, .care int~re~te m.uscl}latur~ i~ lnterior, tar
extern sa, sa trlctlonezs cu tlnctura d!il tralsta-ciobanulul, din care sa puna !?I
in osaiulde c:rl~~l~oara. de.3 orr cite 10 pioaturi. ln rastimpul celor 10 ;dle
nseesare prepararlifincturtl de traista-clobanulul, am iridemnat-6 s'a-~i' puna
cornpress cu ierburi suedeze. Mare ml-a fost uimirea Cind .f~m8ia ml-a te!efonat
dupij un timp ca n-o mai jena nimic -. Prolapsu: intestinal ss retrasese eornplet,
mu;;c~ii sfineterulul functlenau iarasl normat iardurerile.chirlUitoare· din so!
durt incet:asera cl;)iar a deuazi ' dupe. i'ri.ceplJtul ~ta:tamentului.lhtrwG1t la
telefon 1h1.i pier,rse, de ulniire. gltilsul, femaje. a veni.t fa mine dO'lla zile
mal tlr:ziu p,en.iru a~!?i mani~est<?! direct_bucuria!
l'
-c
TURI.TA.-MARE
(Agrrmenfa eupatoria)
Fiscara ar trsbul sa-$i dea ostenaala sa faca 0 data sau de dou.a crl pe aa o baie
cu adaos de lnfuzi.e de turlVi-mare (a S8 vedea ,Maduri de folosire"), ia.rcoprii
scrotuloal ar trebul sa taca zilnic 0 astfel de bale,
. Turjta-rnare ssta una dintre plantele noastrs rnedleinale cele mal buns, datorita
efectului sau astrlnpentsi a compqnentelor curative. Dr. Schierbaum spune: "Cite 1
cea9ca cu oeai de 3 orr pe .zl vindeca ernflzsmu! pulmonar, eordul marit, dllatarea
stemaculul ~i a ill1testine~or, apot bolile renale ~I vezicale e , daca remediui
este folosit un limp mal indelungat" AIJfia s:~e turi!8-mare se racomanda c~ld.ur9s
in' varlc.e ~i u;l~ ceratme gambei (a se vedea'"Modud de fol'osire") slse
intrebu:int6laza asemanator ali·tiei de. fiHmica. Tn boUle hepaUce S8 tolossste un
ame.stec· oeceaiurl" de ~tante, ssttel:
MOIDURI DE POlOSIRE
dispar~.· . .
Am putut sfatul ,odat~ pe 0 mama a ~apt'e cop1i, care de la ,lJl'trm~ nastera tot
f~G8a eezerne, sa bea ceai de urzici. In sc'urt tfmp aoestea au dlsparut, la fel si
Urzica este cea mai buna ptanta de leae depura11v;a ~i hematoopoetica. Avtnd $1 0
influent§:· pazitiva asupra pancreasului, oeaiuloe urzifi scace nlvelul gHeerniei
(al z?h~ruluj din sing~). EI vindeca.sl bottle ~il inflama~me ciilar urinare,
precum ~I retenlia uli'inara patologiQ.a.; Avirid in aoela~i l1mp 9i efe.ct usor
laxati:v, este rscomandabll mai cu seams psntru 0 cure de prlrnavara,
Ds dnd am anat ce efectcuratlv au urziclle, rnl-arn Great un obicei din 't3. f~pgJ
0 cura de patru saptamini eu ceai de urziei, prrrravara din planteie tim~r~ ~1
'1ci~mna' dupa atava.,.cind rasar iarai\ilire. tinere pretutlndenl, Beau
'tlimineata. pe stornacul ~o! 1 'G:e"Ei~e~, 112 ora' fna'ints de micul dejun ~i '1-
2: cestl pe parcursul' lila!; i'nghititura cu In'gh~itulr1i '9i csalul dinaintea
rnieului dejun trebuls baut in fng.h11fturi micl, pentru a-i
65
mari efecn,l. D'upa oastfel de cura de ceai rna slmtsxtraordlnar de bins ~,i am
deflecare data senzal~a ca pot realzaoe trer on mal multe luoruri ca pfha atunci.
Familia mea !iii cu mine n-avem nevols de ani de zlle.ds rnedlcaments, Jar au ma
slrnt pJina de mobllltatesi tlnerete. De altfel" cestul: nu-l delco rau la gUist.
Sa o~ra fara zahar: Cei sens.ibili pot insfi adauga cava mI.J!?ete:1 sau menta.
pehtruimbunata*frea.gustului. fn medicina pbpulara, cura CLJ caalul de urzlci effie
prop,usa,' pe 0 durat'a: de mai r-nulte saptam'ihI rn afec~iu"iJ.e hepatlce,
blllare ~i splenice (chlar in oazul tumorll 1.21 spl'inili); lasecre1ii abundente
ale ,stomaculuii sf aparatulul respirator, la crari1pe~'e 5:1 uleerele siomacale:~
la ulcerele .intesfinal'e ~i bollfe de p;iept Psntru a rilBh~ine valoroasels
.substante active, cearul se pre para doar prln oparire,~Ca mijloc profilactic
insa,,' S9 bsa 0 singura ceasoa ell oeal de urzle! zJlnic,'tot timpul anu~ui.
Este··de· rnareajutor 5i in vlroze 'sl ili,fectii ba~c1eriene.
In hldropizii, urzlca ,a]lJita prfn extragerea puternlcaa apei dirf lesuturi !'iii
cav.itatile naturale ale corpu!ui. Datorftiisubstanfelor sale active he mate
poetics, ests detolos !i'i Ih cloroze., an:emii ~~ aal;! boEi gr,ave ale stng'elui.
AsocJata cu aite plante rnsdlclnale, urzica este toloslta cu. sueces ~i contra
leucemlel (a. se vedea artlcolul despre IILelJOI3mie", pag, 11,8). Celorce sUfera
deprite'fel de alergie.{~lgutu'ta!iul de fin' intra. aiel), le recornand sa beaceai
de uriici 0. perloada rna] rndeJungat~t
Ou dlva tir;op ill urm~··am fficut curi:q§tinf8. cu 0 rems'ie de circa 50 'de ani
care trsbuta sa Roads! pen,!ca Bin cauaa paruJllJi foari,e 'rar. I s-ar 'fi distrus
astfel ,~i ultirnsle radat1ni de par .. Am statu.it-D sas~ spate pe cap au
infu.z:ie de urzic1 proaspets ~i sup'lmerit?lr. au tnfuzJe' a~n ractacirii de
urzlcl, Ml-a urrnat sfatul ~i s-,a putut vedsa pe saptamfna be trace-a cUll} parul
s-a reqenerat, rncepind sa craasca ~i sa S8 ihde~9a5ca din nou. Foarte
binefacatoare pentru orics par este Unctura de urzlca, pe care ne-e putsm
taceelnpurl din ra.dacini de urzlcl sccaee. dln pamfnt prjma.vara sau toamna (a 'se
vsdaa la "Maduri de folosire": ,,spala:tul pe cap" ~i "Tinctura de urzica'!). Eu
tnsaml mr masez zHnic plelea capu~ui cu aceasts linotura, PI? care 0 ial-l GU min,s
chiar ~~J In excursli sa,u ernd c8:Jator~sc ca ~~ l~n preleg~ri. Efectui
e.ste.~vtd91nt pieleacapulul n-are
" brIce spasm, indlferent de unde provins, induce tulburarl al'e i.rii;ga~l&i
&angvine. lin. ,aceasta ·situa1ie sa recpm.anda ~pajatU'rire ~,l bails cu ihfuzie
de urzlci, Acel~~,i ~ucru 'este valabil !?t in caw I' special al stenozet mitrale.
Sa apr:~aca bustul dsasupra cazlf:, ;se spalareqlunea lnirnll cu infuz~e caJduta de
urzi~.i1. masind usor jnacela~i tmp ..
66
,(3 femeie din B$vafia In' wrsta de 51 de ani a 5uferit timp de 2.8 de ani de pe
urma lcJ,nei fistule. Bro'fesorbll consults! a considerat 0 operafis ea fHnd
problematlca, in:trucit fislula era plasatii pe obraz, pe osul molar. In anul 1978,
.,8IG!;l'8.sta femeie nefericitii·s,"a adresat unui tarrraduitor, care i-a
ar.Bt:a:tt mai 'ales toarte mua,;¥j intelegEir:e.· l-a prsserts a!imentatie
veg6tari8M:'cu fructe ~i legume crude ~:i !;:i'irhnastica r.s:spiraiorie. Starea ei
a tlevenit mai s;u'portabila,fara a fiinsa verna de 0 rnsanatQ~rre. In mai 1979, '8
inceput sa. acune Rrimele urzicl prosspsta, bind zllnic 3 C€?tf CD ceal amestecate
de fiecare data cu 1 Ilngur~a de bitter suedez. A sorls: !:;Dupa exact 14 2:118,
fis~Ulq mea din obraa se vlndscase ~i nu mal avearn nid 0 durere. 9i a9a .~ r~mas
pir:if! az]" (28.11.1979).
A.ud tat rnsrsu cu buc u ri a des pre cif de rnu tr~roC!l'i1enj atJ cunbscut"~:i'
'srrrtlit asu pra propriului tor organism putersa lecultoare.a urzicll, AstfeJ;
rni-a serts de.ounilGl·ofemeie ca. tuni de-a rihdul a baut zilnlc oBai de urZ!ici.
Nu numal oa a scapat de Gripe senzatie de Gbo~aala, de epuizare,Tn ciuda rnuncil
grs-je de. zl cu zi., dar ;,a disp.arl:l! ·~l 0 bali-tura purulerrta, care n
prici(Il!lise niliite dorsrl oe sa intindl'!'-8u pinS. fn cO'lloP.sa,., d,e cars:
n-avusasa illSB timp s.~ !:is iMgrlJeasc~ din Ci3)U):.EI rnuncil e:o;:ceslv de
jrrip9v~irator;:tre;la te~ ~i 0 clu,perca la unghii. la a carei rndEipartare priM.
