[ascunde]

Vă invităm să vă creați un cont și să participați la

concursul Wikimedia CEE Spring scriind cel puțin cinci articole.

Traian Băsescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aveți un mesaj nou   (ultima modificare).

Sari la navigareSari la căutare

Pagina „Băsescu” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Băsescu (dezambiguizare).
Traian Băsescu

Traian Băsescu (în 2013)

Date personale

Născut 4 noiembrie 1951 (69 de ani)[1][2] 

Basarabi, Constanța, România 

Frați și surori Mircea Băsescu

Căsătorit cu Maria Băsescu

Copii Ioana Băsescu
Elena Băsescu

Cetățenie România

Religie ortodox

Ocupație politician
căpitan de vas[*] 

Europarlamentar 

Deținător actual

Funcție asumată
2 iulie 2019

Circumscripția România

Legislatură a IX-a legislatură a Parlamentului

European[*]

Senator al României 

În funcție
20 decembrie 2016 – 19 iunie 2019

Succedat de Cătălin Lucian Iliescu

Circumscripția București

Legislatură legislatura 2016–2020[*]

Al 4-lea președinte al României 

În funcție
21 decembrie 2004 – 21 decembrie 2014

Precedat de Ion Iliescu

Succedat de Klaus Iohannis

Primar general al Municipiului București 

În funcție
26 iunie 2000 – 20 decembrie 2004

Precedat de Viorel Lis

Succedat de Adriean Videanu

Ministru al transporturilor și infrastructurii 

În funcție
 17 aprilie 1998 – 26 iunie 2000

Precedat de Anton Ionescu

Succedat de Anca Boagiu

În funcție
12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998

Deputat al României 

În funcție
decembrie 1996 – 26 iunie 2000

Circumscripția Vaslui

Legislatură legislatura 1996–2000[*]

În funcție
1992 – 9 aprilie 1996

Circumscripția Vaslui

Legislatură legislatura 1992–1996[*]

Ministru al transporturilor și infrastructurii 

În funcție
30 aprilie 1991 – 19 noiembrie 1992

Premii Ordinul de Merit al Republicii Italiene

în grad de Cavaler Mare Cruce cu
Colan[*] (7 septembrie 2011)
Ordinul Isabelei Catolica cu
Colan[*] (2007)
Premiul Konrad Adenauer[*] (2006)
Ordinul Republicii (2010)
Ordinul Trei Stele, clasa I[*]
Ordinul „Ștefan cel Mare” (2015)
Ordinul Național Maltez de Merit[*]
Crucea Terra Mariana cu colan[*]
Ordinul Heydar Aliyev[*]

Partid politic PMP (din 9 octombrie 2015)

PD (1993–2004)
FSN (1990–1993)
PCR (până în 1989)

Alma mater Academia Navală „Mircea cel Bătrân”

Profesie Ofițer de marină comercială

 Semnătură

Prezență online

site web oficial

pagină Facebook
cont Twitter

Modifică date / text 

Traian Băsescu (n. 4 noiembrie 1951,[1][2] Basarabi, Constanța, România) este un

politician român, fost președinte al României între 2004 și 2014. Anterior,
din iunie 2000 până în decembrie 2004, a fost primar general al municipiului București,
ales din partea PD.
În 2001 a câștigat în cursul alegerilor interne președinția Partidului Democrat,
înlocuindu-l pe Petre Roman. A fost copreședinte al Alianței Dreptate și Adevăr, formată
din PNL și PD în 2003. În urma retragerii lui Theodor Stolojan (PNL) din cursă, Traian
Băsescu (PD) a devenit candidatul Alianței DA pentru președinția României.
La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un
mandat de 5 ani, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD).
La 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului său de președinte, România a aderat
la Uniunea Europeană.

Cuprins

 1Tinerețea și cariera
 2Activitate profesională și politică
 3Președinte al României
o 3.1Primul mandat
 3.1.1Guvernul Tăriceanu
 3.1.1.1Aderarea la
Uniunea Europeană
 3.1.1.2Condamnarea
comunismului
 3.1.1.3Prima suspendare
 3.1.1.4Guvernul Tăriceanu
minoritar
  3.1.2Guvernul Emil Boc (1)
o 3.2Al doilea mandat
 3.2.1Guvernul Emil Boc (2)
 3.2.1.1Declarații despre
Regele Mihai
 3.2.1.2Protestele din
ianuarie 2012
 3.2.2Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu
 3.2.3Guvernul Victor Ponta (1)
 3.2.3.1Conflictul asupra
reprezentării la Consiliul
European
 3.2.3.2A doua suspendare
 3.2.3.3Coabitarea cu USL
 3.2.3.4Alegerile din 9
decembrie 2012
 3.2.4Guvernul Victor Ponta (2)
 3.2.4.1Acordul de
colaborare și
nominalizarea premierului
 3.2.4.2Bugetul Uniunii
Europene și Spațiul
Schengen
 4Direcțiile politice ale mandatelor prezidențiale
o 4.1Politica internă
 4.1.1Modernizarea statului și lupta
anticorupție
 4.1.2Criza economică și financiară.
Austeritatea
o 4.2Politica externă
 4.2.1Politica europeană
 4.2.2Relația cu Statele Unite ale
Americii
 4.2.3Relația cu Republica Moldova
 4.2.4Relația cu Federația Rusă
o 4.3Relația cu presa
o 4.4Relația cu intelectualii
o 4.5Relația cu partidele politice
 4.5.1Partidul Democrat
 4.5.2Alte partide
 5Controverse
o 5.1Atitudini rasiste
o 5.2Averea
o 5.3Dosarul Flota
o 5.4Moșia de la Nana
o 5.5Colaborarea cu Securitatea
 6Distincții și decorații
 7Vezi și
 8Note
 9Legături externe
Tinerețea și cariera
Traian Băsescu s-a născut la data de 4 noiembrie 1951 în casa familiei
din Basarabi, regiunea Constanța, fiind moșit de cele două bunici.[3] Mama sa, Elena, s-
a născut în 1929 și a copilărit alături de opt frați în Basarabi. [3] Tatăl său, Dumitru
Băsescu, s-a născut în 1925 și era originar din satul Podu Hagiului, comuna Gorban,
Iași, de profesie muncitor, selectat de Partidul Comunist Român pentru a absolvi o
școală militară.[4] Dumitru Băsescu a terminat în 1949 cursurile Școlii de Ofițeri de la
Sibiu, unde a fost coleg cu Victor Stănculescu și Vasile Milea, avansați în
timpul regimului comunist la gradul de general, cu funcții cheie în guvernul Constantin
Dăscălescu.[5] Tatăl și mama lui Traian Băsescu s-au cunoscut după ce tânărul ofițer
Băsescu a fost repartizat în 1949 la Regimentul 18 de Tancuri din Basarabi. [4]
În 1953 s-a născut Mircea Băsescu, fratele lui Traian Băsescu. În 1957 Dumitru
Băsescu, în urma unei avansări, a fost transferat la o unitate militară din Iași. La Iași
Traian Băsescu a terminat școala primară, iar primul an de gimnaziu l-a urmat la Liceul
Costache Negruzzi.[6] În 1963 familia Băsescu se mută la Bacău datorită detașării tatălui
său, colonel de armată, la o unitate din oraș. Acolo Traian Băsescu fost elev al Școlii
Numărul 5 (Școala Generală „Alexandru cel Bun") și al „Liceului Lucrețiu Pătrășcanu"
(în prezent Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”).[7]
Traian Băsescu a absolvit în anul 1976 Institutul de Marină Mircea cel
Batrân din Constanța, Facultatea de Navigație, Secția Comercială. S-a căsătorit cu
Maria Băsescu, cu care are două fete, Ioana, născută în 1977, și Elena, în 1980. În anul
1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei
Norvegiene, ca bursier al acestui stat. [8] Tatăl său, Dumitru Băsescu, a decedat în
anul 2002, în urma unei afecțiuni cardiace, iar mama sa, Elena Băsescu, în anul 2010.

Activitate profesională și politică

Între 1981-1987 a fost comandant de navă [9] în cadrul flotei comerciale a RSR. A fost
membru al Partidul Comunist Român. După căderea comunismului a declarat că s-a
înscris în PCR doar pentru a putea face carieră în marina comercială. În perioada 1984-
1987 a fost comandantul petrolierului Biruința. Începând cu 1987 a făcut parte din
reprezentanța Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al
Inspectoratului pentru Navigație Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul
Dăscălescu, funcție pe care a îndeplinit-o până la Revoluția din 22 decembrie 1989.
În primul guvern de după Decembrie 1989, Guvernul Petre Roman (1), a ocupat funcția
de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor. A fost numit în funcția de ministru al
transporturilor în guvernele Petre Roman(2) (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991)
și Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992). A făcut parte
din consiliul de administrație al firmei Astra Vagoane Călători Arad, pentru o perioadă,
în 1992[10].
La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 –
1996). În cadrul parlamentului a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei de
Industrie și Servicii a Camerei Deputaților, pe durata întregului mandat.
În 1996 a fost director coordonator al campaniei electorale a lui Petre Roman,
candidatul Partidului Democrat la președinția țării. Deși Petre Roman nu a intrat nici în
turul al doilea, în urma victoriei lui Emil Constantinescu asupra lui Ion Iliescu, PDSR a
pierdut puterea și s-a format o coaliție între CDR și PD. Astfel Traian Băsescu, care la
alegerile parlamentare simultane câștigase și un mandat de deputat pentru PD
în Vaslui (1996-2000) a fost numit din nou ministrul al transporturilor, de data aceasta
în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998). A fost ministrul
transporturilor și în guvernele Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie
1999) și în Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000).
În iunie 2000, Traian Băsescu a participat din partea PD la alegerile pentru Primăria
Municipiului București, câștigând mandatul de primar general, pe care l-a deținut până
în decembrie 2004. După ce fusese președinte al Organizației Partidului Democrat al
Municipiului București (2000 – 2001), în mai 2001 a câștigat președinția Partidului
Democrat, înfrângânu-l în cadrul congresului pe Petre Roman. Mandatul de primar
general a coincis cu guvernarea Adrian Năstase, stilul combativ al lui Traian Băsescu și
desele conflicte cu majoritatea de stânga din Consiliul General al Municipiului București
crescându-i notorietatea la nivel național.
Pe măsură ce se contura o candidatură a lui Adrian Năstase la prezidențialele din 2004
- Ion Iliescu nu mai avea dreptul să candideze din nou - Partidul Democrat și Partidul
Național Liberal, care reprezentau opoziția din parlament, au decis să formeze o alianță
electorală. Astfel în 2003 devin co-președinți ai Alianței D.A (Dreptate și Adevăr)
președinții celor două partide, urmând ca Theodor Stolojan să candideze pentru
președinția țării, iar Traian Băsescu să fie numit premier. Din cauze neelucidate complet
până astăzi, este anunțată într-o conferință de presă retragerea lui Stolojan, care este
înlocuit de liberalul Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la co-președinția Alianței D.A.

Președinte al României
Primul mandat
Articol principal: Alegeri prezidențiale în România, 2004.
La alegerile prezidențiale din decembrie 2004, Traian Băsescu a reușit să îl învingă pe
Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul s-a clasat de pe a doua
poziție. Pe 21 decembrie 2004 a depus jurământul în fața Camerelor Reunite ale
Parlamentului României.[11]
Guvernul Tăriceanu

Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu. Declarații de presă referitoare la Raportul de monitorizare
al Comisiei Europene (25 octombrie 2005)
La sfârșitul anului 2004, după alegerile parlamentare, Traian Băsescu l-a numit pe Călin
Popescu Tăriceanu prim-ministrul României, după ce a fost constituită majoritatea
parlamentară, prin cooptarea Partidului Umanist Român la guvernare. La câteva luni
după instalarea guvernului Tăriceanu, președintele Băsescu, datorită majorității fragile a
coaliției în parlament, i-a cerut premierului Tăriceanu să demisioneze în vederea
provocării alegerilor parlamentare anticipate pentru a se putea forma o majoritate
confortabilă, necesară trecerii proiectelor de lege pentru aderarea în Uniunea
Europeană. Deși inițial premierul acceptă un astfel de plan, la scurt timp hotărăște și
declară că o astfel de decizie ar conduce la o instabilitate administrativo-politică
indezirabilă în contextul aderării la UE. În aceste condiții, apar primele disensiuni în
interiorul coaliției guvernamentale formată din Alianța D.A., PC și UDMR. Se formează
două tabere, una care susține acțiunile președintelui, iar alta care acuză din ce în ce
mai puternic implicarea președintelui în viața politică și în activitatea guvernului dincolo
de limitele impuse funcției de Constituția României. La aceasta se adaugă doctrina
declarată a lui Băsescu de a fi un președinte jucător[12], care nu asistă pasiv la derularea
afacerilor politice, ci intervine activ în procesele politice. Traian Băsescu a acționat în
diverse moduri care au stârnit nemulțumiri în rândul unora dintre actorii politici, mai
puțin în rândurile partidului condus până la funcția de președinte de Traian
Băsescu, PD.
Aderarea la Uniunea Europeană
Vă rugăm să contribuiți la îmbunătățirea articolului ajutând la
extinderea lui. Informații suplimentare pot fi găsite pe pagina de discuții.

Condamnarea comunismului
La impulsul regizorului Sorin Ilieșiu, Traian Băsescu a decis în 2006 să condamne
comunismul și regimul comunist din România, însă s-a declarat incapabil să o facă în
lipsa unei baze documentare. Astfel, l-a însărcinat în prima jumătatea a anului pe
politologul Vladimir Tismăneanu să formeze o comisie care să elaboreze un raport, pe
baza căruia urma să se facă condamnarea simbolică. Tismăneanu, un expert în
comunism, provenind însuși dintr-o familie a nomenclaturii comuniste române, a alcătuit
și a condus Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, din
care făceau parte personalități ale lumii academice și reprezentanți ai exilului românesc.
În decembrie 2006, Băsescu a condamnat comunismul din România, într-un discurs
ținut în Parlamentul țării, discurs care s-a bazat pe probele concrete oferite de raportul
Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, conduse
de Vladimir Tismăneanu.[13] Gestul președintelui a stârnit un scandal public de proporții
foarte mari și reacții amestecate, de la elogii până la acuze că ar fi instrumentalizat
trecutul în vederea obținerii de avantaje politice.
Prima suspendare
Articol principal: Referendumul pentru demiterea președintelui, 2007.
Traian Băsescu și Theodor Stolojan în Piața Universității (19 aprilie 2007)

Pe data de 18 ianuarie 2007 PSD a inițiat o acțiune pentru suspendarea președintelui

Băsescu, pentru încălcări ale Constituției. În avizul din 5 aprilie 2007, Curtea
Constituțională s-a exprimat[14] împotriva suspendării, argumentând că faptele
incriminate nu au încălcat Constituția: „Propunerea de suspendare din funcție a
domnului Traian Băsescu, Președintele României, inițiată de 182 deputați și senatori,
prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului la data de 28
februarie 2007 și înaintată Curții Constituționale la 21 martie 2007, se referă la acte și
fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului, care, însă, prin
conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine
suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1)
din Constituție.”
Cu toate acestea, în ședința comună din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru
suspendarea lui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, și 10 abțineri [15].
Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituțională a luat
act de decizia Parlamentului României.[16]
Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Președintelui a încetat,
acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% cei prezenți la vot (conform rezultatelor
oficiale furnizate de Biroul Electoral Central). Prezența la referendumul pentru
demiterea președintelului României a fost de 44,45%. Dan Voiculescu a prezidat
comisia parlamentară pentru suspendarea președintelui în funcție, Traian Băsescu.
După prima suspendare, Traian Băsescu îl identifică pe Dan Voiculescu drept
principalul său adversar. Dan Voiculescu este condamnat in 2014 la 10 ani inchisoare.
În ianuarie 2017, într-o înregistrare audio pe care Traian Băsescu o recunoaște ca fiind
veridică, Băsescu recunoaște că știa sentința care urma să se pronunțe în dosarul în
care Dan Voiculescu a fost condamnat, cu trei zile înainte ca aceasta să fie pronunțată,
când la Curtea de Apel încă se mai judecau termene. [17] Fapte confirmate ulterior și
de Dan Andronic.[18][19]
Guvernul Tăriceanu minoritar
După remanierea din 2007, guvernul Tăriceanu a rămas până la încheierea mandatului
său în minoritate, fiind sprijinit în Parlament de Partidul Social Democrat.
Guvernul Emil Boc (1)
Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 le-au precedat pe cele prezidențiale cu
un an, întrucât în urma modificării din 2003 a legii fundamentale, mandatul prezidențial
durează cinci ani, față de cei patru ani ai mandatului legislativ. În urma acestui scrutin,
desfășurat în premieră după un sistem de vot majoritar (cu elemente de realizare a
proporționalității), numit eronat vot uninominal, [20] PDL și PSD au obținut scoruri
electorale similare. A fost nominalizat inițial Theodor Stolojan pentru formarea
guvernului, însă acesta a renunțat după o zi la mandat.
Traian Băsescu l-a numit pe Emil Boc prim-ministru al României, după ce a fost
constituită majoritatea parlamentară, printr-o alianță de guvernare între PD-L și PSD,
convenită în urma semnării „Parteneriatului pentru România”.
Pe data de 2 octombrie 2009, Traian Băsescu l-a destituit din funcția de ministru pe Dan
Nica (PSD), ceea ce a provocat reacția promptă a social-democraților: demisia în bloc a
tuturor membrilor guvernului desemnați de PSD.
În urma demiterii Guvernului Boc de către parlament prin moțiune de cenzură pe 13
octombrie, Traian Băsescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru în funcția de prim-ministru.
Pe data de 6 noiembrie 2009, Traian Băsescu, l-a desemnat pentru funcția de prim-
ministru pe Liviu Negoiță (PD, PD-L), după ce Parlamentul nu a validat guvernul format
de Lucian Croitoru.
Al doilea mandat
Articol principal: Alegeri prezidențiale în România, 2009.
La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un nou
mandat de 5 ani, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD). Pe 21 decembrie 2009 a
depus jurământul în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului României. [21]
Mandatul lui Traian Băsescu se termină pe 21 decembrie 2014. [22][23][24]
Guvernul Emil Boc (2)
Declarații despre Regele Mihai

Basescu si Boc

Într-o emisiune la B1TV din iunie 2011, în preajma comemorării anexării Basarabiei de