9P,er.atie nu S6 putea deolds .. Da, ass poate ajuta bun-a ul':Z.lca depuraiiva~j
hematopoetlcif, 'ps care ciri~it ,a~ recomanda-o, tat n-ar fi suticiarrt, 0 alta
femeie rni-a ser!s ea urzica s· vlndecat-o de 0 ,e·czema care 0 chlnulse ani de
zile. Astfe.I' de sorisorl sint raze de lumina in vlata mea. Ele-.m1 erata C8 ne
putem baza pe bunels noastrs plf)nte. de leac1 oriurrde la-sm falosi.
Oda:taL a vi3nlt la mine, pli'ngmd, Utl b}!trb<2lt 'rl~i vwstnic: Cu·lrei anr iii
urrna se irobdlriavlse de grip'~. De atunei, urina sa el"~f rnaro filchi:; ·~i
sutarea denlste durerl de. ca.p jnst,.Jp.ort~bil8. !Nu i-au fbjosit ntei nUrT!
6roasele rnedlcarnente admtnlstrate, n'ici lnjeCJille fin. ulttmul timp tn
re~ilJne~ GapUllJ.l)· Dl'iTlpolriva, ~igrenele .;au devenlt tot ;n:ai acute',
f[llcil omul ~m m pr:agwlsltlucldenl. t-arn dat ~_uraJ1 1'm:lrymlnd\l-·1 spre
uralclle p~oasRete. Urma, sA beS! 2"1l.ilitri d~ ceai, r~!Rirt)Jz~tiJje
PEjfCu.rsu'rintregiJ·li~e'. Dupa.patru .ztle·m-a·anuntatt~lefol1rc cadurerile
.cls :caR iT! tr~c.us~f.a?total. Cev,a. mar tii:i:lu rnl-a t~li1smis printi-o
fein1eie ca se slmte mal bine acum dedt Tnaihtea gripei. Folosi~i '~i dumneavoastra
ur.zicile proaspete, tlnere, in special prlmavera, ~i faGeti ell ele 0 cura
67
.plclorulul pina la calcTI. Acest lucru esterepetat de 2 orl, tartn Incheiere 56-
trees: urzica de la ~old 'in jos peste sezut, Se procedaazjr 13 fel =;1i cu
alta.portiuni afeetate .. l.a.urma
(medic dupa un timp, acesta a intrebat-o rnrat N-ati eperat? Dar nu ee veda niel 0.
clcatrlosl'' Excrescen,e~9 d~spa~usera cornplet ~j femsia a mai punn.benetlcla de'
un amurg sanatos 'al vietil. Ni,j trsbuie sa ajun'gem atit dedeparta Nieiodata nu
se p0s1e forma ceva malign,. d~ca pj~ lingS. faptur ,GEl 0 pretu!rrj p~ b!.Hia
nciasrra ur.z!ca, n
Inca un sfat bun: Incepeti chiar astazl 0 cura de ur:trci. Pienta uscata ogasiti In
orlce magazin speclallzat. i'nl!itat~ plantele noastre rnediclnals jar- If! e~~ral
Echlpa!i-va primltvara cufoartecs ~j manu~i ~i iei?iti la aer liber, in natura lui
D~ri1nezeu~ Ests, 0 , mare placers sa culegi urzicile s.tngur, sub cerul llber a!
Domnulull Cu oil stilt utillzate mai proaspete, ell at~ mal mare oeste, corform
experiantel, rsuslta cur~tiva. Gfndi~l-va atunci 51 la d provizle pennu lerna, In
vsderea carela arf car rnai bine sa cu~egeti u~rzfciile 'o:a luna rnai.
BucLlr,aii·"va sa putetl face asttal singuri cava Ih tolosul sanatatii
dumneaVo8stral. .. .
D9,ca vrati ~§. va 'lnfcwma!i " la§latw~ qu alter lrtjlizar1 eficj,ente' ale'
u.rzicii, citi~i btosura "Ma'C.i~ Treberi's Hej[ertolgei', aparuta la editura W.
Enns(h91~r.
MODUIRI DE FOLOSilRE
Infu~le: A SEI folosi 1 lingur-ita (~u viii) Ia: 1/4litru GS)lpa; a se,op,ari
doar~j.a S!9- lasa sa .tragafl put1h.
-6B
. Pl.Hlintr-G. oala 'de SlilTi cu ap.a rete'9j' S9. ins@!zes.C: inest, p~, foe mlc,
pina laflerbere. 'S§.: trage 'oala deoparte-si sEhlasasa stea- 5 minute. Daca.se
Iolosesc rid3.Cinide Lii'2]cl,' ~e~pun\2' mTInl prine,de'~Fa('j~ci!li sa stsa
peste' noaptein apia reos, se'rncalze~te totul a. dbU,B \zi -p:i'na 'dii'( in'
dO:c0.t s;i s~ lasij $8 stEfa 1 p minUl$ .. lPeRtrlj s~~l.atulpe' Gap aU' tt"ebui
tntr~bld1nt?it ill" aesst caz s2ipun m'edic[naL
fig
MOO;UIRJ DE fOlOSIRE
Infuzie: 1 I~ngurita. (cu virf) la 1/4 lltru de apa - a se opari dear. a. se la.sa
pupn
in repaos. .
Comprese: .3Iinguri!e (ell virf) la 1/2 litru de apa - a se opari, a S8 lase putin
in repaos, A S8 umezl drpe cu tnfuzj9' ~i a se aplic8 astfel cornprese ealde.
Adaos la bala de !?e;l';ut; Ase vedea IIB.alde sezut" la .Partea generala.'I (se
toloessts intra_8ga plental).
1Q
. Ptr:H~,tul ,elve~i~n~ K .. U.~ nzle rec,o. m._. El. ~d$:·celor pa.~e trabula sa
depuh~ 0 act. iVit. ate in. ,te l~c:jJ' ~uala pens,eplta :sa·,~a.aoest csai calmant
malrrte de culcara, EU;La Q memol':i~. bu.na ~J . , -. eaza sen:;;::.atiHe de
ametealii. Arnestecat au radacirii3) de telm§:.--rrllatiJfaae~ bil . !Ue nervosse
'~i ,S't;ir;iI~ ij1eiancolice, Chj(:jC ~i fn GE!~:uf1 icterulu(al nlsipului in
l)n prsot mi-~~q~cfal'~t "lap'SilJs~dl,e mej~ marl a;u ~~panlt rn 14 'zi,l,s in mod
surpri nzatof dj3.~0ma, ventri licii ,an;l9stecate cu coada- cal u,~uj (rli paqi
eg1ale, 2 cestl ps zj), Chiar in: tlrnpul prec:Hci:lor iml seapau cuvlnta
lmportanta, Dev.eni8.81ii1l n8s~gur sj nerves.
71
~'" "
.. _ fJ,amlll'L.·
')Ii, - • <
\;I1SC~ .
, A.m f<;lst ades'8.~ tntrl3ba~a d~-i~.ela!Jd ~t1t de,'mu\p{ls;r.;I,IJ, t;:iM:c1 ~$
raf3.i sa spDn~. c-a.ar
'vindecat.. .
Iismar trebal sa fa.Q3 o,data, rnoercareade,. ~., bsEj:. Tn mod r.eg:ulpt; tl.mJ;l
de ae,~ ·,putrn e j~.matate de an ceal de'vlsc:. Daca'slie}1 ,fufbm'ari
hDtmonai~"r~C:t!r:g§!i\ Is Vise - veli alr.!Une un ·rezuit:$ e~tr:aordln.ar .. fn
aeest cazse prt;;8bdumlhimBm '2 '6~~tl· pe zi" una bJii,.ltii· dlm[ne.ata~i uria~
s~al"q..
72
aiutoare. "
- Din multe SC~i8J1).r,i ce-rnl ~iht adresate relese Gib'Ja,r:meni CI!J hipe.rte!
1sj!;Hle arter.iala~ tulb!J'r-ii~i s~rL(!)fi~8 :ial~ oi:rgu:lali;ei .:Sihg:e.ILlii
mole,~aIa,,, tulbLirarl cardia.ce, d_Elei ~i eli tulburari in ritmul activitatil
cardiac·~., ~er:tilil lips'a q, ch~f ,de: mUr;Jc,a au scapat Tn stwl1-.:timp de
aGeste:§~par~rr'!;:Jfal~e VI~J;'l'iIUr~.;sia.~ sim~lt r~ua~J bihs, .(e(1~p~tindu~9i
bucuria ,dfNa..miJnci. ZHnit;~ cemi GEl 0eabciley(sc p:ir,e~ara:ph'a~;a-numjt!J1
extra.ct r:e~e.~i baul inoetLlI CU lncetul va vor norrnellza ~j ~njma, ~j
cir~Gula}ia slngelui, realizin:d asttelo putere mal mare de munG§,. Os aitfel, oar
trebul electuata macar. 0- data ps-ano cura de 6-sapt~mmibu caal de' vise; asttel:
Ss beau timp 08:3 saptam1ni. c~e 3:cs!?:tipe,'zi',1imp. de 2 saptamfnl cite 2 cestl
pe zi ~i timp de 1 saptanlina die 1 cea~c.a ps zi, CirculatJa sirtge!ui $i
tensiunes arterials g,-au refaout fnace,ste 6 saptanifni. Pentru ca stare~(tnJna\
sa S6 msntlna constant, ar Ii propice 'ca limp ds-unan sa S9 bsa in contlnuare in
fiee care.dimineata·dle 1 ceases cu ceai de vise.
78
"emeii. 'v'iscuJtrebuie spalat bine ~-i preset, CIT Ie inca in .stara umeda;cu
ajutoruI sto:rc,atorului electric; Sa iau din acest sue citsr'25 picaturi 1h putina
ape, dimineata pe stoma cui 90[, 1/2 ora lnalnte.detnlcul dejun, ~j seara rnainte
de euleare.