către Uniunea Sovietică în 1940, Băsescu a făcut afirmații despre fostul șef de stat al
României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, regele Mihai I, sugerând că
abdicarea acestuia din 1947 ar fi fost „un act de trădare a interesului național al
României” și că regele ar fi avut, ca șef al statului, partea sa de responsabilitate
pentru Holocaustul împotriva evreilor și romilor.[25] Declarația a provocat un mare
scandal public, care i-a adus lui Băsescu foarte multe critici, delimitându-se de el chiar
membri ai PDL, precum Toader Paleologu. Numeroși istorici și cercetători ai perioadei l-
au contrazis, explicând contextul mai larg al abdicării forțate și sugerând că atitudinea
Casei Regale în ansamblu și a regelui în particular față de evrei și Holocaust este mai
bine exemplificată prin cea a reginei-mamă Elena, care prin insistențe a salvat zeci de
mii de evrei și a primit titlul de Drept între popoare din partea Yad Vashem.[26] Afirmațiile
lui Băsescu intrau în conflict chiar cu Raportul Tismăneanu, pe baza căruia Băsescu
condamnase în decembrie 2006 în Parlamentul României regimul comunist. [27] Casa
Regală nu a comentat declarațiile lui Băsescu.[28] În luna iulie 2012, Băsescu a declarat
„Am un regret profund că am spus public ce gândesc. Și asta îmi arată că uneori
politicienii, măcar în chestiuni foarte sensibile, este bine să nu spună ce gândesc”, fără
a se distanța însă de conținutul afirmației.[29]
Protestele din ianuarie 2012
Articol principal: Protestele din România din 2012.
Pe 9 ianuarie 2012, Traian Băsescu a intervenit telefonic într-o emisiune la care era
prezent doctorul și secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat, o
personalitatea foarte populară și respectată pentru întemeierea Serviciul Mobil de
Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), pe care Băsescu îl decorase anterior.
Băsescu, vizibil iritat, l-a atacat pe Arafat pentru opoziția la proiectul unei noi legi a
sănătății, proiect susținut de guvern și de președinție. Băsescu a spus: „Vreau să-l
atenționez pe domnul doctor Arafat că acest proiect de lege este pentru discutat, de
asta a fost lansat în dezbatere publică, cea mai corectă abordare este să se prezinte la
ministru cu observațiile dânsului și nu să creeze o psihoză publică, că acest guvern, -
ticălos, de altfel, nu, domnu' Arafat? - vrea să distrugă sistemul de ambulanță, să-l dea
la niște golani privați.”[30] În continuare, Băsescu a insinuat că Raed Arafat și-ar fi făcut
imagine publică pe baza SMURD.[31] Efectele publice ale acestei intervenți au fost
protestele violente din Piața Universității, în cadrul cărora manifestanții s-au solidarizat
cu Arafat - neimplicat, de altfel - și s-au strigat sloganuri pentru demisia lui Băsescu și a
lui Boc. A fost demis inițial ministrul de externe, Teodor Baconschi, care se pronunțase
depreciativ despre protestatari. Pe 6 februarie a fost anunțată demisia Guvernului Emil
Boc.
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu
Simultan cu demisia guvernului condus de Emil Boc, erodat puternic de anii precedenți
de guvernare, a fost anunțată încredințarea mandatului de premier istoricului și
diplomatului Mihai Răzvan Ungureanu, care după demisia din funcția de ministru de
externe din Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu fusese numit de Băsescu director
al Serviciului de Informații Externe. Au fost exprimate în presă rezerve și critici în
legătură cu atribuirea puterii executive către un fost șef de servicii secrete, insinuându-
se că Băsescu ar folosi serviciile de informații și spionaj în scop politic.
Guvernul Victor Ponta (1)
În urma demiterii guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu, Traian Băsescu a stârnit
uimire, nominalizându-l pe președintele PSD, Victor Ponta, să formeze un nou guvern,
deși declarase în prealabil că nu îl va numi niciodată pe Ponta premier.
Conflictul asupra reprezentării la Consiliul European
O dispută de natură constituțională a fost declanșată de Victor Ponta, care a dorit să
reprezinte România la lucrările Consiliului European de la Bruxelles în general, și în
special la reuniunea acestuia din 28 - 29 iunie 2012. Atât președintele Băsescu cât și
premierul Victor Ponta și-au anunțat participarea la acest summit UE. Susținut de o
decizie a Parlamentului care a fost declarată însă neconstituțională, [32] la Consiliul
European a fost prezent doar premierul, președintele Băsescu susținând, pe baza
deciziei Curții Constituționale, că a fost impiedicat să își exercite atribuțiile de șef de
stat.[33][34]
A doua suspendare
Articol principal: Referendumul pentru demiterea președintelui, 2012.
Băsescu îi prezintă pe MRU, Cristian Preda & Adrian Papahagi, protest Piața Revoluției 26-7-12

În contextul scăderii popularității președintelui Băsescu și a partidului din care provine

(PDL), în vara anului 2012 mai mulți parlamentari din acest partid trec de partea
opoziției și în cele din urmă Parlamentul votează (la 3 iulie 2012) revocarea din funcție a
președinților celor două camere (ambii susținători ai lui Traian Băsescu).
Astfel devine tot mai clară intenția majorității parlamentare de a iniția procesul de
suspendare a sa din funcția de președinte.[35]
Printre principalele acuzații aduse președintelui se pot enumera: intervenția în deciziile
guvernului, presiuni exercitate asupra magistraților sau chiar refuzul de a nominaliza un
prim-ministru din partea unei majorități USL rezultate în urma alegerilor legislative
(programate în acest caz pentru luna decembrie a anului 2012). Curtea Constituțională
a admis, în parte, că președintele „nu a exercitat cu maximă eficiență rolul de mediator”,
în același timp calificând alte acuzații ca fiind nefondate sau absurde, susținând faptul
că însăși existența cabinetului Ponta (susținut de USL) infirmă reacredința imputată de
noua majoritate parlamentară președintelui.[36]
La data de 6 iulie 2012 camerele reunite ale Parlamentului României au votat prin vot
secret, cu bile, suspendarea președintelui Traian Băsescu. Un număr de 256
parlamentari au votat în favoarea suspendării. Un referendum popular prin care
populația s-a pronunțat pro sau contra suspendării lui Traian Băsescu a avut loc la data
de 29 iulie 2012.
Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au
prezentat 46.24% din români. 87.52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea
suspendării președintelui Traian Băsescu. 11.15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind
contra demiterii președintelui. La data de 21 august 2012 Curtea Constituțională a
invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit
cvorumul necesar.[37]
La data de 28 august 2012 președintele Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni
pentru a-și continua mandatul.[38]
Coabitarea cu USL
După revenirea la Cotroceni, Băsescu a evitat să facă declarații până la începutul
campaniei electorale pentru alegerile din 9 decembrie 2012. În ultima perioadă a
campaniei, Băsescu a făcut declarații dese, avertizând în mod repetat Uniunea Social
Liberală să nu îl implice în campania electorală, pentru că în acest caz ar fi avut să
intervină pentru a se apăra. În întreaga perioadă, presa și televiziunile au discutat
aprins dacă Băsescu avea să îl nominalizeze pe președintele PSD și co-președinte al
USL Victor Ponta pentru funcția de premier, dacă formațiunea sa (USL) ar fi câștigat
peste 50% din mandatele în noul parlament. Constituția României acordă după alegerile
parlamentare președintelui dreptul de a nominaliza în consultare cu partidele
parlamentare o persoană pentru a forma un guvern, Parlamentului României revenindu-
i rolul de a accepta prin vot această persoană.
Alegerile din 9 decembrie 2012
Rezultatele exit-poll-urilor din 9 decembrie, care indicau un procent de peste 55%
pentru USL, și maximum 18% pentru Alianța România Dreaptă (din care făcea parte și
PDL, partidul din care provine Băsescu)[39] au redus puternic probabilitatea ca PDL să
poată forma următorul guvern.[40] Pe 12 decembrie 2012 Victor Ponta a declarat că un
membru al PSD ar fi purtat în interiorul partidului discuții în numele lui Traian Băsescu
pentru formarea unui guvern și că acea persoană (identificată de unele surse a fi Mircea
Geoană, fără a fi numită explicit de Ponta) urma să fie exclusă. [41][42]
Pe 10 decembrie 2012, Băsescu a reprezentat România la ceremonia de decernare a
Premiului Nobel pentru Pace în 2012 Uniunii Europene.
Guvernul Victor Ponta (2)
Acordul de colaborare și nominalizarea premierului
În cadrul unei întâlniri informale, ținută inițial secretă, care a avut loc miercuri, pe 12
decembrie, în prezența lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Liviu Dragnea, Ponta și
Băsescu au semnat un document intitulat „Acord de colaborare instituțională”, în care
erau stabilite liniile directoare ale coabitării politice dintre cei doi, menite „păstrării
stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări și asigurării încrederii
piețelor internaționale”.[43][44] Documentul a fost făcut public după o săptămână, pe 19
decembrie.[44] Conține prevederi referitoare la păstrarea și respectarea de către ambele
părți a direcției politice asupra orientării strategice a României (apartenența la NATO și
UE), securității României și independenței justiției [43] Cele două părți se angajează,
printre altele, la menținerea coeziunii mesajului extern al României, să evite
confruntările publice inutile și să se consulte ex-ante asupra mandatelor ce vizează
aplicarea politicilor europene.[43] Sunt de asemenea separate responsabilitățile politice
ale Administrației Prezidențiale și ale Guvernului, președintelui revenindu-i poziția
preeminentă în politica externă, de securitate, de apărare și reprezentarea țării la
Consiliul European. Guvernului îi revin politica economică și socială. Este stabilit de
asemenea un mecanism informal de mediere, în cazul unui conflict politic între cele
două părți urmând să aibă loc o ședință la care ar participa un număr egal de consilieri
prezidențiali și miniștri, care ar urma să elaboreze variante și opțiuni rezultate în urma
abordării tehnice și juridice a problemei care necesită convergență. Consultările nu sunt
a fi făcute publice până la convenirea lor de către decidenți. [43]
Pe 17 decembrie 2012, au avut loc la Palatul Cotroceni consultări formale cu partidele
parlamentare pentru nominalizarea premierului, în urma cărora Victor Ponta a fost
singura persoană propusă de acestea să formeze noul guvern. [45] Pe 21 decembrie,
Guvernul Victor Ponta (2) a primit votul de încredere al Parlamentului și a depus
jurământul în fața lui Traian Băsescu. [46][47]
Bugetul Uniunii Europene și Spațiul Schengen
În seara lui 8 februarie 2013, Traian Băsescu, într-o stare de spirit foarte bună, a
anunțat într-o transmisiune directă de la Bruxelles rezultatele negocierilor din cadrul
Consiliului European asupra bugetului Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020.
[48]
 Deși Comisia Europeană propusese un buget de 1003 de miliarde de euro,
[49]
 negocierile de 18 ore au produs în final o sumă de 960 de miliarde de euro, având
pentru prima dată în istoria Uniunii o scădere a bugetului. [50] României i-au fost alocate
însă 39.887 de miliarde,[51] cu 18% mai mult decât în intervalul 2007-2013, având cea
mai mare creștere procentuală dintre țările membre. [48] La această sumă adăugându-se
4 miliarde de euro, salvate de la deangajare de pe exercițiul bugetar anterior. Din
delegația care l-a sfătuit pe Băsescu au făcut parte, conform declarației, experți din
guvern, de la ministerele de finanțe și externe. Premierul Victor Ponta, aflat în țară, s-a
declarat dezamăgit de rezultatul negocierilor, luând ca mărime de referință propunerea
Comisiei din noiembrie.[51] Și purtătorul de cuvând al Partidului Social Democrat, Cătălin
Ivan, a prezentat rezultatul negocierilor ca pe un eșec al lui Băsescu, [52] evitând însă să
ia în considerare că sub toate guvernele de până în 2013 ratele de absorbție ale
României fuseseră foarte mici, nedepășind, conform expertei Bianca Toma a Centrului
Român de Politici Europene, 10%.[53] Politologul Cristian Pîrvulescu susținea că
negocierile fuseseră un eșec, însă nu pentru România, ci pentru întreaga Europă. [53]
La începutul lui martie 2013, s-au iscat tensiuni între președinte și premierul Victor
Ponta pe tema aderării la Spațiul Schengen. Guvernul ar fi dorit să forțeze luarea unei
decizii, cerând un vot în Consiliul de miniștri (JAI) din 7 și 8 martie 2013 - chestiunea
fusese anterior amânată de mai multe ori, dar nu respinsă prin vot. Primind semnale că
în cazul unui vot mai multe țări membre ale UE ar fi făcut uz de dreptul de veto (chiar și
Germania),[54] guvernul a renunțat la această strategie, ministrul de externe Titus
Corlățean declarând în plus, la 1 martie, că România nu mai e interesată de aderare.
[55]
 Băsescu a ținut pe 4 martie o conferință de presă, reiterând că „România are ca
obiectiv major intrarea în zona Schengen”.[56] A dat vina pentru eșec pe guvern,
declarând: „Eu nici nu am ținut miniștri penali în Guvern, nici nu am votat pentru
neridicarea imunității parlamentare a unor penali, nici nu am făcut presiuni pe Justiție,
nici nu am dat lovituri prin CSM.”[57] Monica Macovei a declarat că menținerea acestei
priorități pe agenda JAI, programtă pentru decembrie 2013, se datorează lui Băsescu. [58]
La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională PDL pentru alegerea conducerii
PDL, a anunțat printr-un mesaj postat pe facebook că se desparte de PDL, acuzând
fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie
reales președintele PDL, preferata lui fiind Elena Udrea. Totodată a afirmat că va crea
un nou partid de dreapta, Fundația Mișcarea Populară; el a mai vorbit despre acest
proiect și în 2011 și cu alte ocazii. Fundația Mișcarea Populară a fost lansată la data
de 26 martie 2013.
Direcțiile politice ale mandatelor prezidențiale
Politica internă
Modernizarea statului și lupta anticorupție
Criza economică și financiară. Austeritatea
Politica externă

Traian Băsescu in Afghanistan, 2009

La data de 15 februarie 2013 președintele Traian Băsescu l-a vizitat pe Papa Benedict

al XVI-lea, fiind ultimul șef de stat care l-a vizitat înainte de retragerea sa din oficiul de
papă.[59]
Politica europeană

Traian Băsescu si Angela Merkel

În materie de politică europeană, Băsescu a preluat în 2004 linia politică anterioară,

continuând eforturile României de a se integra în Uniunea Europeană. În primul discurs
în Parlamentul României, la depunerea jurământului, Băsescu declara că o „prioritate
majoră de politică externă, cât și de evoluție pozitivă a României, este integrarea în
Uniunea Europeană. Integrarea în UE este un element de forță în politica externă a
României.”[60] Continua subliniind că „lupta pentru integrare se dă în România. Aici
trebuie să îndeplinim toate obligațiile asumate de Guvernul României în procesul de
negociere. Lupta grea pentru integrare în UE trebuie să se câștige la noi acasă.” [60]
Relația cu Statele Unite ale Americii
Traian Băsescu în vizită la Casa Albă, împreună cu președintele George W. Bush (9 martie 2005)

Articol principal: Relațiile româno-americane.

Vă rugăm să contribuiți la îmbunătățirea articolului ajutând la

extinderea lui. Informații suplimentare pot fi găsite pe pagina de discuții.

Relația României cu Statele Unite ale Americii în timpul mandatelor prezidențiale ale lui
Băsescu a urmat liniile hotărâte de predecesorii săi, în condițiile în care România
devenise membră a NATO în timpul mandatului lui Ion Iliescu. Traian Băsescu a pus
puternic accentul pe relația României cu Statele Unite ale Americii, vorbind deja în
campania electorală de la sfârșitul anului 2004 despre „Axa București - Londra -
Washington”, deși această sintagmă pare a fi fost utilizată doar unilateral.
Relația cu Republica Moldova
Articol principal: Relațiile româno-moldovene.
Relația cu Federația Rusă
Articol principal: Relațiile româno-ruse.

Împreună cu președintele rus Vladimir Putin (4 aprilie 2008)

Relația României cu Rusia a fost și este una foarte complicată, pozițiile politice
reciproce fiind influențate de relația istorică complicată (cu probleme nerezolvare
precum recuperarea tezaurului român), de problemele legate de Republica Moldova și
apartenența României la NATO.
Traian Băsescu a vizitat Moscova în zilele de 14 și 15 februarie 2005, la invitația
președintelui Vladimir Putin.[61] Principalele teme de discuții au fost trei, conform unui
document american publicat de pagina Wikileaks: Republica Moldova și Transnistria,
securitatea la Marea Neagră și schimburile comerciale bilaterale. [62] Un deziderat al
României a fost lărgirea formatului de negocieri asupra Transnistriei, prin introducerea
României, ceea ce ar fi impulsionat discuțiile în opinia părții Române. [62] Băsescu l-a
informat pe Vladimir Putin despre posibilitatea stabilirii unei baze militare a SUA în
România, Putin răspunzând că „transferul bazelor SUA la est de Germania «nu are
temei politic», dar are «implicații potențial neplăcute»”. [62] De asemenea, conform
documentului, Putin a propus, aparent spontan, crearea unei unități navale comune (cu
vase sub drapelele ambelor țări) în bazinul Mării Negre, care să acționeze împotriva
crimei organizate, propunere la care România s-ar fi eschivat, comunicând separat SUA
că ar prefera o prezență de securitate în Marea Neagră sub egida NATO.[62] În
comunicatul de presă făcut pe 15 februarie 2005, la revenirea în țară, pe aeroportul
„Henry Coandă”, Băsescu declara că întâlnirea cu Putin fusese „extrem de bună”, [61] și
că „principalele probleme au fost legate de nevoia creării unui climat de încredere între
cele două țări”.[61]
În mai 2005, Traian Băsescu a vizitat Federația Rusă, cu ocazia manifestărilor prilejuite
de împlinirea a 60 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.[63] A fost
ultima sa vizită oficială în Rusia. Pe 15 iulie 2005, Băsescu a semnat decretul de numire
a lui Ioan Donca ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația
Rusă.[64]
Ministerul de Externe al Federației Ruse a reacționat acid la declarațiile lui Băsescu din
iunie 2011 referitoare la evenimentele din 1941, declarând prin purtătorul de cuvânt că
Băsescu ar fi justificat astfel agresiunea Germaniei împotriva Uniunii Sovietice.
[65]
 Băsescu a răspuns că reacția sa „a fost în deplin acord cu poziția României care a
condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Mai mult decât atât, Duma de Stat a condamnat
actul Ribbentrop-Molotov, deci nu văd unde este supărarea, iar Uniunea Sovietică nu
mai există. Noi avem o relație cu Federația Rusă. Iar despre istoria noastră nu aveam
cum să nu discutăm. Este vorba de o realitate din istoria Rusiei și a relațiilor României
cu Uniunea Sovietică, nimic nou sub soare, mai ales că poziția a fost în deplin acord cu
condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov.”[65]
În octombrie 2014 Traian Băsescu a declarat că ”niciun gram, niciun metru cub de gaz
românesc nu va tranzita proiectul South Stream”, care va trece prin Bulgaria, precizând
că exporturile românești de gaze se vor face prin Transgaz.[66] În decembrie 2014, pe
final de mandat, Traian Băsescu și-a reinterat poziția opunându-se din nou reluării
proiectului South Stream, care, conform lui ”este suprasusținut de OMV Petrom, grup
care ar dori să pompeze gazul din Marea Neagră în South Stream, ceea ce ar face din
România, care e proprietara gazului care se va extrage din Marea Neagră, o țară
dependentă de infrastructura Gazprom”.[67]
Relația cu presa

Traian Băsescu în octombrie 2012

Traian Băsescu a fost susținut în prima campanie electorală pentru președinție de
postul Realitatea TV. Însă în 2007, folosea deja sintagma mogulii de presă, care avea
să se impună în discursul public. Președintele făcea astfel aluzie la proprietarii
posturilor Realitatea TV și Antena 3, Sorin Ovidiu Vântu, respectiv Dan Voiculescu,
precum și la Dinu Patriciu, proprietarul ziarului Adevărul.
Mugur Ciuvică, care avea să fie mai târziu un invitat constant al postului Antena 3 și un
critic al lui Traian Băsescu, afirmase în februarie 2004, într-o conferință de presă, că
Băsescu fusese informator al Securității. A fost condamnat de justiția română la plata
unor despăgubiri de 13.600 de euro, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO) de la Strasbourg i-a respins ca inadmisibilă plângerea conform Art. 10
al Convenției Europene a Drepturilor Omului, pentru încălcarea libertății de exprimare.[68]
Relația cu intelectualii
Traian Băsescu a avut la începutul primului mandat prezidențial o relație bună cu
intelectualitatea de dreapta, care s-a deteriorat cu trecerea timpului. În timp ce la
referendumul din 2007[69] și în anul electoral 2009[70] el a fost susținut de o mare parte a
intelectualilor de dreapta, Băsescu și-a pierdut tot mai mulți susținători în cel de-al
doilea mandat, mulți intelectuali distanțându-se odată cu declarațiile din iunie 2011
despre regele Mihai. În timp ce stilul său este foarte departe de cel intelectual, Băsescu
a speculat foarte bine doleanțele intelectualității și avantajele de a se înconjura de
persoane cu experiență academică sau intelectuală. Indiferent de nuanțele relației lor cu
Băsescu, o serie de persoane au rămas, cel puțin în percepția publică, drept apropiați ai
lui Băsescu, fiind criticați de presa ostilă lui Băsescu.
A fost susținut în campania din 2004 de Alina Mungiu-Pippidi, în virtutea faptului că a
fost cel mai receptiv dintre șefii de partide în a se conforma obiectivelor Coaliției pentru
un Parlament Curat. Poetul și fostul disident anti-ceaușist Mircea Dinescu l-a susținut
activ în campania electorală din 2004, filmând un videoclip de promovare.
Eseistul Andrei Pleșu, fost ministru de externe sub guvernarea CDR, a fost numit după
câștigarea alegerilor din decembrie 2004 consilier prezidențial pentru politică externă,
însă a demisionat după jumătate de an, invocând probleme de sănătate. [71] Informal se
știa că Pleșu nu se putuse acomoda cu stilul lui Băsescu, însă aceste lucruri au ieșit la
iveală de-abia într-o dispută publică, când Băsescu l-a atacat pe Pleșu, neputând însă
să producă probe pentru acuzele sale. Pleșu, filozoful Liiceanu și Horia Roman
Patapievici au fost prezenți în decembrie 2006, când Băsescu a condamnat
comunismul în Parlamentul României. Comparând în 2012 perspectiva înlocuirii lui
Băsescu cu Crin Antonescu (aliatul politic al lui Victor Ponta), Andrei Pleșu spunea că
nu ar vrea să înlocuiască un „berbec cu două gâște”. [72]
Una dintre cele mai mediatizate numiri a fost cea a eseistului Horia Roman
Patapievici în fruntea Institutului Cultural Român. Institutul Cultural Român fusese
gândit ca o instituție publică menită să promoveze cultura română, însă sub mandatul
lui Augustin Buzura nu reușise să iasă în evidență. Patapievici a organizat un sistem
jurizat de selecție, care decidea evenimentele și manifestațiile artistice menite a fi puse
în practică în străinătate, precum și asupra unui program de traduceri din scriitori
români în limbi străine. Patapievici și ICR au intrat sub scrutinul publicului în timpul
scandalului „Poneiului Roz”.
Un intelectual care a avut de câștigat de pe urma relației cu Traian Băsescu este Traian
Ungureanu, un publicist care scria laudativ despre Băsescu în revista „Idei în dialog” și
în ziarul de dreapta „Cotidianul” (în perioada dinaintea venirii lui Cornel Nistorescu), a
fost propus inițial pentru postul de ambasador la Londra, neacceptând în urma reacțiilor
dezaprobatoare,[73] apoi a devenit membru al PDL și a candidat pentru Parlamentul
European din partea PDL, susținându-l pe Băsescu și în timpul suspendării din 2012.
Relația cu partidele politice