MOOURI DE FOLOS!IR'E
,P,r,epa.rarea cea:iuluI: Geaiui de' vlsc-se pregate~€i, doer ea extr~€t rscs. ,Se
puna peste neapte la, maeerat l' lir;Jg'ur~a {Cl!J vin} de vise in 1/4 'Htm de'
apa, diminea;ta 'sa incarze~te user '9i ~8 fiJtreaza: Dada 'aste necesara 6
eantitate mai mare pe zr, atunci ceaiuli artrebul sa ijs past'rat intr.-un tarmas
clatit in prealabil cu apa,' fierbinte sau "sa 'fie ihdllzit de fiecare data in
bain-marie.
Pr,epararea anfiei':' BGbitel,s- proaspste, abe ale vlSculu~ ,sint amestecate -(Ia
reDe) GU untura de pore; pl'na, ce 59 tormeaza 0 aliiis (5e foloseste extern I'a
degeraturi l.
IERBURUjE SUEiClEZE
1 a gra,me de aloe"
lerburfia suege~9 ,r:;'~ pun 180 rnaoerat in 11/2 litru de rachiu..de secara
sau.de, rachiu bun de fruets d'9,38-4Q'1j;, rn~r-o stlGJa. de 21itrl cu 'g:itullarg
~ijse lasa sa stea 14 zile in-sear€! sau in aproplersa ma~inii ,de:Q!atltSe agita
ziiniG', de asernensa Jhainte d'e filtrar'ea tntr.:;o sticla mJctt sau inaiote de
fntreb:l!il$re., Cea~aJta cant~ate' poate' ramine' timp nslim1iat p~ste' plante: Sa
toarni'i I[Ghipu.llh sti,ele rnld care sa astupa. bine ~i'sre pamrsaza la rece,
Astfel se poata p8stra acestelixff multi ani. Cu dt'Sta, maimu'lt·cu atit este mal
eficace .
. ctnd nul nostru avea 6 ani a fost ataoat de un cii'ne ~up .!?,i muscat ingrozitor
de obraz, Ni~te cloatrlce ro~u-inchis: l-au aparut m~i tirziu pe ia:ia, de la nas
in jos ihspre gura, In "Manuscrisu! veehi" se poatecltl :la punctuI33 cia picatutHe
Tndeparteaza toate ch;:,atrlcel,e, chlar qadI: sTnt vechi, semnele rin'ilor I?i
ta.ieturi.le, dace. aosstea sint umszite QiU ,91e pine. t:a de 40 de ori, Prin
urrnars, am umezlt zilnic clcatrlcele fiului nostru, saara tnainte de culcare.
Foarte curind au dfsparut fara urma, chlar ~! eele care
75
a fernele a suterlt mai rnulte lupl in' ~~lr·de 0 sil1u~ita fr'o:ntalia pu.rulenti
duraroasa, Respiratul prin nas era lrnposibll. In paralel avea durer! de cap
insuportabile. ,Antibioli~ cele puternice ~i razele n-au aJutat.,o.$l-a aplicat
atunci peste noapte compress cu bitter suedez pe fruntsi. ochl sl nas:-A-slmlut o-
usurars ir:1Qa'gela,prir:na. utilizare, Dupa3 compress PUS8' in lloPlile
urmat.oars, caile Tespi~atQrii" i s-au dastupat, iar orin nas. S-6U seers 'dopurl
marl CUPUf:oi.
'astf,eJ d.e boala ingrt'~zlt~are~'I' .Psste 11 oapte , dupa 8,1, patrulea copll"
rni-a raspuns, Bruse, eel! sa zlcern a$a :pest~ ncapte", femeia'aceasta.'tinara !
ili dragula a devenit: infirma . .A fost dusa-'in Gerrnarfa din doctor ln doctor,
niiTleni n-a putut s-oaluts. Venaa de patru ani, periodic, de doua orl pe an, lei
GaUspach la dr. ZeUels, care a trebult 88.-1 spune c.a putea doar sa-i atenuszs
stares. nu S"-O vlndsca Halul ln oars arata cmt! a epucar C€fa~C~ de( eatea CU
laturils :exter[oare ale ml1nil'or ei schlloade rnl-a strapuns lnrna, Am sfatuit-
Q .sa.ia b'itter susdez, care sa putea procure etuncl in Germania sub denumlrea de
II Cranca,mpotl. Astazi jln multe farrnacll !iOi drogherri bifterul susesz dupa
r~~'sta indicata .. l-am ~pt;J~ s~ S9 aga~e dE! ~l oa de un pal. Asr.fa fosf-ih
feb(uarie 1004. Tn hma s~ptemDrie".~ aceluia9i an am, primlt un telelon din
Gallspa~h ~lin partea tlnsrel 'femei, tl!Qindu-ma '-sa vin s-o ~au in
Grl'e:skirchen de la ·auto:buz. Inti! a['l1 r~r:n~s perplexa, apoi extraordtoar de
rnlrata crnd din autobuz a co.bortt' 0 femeie tina.ra .. rftind ~j numai
sprliinlndu-se in baston, Crisparea ,i schilodirea nn:ilnilQr tljs.f?ElrU8Sra, la
1'81 ~l o rnare parte din deformarile OEf la piciJoare. Numai !~ p1dotul _sting
mafaV6Ia g-ehunchiul, ~r gl~zna uhlflats. ~i aceste umflaturls-au retr,8S total
ptna pe 3 august
16
1965, sed un an r:nai trrztu. A venit atulllci pentru ultima oara I~, Gallspach.
f.ara basion '~i campletr.efaquta. La. nasterea celui de-al patru'le'a .copil,
sl)rerisera !i?i r!niohii .f?l'ei deClat"fl?asera peste noapts aessts de.forl1larl
ingrqiitpare. Pusese de 3 9tl pe ~zi 1 !ililgur~ de bitter"s,uedez in plitiM'a
ar:;'a. oaldu!a !?j' n ba,us'Sc {~pattizat in po"riil,inainre ~:~ dtlp:a flecare
rnasa, in ing'hi~ituri micl. DS?iier:burllle emu macerate in rachiu de'se,csra;,
rinichii au sU,1J,ortatalco:oluL
Vreau :sa mal rn~k ~J ~I,te rS2iultate ,ale aotiurnii iricredibil!3 a ,bitlerului
suedez. Am aflat de lasora mea G·aretr.~je$t,e fn, G,ermaniaJ:;~ '0 !
i::Urto~ttnfaqin' Lelpzig 1?[,a petre out deja Hi ani"Tn .scaurnsl eu rotile ..
Aesasta a loewit in timpul razboiului IruPraga.:;;t"1'n 1945 afost gonita
rnpivFlilaGa~~l - eoarta a mii d.e cgernn~mj.,·Aco.lo ·a tr:ebl1it· sa raminSi
saptarrnni ii:m;~:gl tara: sa, alBa. Jl:a.le· sau !il-it(;:,e¥a'.d'e~us sub ea. Mal
tirziu a ajuns ou !;l.otul ei la ~eipzig\ CllIrllnd i S~<;I].l i'liit lIlilitte
qefarmarl fcarte gra;ye aile arliculatiilor. Pina la urma nu i~a mai [ameS decit 0
via:ta tU.lsa In scaunui rularrt, Am afla! de ac~asta tragedie.f,jl,bia atunol
dtl1Gi barbatutei:a 'm~rjt bruse" laaind-o pee. sarmana paralHioa singun!;, feroeia
a- ,tr.ebu.it s~-:;;j pa~'aseasca locuint~ ,~[ S~SB mute 'intr-o alta camera
moJJilata,. Nu ~s.r~ t;lermis sa ss tr.imlta dln Austria In R.D.G. plante
msd,icinE'lle sau alte propus\3 :as~r'nahatQ~re, unor me.dlca,mehte, Trebuia ceQi
sa precau de f~ecarl? d~ta ierburile SL!edeZ9 catre LeIpzig dintr-o loealltats
bavareza' dE! granite:, o data ta doi.iEi hrni, CUrfnd am prirnit SCrfSO(f
pline,dertncredere. 'S'olrfava lua (;Je treLartpe' zi rn'Rutfna ap~ cite 0 Hngura
de .. solut}a repart1z~talfThainte ~J dupa fiecare mas~t [Incet~ilflcet,
deform}§.rile au inceput sa S:8 ret.rag~. ~i tncheiBturi!e au deV8rlit mal
moblls .. Ne ,rugam ~ui Durnnezsu, ea di,1i l(;;1!ipz.[g $f ~eu dir:1 Grl?
S:kirc;n~n. Dup~ tr~i !Sf~rtLlrl as an schimbare.:; a fost .de asa natura, i'nell
capca,e odinioani era imolJila., iar acum in convelescema lentil ~h·a paras!!
pel71tr:UI prlma data Ibcl:Iinta dupa 15, ,ani ae scauntu ratil'E!. Sa i:ridr~R-tfl
sp ,18 bllilie.RutEi!c:l £l.im n~u\s,~~~i. ~R~le'sjpgur~,Qeamurlie ~] sa. sa ocupe
de alte l(ep~ri 'zjltiirp~ Fa c~(e pfnp. atun~c~ l_l,rfa9~se,r~,: dlv "
t;:iam~~[ s~ri~~r~. mitts, mare a tost Increde~ea sa If! O:umlil9zeu III lll;npul
bplil. CUI . ar,ata. U[lT)~toare'a mtlmplare:
Un tel din f~ta ferestrei a devenit in tlmpul bohi bucuria vre~j ei. Inverzire89l
inflorirea pa.mu!ui, in9.aJbenire,a frunzslor ~i agi~tia ves~la:a pasarele~lar
prntre. ramudle gola~e in vrsms ,dei~rn'a i-au fast a~~!-Jrsa de "ma.r(jl, bucurie,
l-a ni~J~l-!mit v~:;;nlP DomnulLii pen"fru,aceasta mila a-SA.