Traian Băsescu si Vasile Blaga

Conventia PD-L 2013 - Traian Băsescu (9)

Partidul Democrat
Dintre toate partidele politice, relația cea mai bună a lui Băsescu a fost cu Partidul
Democrat, din care provine. Întrebat în ianuarie 2005 de Stelian Tănase dacă se mai
simte membru al acestui partid, Băsescu a răspuns: „e un partid în care am pus mult
suflet, mă bucur că am fost președintele acestui partid și l-am readus pe prima scenă
politică, mă bucur că acest partid a fost capabil să dea un președinte; și asta rămâne în
istoria acestui partid. Dacă aș spune m-am degajat de acest partid și nu mă mai
interesează, aș minți.”[74] Această apropiere i-a fost adesea imputată lui Băsescu,
întrucât ar fi contrară Art. 84 din Constituție, conform căruia „În timpul mandatului,
Președintele României nu poate fi membru al unui partid (...)”. [75]
Partidul Democrat a fuzionat în decembrie 2007 cu Partidul Liberal Democrat, care
provenea din PNL, fiind condus de Theodor Stolojan. Astfel s-a format Partidul
Democrat Liberal, în care balanța de putere a rămas înclinată în favoarea PD. PDL l-a
susținut pe Traian Băsescu în toate confruntările sale majore, precum cele două
suspendări și realegerea în 2009. Deși nu au fost aduse dovezi hotărâtoare, se pare că
Partidul Democrat Liberal a susținut-o și pe Elena Băsescu în campania electorală din
2009 pentru Parlamentul European, după aceasta își dăduse demisia din PDL, în urma
unui scandal în care Traian Băsescu a fost acuzat de nepotism. Elena Băsescu fusese
aleasă în prealabil secretar general al Organizației de Tineret a PDL, cu cvasi-
majoritate de 377 voturi la 6,[76][77] deși înainte se făcuse remarcată public doar ca
fotomodel.
Un important colaborator politic în PDL al lui Traian Băsescu a fost Emil Boc, care a
îndeplinit din 2008 până în 2012 funcția de premier. Lui Emil Boc i-a fost reproșată în
nenumărate rânduri subordonarea față de Traian Băsescu, [78][79][80][81] pe fondul măsurilor
nepopulare de austeritate pe care le-a luat în contextul crizei. Băsescu însă a vorbit
despre un parteneriat politic pentru stabilizarea macroeconomică a țării. [82] În cursul
protestelor din decembrie 2012, a fost sacrificat inițial ministrul Teodor Baconschi,
[83]
 însă la scurt timp a venit și demisia Guvernul Emil Boc. [84] Confruntat cu presiuni din
interiorul partidului, Emil Boc a demisionat și din fruntea acestuia, în locul său venind
Vasile Blaga. PDL a susținut numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcția de premier
de către Băsescu, însă după doar 78 de zile acest guvern a cedat unei moțiuni de
cenzură, Ungureanu având să afirme mai târziu că demiterea guvernului său era
consecința trădării unor parlamentari din PDL. [85]
La alegerile din decembrie 2012, Partidul Democrat Liberal a suferit o înfrângere de
netăgăduit, obținând un scor foarte mic, de 16%, un singur mandat fiind câștigat în
diasporă cu majoritate de peste 50%, restul fiind alocate prin redistribuire. În februarie
2013, Vasile Blaga a anunțat organizarea unui congres pentru a fi aleasă din nou
conducerea, anunțându-și noua candidatură. La data de 12 februarie 2013 Elena Udrea
a declarat că va candida pentru funcția de președinte PDL.[86] Într-un interviu ulterior,
președintele Traian Băsescu, l-a atacat de mai multe ori pe Vasile Blaga, exprimându-și
îndoială că acesta ar fi „prezidențiabil”.[82] Poziția președintelui a fost interpretată a fi
favorabilă candidaturii lui Udrea,[87][88][89][90] deși afirmațiile lui Băsescu nu fuseseră lipsite
de echivoc.[82] Pe 18 februarie 2013, într-o declarație pe pagina sa de Facebook,
președintele a declarat că după alegerile din decembrie 2012 nu avusese nici un dialog
și nici nu ar putea exista unul cu conducerea actuală a PDL. [91]
Alte partide
Relația lui Traian Băsescu cu Partidul Național Liberal s-a înrăutățit după ce Călin
Popescu Tăriceanu a refuzat să își dea demisia de la guvern pentru a declanșa alegeri
anticipate, care ar fi permis în opinia lui Băsescu să creeze o majoritate stabilă. În 10
ianuarie 2005, Băsescu își permitea încă să afirme „cu certitudine (...) că nici Calin
Popescu Tăriceanu și nici un alt ministru nu se va crampona de funcția de ministru dacă
nu vor putea îndeplini programul Alianței. Noi nu am venit cu un program (...) care a vrut
sa fie un program de modernizare a României.” [74] În același interviu, Traian Băsescu se
pronunța pentru fuziunea PD și PNL: „O spun ca o părere de om politic. Eu cred că
aflându-se la guvernare, guvernarea devine mai solidă dacă cele două partide
fuzionează. Sigur, aici apar discuțiile și s-ar putea ca aceste discuții interne să facă ca
cele două partide să rămână în linia protocolului”, însă tot el observa problema doctrinei
partidului rezultat din fuziune, „dacă cele două partide se înțeleg asupra locului unde se
pot așeza.”[74]