A mal avut lee un neeaz elf: am stat la.Offensee. D fetlta de 4 ariisori a test
tntepata la brapn, tlrnp os sescalda tie, a specie ceviespe mare, f9arte.
vsninoasa. Bratul s-a l!rri~at, dev,enind difor:m. M·aYn dus sa ia'u bftterul
sU:~,d~z, Inainte C8 p'arintH ~i capilul sa iii apucat sa ss lrnbrace, ani. ~i
venit 'ell cornpresa. In trnp ce fetqa mergea spre ma~~na" l-am pus v.ata urnezita
pe loeul urnhat, Ci'nd am'i:llufls la rnasiria - aproxirnativ 'ir~r miriwte de
rners -, umfl.atura scazuse deja, N-a maifrsbuit eonsultat rnsdlcul,
IPeste noapte mi~am, pus 0 ..,ata, umezita CO bjner suederz ~i dimineata degeW'l
era iBr:aS'llrlormaL
Am avut oda~a mare ghinior'll pe clnd rna aflam in spaliltorfel• Era pre VI~emea,
dhdl ma~ina die spidat spila fwa aimps:z.1. Aufele deslul de i'm:;''lcte, it"ltr,e,
ele 'l.rebuau sco,as'£! au ajutoru1 unui bat de lsmn, Fellil mew asia sa: lIe
118ZG,!V pa taale: rapid (jii cu mult alan. Cle!/l,tele a aloneear ,I rn-a pocntt
ow 0 putare 6xtraordina,ri dlrect'in 'Dchlul drept. Innebuni'li die durera ~i pe
jumata'le orbita, am b~bfrt pina Iia e~Eijul inlJi. Cum am pus pe oelli compmsa
Iurdata iQU' hitter slJedez, au~l inoetat dur~:rUe cump~fI;le. 1(:) t;:lilpi, mal
tirziU rn-arn uitat in ogUnd! sa-mi admir lsprsva Ochiul era incQnjura,t de
vina,tAI. lllnihd 0 Yai,a umeda pe oeMi, 'zalatA leu un saculet de p:lastic~j
legata cu un bade iimpawri(, m-am dus dupa un mert de or,a j.ar ~n spalat'Orie.
Cilte:va 2'i1e ta rind m~=amr pus peste noapte cempresecu bitter susdsz ca sa
impiedJc sa se poaMl forma ,cev8,rau in fundul ochiului.
Anual merg Ie eura I,a biila Kneipp din Muhllaok~n.in Hmpu'l uneia dintre: ,eden.
sora.-,~efa m~"a a,dus e 'famei:9, care,a intrarln camergj in urrna 18l,Gcco~+a Ide
dulere. Se' clninui~ cu 'CJitz:e bmare plrt9rn~c:e ,i voia sa~i dalJ un start
Numeroo5,ele medic8JR mente ,ad'rnlniStrate, ny-i iu~~era de nict un 3Jutor ~1
medioul i-a l'Ieoo.mal'uj'8t sa, Sf! cpsreza ne:aparat. .AlTI rlulg~-o, ~~"'~e
de~b~aee !?i i.am,,~~lic.at~!,oompr-.:.~sa., eu .j~r,l;)uri suedeze pe rei;l,~unaa
Ii;lllHara.; 191 astfel de ccrnprese, I=l,~alea .treb'ule,unsa 'ull!'resJabil ell
un ura de pore sau eu ali Ie de 8I1m"ca, intruoit aHfel alcoolul sr usca IP elsa.,
Se pun 0 bucata die Vqt~, 'ummjti, ,I bina stoars~. fle loeul dureros, una de vatl
u,icata ,~ unade j:llastlc deasupra, p,entru a il!!lllgura ~z[llalia, term['t:a ~1
se leaga, eu QI .c1'l''Pa.Dup~ scomerea cotnpliesei. p'elea 1rebuie pudJrata,
pentru a avila ,0 inro,IIII'B ssu minciriNi'. Toomai voiam sti-i trag f'Bmeii
porijartlfJrull peste CQmpr,ijsa, cina s-a yndrepta't din :~ale, e;.:damind: "Mr-a
'~recut erlce- dLJrere!dl A soapat'in timpul cel '1'1ai scurt de. tot raul., Mai
'tihJu a fol'05ft picitmile nu flume] sub forma de comprese" ci ~il intern, ~,i
anume ~uil1d de 3 ort pe zi efta 1 "nguri~a. in pu~na epa sew pu~n ,c;al de plante
~i CJiza nu s-a me, repetat.
Ave'am de enl del zUe grijl de c. 'femeis' 5ingura, Numai ea fnt,ele:gema. noaslra,
E'I a mgreunata. de auzul er s .'Qb. in ",Manuscrisul vechiD scrie; 'HEile
Il'iea:duc ,i auzul pter· Id'~I." 'Deel" la c~ri'ma me,~" a tr:e'Oult ,sA .. ~~
~rl1,BZ~asca in mod sista.ma!~_ urechea eLl btrtter suadez. Degetul arat~t()rr
~rme'Zlil cu PJlcll~tun este 'ihlfodus: fn ure.clis. Nu ljebwe hi nlcl u~ si. sa
picure in ramHate rirrduri !lotin ulel in urech,8, pantru a evita mih?arimj!I~J.
,~emera .~~~a ume~it, o9ncomi~em ,I p0r1!iunHe pin "Jurul,_p',avl!i~':l~lul
u~echil, din .Il;JIul ochl~or. apOi tJmpl:~e ,~'lftuntea. [)eade,'ta a jlnceputsA
auda, ~a.ril~i ,~n" in acela~i limp. obrazlLi] l-a ntmnerit, c8p~b"nd prospe~ma.
Fiind odata trmmB I a ootmriiflea dmtr~un auto!?uz ~i, dind cu fata de p,imT[1t,
tQt.lerburill~ suedeze au 'Fest acalaa care au pus in ordine c brazu I "'nat La 1
febl'uarief:;;l.m ,enrversat'a, 89-a zi de na~~ere. A.cum alUd~! din nou !?:i ne
plJItem intelege bioB. De aUtea. cri imi relateaza oamenil care,..mi asculla
rprelegerUe ci dat,orita biten-llui s'ue~ez ifi·au PlJitut lasa eeoparts apar,a'~ul
audltiV'r,c:a.cl aud iara,1 normal. Prcaturil~'~~t~ d~91 rn eaz_ de auz~s!i1ib 2i
p.~ste tQ~ aoolp unde,:fll; in~ tern, fie exJle m. epar dlu!'en. a ~n:g:e:1ie'
sangvII119 bun;1 realtZaiJ OOtonta aeestor plcaturi ~n12".urifoarte rapid dur,erU:B
din ~ons~e bolnave. lOeaeeaa este lndlqat sa 'I'i s'e aip11ol1J epUept~cnor ,camp-
rase eu blttE1'f ,sue-de,z p9 regiUr.1BSj.Occipi1ala. Cauza rCr~zeldr 'ds epilepsie
re!ildi a~esea in prim.li ani ru Vili~l; peate fi vQrba. 0;131 0 cadets tn cap sau
de un ~c din copifarie.
eLI ocazla. unei prelegeri' th:1ute la Galfspach' a, ve,nlt la miner \.Jf,J tfhlr
'~re suferlse un accident ,de mac~na groarznic ,- fracture dubls a bazei
cranaiulul. Dupa vindecares. rlnilar a Inoopul s-a ~lbA liilnf'c c~ev~ ,crlz;e
deepll,epsie, l~C!!m5F.®lJi~: 5il"'~i puna comprase cu bitter suadez in re'gh.mea,
dc:.cipftala ~i sa bee zllnit: 4, oe~tj' ou ~ea' de' urzlci fn
78
medicul, .
Daca ms trezim bru!sQ'"cL! "un guturai eutoate efectele lui sseundare nsplaeute 'ca
oboseaUi. lipS'i:'j.de.putere, senz~tie.d~ pr,esiun-e in regiL:!nea fruntii~i a-
stornaculul, ssts ~ufiG;jent sa tiiiem la· nas un t?J;mpoJ'il .de· v,e!ia amezit
C,U b.;ttef suedsz ~i, 'sa inspiram adinc. Unec:jiaJ vqm ,simti o usurars iii zo.n~
fruntH !i'i a nasuluL Dace race ala ,este m~i avansata~j au fast deja. atacate
bronhijle; .se inspira'picatudle cu gura desctiisi:i.9i in aces! caz sa· va resirnf
rapid un aiutcr, In tlmpul epldemlllcr de .gri,pa S9 j.a Zilni,c ~ lingUl"ija,
uneorl poats ch~ar 1 lingura de picru:uri cu pu~na apa'calduls; astfel, devenlrn
imuni la gripa. Oriunde aps;r durerl, lerborile.suedeza ajuta, iuate intern sau
toloslts ex
tocmai era laGOnswlta~li .: ln, a~tept.are'a·l:ui, rm-am pus~ ~ compress ell bitter
susdez fh ZEN18 renala 1jli ciHd:o.a soslt, durerile imi~recuslera. ~ram destul de
strngl·H3rita :ca"~i plerdusa limp pretios veFlir::ld d:eg~aba pilla la mine.
11118& e'! a vrut nurnal sa !?1:ie cum de;.mr tf\:lC\..l.s.e. celica atir de
r~p~d.~; Cind a a:qzit ca ma ajutasEr cempresa, mi.la spus: ",Exceient, atune! n-
are rost, sa-}i mal" fac, fnjeCfiel'! Sl el era un adept al lerburilor susdeze.
Intotdeauna cihd mer.geam la al'in Gabtnet. fmi,spuniaa numa1 am: tI"e.,nu~~i
pre.scriu. ni:nni;c1 dear al ier:burile· tale sued:e1zelil Ela fost :~i eel ,oam
rn-a ajutat s!i cunosc mai 1ntj9:ap~oape mults alte plantemedlclnale
~'iinsemniitatea lor,
A venit odata la rnlns 0 female batnna care rnerqea de mu~i ani, Tn baston. Era
complet strimoa di'n cauza artritei sl a reumatismu'lul, nu-l mai folosea nici un
medlcament, era la pamfnt din punct de vedere nerves, A baut de 3 orl pe zl cite 1
Ilngurifa. de birtter suedszln ceal de urzici Si3U deccada-calului 9i dupa. trel
s~pts.mini am auz:lt.c~ putea deja sa. mearga fara hasten,
- Este cunoscut faptul c:a cele mal multe recvtemtlri, sTnt ihjurul zllei Intrarii
Malc[i Domnulul in biserica .. 0 crntareata din .cor s-a ranit odat,a .la patina]
cam in aosasta periQ;a~ra, FUnd numai pl!tine ih cor, Ii 'resimteam lipsa foarie
tare:. ,Dupa. biserica, am
79
\hl:iln:it-o iin oras .. Mi-a spus ea-i era imposib11 sa urcesoara abrupts de ~a
cor din Gauze genunchiului 1nlepenit putirn mai tirzlu rn-arn dus la ea cu
ecnlparnentul rnsu penrtru cornprese, Cum era sona de rnadlc, mi-:a privit sceptic,
pregatirUs,; l .s-a schlrnbat insa parsrea citeva dipe mai tirziu, dnd a putut. sa-
9i Indoa19 genunchiulfar,a efQrt, lar a doua zt a putut urea scara aorupta de la
cor tot fanl etort, Lipsea, ~t':lsa, din pacafe, 0 alta cintareata care facuseo
eniorsa Ia gllez:na practicind !?i ea atit de' s~m8,tosul nostru sport de iarna. Se
stla deja ca era 'internata in spitel pentru tratarnent, Gea proaspat Tnsanato~ita
insista S-Q ajut ~i' pe cea~alt~" Am fe;cut-o tara traqere. de inlma din cauza
tratarnentului ei cljnic, insa in cele din urma-a contat Iaptul ea C\~ fi rarnes in
zlua ufmatq~f€ proba.bil singura la cor, R.anita sadsa Intinsa pe sotacu glez:na
puternrc umiJata, In spital tusess sfatJUita dear sa'-9i tina piclorul rldlcatps
ceva, Avea durerl marl. Compresa cu bitter suedez i-a adus lmed'at 0 usurare, A
doua zi a venit la cor, desl pe straz] era un pole! cumplit. Durerils disparusera.
glezna umflata era normal a ~i recviemul nostru salvat.
Intr-o boala incurabila de cancer intestinal - era vorrba. de 0 tinara mama a cinci
CQpii 9i medicul nu-i mai dadea decit ensve zile - am recomandat comprese In zona.
80
In cazul unul barbat de 52 de ani uatat de astm cardlae de zsce ani - care trebuia
sa tr:'l~hita z:l!.nio cite opt pastlls, care nu mal putea dorrni 'dean] 1'ritreg]
decit ~eztnd'$1 care~!?i aruncs la fiecare pas bn:i1t:llainsus pentru a lua ~er,
horcaind Tnsa 10 ace!a~i limp de1i se.rupea inim<:l ~ am f,ost.de parereca
lnsutlclsnra rssplratorte nu-l provlne de la in~ma, G;1 de la fiba~. I-am pus
ornulul pe I'egiunea, ficatului (') comJ?re.sa cu ierburl suedeze .. Intern, Sf
trebutt 6~ ia.fuceptr"ld de'-~a±l:Jr,u::;[ c:Hmin~til,e ~'i serite cite: 1 cea~ca
cu ceal de pedicuta CU, i lirigl!,rila ,cis bttt'er suedez~u::!ia lnauntru. ClI de
Corecta. a tost supozltla mea i=i~a. va:Z;l.:It, ehiar dfn ,grima noapts, A putut
tn snrs1t sadoan-n.a iara~i [mins. Gre'li.!,a lr,1'sufieie~n~,~ rElp-piratGlrie nu-
l mai h~s.a as ani TI1';;ir$~ fac~ nlcl macer un pas·in fata usil c~sel. Bltterul
sue(~j'ez ~i peCJicuta,au real'izat oamellorare am de rapida a s.talli 8al:~;
'lncit tf:~i)He' mai tirzi(!J a Pufutlsa urnble de doua orl pe zi in jurulgradin~i
easel sale, Acum s9"l'nd:rsapta)n0st spre viodecare.
Nu vreau sa v..a. tainuiesc, drs.'gl' cititwri, 0 s,er-is,dare dtn Graz, din zona
Steier: "Din fntfmpi;:tre,s'au p'9ata ma:i bine,z:i~ aiM, vola Dcimnului, am purtat
o'.dis.cLitIB in autobuz GU un b~rbat foatte fP$l rl cit , in vfr~ta tie 7'4. de
ani,. care ~i-,a reG~pafat brusc, gratis bitterului suedez, auzull pecare ,;;i-I
plerduss in 1944i in urrna unsl grave lezilJlili cerebral:e din timpul
razboiu~uil$i-a pus de trel or! in urechl tampoens de \lata urnezita cu bttter
suedez," - '(Astle I de fragmente chats potf dovsdite prin scrlscrll)
Un damn din Bavaria supsrlcara rei,ate8za: IiUn accident rn-a' ranit 'Ia mina
dr~apta. Bittsrul suedsz mi-a C:<;i'lmat repeds durerlle lnsuportabile. IL& 0
ureehesurda 6'-8. realizat au 0' ductaternoonare aproaps un rniraeol:' Dupa aproxl-
naflv zsce anI de surzenis am auzlt.dln nou tlc-taeul de~teptatoruluW -
Cr~isurdomuU pot f totusl ajutati
in aeest mod! .~j de arfi doar lInul singur care sl-ar recapata astfel'al)'zuH .
-81
zllel '
.. Am primit un tslefon din Viana, la care 0 voce femlnin~ rni-a spus: IIVa
multumese pentru lerbur'lle dum n e a v 0 ill S t r a suedeze!" M~-a povestit
ca·atunc1-'Cind avea 12 ani a fast Imiita din gr.8!jisaia cu bocancul ~n obraz, ln
timpul unei axcursll cu scoala In rnuntl, de catre 0 fetita care mergea in Iata ei.
Din aceasta ihtimplare au rszultat in decursol a 4.0 de ani vesnica, S~PJIJ.r~l~i
J!I;;t.xiliace:. purutente, soldale cu peste 1.6 op·eratfi la maxllar ~i punonl
repetate. A fost nevoita Sfh~i mtrerupa studiile, n-a putut . imbrati~a protsslunea
dorita ~i concucea Q gospodarle straina avfnd perrnansnte dureri in reg'iunea
maxHara, Dupa 40 de ani, fiind Tn virsta de 52 de ani, a citit despre ierburue
suedeze, si-a pus cornprsse in zonele maxllarelor slesta rn sfi'r~R 'eliberata de
toats durarlle. •
!,MANUSCR:IS VECHlu
1. Daca sa rnros sau se trag pe nas mal des, SB urnezeste vertebra cervicala, 58
puhe 0 cirpa urneda pa cap, sle alunga durersa ~i arneteela, intaresc, memoria
f?i crelercl, . ,
----a. ~Pustule.le d~varsat ~I eruplii1e de tqt felul, '~e' asernenea erustale din
nas sau ge oriunde pe trup .Sfnt vindeca:te; d~qa s'lht urriezltedes sl blne.
5. Basicile. de pe Hmba sau alta lezluni care apar ps ~imba sint urnezlte
ststsrnarc au acests picaturi; drept care se vor vfndeca In scurt tlrnp,
S. Dijica gitul este infi:erbinl.at sau ranlt, "fnc1't clneva nurnal GU glre~ poate
inghit! m7ncarea ~i bautura, s-a lad.mineata 9i seara din: picaturi. Sa fie !,asate
sa alunec.a
:?1. ale vor lua,flerbin!.eala ~j vor vindeca gitlejul. _
8.. in ccllcl sa se fa trei I1ngulri pUnsj incer, una dupa alta" curTnd se va simti
C\'~inarea. tf\ 9;([ PicmuriJe rlslpesc in organl;sm ga~le.:.~i. QQtt?le§:c
fiG,atL!J, Izg.on.esc teats bom!! de
10: Smt 'ili un leae excellent psntru stemac, da£ '1; dj'Q.er:a: preet ~l nu
pastreaza
minoarurils.
11. Tot asa ajuta ~i in durerUe vezj,culei blllare. Zllnic c1imirj9qla. ~i; s~ar$ a
I~ngura ,pUna, lar noaptea cornprese cu picatur:i 9i teste durerlie vorplerl
cliriild.
s.a ~§e, vite fn ureohe. Ajuta teerte bins ~i readuca cniaq;;i auzulplerdut, .
14, IDacia:o. femEHe are durer) postnata.le ·sa ise dea'tr~i zUe ~Ia rTnd dlmlneata
0 Ijnguna pHna in v.in rosu, sa' fre~pus.a sa faca. dupe .0 jumatate d~ ora 0
plh'nbareH du~a ,aee.e~a peats sa. manTnce de. dtmineata; dar .sa nu la Japte, Sa
nu fie luate
15. Daca 89' la ttl ultimele14 zUe de s9rcitl'a, dimine·;;l,ta l?i seara (1)
lingura,segriibelilte na~terea. PElntru a sc€ipamal usor d,~ pla.cH~l)t'a, se.da
auzei o data la dou:". ore o Iin.gur[,B, pltn~, pin.a~,Ge ,~r~cent'a .'es~e
o~XPUI<l::~ta' fara~d ureri,
19. Toste supararils provocate de icier .sfnt date curfnd deoparts, gaGa S8 Ja de
trei orl pe zi 0 lingura din,ace,ste·picaturi !?1 se pun eornpreee.pe
fica~ullJmflat..
.25. D~lca'Q femeiEf i~i plerde clelul lunar sau aossta ssta prea abundent, la
aceste ~icaturl trel iHs 1?i repeta asta de douazeci de or]. Ele vor potoll cs ~ste
prea mult ~j orecbiibrace ssteprea putin .
:2'1. Daca cinev:a syfera de epllepsj'e" Irebljie' sa: i ~e dea imediat pfgaturi.
E?,oinavuj sa isi apoi excluslv aeast Isac:, caei' 91 fortific8. atit nei:Vii
ataoati cit $i organismul ~i 'inlatura reate boHie.