Controverse
Ziarul „Jurnalul Național” a scris că în perioada în care a deținut diferite funcții publice
între 1994 și 2001, Traian Băsescu și familia sa au obținut echivalentul a peste un
milion de dolari din fondurile destinate României prin programul PHARE-UE pentru
firmele lor.[92] Traian Băsescu a negat la data de 17 martie 2008 informațiile apărute
în Jurnalul Național printr-un comunicat de presă.[93]
În timpul unui miting electoral la Ploiești în anul 2004 Traian Băsescu apărea într-un film
scurt lovind cu palma peste față un copil aflat lângă scenă. [94] Confruntat în direct cu
fragmentul audio-video, Băsescu a spus că nu-și amintește despre ce era vorba.
[95]
 Administrația prezidențială a solicitat INEC (Institutul Național pentru Expertize
Criminalistice) o verificare a filmului, institutul confirmând că filmul prezentat de
televiziuni nu este autentic.[96]
Pe data de 3 ianuarie 2017, o înregistrare controversată cu Traian Băsescu a fost
difuzată pe televiziune.[97][98] Fostul șef al statului, în timpul mandatului său, afirma într-o
discuție cu interlocutorul său că România este "un stat mafiot", că "știe ce spune" și că
are înregistrări cu Florian Coldea (fost director adjunct SRI), Laura Codruța
Kövesi (procuror șef DNA), și fosta judecătoare Camelia Bogdan.[97] Cel care a trimis
înregistrarea, fostul deputat Sebastian Ghiță, susține că numeroase cazuri care au dus
la condamnări au fost "măsluite" de către Traian Băsescu. În plus, Ghiță a vorbit atunci
și de fraudarea alegerilor prezidențiale din 2009, caz care este anchetat acum.
[99]
 Ulterior, Traian Basescu a confirmat înregistrările ca fiind reale. [100]
Atitudini rasiste
Traian Băsescu, aflat la cumpărături împreună cu soția sa, într-un centru comercial din
București, agasat de o serie de întrebări, i-a luat telefonul mobil jurnalistei Andreea
Pană (Antena 1); ulterior aparatul a fost restituit.[101] Băsescu a luat telefonul cu el în
mașină, fără să-și dea seama că acesta continua să înregistreze și i-a povestit nevestei
sale cât de agresivă fusese jurnalista, numind-o „țiganca asta împuțită”.[102][103][104].
Înregistrarea audio-video a fost difuzată apoi de postul Antena 1. Incidentul a fost
larg mediatizat și au existat reacții de dezaprobare din partea mass-media și a societății
civile.
În urma acestui incident, Băsescu a primit un avertisment de la Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării (CNCD)[105]. Ulterior Băsescu și-a cerut scuze printr-un
purtător de cuvânt.
În septembrie 2007 Băsescu a suferit o operație de extirpare a unor noduli tiroidieni. În
timp ce-i strângea mâna doctorului Ghemigian (coordonatorul echipei de medici care-l
operase), Băsescu i-a spus doctorului: „În sfârșit, văd și eu un armean bun”, după care
a corectat și a spus „un armean competent”, făcând o aluzie ironică la ministrul
economiei, Varujan Vosganian, de origine armean.[106][107]
În noiembrie 2010, aflat într-o vizită oficială în Slovenia, Băsescu a fost întrebat de o
jurnalistă slovenă în legătură cu măsurile luate de autoritățile romane în privința romilor,
răspunzând: „Mai avem o problema care trebuie spusă și care face dificilă integrarea
romilor nomazi - foarte puțini vor sa muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional,
trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaște cinstit și problemele pe care le are etnia
însăți și problemele pe care le avem noi în a cunoaște etnia, nu vom găsi soluția
problemei".[108] Asociația Romani Criss a reclamat fapta la CNCD, dar CNCD a decis că
nu se poate pronunța în acest sens, motivând cu lipsa jurisdicției, afirmațiile fiind făcute
la Ljubljana. Asociația a dat în judecată Consiliul și a câștigat procesul. ICCJ a anulat
pe 21 ianuarie 2014, hotărârea Consiliului și a obligat CNCD sa se pronunțe pe fond. La
10 februarie 2014, CNCD a decis că afirmația lui Băsescu din 3 noiembrie 2010
reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă,
drept pentru care a fost amendat contravențional cu suma de 600 de lei, „colegiul
director ținând cont de faptul că președintele Traian Băsescu nu se afla la prima faptă
de discriminare”[109] Asocia Romani Criss a afirmat că Traian Băsescu e primul
președinte din lume amendat pentru discriminarea romilor deși cuantumul amenzii nu
este [satisfăcător], dar că important este mesajul, că în România există un discurs
rasist la nivel înalt și indiferent cine ești [ce funcție ai] ești sancționat dacă ai un discurs
rasist sau faci discriminare.[110]
Averea
La Revoluția din 1989, potrivit propriilor declarații, Băsescu avea un milion de lei la CEC
(echivalentul a 83.000 de dolari la acea dată). „După 12 ani de serviciu pe mare, după
trei ani de serviciu în Belgia, eram un om care câștigase bani mulți. Dacă mă căutați la
CEC în vremurile acelea, vedeați că aveam un milion de lei", declara Băsescu ziarului
"Libertatea".[111] La această sumă se adaugă, potrivit propriei declarații de avere, bijuterii
estimate la 20.000 euro și ceasuri în valoare de 35.000 euro, toate dobândite în
perioada 1975-1989.[112] În lucrarea sa biografică „Ascensiunea lui Traian Băsescu”,
istoricul Marius Oprea, corelând toate declarațiile date de Traian Băsescu despre tema
dată, a concluzionat că fostul comandant de navă avea o avere de 2,4 milioane de lei.
Această sumă era echivalentul a 200.000 de dolari (la un curs oficial al dolarului de 12
lei).[111] În declarația sa de avere din 2010 Băsescu afirma că are în conturi 85.700
dolari, 26.800 euro și 420.000 RON. [111]
Mircea Băsescu, fratele lui Traian Băsescu, a declarat într-un interviu acordat în 2010,
că în timpul comunismului el și fratele său s-au îmbogățit din trafic cu materiale textile.
[113]
 Conform lui Mircea Băsescu, cu banii astfel obținuți, Traian Băsescu s-a apucat de
alte afaceri. A avut o fabrică de înghețată, apoi de iaurt. [114]
Pe 4 februarie 2003 Primăria Capitalei i-a vândut lui Traian Băsescu întregul etaj,
garajul și casa scărilor din imobilul din strada Ștefan Mihăileanu, cu echivalentul a
19.000 de dolari.[115] Tranzacția s-a făcut cu încălcarea Legii 112 din 1995, legea caselor
naționalizate.[115] Legea 112 a intrat în vigoare în a doua jumătate a anului 1996, iar
contractul de închiriere al domnului Băsescu era din 14 februarie 2002. Chestionat
despre aceasta, Traian Băsescu a anunțat că va da casa înapoi. Imediat însă, se
răzgândește și declară că nu va mai da înapoi imobilul statului decât dacă Parchetul va
stabili dacă l-a cumpărat sau nu legal. În 2005, în interviul acordat suplimentului revistei
Capital Top 300, la întrebarea dacă are proprietăți imobiliare, Traian Băsescu a trecut
sub tăcere casa din Ștefan Mihăileanu răspunzând sec: "Nu, nu mai am. Am avut. Casa
din Otopeni am trecut-o pe numele fiicei mele".[115]
Dosarul Flota
Articol principal: Dosarul Flota.
Dosarul „Flota”, care "a debutat" în 2003, are ca obiect stabilirea modului în care CNM
Petromin a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16
nave, în special mineraliere de mare capacitate. [116] În dosarul „Flota”, instrumentat
de Direcția Națională Anticorupție, au fost cercetați trei foști miniștri ai Transporturilor,
Traian Băsescu, Aurel Novac, Paul Teodoru, precum și alte persoane care au fost
implicate în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar
exista indicii că foștii miniștri ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu contra
interesului public.[116]
După o succesiune de amânări și schimbări de locuri de judecată, magistrații Înaltei
Curți de Casație și Justiție au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen
s-a luat în discuție problema imunității prezidențiale a inculpatului Traian Băsescu.
Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei.
[116]
 Ulterior Parchetul Național Anticorupție (redenumit în 2006 Direcția Națională
Anticorupție) a solicitat o nouă expertiză contabilă a prejudiciului. [116]
Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit
inițial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent. [116]
Astfel infracțiunile pentru care au fost deferiți justiției șeful statului, Traian Băsescu - în
calitate de fost ministru al Transporturilor - și alți doi foști șefi ai acestui minister, Aurel
Novac și Paul Teodoru, devin lipsite de conținut juridic fără existența vreunui prejudiciu.
[116]

De altfel, calculele expertizei susțin că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu
doar că nu a ieșit în pierdere, dar evitând prin această vânzare cheltuielile de întreținere
a navelor, a obținut un venit net de peste 17 milioane de dolari. [116]
Moșia de la Nana
Articol principal: Dosarul „Nana”.
În 2013, spre finalul ultimului său mandat prezidențial, Traian Băsescu își dorea să se
retragă din politică și să înceapă afaceri în agricultură. [117] Cu ajutorul fiicei sale, a
obținut un teren în comuna Nana din județul Călărași.[118] Foștii săi adversari săi politici
au demarat o anchetă parlamentară care în cele din urmă i-a blocat aceste planuri.
[119]
 Ancheta parlamentară s-a încheiat după ce Parchetul General a început să
investigheze tranzacțiile prin care terenul respectiv fusese retrocedat cu 6 ani înainte ca
familia Băsescu să-l cumpere.[120] Între timp, terenul se află sub sechestru pe durata
procesului.[121]
Colaborarea cu Securitatea
În septembrie 2019, judecătorii Curții de Apel București au stabilit, în primă instanță, că
Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică. CNSAS a cerut
instanței să constate faptul că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. În dosarul
depus de CNSAS la instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu
de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu
numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie
2019. Traian Băsescu ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin. [122]
Distincții și decorații
  Estonia: Ordinul Crucea Terra Mariana în Grad
de Colan (2011)[123]
  Letonia: Ordinul celor Trei Stele, clasa I
  Moldova: Ordinul Republicii[124]
  Moldova: Ordinul Ștefan cel Mare (2015)[125]
  Monaco: Mare Cruce a Ordinului Saint-Charles
(2009)[126]
  Polonia: Ordinul Vulturul Alb

Vezi și
 Președintele României
 Lista șefilor de stat ai României
 Lista primarilor Bucureștiului