3D. Dacacinsva are 'fe'bra - friguri mari sau lnterrnltente ~ 9i ests total lipsit
de vlaga. sa i se dea O-lingura cu plo,atufi 9i bolnevul, daca nu si-a rmpovarat
trupul cu alte mijloa,ce de leac, ~i va reveni curlnd, pulsui va.incepe sa bata
normal ~Loridt. de
'31. Pfcalurile vindecasi cancerul, pu:stulele vechi ,~il negii. munile crapate.
Daca 0 rana ests vsche ~r purulenta .sau (}re excresc~nl'e (mu;guri). atuncl s~ se
spare tbtul'bin~ cu vin alb, dupa care sa sa puna pe ea ocirpa u~mi.z:it~ q.l
pjcatuti. Ea inlalura um.f1iiturile ~i durerile, eel ~] mL.lgurii'~i' rami mcepe sa
se vinaece.,
83
32.. Vindeca fara. alt pericol teats ranrle, C8 ar fi fost facute pdn lovire sau
iniepare, daca sint urnsztte de mai multe orl cu acaste ploaturl, Sa ia 0 drpa, ·se
fnmoaie In ele :~i S6 acopera ranHe cu ea. Ele inlarura '1h scurt tirnp durerea, nu
permit nici ar-' sura, nici necrozarea :;;'i vindeca :;;1 ranile vechl capatate
prlntr-o n:linire prln impu~care. Dad~ exista ~i g~uri, atuncl sa.' se pulverlzszs
picaturi~e'in rana care nu trebule'neaparat cur,atat'a lnalnte, Prin sistematica
aplicare ell o c~pa um€'zita, vlndecarea va venl curlnd.
3,~. Ele lndeparteaza toate elcatrtcele, chlar daca sfnt vechi, ssrnnele ranilor ~i
ta.ie1urile, q,a'c.a acestea 8int umezU;ecu ele.p1'na [a de 40 de ori. Teate ranile
care slnt vindscate cu alutorul acestor pi¢aturi nu rasa cicames.
34. Vindeca din ternelle ~i teats flstulela, chiar dada par ineurabile: raul pcate
fi orlcit de vechi.
35. Vir:Jdeca taste ranile de pe urma anmrllor, de-or proven1 dl;r la foe, de la
apa fierbinte sau de I:a gf.asime inclnsSi, dad\, ranile slnt urnezite slsternatlo.
INu S8 formeaza nisi ba~ici, flerblnteala este trasa afaya; Ghiar o'j>i ba~'jcile·_
purulerite sint
vindec:ate oornplet, ,
3:6. Servesc contra umflatur'ilor ',i' v'i'mi1illor, chlar BElea provin dlntr-o
to.vltura aau batale,
38. in anemie putem~c-a, readuc ~i culoarea pierduta, dac~ sint lusts 0 vrame
diminea1E~ Curata srngele ~i torrneaza unul now, fI stlmuleaza I?! circuia1ia. .
39. Du.rerile reumatlce din rnadulare sint Tndepartate, oscs sa tau picaturi
dimineaia 91 seara'9i S,B pun clrpeurnede pelocurile dureroase.
40. Eie vlndec~ rriiinille ~i plcloarele inghelate, ehlar daca ar sxlsta rani
deschlse, Cit S6 p·oa1l:s ~~ des, insa: rriai au seerna noaptea.. sa. sa aplics
clrpe urnezite cu 'aceste picaturl,
41. Fe biitaturl 'sa S9 puna un rnlc tampon urnezlt cu aceste picaluri, Iar locul
suferind sa se tina mersu umed. Dupii"treiz.ile vor cagea;d~ laslrle.s·~u vor putea
fj fhdepart'?lte faradur'en~).
42. Dace. sint inghitn:e,. vindeca slmuscatuelle cTInHor tUrlbati si' ale altar
anitnale, cael !amaduiesc tot '~i di$tn.lg t0~te otr~VUJile. ~~ ~:e.,aplice· §\i'o
'cirpa urneda pe rant 43.. In ¢ai d~ ciLl,m~ sau ar~ boll contagio,ass este bins
daca S€l,ia in' timpul zllel de r:nai lJlulte on dill a,cesfe plc:aturt., :taci ele
vindeca buboalete ~[ pustulale de cEu:ma. 'chler dadi e-ar a~,a dejai'n git
44. Cins nu goate dorrni bins noap+6.a·s:-a la din aceste picsturl rnainte sa se
dueS. la 'culeara, rn caz de insomnie nervoasa, sa se puna pe rnlnla 0 cirpa
umezlta cu
picaturi d~hJatli .. ,
45. Unorn beat poats fi trszlt pe loc din bette ou doualinqurl de pical:uri.
tin:ar ~l frumcs. .
Important; Teate cantita~le indica±ear trebui diluats cu ceal ('ie' plante sau apa.
Din punctate "Manu.scri:sului vee hi" ,en).Jmerate rnai sus rEHes,e mare.~ ~i
minunata putsre tamaduitoare a acestercompozfn de, plants, Se poate spune pS'drepf
cuvTnt ca abla daca mal exista. vreo boe'a la care·lerburile ~ued~ze s'a nu ajute;
~n orics GaL, ele
. Crre 1 linQl!ra sa baa dilua:t~ cu 178 Htru C1e i::e~i de plante, dlstribulte
firnd 1/2 ora inajnte"~i 1/2 ora. dup~ fi:sQE;lre.masa.
Starsta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma {1 098~1 "17:9'1. a
murit deci la virsta de 81 de ani. Caasa-numite mistic8, n ~par_ea cind era ccmplat
tr~·aza un fej de telsvlzor ceresc ih fata ochilor, A!jia Gum expllca 9i atesta fn
mod exprss la fineie - opsrei vieti] sais, toate-scrierile sal!3'- tot ce a.scrls
vrsodata - pro~in sxcluslv din acaste imagini .;>,i CJNlnte cere~ti, toats bailie
nu.rnJte l?!" medioame:nte~e descrlse n sint dezvaluite de Dumnez.eu.
Papa Eugen 13.1 III-~ea a pussa fie sxarninat daTUI de protstle al lul Hildegard 9]
i-a recunoseut din pu.ndt de vedere btserlcesc hawl vlzlonar. AOum. dupa,800 de
ani" au
85
corecte, .
10 tul'pini proaspete ·de p atnmj ell cu frunas cu tot se p,un Intr-un lltru de vin
netural. cu~ti la care se ad~ug~ 1-2 lIilglJri de otet curat din vin. S.B lasa
totul sa fiarba1Q' iNhLite fa'foc mic (Atentle',fac9 spuma!). Dupa aceea ,se' mal
adauga 300 gramede. mlere pura~ de alblne ;:;ise. fasa'1'nc~'11 minute sa fiarba
user, Vinui fisrclnte sefiitreaz8 ~i S9 tags'clt ~'ste fierbfRte rn stlele care: au
fast clatite cu pu~i:n alcool tare: Sa 'astLJP~ blnal Depunerile care se iormElaz~;
nu da.uneaza sl PQt fi b.aut~ !?l ele fa.n=i problems. - La ·ace~st~. retetii 81?
dari sa adaug ca fie care In paine' poate decide daca' sa fl arM. rn lsrea sau nu.
Dr, Herizka aflrma'; 'IEstetotuna ,ce vln tsl, ca e rosu sau alb. Numa~safie
natural., Nu.m~i sa respec]t ordfnea: Mierea s~ adauqa abla dupa prlrnulfiertsl
trsbule sa fiarba slea cu restul, Nu-~ fie teams. de flerbere .... Fierbe-ti
lini~tit vinul tau del patrl..lnjel-miere
Maj in~olo, dr. Hsrtzka explidi; "Dpc~ se iht1hip.la lodat.a s.a4i r:iirnti lnirna,
[a, 0 Hngura, dou.~ Hnguri sau 9hiar tree! linguri p,line file .zi, ~:i arlee. !
n~ep'atl!.n:1 la InimEil (din cauza schimbarii vn:i]'Uiii sau dupa emolii) ,dispaL
Nu trebute fn nici ut1 CaL sa fii ingust in vederi ~I aperlat, fiindca, nu poti sa-
1qac1 nicl ulJ (a~.cu·~cesrV~jl. Dar nu (lumaiin oazv;1 durerHor c,arfJlace
ihcipi~nte,. cl ,~1· in .apevar:ata i~su1.i.cierri,a ca.rdiaca ~i a~te bali
cardiace teo vei ajuta .ade:;;$p.1'fl mod con'$iderabii cu acest vin'de' patrunjer-
miere pentru inima, poa;te;ehiar t,e .. ";aiJf}san"€Ito.~i o'dale."
, Idee, Dar d.atonta vinulul pentru mnna, dureole mete au dlsparut dUPEI doua lunl
'de tra-
ma'cri~u'-iepli.lrelui; (floti)
paraiute
v1r1uri de, molid (rhuQurl. 'adic8 mladfte foarte tiner$) dragaica (~lori, frunze
sl tulpini)
Planters ',se usuca de fiecare data. foarte blnesl se arnestecs toamna tirzlu Intr-
un ceal exoelent, satiatos, la(omat~i foarte .gus.tos.Va va imb_ogati iarn~
'cina'~t va va amrnti de ftumoasels are, e?tt"{ale petrecute In natura lib~ra a
Dornnului, 58 folose$te1 flngllrita t.u virt din amestepul 99 plant!': pentru
fj~,ca.re ceases ('/4 iittu de apa). S6 opare~e qaar ~tse.-Iasa p~lirl'i'n (e'paos.
87
ACNE,EA
Uz. extern: Dlrnineata !?i saara sa aplica pe tata uda 01et de hrean sf sa lasa.
sa-:?i. taca efectul 10 minute. Hresnul ras se 'introduce tnrr -0 sticla. 9i se
toarna' deasupra otet de yin sau de fructe, 0tetuHrebuie sa accpere hreanul.
Mace~atul esta ~as,at.sa stea 10 zlle rntr·orncap~re·0u tarnp~r¢uta m0.der,atEL
lntrucit acssta este folosit djreCt din sticia, far,aa. varsa (ifatul, ar trsQul
lasat"intr-o stlcla- .de plastic dezinfect1?.ta, cu capac gal/fit Hreanul ra din
tai'i"a: o~etului, otetul din caE! a Hre,anutul."Ss torrneaza 0 s:S8nta de
otet'slaba, cecare.o poate suporta orlce ten,
incalze$ta ~n bPlin~marie.· ,
~~~ .
'fn plus, se fac bal de ~ezut cu. coada~~oricelu'ILli ~i eeada-calulul CU 100 grame
de plante ~i hili complete de- cimbru cu200 .grame de plante la 1.ba.ie. Pehtru bai
59 lasa plantele'in apa peste noapte, S9 incaJze~te apol totul a doua zi ~l se
tbarn's, in spa de baie. Durata baU - 20 minute; la bala complete, lnirna trebuie
sJ\ stea in sfara apel, Apa fntrebu'iniata mal poat~ fI, iurnata 'de 2 on ee~~_'-
plante!ili ln~a.lzita psntru altebal,
Frurlzele s~nt oparlte, inve~ite ci't: sint calds ihtu·o pihza' 51 apHcate local;
Noaptsa, bo,!navul ocate sta intins sl avind SUQ capo perna umplut~ cu frt.mze de
feriga Llscate, fara tulplni. 0 sa-i simla. efectul foarte binefa:catm.
'8S·
Tmedlat d:~·trej-sau patru orr compress reci pe frunte ~i ochi dupametodq Kneipp;
cind 8. v_snlv-medicM" totul era jar~~ in orolne. La prinz _? prlmit
a'.h'ra.r.)'a··I.,I~o.ara irr pat, iar Gi-
Semne v.izi.bi!e alE!:. aGeste~ bali ;glnt nelini:;>tea. ameteala, teama, Jata
desfigurata s~ haluc)natiile auditlv~. In Beast C?Z" meclcul trsbuie -chernat
urgent! Sa recornanda mal cu searna pendsrare in mhc.are. ~i plimgari :rnc~te. in
';:aer IIb,~r. A]~JOoly[ de cries fel (exceptle 0 fbrmeaz~tbjtte.rul suecez),
fumatuJ !?i oensurnul d~, Ga(~a n~tural~$iht !Strict [nterzlse·; Sa recornanda-
elscul preperat ca extract (macerat) rE:lCB- dlmine;ata ~i ssara cn:e 1, cea~c~ 91
lntuzla de s;alvie - 2 cesti fn timpul zilei, ca ·iii compres,ele cu ierburi
suedeze pe reqiunea renala ~j cornpresele reci ~i umede pe inima.
P'e Irnga frunzele de v8rza. S8 raoornanda (;U c~ildura mal ales comp.esele cu
frunze de brinca-ursului- (Heraclsum sphondylium), nurnlta popular ,~i orucea-
parnintului, talpa~Lirsu~ui sau urschea-porculul, Aceasta plant~ sa gase$te
prelutindenl pe povirni~uri., pante, cimpli" ca 9i fn padurite rare, _ umede, de
totoass .sau de foioase amesreC8:te.-cu conifer,e sau tn zi:!voaie, cr~scihd_cq
burLiiana, Planta,are urnbele mart. pl'8,;te, B:~operlte intr-o nuan~a verzulia sau
roz-pal si -s~re in dthii p;$ cimpil $'i pante datofita m.arimli ei deosebits.
ir:'!spol peste ,piaflte, feiflc~lzita' ~l fqlosita pentnr alte 'dous mal de 99ZUt.
.
o caluga~ita scrle: "In ,~prili~~v-am CGr.I:J~ :!$f~tul. Nu mai putearn dorml (Ie
durer-e' nlci cnoapte. La it1dicatia t:!ummn:LVGJSstya, am ba,!Jt attJi1ei zilnlc
cits' 4 be~j;'ti au ceal ,Ger urzici proaspete, in cars-am diluat 3 I~ngur~e plus-t
linQJura de blttereuedez. Trebule sa va. cornunlc cu bucurle ca acum, dupa 0
jumatate de an, nu mai am nlci a dursre 71'l sold ~i operatla nu mal este necesad§"
Lucrez)ntr-un camin de b'atrill'~i am putut'ajuta mul~i,oameni virstnici cu acests
plants."
ATROFIA MUSCULARA
AVQRT'UR,ILE
intr'uG't inf . "t I," i "di' - au I', at o - rtii ir "It' _., '., ,"'" "f i du-s "
, - " ,I c' .arc e.El m.ocar.ce __ ua propo ,II In U unn ani, trans arm 111 u ss
pares
10 'gram8'@~ papa¢ie
10 grams de coada-soricelulul
mu~chi-islaAdezt) ,
1 [) grail'3le de b:blige.an:i!( ·fp grams de Q8!dHep~:re~lJj
-~.p:·gr:m: d: p~ . a . ,.' _ _ , _
;Se alflesteca 'bine teats pl'E'mtete ~i se. !~ulle " I!ngurita clJ.Ivrrf lEt 1
'O'8~a~ca. Acest ceai se rasa, sa. staa peste'rio~apte E:91 exfr·act 1'9'00,
iardih11neei1a ss Incalze~:t8; Zllnlc, dimlneata-sl seara, SB bea 1 oeasca
indulc:ltl!au 1 Itngt~rjta de rnlere,
I ! .'1·· . a .Ii..
CALCULUL 81LIAR
o dura, de 6 s:aptam'rfii .cu .sue·de ridlchi a putut.ajuta tri foarte mute cazuri,
daca nu era yorba de anurnlte-platre- ca:re,~par exnsrn de rap:;;i HI;i se d~zo!va;
"fntr..,o, asttel desituatie trebuie reeurs ,181 qperatie,. Ridichin~ 58 preseaza
GW un 'storc,ator ,electric de lJZ .oasnic; 8e': tntep!3' d.lmineata" PEl
'stornaeul ggl,PU 100 ·:gr?m.e§i S.B crEl~te in deoursul a 3 saptaminr In~ptat 13
400 grame, pentru a scadea din nou In decu(sul a 3 saptamini la1.oD grame~ In cazu
unor perstl stornaeef ~i intestinaJi inftam~lj flU este pennisa admlnlstrarea-
suculul de- ridichi r
Cit de rapid slnt clzolvate pietrsls biliare de catre' sucul de ridlchl 0 va arata
povestlrea urrnatoare, SoFa unul 9'sneraJ din Trlsnt ~i~a, fndepartat calculul
biHar prln -opera\ie. Eral!.I pletre mici .!?i marl pe care-r placB"a sale 'arats
la multEi,. lums, pTna cs a pus @'-,j fie montate pe mirmrul unui cuilt lntr-ozi
cind tocmaJ:curE'!t.a au 6,1 rjdichi, f-a venit clneva in vlz[ta. AJasat autitul fn
castron peste ridichi !?i s~a'du?;rn case.sa stea de Vorqa .qu mus:a.firui ei. Cit
de mjrata a fest cfnd si-a apucat; mai tTrziu, CU~ltU!t Pietrele Q~lliare:ain
r'jlfh,erdispi3ruser.a fara urrna, dlzolvate Tn zsama r.ijdichii!or
'91
CATARACTA si GLAUCOMUL.
,in caz de eataracta.se un·g de m~~ multe or1 pe zl plsoapele cu bitter suedez, Drn
scrisorl rszulta oa acest mod de intrebuintare a avut un efect bun in cataracta.
Amanunt'6i S8 pot cltl-ln articolul despre rostopasca.
durere-de-oehl)
Se amssteca totul blne. 5 Iinguri rase de plante se oparssc cu 1/2 litru de vfn alb
csrsa'tcst infierbintat pfna'ia limlta de flsrbere. Aburu' este I,asat sa aetloneze
asupra oehilor inchi!?t - Cel mai bins sets ea acest vin sa sa toarne ii1tr~o
sticl~i !fi ',sa S9 prE!g~teasca de fie care data cu 00 cantitate mai mica de vln
ob<;iie, pro~spaia de ,a burr .
s~< pot tacs ill baids' a'olii cu sihur. j'nsa doar eu a infuziefoa:rtie .. slaba.
0 fnU'6iutEWrea bolli de'o~hi dupa teloakea banor dIS silur este un ssrnn de
supradozare. :Se lnfuzsaza la 1 c.ea~ca maximum 1/2 lir'lguri~'a de plante ~i se
lasa lnl::r-un rapacs toart€Lsct,{rt. R~oomand compress ps ochi GU o-asttelde
infuzie u~oaia. Ce~1ul trebuie
preparat insa·de. fiecare' data proaspat ~l nuare vole sa fie foloslt €fecit 0
data, .
Dupa urr scurt .servlolu divin_~inut pentru pe~erinH vestgermani fmr"o bisEirlca
.din Au~trja -, superio~ra, a venit 18 mine 0 fernsle ra.dllndO~ .. ·bpcLtr~~ .,$.1
m!-a P"QY!3stit:.ca . sCa,pi;l,se cernplet d,s gl,EtU corn dejtorj~a staturilor din
.ibrQ~ ura rtfsEl., ,O~GrisQafS· rnl-a relatat ca~f amestecurile de tear indicate
au avut succss Is: glauGoJ'!].