Note
1. ^ a b Traian Basescu, Munzinger-Archiv, accesat în  9
octombrie 2017
2. ^ a b Traian Băsescu, Brockhaus Enzyklopädie
3. ^ a b Evenimentul Zilei (15 decembrie 2004).  „Poveștile
adolescentului Traian Băsescu”. HotNews. Accesat în  27
decembrie 2011.
4. ^ a b Roxana Glăvan (5 octombrie 2010).  „A murit un om
discret: mama președintelui Băsescu”. Adevărul. Accesat
în 27 decembrie 2011.
5. ^ Partidul Comunist l-a făcut ofițer pe tatăl lui Traian Băsescu,
Ziua, 6 octombrie 2009
6. ^ Marius Oprea, Ascensiunea lui Traian Băsescu, Observator
cultural, iulie 2008
7. ^ Cât a luat Băse la bacalaureat, în urmă cu peste 40 de ani! |
Click
8. ^ Informații despre Traian Băsescu pe site-ul kappa.ro despre
alegerile din 2004
9. ^ Traian Băsescu a incendiat 37 de nave
10. ^ Astra Vagoane Arad va produce un vagon de tren ieftin si
pregateste prototipul unui vagon de tramvai, 24-08-2009,
banknews.ro, accesat la 22 iulie 2011
11. ^ Discursul președintelui României, Traian Băsescu, la
ceremonia de depunere a jurământului în fața Camerelor
Reunite ale Parlamentului Romaniei, 21 decembrie 2004,
presidency.ro
12. ^ Romania News - Băsescu: "Vreau să fiu un președinte-
jucător, nu un președinte-spectator"
13. ^ Discursul președintelui României, Traian Băsescu, prilejuit
de Prezentarea Raportului Comisiei Prezidențiale pentru
Analiza Dictaturii Comuniste din România(Parlamentul
României, 18 decembrie 2006)
14. ^http://www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/2007/ro/avizconsultativ.pdf
15. ^ Presedintele - suspendat de Parlament, Vacaroiu -
interimar, Iliescu - regizor - Arhiva noiembrie 2007 -
HotNews.ro
16. ^ http://www.ccr.ro/press/2007/comunicat.pdf
17. ^ „Înregistrare audio cu Traian Băsescu. Fostul preşedinte
vorbeşte despre sentinţe aranjate în dosare penale”.
18. ^ „Culisele Dosarului Ferma Băneasa. Care a fost miza
condamnărilor”.
19. ^ „La început de an. Despre păpușari și păpuși”.
20. ^ Întrucât doar colegiile electorale pot fi numite uninominale.
21. ^ Traian Băsescu a depus jurământul pentru al doilea mandat
la Cotroceni, 21 decembrie 2009, romanialibera.ro
22. ^ Băsescu: Până în ultima zi a mandatului meu, 21 decembrie
2014, voi fi un președinte implicat, 6 ianuarie 2014,
mediafax.ro
23. ^ Băsescu pleacă de la Cotroceni în prima zi în care i se
termină mandatul, 14 ianuarie 2014, obiectiv.info
24. ^ Băsescu: Nu rămân președinte nicio zi în plus. Ar fi ilegal,
23 octombrie 2014, dcnews.ro
25. ^ „Băsescu, atac la rupere la Regele Mihai: „A comis un act
de trădare. Doar pentru că unul a fost slugă la ruși îl iertăm
de toate păcatele?"”. Gândul.  22 iunie 2011.
26. ^ Berbece, Claudiu (23 iunie 2011). „Atac la rege: îl scuză
Traian Băsescu pe Mareșalul Antonescu?”. România liberă.
Accesat în 26 iulie 2011.
27. ^ Pantazi, Cristian (23 iunie 2011). „Acuzația de trădare
lansată de Băsescu împotriva Regelui Mihai, în conflict cu
raportul Tismăneanu: "Distrugerea continuității constituționale
a statului român prin abdicarea forțată a Regelui Mihai în
decembrie 1947 rămâne unul din marile abuzuri ale
comunismului în România"”. Hotnews.ro. Accesat în 26 iulie
2011.
28. ^ „Casa Regală nu comentează declarațiile lui Traian
Băsescu. Principesa Margareta: "Așa e cel mai
bine"”. Adevărul. 23 iunie 2011. Accesat în  27 iulie 2011.
29. ^ Departamentul politic, Băsescu: "Am un regret profund că
am spus public ce gândesc în legătură cu Regele Mihai".
Cum i-a caracterizat pe Iliescu, Ceaușescu, Ciorbea și Emil
Constantinescu, Gândul, 23 iulie 2012
30. ^ RĂZBOI BĂSESCU- RAED ARAFAT la Realitatea TV: Să
nu creeze o psihoză publică! VIDEO | REALITATEA .NET
31. ^ Băsescu, ATAC DUR la Arafat: Creează "o psihoză
32. ^ „Curtea Constituțională a decis: Băsescu merge la Consiliul
European. Ponta: "Și eu voi merge la Bruxelles"”.  Jurnalul
național. 27 iunie 2012. Accesat în  6 iulie 2012.
33. ^ Ziare.com: "Băsescu: Ponta nu are mandat pentru
reprezentarea României la Bruxelles"
34. ^ Ziarul financiar: "Scandalul reprezentării României la
Bruxelles a ajuns la Curtea Constituțională. Parlamentul
contraatacă cu o lege"
35. ^ Cotidianul.ro "Băsescu, în Parlament pentru suspendare"
36. ^ CCR respinge cele mai grave acuzații ale USL
37. ^ Curtea Constitutionala a invalidat referendumul cu scorul 6-
3. Traian Basescu revine la Cotroceni - Esential - HotNews.ro
38. ^ Traian Băsescu a revenit la Palatul CotroceniMediafax, 28
august 2012.
39. ^ EXIT POLL Televiziunile anunta o victorie peste 55% a
USL, ARD in jur de 20%, UDMR la limita intrarii in Parlament -
Alegeri parlamentare - HotNews.ro
40. ^ Blaga: Dacă ARD ajunge la 30% în alegeri, sunt sigur că
vom putea forma o majoritate, Realitatea TV, 30 octombrie
2012, accesat 16 decembrie 2012
41. ^ UDPATE. Surse: Ponta s-ar fi referit la Geoană când a spus
că cineva a vorbit în PSD în numele lui Băses | Romania
Libera
42. ^ Lucian Negrea, Victor Ponta dă de înțeles că Mircea
Geoană este „trădătorul” care a negociat cu Băsescu pentru
funcția de premier, Adevărul, 7 ianuarie 2013
43. ^ a b c d „Acordul de colaborare instituțională” (publicat în
România Liberă)
44. ^ a b Monica Bonea, Document. Băsescu a făcut public
acordul semnat cu Ponta. Pe ce nu au voie să se certe și cum
se împacă premierul și președintele, România Liberă, 19
decembrie 2012
45. ^ Redacția știri, Înregistrarea video integrală a consultărilor
dintre Traian Băsescu și liderii politici. Băsescu: Eu nu am
cum să nu colaborez cu majoritatea parlamentară, Hotnews,
17 decembrie 2012
46. ^ Alina Brebenel, Foto Miniștrii Guvernului Ponta au depus
jurământul. Mesajul președintelui: „Sunteți condamnați să
aveți succes”, Adevărul, 21 decembrie 2012
47. ^ Silviu Sergiu, Miniștrii au depus jurământul. Traian Băsescu:
„În cazul în care nu știți tot, puteți apela la mine. Sunt sigur că
știți mai mult decât tot”, Evenimentul zilei, 22 decembrie 2012
48. ^ a b Traian Băsescu, de la Bruxelles: România a obținut
aproape 40 de miliarde de euro din bugetul UE, cea mai mare
creștere procentuală, B1.ro, 8 februarie 2013. Accesat la 8
februarie 2013.
49. ^ Mihai Draghici, Bugetul Uniunii Europene pentru 2014-202:
960 de miliarde de euro. Prima scădere din istorie, Mediafax,
8 februarie 2013. Accesat la 8 februarie 2013
50. ^  en  Lisbeth Kirk, [1], EUobserver, 8 februarie 2013. Accesat
la 8 februarie 2013
51. ^ a b S. T., Ponta: Sunt foarte dezamăgit de rezultatul de la
Bruxelles, nu e niciun euro în plus, Antena3.ro, 8 februarie
2013. Accesat la 8 februarie 2013
52. ^ http://www.money.ro/cresterea-de-18prc--a-fondurilor--o-
pacaleala-statistica-in-opinia-lui-catalin-ivan_1240286.html
53. ^ a b Silviu Sergiu, Analiză EVZ. USL îl acuză pe Băsescu că a
eșuat la negocierea fondurilor UE. Cine are dreptate?
România - perdantă sau câștigătoare?, Evenimentul Zilei, 9
februarie 2013, Accesat la 9 febuarie 2013.
54. ^  de  http://www.faz.net/aktuell/politik/europaeische-
union/rumaenien-empoert-ueber-friedrich-deutschland-haette-
den-mund-halten-sollen-12102563.html
55. ^ Corlățean: Dacă ne amână iar pe Schengen, România nu
mai e interesată. Așa cum am trăit fără Schengen, putem să
trăim în continuare - Mediafax
56. ^ Președintele României
57. ^ Băsescu: Nu îmi asum eșecul amânării aderării la
Schengen, căutați responsabili în altă parte - Mediafax
58. ^ Macovei: Intrarea României în Schengen a rămas pe
agenda JAI datorită intervenției lui Băsescu - Mediafax
59. ^ Carmen Vintilă, Corespondență de la Vatican. Traian
Băsescu: Întâlnirea cu papa va rămâne un eveniment de
suflet Citiți mai mult: CORESPONDENȚĂ DE LA VATICAN.
Traian Băsescu: Întâlnirea cu papa va rămâne un eveniment
de suflet, Evenimentul Zilei, 15 februarie 2013. Accesat la 15
februarie 2013.
60. ^ a b Discursul președintelui României, Traian Băsescu, la
ceremonia de depunere a jurământului în fața Camerelor
Reunite ale Parlamentului Romaniei (Palatul Parlamentului,
21 decembrie 2004)
61. ^ a b c Administrația Prezidențială, COMUNICAT DE PRESĂ.
Președintele României, Traian Băsescu, și-a încheiat vizita de
două zile în Federația Rusă, întreprinsă la invitația omologului
său Vladimir Putin. Vă prezentăm declarația de presă făcută,
la revenirea în țară, pe Aeroportul “Henry Coandă”, 15
februarie 2005, accesat 22 ianuarie 2013
62. ^ a b c d WIKILEAKS Ambasada SUA: Vladimir Putin i-a propus
lui Traian Basescu, in 2005, crearea unei unitati navale
comune in Marea Neagra - Esential - HotNews.ro
63. ^ Pagina de internet a ambasadei României la Moscova.
Accesat la 5 februarie 2013
64. ^ Culise, România liberă, 16 iulie 2005. Accesat la 5 februarie
2013
65. ^ a b Rușii îl atacă pe Băsescu: Bravada nerușinată, care
justifică agresiunea fascistă, Realitatea.net, 30 iunie/1 iulie
2011, accesat 22 ianuarie 2013
66. ^ Băsescu: Niciun metru cub de gaz românesc nu va tranzita
South Stream. Exportul de gaze se va face prin Transgaz
67. ^ Băsescu: România nu poate accepta și nu își dorește
proiectul South Stream
68. ^ Silviu Sergiu, Ciuvică trebuie să-i plătească lui Băsescu
13.600 de euro pentru că l-a calomniat. A pierdut în România,
dar și la CEDO, Evenimentul Zilei, 9 februarie 2013, Accesat
la 9 febuarie 2013.
69. ^ Vezi lista semnatarilor unui apel pro-Băsescu, la Plesu,
Liiceanu & co: Apel pentru respectarea statului de drept si a
democratiei, Hotnews, 7 mai 2007
70. ^ Băsescu a fost invitat la un dialog la GDS, în prezența lui
Gabriel Liiceanu, Andreea Pora, Andrei Cornea, Rodica
Culcer ș.a.
71. ^ Monica Iordache, Oana Stancu,Demisie - Andrei Plesu l-a
părăsit pe Băsescu, Jurnalul Național, 03 mai 2005, accesat
21 ianuarie 2013
72. ^ R.M., Andrei Plesu: Nu merg la referendum. Nu vad niciun
motiv sa inlocuiesc un berbec cu doua gaste, Hotnews, 26
iulie 2012, accesat 22 ianuarie 2013
73. ^ Cristian Tudor Popescu, Traian - intelectual și președinte,
Gândul, 14 februarie 2007
74. ^ a b c Traian Băsescu la emisiunea „10 si un sfert”, Realitatea
TV, realizator Stelian Tănase, 10 ianuarie 2005
75. ^ Constituția României, Pagina oficială a Camerei Deputaților.
Accesat la 18 februarie 2013
76. ^ http://www.antena3.ro/politica/elena-basescu-este-noul-
secretar-general-al-organizatiei-de-tineret-a-pd-l-46053.html
77. ^ Elena Băsescu, secretar general al tineretului PDL - VIDEO
- Gândul
78. ^ Cristian Anghelache, Măria sa Băsescu este în dificultate cu
Guvernul, nu cu prea-supusul Boc, Cotidianul, 8 iulie 2010.
Accesat la 19 februarie 2013
79. ^ Joacă-te cu „marioneta” Emil Boc!,Agenda, 2 februarie
2009. Accesat la 19 februarie 2013
80. ^ Iulian Leca, Dar poporul când îl schimbați?, ziare.com, 3
septembrie 2010. Accesat la 19 februarie 2013
81. ^ Ponta îi răspunde lui Emil Boc: „Marioneta pe baterii Boc”
să tacă din gură, Știri de Cluj, 16 mai 2012. Accesat la 19
februarie 2013
82. ^ a b c Interviu cu Traian Băsescu în emisiunea Sub semnul
întrebării, b1.ro, 14 februarie 2013. Accesat la 18 februarie
2013
83. ^ Ovidiu Nahoi,Baconski, sacrificat! Cine urmează?,
Adevărul, 23 ianuarie 2012. Accesat la 19 februarie 2013
84. ^ Cum a plecat guvernul Boc - de la A la Z -
BusinessMagazin
85. ^ MRU: Căderea Guvernului Ungureanu, un act de trădare.
Migrația dinspre PDL la USL, un puci parlamentar
86. ^ Andreea Udrea, Elena Udrea și-a anunțat candidatura la
șefia PDL, Evenimentul Zilei, 12 februarie 2013. Accesat la 18
februarie 2013.
87. ^ Alina Mungiu-Pippidi, Băsescu nu-l va numi pe Blaga șeful
partidului nici dacă va cîștiga alegerile, România liberă, 16
februarie 2013. Accesat la 18 februarie 2013
88. ^ Udrea, președinte? Ce veste minunată! | Romania Libera
89. ^ Geoana: Basescu o sustine, de fapt, pe Udrea la sefia PDL
90. ^ Reacția lui Băsescu după ce Blaga a spus că o susține pe
Udrea | DC News | De ce se intampla
91. ^ Băsescu: NU POT avea dialog cu liderii PDL cât timp
conducerea e asigurată de actuala echipă, România liberă, 18
februarie 2013. Accesat la 19 februarie 2013
92. ^ Băsescu și-a șters datoriile la bănci, 16 martie 2008, Andrei
Badin, Jurnalul Național, accesat la 6 iulie 2012
93. ^ „Președintele României, Traian Băsescu, constată cu regret
că ziarul Jurnalul Național, parte a trustului Intact, aparținând
familiei Voiculescu, continuă politica de denigrare zilnică a
șefului statului”. Administrația Prezidențială. 17
martie  2008. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
94. ^ VIDEO - Traian Basescu loveste un copil cu pumnul in gura
95. ^ Filmul Basescu lovind un copil , reluat in editie de vara -
Ziarul de Vrancea
96. ^ Băsescu: INEC a stabilit că filmul de la Ploiești conține
elemente de editare computerizată - Mediafax
97. ^ a b „Traian Băsescu, într-o înregistrare difuzată de România
TV: „Ăsta e stat mafiot. Știu ce spun"”.
98. ^ „Basescu Traian eu spun mereu ca asta e STAT MAFIOT”.
99. ^ „Comisia de ancheta parlamentara privind alegerile
prezidentiale din 2009: Se va verifica existența unor
"mecanisme paralele de influențare a rezultatului votului" si
"implicarea unor institutii in decizii politice"”.
100. ^ „Ce spune Traian Băsescu despre înregistrarea în care
susține că „România este un stat mafiot"”.
101. ^ „Băsescu jignește o jurnalistă Antena 3”, 27 mai
2007, Antena 3. Accesat la 27 octombrie 2010.
102. ^ Traian Basescu: 'Țiganca imputita' :: Fundatia Alegro ::
Civilizati optiunii
103. ^ basescu si "tiganca imputita" - YouTube
104. ^ Hotnews, ed. (21 mai 2007). „Presa despre disputa dintre
Președinte și reporterul Antenei 1”. Verificați datele pentru: |
date= (ajutor)
105. ^ Băsescu a pierdut procesul "țiganca împuțită", 8 noiembrie
2007, Rl online, România liberă, accesat la 12 ianuarie 2011
106. ^ http://www.evz.ro/detalii/printeaza-articol/stiri/basescu-in-
sfarsit-vad-si-eu-un-armean-competent-459504.html
107. ^ Adriana Duțulescu, Dan Duca (28
decembrie 2007). „Politicienii s-au întrecut în
gafe”.  Cotidianul. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
108. ^ Traian Basescu: Multi dintre romi traiesc, in mod
traditional, din ce fura, 3 noiembrie 2010, HotNews. Accesat
la 11 februarie 2014
109. ^ Raluca Pantazi, Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii l-a amendat cu 600 lei pe Traian Basescu pentru
declaratiile din Slovenia: Multi dintre romii nomazi traiesc, in
mod traditional, din ce fura, HotNews, 10 februarie 2014.
Accesat la 11 februarie 2014
110. ^ Ioana Hașu, Romani Criss: "Traian Băsescu e primul
președinte din lume amendat pentru discriminarea
romilor", RFI  România, 10 februarie 2014. Accesat la 11
februarie 2014
 111. ^ a b c Basescu avea mai multi bani la CEC decat
Ceausescu, la Revolutie
112. ^http://www.presidency.ro/images/declar_avere/phpwERzi7.
pdf
113. ^ http://www.libertatea.ro/stire/fratele-lui-traian-basescu-
mircea-a-facut-avere-din-materiale-textile-
300203.html[nefuncțională]
114. ^ Mircea Băsescu: „La Revoluție aveam în jur de 600.000 de
dolari”, Revista Kamikaze, 2010.
115. ^ a b c Maria Manoliu (26 noiembrie 2005).  „Istoria dobandirii
imobilului din Mihaileanu - intesata de minciunile
presedintelui”.  Gândul. Accesat în 27 decembrie 2011.
116. ^ a b c d e f g Procesul „Flota” se muta la Strasbourg. Q
magazine. Publicat 8 martie 2008. Accesat la 2 martie 2012
117. ^ Gabriel Razi (3 octombrie 2017),  „Ziarul Financiar a făcut
business-plan-ul pentru ferma de vis a lui Traian Băsescu.
Care este investiția necesară și ce rulaje anuale poate genera
afacerea?”,  Ziarul financiar, accesat în 3 octombrie 2017
118. ^ I. C. (20 noiembrie 2013), „Notariatul care a legalizat
cumpararea terenului din Calarasi de catre Ioana Basescu,
verificat de Uniunea Nationala a Notarilor -
Esential”,  HotNews.ro, accesat în 3 octombrie 2017
119. ^ Luminita Pirvu (13 noiembrie 2013),  „PSD vrea comisie de
ancheta in Parlament pentru verificarea terenurilor Ioanei
Basescu - Politic”, HotNews.ro, accesat în  3 octombrie 2017
120. ^ I. C. (4 iunie 2014),  „Comisia Nana si-a incetat activitatea
- Politic”, HotNews.ro, accesat în  3 octombrie 2017
121. ^ Ondine Ghergut (7 martie 2015), „Băsescu poate rămâne
fără moșia de la Nana? Parchetul a pus sechestru. Acuzațiile:
retrocedări prin abuz în serviciu”, România liberă, accesat
în 3 octombrie 2017
122. ^ „Traian Băsescu, declarat de instanță colaborator al
Securității. Decizia nu este definitivă”.
123. ^ Președintele Traian Băsescu și-a început vizita de stat în
Estonia
124. ^ Traian Basescu va fi decorat cu Ordinul Republicii
125. ^ Traian Basescu, decorat de presedintele Republicii
Moldova cu Ordinul "Stefan cel Mare" pentru sprijinul constant
acordat Chisinaului
126. ^ Nomination by Sovereign Ordonnance n° 2165 of 16 April
2009 (French)