COLICA APENDICULARA
,Ar trebui bauta mal des efta 0 ce~~ca ell ceai ,p"roaspat de frunze de mur, atuncl
n-ar exlsta niclodata nici un fel de inflama.re a apendice"lldi.il Mi"am amir:ltit
de< acessta vO:bii a unyi ?atnn n:r=:~ic d~ casia din. ,~opJi~r!,~ m_e~ ·~:tu(1<:i
qfn~j"fii.Jl rneu rn vjrsta o~l ani S"H trent mtro dlmlnea~a c,y, tturen fr:l i9na
~. lG,el.l,Jt ~i cu o~,Raloar-e .ei'<-trema In obrall, Am anun1at m9cji9ul~,·d'8r
i~;;)n;I' p~gaf:t ini , t @ ce~~,~~ :GLJ ·p.e.al df{fri;mze de mur. Chiar,tn ti!lIP
ee bea oeaiul, l-a reV-Gil it cliloarea in obraji: Doetoru' tl-8Anafputut
CCHslS,TIIPATIA
~Un medic a spus ,od"afa [,St c p~rel.eg~n:;qrl1.u~a lntr~l,m Gamin de,patrini Iii
cats am partfcip-at. $i ~u; "eu Jilt v,a obi~huiti rnai mull cu !El><EltiveJe;cu
atit mal rebel.a va deveni co n ,\?ti patial" ·1 n . p I us i i ntsstin u I 88 SU
b~iaza prl n p erma nenta cunati re de l1luoozit:aii!
Reteta pentru cirnatul de· smochine: "Be $pa~a 01/2.' kilogram de smoehine ::;;i se
trece prln ma~[na de toeat, apol se ·framinta cu 5 grame de foi de siminich~e
(sena) piria ieS8 0 coca. Be tormeaza cfrnati, s8".tnUi~oara fn-fol~i !ill 68
pastreazainfrigidef.. 5e La zilnic, dimlneata pe stornacu: gol, 1 'bucata de rnMme9
unei alune - pentru copil 0" tretme -din eceasta oahtitate', - :atrIa t,mp phl cs
se normalzeaza digestia.
supraponderalel .
Gtte 1 pumn plin de urzi,ci proaspete ~i frunze proaspsts de nuc, mesteacan 91 soc
~i 1 tulpim3. de restopaeea S6 intrcduc Tn apa rece ~i S9 pun pe foe pfna ajung la
punctul de fisrbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal ~i .jurnatate din
cantitatea de lichjd obtinuta se spal§. bine parul, dupa care se clate~te au apa.
Cealalta jurnatate d,n cantitate sste lasata sa acjloneze citsva minute asupra
parului ~i a pielii
D'IABETUL ZAHARAT
Dlebetul se extinde in zllele ncastre devanind 0 boala care ccuoa prmul lac
al.aturi de lntarctul miocardic sl de cancer. Hrana exceslva sr nssanatoasa a
multor oameni, mal cu searna a oopHlor, sste in rnaiorttatea cazursor' cauza
acestel boli. Prun urmare, nu numai adultii sint. dia.betici, oi, din pacate,
exists deja foarte mulli copii care sUfera de a boala a pancreasutul si decl de
zahar. Asta inseamna pentru ei sa stea departs de toate bucu.rii!e copilanel, sa
tina regim sever. sa-~i taca de doua or! pe zl injec~ii cu inswlina !?j sa fie Inca
de la virsta frageda eu un piclor in groapa, Numeroasele bali a1e timpului nostru
ne amra ca bunastarsa nu ne prie~te iintotdeauna. Trebule sa mar taie.m din portH,
sa rsducern masa prea lrnbelsugata. In prealma rnarjlor sarbatorl, carese intlnd pe
a perloada de doua zile, se pot observa oameni care cumparf ali mente in asemenea
cantltati, de parca ar trebui sa hraneasca un regiment intreg.
94
As vrea acurn sa mcarc sa indlc pentru totl diabeticii leacuri care stlmuleaza
pancreasul !?i .inlatura deer cauza de apa~~ie a' drabetulul zaharat. Marele
medii,c naturlst elve,tian Ki.inzle soone: IIDiabetul zaharat S8 poats indeparta
destul de rapid
-ou urrnatoarsle plante: 3 perii rna'1i!!,or (cersntel; Geum alpina), cite 1 parte
frunz:e de mur ~i afin" 3 parti sclipeti (Potenitilla aurea), 2 pa'1i coji {ted)
uscate de fasole verde," Ss' pune 1 Itngurila c'u Vii'rl din acest amastac la 1/4
litru de apa, se oparests :;;1 sa lasa 3 minute In repaos: cantltatea zilnica:
111/2-2 litri.·
Efectul curatlv all rrunzelor de afiln depinde de colectarea lor corscta. Ete au
voie sa fie culese numai inalnte de ecacerea trueteler, Ele sfnt; adunate la
tirnpul 'potrivit,' un leae experimentat clinic lin diabet Este dovedr~ ea
mfrtilina confilluta de frunza de afin inainte de coacsrea fructelor nu numai
cascade .gHcemia (nivelul zaharului In stnge) , ci poate sa rnla.ture boala
cornplet. MirtiHna frunaelor de afin se nurnesta, pe drept .cuvint, I,insulina
Vlegetala", In ciuda acestor proprietati extraordlnare ale frunzelor de afin,
tratamentui curativ cu acsst ceai nu are vole sa fie facut decit sub controlul
Un alt remediu popular: 4 . ling uri de frunze de afin (cutese inainte de coacerea
fructelor!) se lasa la maceral in 2 litri de apa rece: se fierbe pfna scads la
jurnatate: sa la d'e 3 ori pe zl cite 1 ceases. 9i urzicile au a infl'IJ~nla d9Stu~
de buna asupra' pancreasului, De aceea, ele scadsi continutul de zahar, In acest
caz S8 foloseste extractlll de urzicl care se procura pin farmacii homeopatice,
dragherii sl magazine spectallzate
Frunz.ele sl mladiteie de soc sim 5i ele indicate sub 'forma de ceai in diabet.
Dear
socu este una dintre plantele eels ma'! vechl din medicina populara, .
~i vlscul are a lnfluenta dlntre csle mal bune asupra pancreasulul, at;'a inc1'1i,
dia.betul i~i pierde cauza aparqiei prlntr-un consum continuu de oe,ai. VisGut se
lasa ki apa rece peste noapte .. La rnceput sa lsu 3 c6f?ti: eu apa rece ~i 3
linqurite (eu virf) de vise, Dupa citsva saptamTnj se scade la 2 csstl ~i iara~i
cava mai tirziu la 1 ceasca. 0 perioada de timp cura se Intrerupe cornplet, ~i
anume prlmavara, cind se gasesc alte leg,ume prcaspete pentru diabsticl. Viscul are
put ere de ISHe de la fnceputul lui octcrnbrle pin§. In deeembrie si ln lunlle
mertie 9i aprilie, dscl trebuie culas in acsste intervals. F0J18 cea mai curativa 0
au plantele de pe stejari !?i plopi, dar ~i eels de, pe brazl si pomi fructiteri
sint tarnaoultoare. Tulpinile sl nunzsle se taie marurrt, Bobilele
95
RilidacinHe de cicoare S8 pot oferl dlabeficilor drept zarzavatul de regim eel mai
bun. SiN muiate bins in apasl spalats, asernanator salatei de andive, pentru a rnai
taia d~n gustul arnarul, D.e altfsl, ceaiul din fieri sl tulolnl de cicoare se
toloseste cu succes si Tn caz de obezitate. Se beau zilnic 2 cesf din aeeasta
infuzie,
, Sueul preset din castravetll proaspetl' scads continutul zaharului din singe ~I
este
de praz. .
o bautura foarte '9ustoasa ~i simatoasa: Peste 500 grame de praz talat piha la
\i~rturne verzl $8 tnarna 0,7 lltri de vlnalb sec si sa ~asa 24 de· ore acoparit.
Sefiltreaza sl llebldul se toarna tn sticle. Se bea dirnineata sl seara clte 0
gura. Resturlle pat fi
In aprilie 1977 am prlrnit un telefon de la 0 doarnna din Vlena care ml-a povestit
ca este de 30 de, ani bo'nava de diabet.. M=a rugat s-o ajut. l-am indieat
procedaele de mal sus cu diverse plante, S~a luat exact dupa staturlle rnele din
brosura, La tnceputul lui august mi-a comunlcat bucuroasa ca din anafzele medicale
au rezuitat valor] nor" male de zahar. La s~r~itul. lui septernbrls 1977 am ljtlut
a prelegere in parohla Hasenleiten din Vi'ena. in timp,ul dlscursulul, aceasta
doernna a cerut sa vorbsasca sl a relatat: ,,Amfos·t.30 de ani bol~nava die dfabet
Am urmat sfaturiie doamnei Treben si
am acum din august nivel normal de zshsr.' A fast aplaudsta furtunos de publlc. .
uri inginer din viena avea valoarea zaharului In s1nge de 280 . .A urmat sfaturile
mdicate in "Farmacia Domnulul". La un control medical ulterior s-a constatat ca
zaharu' a sq,azut la 130.
La mull timp dupa arnputari, unsorl ani de-a rindul, apar fencrnene-tantoma extrern
de dureroase, Experien!a arata ca aplicarea compreselor ell talaneasa (a se vsdea
96
"Maduri de toloslre" la artirolul despre tatansasa, pag. 61) aduc allnars, jar
durerits
plertreptat. '
Efect excelent are ~,i esenta de ceapa, care S6 cumpara din farmaciil!e homeopatlce
SSlU din rnaqazlnele specializata in alimente naturale boqatein vitamlne, dar S8
poate prepara usor ~i in casa Cepels taiata rotocoale sa introduc intr-o sticla
pina la gil. S9 toarna deasupra rachiu de eecara de 38-40%. sa lasa. sa. stea 10
zlle in scare sau la lac calduros, apol S9 trage in sticle. Cu acest preparat se
unge apoi bantul amputat,
_ De mare aiutor este ceaiul din radiicini de stinjenell (iris) care S9 scot din
pamTnt In octornbrle, S8 spala CU 0 peri:e ~j se usuca prin atirnare. Radac.inlle
useate se madna pfna dsvln 0 pulbere, eel mai blne cu ajutoruI unel rtsnite uzate
de risnlt cafea, mac sau pesrnet, 1/2 lingurita din acest praf sa lasa peste noapte
:Ia macerat'tn 1/4 iitru de apa; Sa beau [n timpul zrle~ 1-2 castl, in inghifituri
rnlcl,
EM.FIZEIMUL PliLMONAR
'ERI,ZI PE,lU L
97