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Traian Băsescu

 Pagina lui Traian Băsescu pe Harta politicii din

Romania
  Ultimele știri din presa românească despre „Traian
Băsescu” la Newskeeper
 Traian și Maria Băsescu vor depune joi jurământul
pentru a deveni cetățeni moldoveni, 3 noiembrie
2016, libertatea.ro
 Igor Dodon i-a retras cetățenia moldovenească lui
Traian Băsescu, 3 ianuarie 2017, news.ro
 Judecătoria Chișinău a suspendat temporar decretul
prin care Igor Dodon i-a retras cetățenia fostului
președinte Traian Băsescu, 21 martie 2017, Roxana
Petre, romanialibera.ro
 Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia de
suspendare a decretului prin care Igor Dodon l-a
lipsit de cetățenie moldovenească pe Traian
Băsescu, 7 aprilie 2017, Felicia
Nedzelschi, agora.md
Interviuri

 VIDEO Traian Băsescu, președintele României:

„Republica Moldova a fost și este pământ
românesc“, 16 septembrie 2011, George
Rădulescu, Adevărul
 VIDEO Traian Băsescu, președintele României: „Nu
sunt un dușman al ziariștilor“, 18 septembrie 2011,
George Rădulescu, Adevărul
 Băsescu: Îi invit să bea apă de la Roșia Montană
pentru a vedea că e bună, 18 septembrie 2011,
Mihaela Stoica, Alina Vasile, Adevărul

Succesor:
Răzvan Gheorghe
Predecesor: Primar al Bucureștiului
Murgeanu: (interimar)
Viorel Lis 26 iunie 2000 - 21 decembrie 2004
Adriean Videanu

Funcții politice

Predecesor: Președinte al României Succesor:

Ion Iliescu (două mandate succesive) Klaus Iohannis
 (a treia oară) 20 decembrie 2004 - 21 decembrie 2014

[arată]
v • d • m
Conducătorii României postbelice
[arată]

Primari ai Bucureștiului
[arată]

Membri ai Parlamentului European în funcție pentru România (2019–2024)

 GND: 141921374
 
 ISNI: 0000 0000 8453 3090
 
 LCCN: no2006135993
 
 NKC: jo20211110201
 
 SUDOC: 15563593X
 
 VIAF: 73621738
 
 WorldCat Identities (via VIAF): 73621738
Categorii: 
 Nașteri în 1951
 Nașteri pe 4 noiembrie
 Absolvenți ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân
 Beneficiari ai Ordinului Vulturul Negru
 Candidați la funcția de Președinte al României - 2004
 Candidați la funcția de Președinte al României - 2009
 Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova
 Deputați români 1992-1996
 Deputați români 1996-2000
 Europarlamentari pentru România 2019-2024
 Marinari români
 Membri ai FSN
 Membri ai Partidului Comunist Român
 Membri ai Partidului Democrat (România)
 Membri ai Partidului Mișcarea Populară
 Miniștri ai transporturilor din România
 Oameni din Murfatlar
  Ortodocși români
 Politicieni români în viață
 Președinții României
 Primari ai Bucureștiului
 Români ai României postdecembriste
 Senatori români 2016-2020
 Șefi de stat din secolul al XXI-lea
 Guvernele Petre Roman
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Vedeți sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
  Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikicitat
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Italiano
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 58
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 februarie 2021, ora 15:53.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie