Despre carte

Aceastã lucrare a fost conceputã din dorinþa de a oferi publi-

cului un prim instrument în înþelegerea complexelor mecanisme
ce caracterizeazã economia de piaþã.
Înainte de a ne apleca asupra „macroeconomiei“, care explicã
pârghiile ce pun în miºcare economia mondialã, este bine sã
aprofundãm principalele noþiuni ºi principii care guverneazã
„microeconomia“, ce are la bazã gospodãria privatã.
Având în vedere faptul cã, pentru un prim contact, cele mai
adecvate din punct de vedere vizual sunt schemele ºi tabelele,
s-a renunþat la o prezentare „stufoasã“ ºi s-a încercat un efort de
sintezã care, dupã pãrerea autorului, poate da roade spectacu-
loase în privinþa înþelegerii corecte a fenomenelor. Pe parcursul
lucrãrii este prezentatã ºi o serie de exemple ilustrative, care
ajutã la înþelegerea mai rapidã a primelor noþiuni.
Toate textele ºi explicaþiile au la bazã cursul þinut atât la
Darmstadt (Germania), cât ºi la Bucureºti, sub îndrumarea pro-
fesorului Rolf Becks, fapt ce poate fi la originea unor exprimãri
ce ar putea fi ulterior retuºate din punct de vedere lingvistic, la
aceasta contribuind însã ºi terminologia în domeniu, mereu
perfectibilã.
Autorul îºi exprimã anticipat mulþumirea pentru orice observa-
þie sau sugestie menitã sã îmbunãtãþeascã conþinutul acestei cãrþi.

Despre autor
Cristian Niculescu este profesor universitar doctor inginer la
Catedra de Management din Universitatea Politehnica Bucureºti,
unde predã cursuri de management ºi marketing la Facultatea
de Electronicã. Dupã studii de economie la Universitatea Tehnicã
din Darmstadt (Germania) – cu seminarii practice, organizate la
cele mai mari companii transnaþionale – predã cursuri de micro
ºi macroeconomie, în limba germanã, la Facultatea de Inginerie
în Limbi Strãine din Universitatea Politehnica Bucureºti. A pu-
blicat 12 cãrþi de profil, printre care „Managementul cercetãrii-
dezvoltãrii“, „Introducere în microeconomie“, „Introducere în
macroeconomie“, „Omul de afaceri eficient“, „Management. Ele-
mente fundamentale“, „Probleme de managementul afacerilor“,
precum ºi zeci de lucrãri de specialitate. Este membru în
Comisia de Management a Academiei Române.
 CRISTIAN NICULESCU

INTRODUCERE
ÎN
ECONOMIE
definiþii
principii
scheme
Profesorului meu, Rolf Becks,
cu recunoºtinþã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

NICULESCU, CRISTIAN
Introducere în economie: definiþii, principii, scheme /
Cristian Niculescu. – Bucureºti: Editura NICULESCU, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-748-147-4

33

© Editura NICULESCU, 2007

Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Tel: (+40)21-312.97.82
(+40)21-312.97.84
Tel/Fax: (+40)21-312.97.83
Call Center: (+40)21-314.88.55
E-mail: club@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro

Tipãrit în România

ISBN 978-973-748-147-4

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã
ºi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare
ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale
ºi internaþionale privind proprietatea intelectualã.

4
 CUPRINS

MICROECONOMIA

I. NOÞIUNILE DE BAZÃ
ÎN STUDIUL ECONOMIEI NAÞIONALE . . . . . . . . . . . . . . . . 9
I.1 Nevoia concretizatã
ºi acoperirea (împlinirea) ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
I.2 Entitãþile economice elementare
ºi planurile lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
I.3 Abordarea ºtiinþificã
a studiului economiei naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

II. ELEMENTELE FUNDAMENTALE

ALE MICROECONOMIEI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
II.1 Ipotezele de bazã ale microeconomiei . . . . . . . . . . . . 49
II.2 Teoria gospodãriei private . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
II.3 Teoria întreprinderii/firmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
II.4 Teoria pieþei ºi formãrii preþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 171
II.5 Echilibrul economic general
ºi eficienþa alocãrii resurselor economice . . . . . . . . . 231

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242

MACROECONOMIA

I. CIRCUITUL ECONOMIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247

I.1 Definiþii ºi propoziþii (teoreme)
în analiza circuitului economic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248
I.2 Forme de reprezentare a circuitului economic . . . . . . 251
I.3 Relaþii importante referitoare la circuitul economic . . . 259

5
II. SISTEMUL ECONOMIEI BUNURILOR . . . . . . . . . . . . . . 267
II.1 Componentele cererii finale
în economia naþionalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
II.2 Funcþiile de comportament (stare) pentru
CG, IF, CUP, IUP ºi EX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
(C = consum, G = gospodãrie, I = investiþii,
F = firmã, UP = unitãþi publice, EX = export)
II.3 Echilibru ºi dezechilibru
în economia bunurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274
- abordare pe termen scurt
- abordare pe termen lung

III. SISTEMUL ECONOMIC FINANCIAR (MONETAR) . . . . 354

III.1 Tipuri de bani, crearea masei monetare
ºi agregatele monetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356
III.2 Oferta de bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394
III.3 Cererea de bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400
III.4 Echilibrul în sistemul monetar . . . . . . . . . . . . . . . . . 415
III.5 Valoarea banilor
ºi modificãri ale valorii banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 418

IV. ECHILIBRUL ÎN ECONOMIA

BUNURILOR ªI BANILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 436

V. STATUL ÎN ECONOMIA NAÞIONALÃ . . . . . . . . . . . . . . . 439

V.1 Ordinea economicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439
V.2 Configurarea economiei
prin intermediul statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 460

6
MICROECONOMIA

7
 OBIECTIVE DE BAZÃ ÎN STUDIUL
ECONOMIEI NAÞIONALE

Descrierea unor
stãri ºi evoluþii
economice

Explicarea unor
stãri ºi evoluþii
economice

Prognoza unor Scopuri ºi

stãri ºi evoluþii sisteme de
economice valori dominante
în plan social
4

Trecerea la
acþiunea politicã
(la remodelarea
economiei)

8
 Partea I

NOÞIUNILE DE BAZÃ
ÎN STUDIUL
ECONOMIEI NAÞIONALE

I.1

NEVOIA CONCRETIZATÃ
ªI ACOPERIREA
(ÎMPLINIREA) EI

a) Nevoia concretizatã ºi originile apariþiei ei

b) Mijloacele acoperirii nevoii concretizate (= bunuri)

c) Acoperirea (împlinirea) nevoii concretizate ºi

existenþa limitatã a bunurilor

d) Despre “gospodãrit” ºi economie

9
 a

Tot ceea ce presupune gospodãritul este orientat

spre acoperirea NEVOII CONCRETIZATE a
omului.

NEVOIA CONCRETIZATÃ se exprimã

prin cererea obiectivã pentru anumite
BUNURI concrete.

BUNURILE sunt semnificative, în primul rând

pentru FOLOASELE pe care le aduc acestea,
ºi, în al doilea rând, sub aspectul lor fizic, de
PURTÃTORI DE FOLOASE.

PURTÃTORII DE FOLOASE reprezintã

oameni ºi lucruri care sunt în stare sã producã
REZULTATELE dorite în satisfacerea nevoilor.

10
 DEFINIÞII

 NEVOIA CONCRETIZATÃ este dorinþa orientatã

spre primirea unor anumite FOLOASE, aduse de
cãtre PERSOANE ªI LUCRURI care sunt capabile
de aceasta.

 PURTÃTORII NEVOII CONCRETIZATE sunt

reprezentaþi atât de entitãþi individuale, cât ºi
colective (= sisteme sociale).

GOSPODÃRII
PRIVATE
ENTITÃÞI
ECONOMICE ÎNTREPRINDERI
(FIRME)
ELEMENTARE

UNITÃÞI PUBLICE
(STAT)
PURTÃTORII
NEVOII
CONCRETIZATE ECONOMIA
ORAªULUI

ECONOMIA REGIUNII
ENTITÃÞI
(JUDEÞULUI)
ECONOMICE
DE ORDIN
ECONOMIA
SUPERIOR NAÞIONALÃ

ECONOMIA
MONDIALÃ

11
 EXEMPLE

NEVOIA CONCRETIZATÃ a unei familii

pentru carne, pâine ºi legume, a unui copil
bolnav pentru îngrijire medicalã, a unei pro-
vincii pentru aprovizionarea cu energie elec-
tricã, a unui mare oraº pentru apã potabilã, a
unei economii naþionale pentru valutã liber
convertibilã º.a.m.d.

NEVOI
NECONCRETIZATE
INDIVIDUALE

ELEMENTE NEVOIA
OBIECTIVE
DETERMINANTE CONCRETIZATÃ
PRODUCTIVE ALE
ALE APARIÞIEI A UNEI
INDIVIZILOR ªI/SAU
NEVOII ENTITÃÞI
SISTEMELOR SOCIALE
CONCRETIZATE ECONOMICE

PRESIUNI EXTERNE
ASUPRA INDIVIZILOR
ªI/SAU SISTEMELOR
SOCIALE

12
 DEFINIÞII

NEVOI NECONCRETIZATE INDIVIDUALE

NEVOIA NECONCRETIZATÃ
este dorinþa unui individ de a atinge o
STARE agreabilã (plãcutã) din punct
de vedere psiho-fiziologic, respectiv
îndepãrtarea unei STÃRI dezagre-
abile (neplãcute).

aºadar

NEVOIA NECONCRETIZATÃ
este dorinþa de a atinge “BUNÃSTA-
REA” (o stare de mulþumire).

13
 EXEMPLE

Implicarea ºi recunoaºterea socialã, siguranþa

ºi protecþia, destinderea psihicã ºi fizicã, elibe-
rarea de dureri, stingerea setei, potolirea foa-
mei º.a.m.d.

NEVOIA NECONCRETIZATÃ
NEORIENTATÃ
(NESPECIALIZATÃ)

Domnul A vrea sã atingã CUMVA

starea M

ORIENTAREA
(DIRECÞIONAREA)
NEVOILOR
NECONCRETIZATE

NEVOIA NECONCRETIZATÃ
ORIENTATÃ
(SPECIALIZATÃ)

Domnul B vrea sã atingã CU

AJUTORUL BUNULUI W starea N

14
 LEGÃTURA DINTRE
NEVOIA NECONCRETIZATÃ
ªI
NEVOIA CONCRETIZATÃ

NEVOIA
NECONCRETIZATÃ
CREEAZÃ (PRODUCE) O
NEVOIE
CONCRETIZATÃ!

totuºi

Nu orice NEVOIE
NECONCRETIZATÃ conduce
la o NEVOIE CONCRETIZATÃ
pentru cã intervine
FUNCÞIA DE FILTRU A RAÞIUNII
ªI VOINÞEI!

15
 B

OBIECTIVE PRODUCTIVE
ALE INDIVIZILOR ªI/SAU
SISTEMELOR SOCIALE

16
 C

PRESIUNI EXTERNE ASUPRA

INDIVIZILOR ªI/SAU
SISTEMELOR SOCIALE

EXEMPLE

17
 b

MIJLOACELE ACOPERIRII
NEVOII CONCRETIZATE
( = BUNURI)

DEFINIÞIE

18
19
20
21
 RELAÞII (POSIBILE)
ÎNTRE ANUMITE FOLOASE
ªI PURTÃTORII LOR

22
 c

ACOPERIREA (ÎMPLINIREA)
NEVOII CONCRETIZATE

23
CALEA (SOLUÞIA) DISTRIBUTIVÃ;
CUMPÃRAREA UNUI BUN

24
EXISTENÞA LIMITATÃ
A BUNURILOR

25
 d

DESPRE „GOSPODÃRIT“
ªI ECONOMIE

26
27
REZUMATUL CAPITOLULUI I.1

28
29
 I.2

ENTITÃÞILE ECONOMICE
ELEMENTARE ªI PLANURILE LOR

30
 a

ENTITÃÞILE ECONOMICE
ELEMENTARE

31
 OFERTÃ
DE MUNCÃ

PRODUCERE DE BUNURI
A PENTRU FOLOSINÞÃ
PROPRIE
FUNCÞIILE
IMPORTANTE ALE
GOSPODÃRIEI
PRIVATE

REALIZARE
DE ECONOMII

UTILIZARE FINALÃ
A BUNURILOR

32
 APROVIZIONARE

DEPOZITARE

PRODUCERE DE
C BUNURI

VÂNZARE DE
FUNCÞIILE
BUNURI
IMPORTANTE ALE
ÎNTREPRINDERII/
FIRMEI INVESTIÞII ªI
FINANÞARE

CERCETARE ªI
DEZVOLTARE

ASIGURAREA
RESURSEI
DE PERSONAL

CONTROL

33
34
 b

ACÞIUNEA PLANIFICATÃ
ªI ROLUL EI

35
 1. CUNOAªTEREA
SITUAÞIILOR PROBLEMATICE
P

L
2. IDENTIFICAREA DE
OBIECTIVE ªI VALORI A

3. STABILIREA SPAÞIILOR DE
I
ACÞIUNE PREZENTE ªI VIITOARE
F

I
4. CONTURAREA
ALTERNATIVELOR DE ACÞIUNE
C
ETAPELE
PLANIFICÃRII A
5. PROGNOZAREA
CONSECINÞELOR POSIBILE R
ALE FIECÃREI ALTERNATIVE
E

A
6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

7. ALEGEREA UNEI ALTERNATIVE

DECIZIA
(CELEI MAI BUNE)

8. REALIZAREA ALTERNATIVEI
ACÞIUNEA
ALESE

36
 c

ACÞIUNEA RAÞIONALÃ
(FUNCÞIE DE OBIECTIVE)

“Raþiunea economicã presupune ca mijloacele

limitate sã fie în aºa fel folosite, încât utilitatea
obþinutã sã fie maximã.”

ACÞIUNEA RAÞIONALÃ, numitã ºi ACÞIUNE

“PE PRINCIPII ECONOMICE”, este acea acþiune
ce implicã folosirea optimã a mijloacelor (resurse-
lor) pentru a se obþine succesul maxim scontat.

“PRINCIPIUL ECONOMICITÃÞII”
=
PRINCIPIUL RAÞIONALITÃÞII

PRINCIPIUL MAXIMULUI PRINCIPIUL MINIMULUI

=
CU MIJLOACE DATE,
=
REZULTAT BINE DEFINIT,
MAXIMIZAREA OBÞINUT CU
REZULTATELOR MIJLOACE MINIME

37
Reflecþii ºi citate

38
 d

DIVIZIUNEA MUNCII ÎNTRE

ENTITÃÞILE ECONOMICE

CONCEPTUL COSTURILOR
ALTERNATIVE

39
CONCEPTUL COSTURILOR
DE OPORTUNITATE

CURBA TRANSFORMÃRII

40
CURBA TRANSFORMÃRII ªI MODIFICAREA
COSTURILOR DE OPORTUNITATE

41
EXEMPLU

42
 CONCEPTUL
COSTURILOR DE OPORTUNITATE

REZUMAT

43
 I.3

ABORDAREA ªTIINÞIFICÃ
A STUDIULUI
ECONOMIEI NAÞIONALE

44
 a

SARCINILE (OBIECTIVELE) DE BAZÃ

ALE STUDIULUI ECONOMIEI NAÞIONALE

45
46
 b

DISCIPLINELE STUDIULUI ECONOMIEI

NAÞIONALE; OBIECTIVE PRINCIPALE

47
 c

DOMENII DE CERCETARE
ÎN STUDIUL ECONOMIEI NAÞIONALE

ECONOMIA NAÞIONALÃ

G Î/F

UP

ALTE ECONOMII
ALTE PÃRÞI
NAÞIONALE
ALE SOCIETÃÞII
(= STRÃINÃTATE)

NATURA

[TEHNICÃ REALÃ (= TEHNICÃ INGINEREASCÃ)]

G – gospodãrii
Î/F – întreprinderi/firme
UP – unitãþi publice

48
 Partea a II-a

ELEMENTELE FUNDAMENTALE
ALE MICROECONOMIEI

II.1

IPOTEZELE DE BAZÃ ALE MICROECONOMIEI

OBIECTUL ANALIZEI MICROECONOMICE

COMPORTAMENTUL ECONOMIC COMPORTAMENTUL ECONOMIC

AL GOSPODÃRIEI PRIVATE AL ÎNTREPRINDERII / FIRMEI

PIAÞA ªI FORMAREA
PREÞULUI PE PIAÞÃ

ECHILIBRUL ECONOMIC
GENERAL ªI EFICIENÞA
ALOCÃRII
(EDGEWORTH-BOX ETC.)

49
 MICROECONOMIE

IPOTEZE DE BAZÃ PRIVIND

COMPORTAMENTUL ECONOMIC

50
 II.2

TEORIA GOSPODÃRIEI PRIVATE

51
 a

ACTIVITÃÞILE ECONOMICE
ALE GOSPODÃRIEI PRIVATE

52
 b

FUNCÞIA CERERII

53
1. FUNCÞIA CERERII INDIVIDUALE

2. FUNCÞIA CERERII TOTALE

54
1. FORMA GENERALÃ A CERERII
INDIVIDUALE PENTRU UN BUN n

55
2. FORMA GENERALÃ A CERERII
TOTALE PENTRU UN BUN n

FUNCÞIA CERERII – ÎN GENERAL

56
 c

FORME SPECIALE
ALE FUNCÞIEI CERERII

57
 CLAUZA
CETERIS PARIBUS

58
59
c1.1

60
61
REACÞIA NORMALÃ A SOLICITANTULUI

62
63
 EFECTELE CERERII

1. DEPLASARE DE-A LUNGUL CURBEI CERERII

2. TRANSLATAREA CURBEI CERERII

64
 c1.2

ELASTICITATEA CERERII
CANTITATIVE FUNCÞIE DE PREÞ

ELASTICITATEA

65
ELASTICITATEA CERERII FUNCÞIE DE PREÞ

66
EXEMPLU

SOLUÞIE:

67
Aºadar:
ELASTICITATEA CERERII CANTITATIVE FUNCÞIE DE
PREÞ ESTE DE REGULÃ O ELASTICITATE ÎNTR-UN
ANUMIT PUNCT!

Coeficientul de elasticitate eCE

p depinde aºadar de

un anumit punct (P) ºi de cantitatea respectivã (Q).

Pentru fiecare preþ, adicã pentru fiecare punct al

curbei cererii, existã întotdeauna o altã valoare a
lui eCE
p .

68
 FUNCÞII ISOELASTICE ALE CERERII

p zero

Domeniu perfect
elastic Domeniu perfect
(bunuri nenecesare inelastic
vieþii, de ex. TNT) (de ex. sare, apã)

Q
Domeniu infinitezimal
p perfect inelastic

HIPERBOLÃ
ECHILATERALÃ

Domeniu infinitezimal
perfect elastic

69
70
STABILIREA ELASTICITÃÞII
CERERII FUNCÞIE DE PREÞ

71
72
c2.1

73
 CURBELE
VENIT – CONSUM

74
 CURBELE VENIT – CONSUM
(ÎN CAZUL UNOR ELASTICITÃÞI
DE VENIT DIFERITE)

75
76
 c2.2

ELASTICITATEA CERERII
CANTITATIVE FUNCÞIE DE VENIT

77
SISTEMUL CURBELOR LUI ENGEL
QnCE = f(V) RESPECTIV Cn = f(V)

78
TENDINÞE DE SATURAÞIE
A CERERII CANTITATIVE

79
 c3

FUNCÞIILE MICROECONOMICE
DE CONSUM ªI ECONOMISIRE

80
EXEMPLU NUMERIC

Funcþia de consum

81
FUNCÞIILE DE CONSUM ªI ECONOMISIRE
PENTRU O GOSPODÃRIE PRIVATÃ

LINEARE

82
FUNCÞIILE DE CONSUM ªI ECONOMISIRE
PENTRU O GOSPODÃRIE PRIVATÃ

CURBE

83
 FUNCÞIA DE CONSUM

1. DEPLASAREA DE-A LUNGUL

FUNCÞIEI DE CONSUM

CAUZA:
VARIAÞIA LUI V

84
2. TRANSLATAREA FUNCÞIEI DE CONSUM

CAUZA:
RENUNÞAREA LA CLAUZA
CETERIS PARIBUS →
ALÞI DETERMINANÞI AI LUI C
DEVIN MAI EFICIENÞI (ACTIVI)

85
 REZUMAT PARÞIAL

u = structura nevoii
qB concretizate resp.
CE
qn = f(Pn , P1, ... Pn -1, C, u, ...) sistemul de prefe-
rinþe → teoria utili-
tãþii
P1
P2 qA
P P3

86
Pn

P4 graniþa de saturaþie
P5 u

qnCE CURBA
Curba normalã
P6 ENGEL
a cererii
...
Pn-1 C C resp. V
 d

CALCULUL UTILITÃÞII
ÎN GOSPODÃRIA PRIVATÃ

87
 d1

PREFERINÞE ªI
A B
CURBE DE INDIFERENÞÃ

ORDINEA PREFERENÞIALÃ

88
89
 PROPRIETÃÞI ALE ORDINII
PREFERENÞIALE

STRUCTURA PREFERENÞIALÃ A GOSPODÃRIEI

PRIVATE ARE URMÃTOARELE PATRU PROPRIETÃÞI:

1. POATE FI COMPARATÃ

90
2. ESTE COMPLETÃ

91
3. ESTE TRANZITIVÃ

92
93
4. ESTE NESATURATÃ
(„LACOMÔ)

94
 B

FIGURAREA STRUCTURILOR
DE PREFERINÞÃ CU AJUTORUL
CURBELOR DE INDIFERENÞÃ

CAZUL A DOUÃ BUNURI

95
 REGULA 1

CURBELE DE INDIFERENÞÃ AU UN NIVEL DE

UTILITATE CU ATÂT MAI RIDICAT CU CÂT
SUNT MAI ÎNDEPÃRTATE DE ORIGINEA
SISTEMULUI DE COORDONATE!

96
 REGULA 2

DIN PROPRIETATEA DE TRANZITIVITATE

REZULTÃ: CURBELE DE INDIFERENÞÃ ALE UNEI
GOSPODÃRII PRIVATE NU SE POT INTERSECTA!

97
 REGULA 3

CURBELE DE INDIFERENÞÃ SUNT CONVEXE

FAÞÃ DE ORIGINEA SISTEMULUI DE COOR-
DONATE!

98
 REGULA 4

CU CÂT O GOSPODÃRIE ARE MAI MULT

DINTR-UN BUN (DE EXEMPLU B), CU ATÂT EA
VA FI MAI DISPUSÃ SÃ RENUNÞE LA O
CANTITATE MAI MARE DIN ACEST BUN (B)
PENTRU A-ªI PROCURA O UNITATE ÎN PLUS
DINTR-UN ALT BUN (DE EXEMPLU A) ªI CU
ATÂT MAI PUÞIN DISPUSÃ SÃ DEA DIN A
PENTRU O UNITATE ÎN PLUS DIN BUNUL B.
= REGULA SCÃDERII RATEI MARGINALE A SUBSTITUÞIEI

99
 RATA MARGINALÃ DE SUBSTITUIRE
A BUNULUI B PRIN BUNUL A
ESTE DESCRESCÃTOARE

Dacã un bun B este înlocuit treptat printr-un alt bun A, fãrã

modificarea nivelului de utilitate (de "bunãstare"), atunci
raportul:

DIFERENÞA DE CANTITATE DIN BUNUL B (substituit) ªqB

=
DIFERENÞA DE CANTITATE DIN BUNUL A (care substituie) ªqA

scade continuu.

DIRECÞIA DE SUBSTITUIRE
RATA MARGINALÃ
DE SUBSTITUIRE

ªqB
=– = tga
ªqA

Rata marginalã de substituire a bunului B prin A

scade o datã cu creºterea cantitãþii din bunul A.
Aºadar,
ªqB
tga = se micºoreazã o datã cu creºterea lui A.
ªqA

100
 DREAPTA BUGETULUI
(„POSSIBILITY LINE”)

Dreapta bugetului aratã ce combinaþii de bunuri A ºi B

sunt posibile la o sumã a consumului, C, ºi la preþuri, p,
date _> RESTRICÞII DE BUGET.

C ≥ pA . qA + pB . qB

PANTA DREPTEI BUGETULUI =

C C pA
= tgb = : =
Spaþiul pB pA pB
de
consum

Dacã suma de consum C e folositã numai pentru

cumpãrarea lui A, atunci:
C = pA . qA sau qAMAX = C/pA
Dacã C e folositã numai pentru cumpãrarea lui B,
atunci:
C = pB . qB sau qBMAX = C/pB

101
DEPLASAREA DREPTELOR BUGETULUI
(DREPTELOR DE BILANÞ)

1. PA CREªTE / SCADE

2. PB CREªTE / SCADE

3. C CREªTE / SCADE

102
 d2

OPTIMUL GOSPODÃRIEI
(= PLANUL OPTIM DE CONSUM
= ECHILIBRUL GOSPODÃRIEI PRIVATE)

STRUCTURA PREFERENÞIALÃ = DATÃ

103
 Definiþii

OPTIMUL GOSPODÃRIEI PRIVATE

104
 d3

DERIVAREA FUNCÞIILOR SPECIALE

ALE CERERII DIN CALCULUL UTILITÃÞII;
FUNCÞIA CERERE INDIVIDUALÃ qCEn = f(pn)

REACÞIE NORMALÃ A SOLICITANTULUI

EXEMPLU

105
CURBA PREÞ - CONSUM

106
REACÞIA CERERII CANTITATIVE
LA MODIFICÃRI DE VENIT

La creºterea
lui V,
A creºte.
qCE
La scãderea
lui V,
qCE
A scade.

La scãderea
(respectiv
creºterea) lui V,
A rãmâne
qCE
neschimbatã.

La creºterea
A scade.
lui V, qCE
La scãderea
lui V, qCE
A creºte.

107
 CURBELE VENIT - CONSUM (CVC)

CVC = locul geometric al tuturor punctelor de echilibru

ale gospodãriei private în cazul a douã bunuri, la
modificãri ale venitului gospodãriei private
(respectiv ale sumei de consum C), la preþuri
date ºi la o structurã preferenþialã datã.

Exemple:

A ºi B sunt
bunuri
superioare
A > 1 ⇒
qCE
domeniu elastic

De la un anumit
venit, bunul A
este, faþã de B,
un bun inferior.
A < 1 ⇒
qCE
domeniu
inelastic.

108
 II.3

TEORIA ÎNTREPRINDERII/FIRMEI

a) Orizontul de plan al întreprinderii/ firmei

b) Producþia ca proces de transformare

c) Abordarea generalã a funcþiei de producþie

d) Funcþii de producþie speciale

d1) Legea productivitãþii
d2) Funcþia lui Leontief

e) Productivitatea

f) Combinaþia costurilor minime

g) Funcþia costurilor
g1) Deducerea curbei costurilor din legea
productivitãþii
g2) Deducerea curbei costurilor din funcþia lui
Leontief

h) Funcþia ofertei

i) Elasticitatea ofertei cantitative funcþie de preþ

109
 a

ORIZONTUL DE PLAN
AL ÎNTREPRINDERII/FIRMEI

110
111
 b

PRODUCÞIA CA PROCES DE TRANSFORMARE

112
ESENÞA PROCESELOR DE PRODUCÞIE

113
114
115
116
117
EXEMPLE

118
 MODUL ÎN CARE SISTEMUL FACTORILOR
DE PRODUCÞIE SE REGÃSEªTE ÎN BILANÞUL
ÎNTREPRINDERII/FIRMEI

119
 A

FACTORI DE
PRODUCÞIE -
PERSOANE
(FUNCÞII ÎN
PROCESUL
DE PRODUCÞIE)
(=oameni, de la
ucenici pânã la
managerii de vârf)

ENERGETICÃ

EXECUTIVÃ
Aceste funcþii pot

DE CONTROL fi preluate de

REPETITIV - LOGICÃ
sistemele tehnice

CREATIVÃ

STABILIREA DE OBIECTIVE
ªI VALORI

DEZVOLTAREA DE STRATEGII

LANSAREA DE PRODUSE NOI

120
 PROCESUL DE PRODUCÞIE
CA PROCES DE TRANSFORMARE

(Sursa: Rolf Becks / Günter Ropohl - Produktion, p.30)

Legendã:
l1 = Lucrãri (acþiuni) productive provenite din sistemul
factorilor de producþie proprii
I2 = Lucrãri (acþiuni) productive provenite din sisteme de
producþie strãine
l1 + I2 = Input al procesului
O = Output al procesului
O1 = Output care este dat unor entitãþi economice strãine
O2 = Bunuri produse care rãmân în sistemul de producþie ºi
înmulþesc mijloacele de producþie

121
 REZUMAT AL CAPITOLULUI b

A PRODUCE

ÎNSEAMNÃ

TRANSFORMAREA FOLOASELOR

ADUSE DE MATERIALE, DE

MIJLOACELE DE MUNCÃ, DE

FACTORUL DE PRODUCÞIE

UMAN ªl DE ALTE SISTEME DE

PRODUCÞIE ÎN ALTE BUNURI.

122
 c

ABORDAREA GENERALÃ
A FUNCÞIEI DE PRODUCÞIE

FUNCÞIA DE PRODUCÞIE

descrie dependenþa dintre

INPUT-UL [CANTITATE/TIMP], l, ºi OUTPUT-UL
[CANTITATE/TIMP] MAXIM, O, pe de o parte, ce
se poate obþine la un NIVEL TEHNIC DAT ªl LA O
CALITATE CONSTANTÃ A INPUT-ULUI.

Atenþie:

Atât INPUT-UL VARIABIL l, cât ºi OUTPUT-UL O sunt

OMOGENE ºi PERFECT DIVIZIBILE!

123
 FUNCÞIA DE PRODUCÞIE

=
TOTALITATEA PLANURILOR
DE PRODUCÞIE EFICIENTE DIN PUNCT
DE VEDERE TEHNIC

124
125
 ANALIZA
PROCESULUI DE PRODUCÞIE
CU DOUÃ INPUT-URI PRODUCTIVE,
I1 ªI I2

126
 A1

FUNCÞII DE PRODUCÞIE
ÎN CAZUL SUBSTITUIBILITÃÞII (COMPLETE)
A INPUT-URILOR PRODUCTIVE I1 ªI I2

127
 A2

FUNCÞII DE PRODUCÞIE ÎN CAZUL

SUBSTITUIBILITÃÞII LIMITATE
A INPUT-URILOR PRODUCTIVE I1 ªI I2

128
 REGULA SCÃDERII RATEI MARGINALE
DE SUBSTITUIRE TEHNICÃ A INPUT-ULUI
I2 PRIN I1

129
 VARIAÞIA FACTORILOR
(= VARIAÞIA INPUT-URILOR PRODUCTIVE)

130
 B

FUNCÞII DE PRODUCÞIE
ÎN CAZUL LIMITATIVITÃÞII INPUT-URILOR
PRODUCTIVE I1 ªI I2

131
VARIAÞIA FACTORIALÃ

132
d

133
 d1
LEGEA PRODUCTIVITÃÞII LA VARIAÞIE
FACTORIALÃ PARÞIALÃ → O = f(I1) c.p.

O = output [CANTITATE/TIMP]

l1 = INPUT VARIABIL [CANTITATE/TIMP]

W = PUNCT DE INFLEXIUNE

M = OUTPUT MAXIM

134
LEGEA PRODUCTIVITÃÞII - PRODUCTIVITATEA
MEDIE A INPUT-ULUI VARIABIL

a = unghiul dintre axa absciselor (I1) ºi o razã care

porneºte din origine ºi intersecteazã curba O = f(I1)

O
= tga
I1

O
= PRODUCTIVITATEA MEDIE A INPUT-ULUI
I1
VARIABIL l1

135
PRODUCTIVITATEA MARGINALÃ
A INPUT-ULUI VARIABIL

136
 VARIAÞIA PRODUCÞIEI
ªI PRODUCTIVITATEA MARGINALÃ

137
CURBA „ÎN S” A PRODUCTIVITÃÞII O = f(I1)

138
 SCHEMA ÎN PATRU FAZE
A CURBEI „ÎN S” A PRODUCTIVITÃÞII

139
 d2
FUNCÞIA DE PRODUCÞIE A LUI LEONTIEF
O = f(I1) c.p.

140
FUNCÞIA DE PRODUCÞIE

141
 e

PRODUCTIVITATEA (O/I)

142
143
144
145
ELEMENTELE DETERMINANTE
ALE PRODUCTIVITÃÞII MUNCII

146
FUNCÞIA DE PRODUCÞIE PARÞIALÃ O = f(N)

147
 f

COMBINAÞIA COSTURILOR MINIME

FORMULAREA PROBLEMEI

CAZUL A DOI FACTORI INPUT

148
149
150
TRANSLATAREA DREPTEI ISOCOST

151
 COMBINAÞIA COSTURILOR MINIME
LA SUBSTITUIBILITATEA LIMITATÃ A FACTORILOR
(I1, I2)

152
 CURBA DE EXPANSIUNE ªI
CURBA DE FACTORI DE PRODUCÞIE

153
 DREPTE ISOCOST ªI ISOCUANTE
LA O FUNCÞIE DE PRODUCÞIE LEONTIEF

154
 g

FUNCÞIA COSTURILOR

155
156
FUNCÞIA COSTURILOR C = g(O) = CFIX + CVAR(O)

157
 FUNCÞIA COSTURILOR:
CAZUL A DOUÃ ELEMENTE INPUT

FUNCÞIA DE PRODUCÞIE

FUNCÞIA COSTURILOR

158
 g1

DEDUCEREA CURBEI COSTURILOR DIN

FUNCÞIA DE PRODUCÞIE; GEOMETRIC

159
160
CURBA COSTURILOR MARGINALE
PENTRU O FUNCÞIE
A COSTURILOR DEDUSÃ DIN
LEGEA PRODUCTIVITÃÞII

161
TRAIECTORII ALE COSTURILOR
DUPÃ LEGEA PRODUCTIVITÃÞII

162
 g2

DEDUCEREA CURBEI COSTURILOR

DIN FUNCÞIA LUI LEONTIEF

163
 TRAIECTORII ALE COSTURILOR
DUPÃ FUNCÞIA DE PRODUCÞIE LEONTIEF

164
 h

FUNCÞIA OFERTEI

165
 FUNCÞIA
OFERTEI INDIVIDUALE

166
TRAIECTORIA CURBEI OFERTEI
INDIVIDUALE

167
FUNCÞIA OFERTEI TOTALE

168
MODIFICÃRI ALE OFERTEI DE BUNURI

169
 ELASTICITATEA
OFERTEI CANTITATIVE
FUNCÞIE DE PREÞ

170
 II.4

TEORIA PIEÞEI
ªI FORMÃRII PREÞURILOR

171
172
 a

NEVOIA CONCRETIZATÃ A PIEÞEI

173
b

174
CLASIFICAREA PIEÞELOR DUPÃ
STAREA LOR CALITATIVÃ
CELE CINCI CONDIÞII
PENTRU O PIAÞÃ PERFECTÃ

175
 PIAÞA PERFECTÃ ªI PIAÞA IMPERFECTÃ

CONDIÞIA 5

ÎNDEPLINITÃ NEÎNDEPLINITÃ
CONDIÞIILE
1, 2, 3 ºi 4

PIAÞÃ PIAÞÃ TEMPORAR

ÎNDEPLINITE
PERFECTÃ *) IMPERFECTÃ

NEÎNDEPLINITE PIAÞÃ IMPERFECTÃ **)

*) Este suveranã “regula nediferenþierii dupã preþ” a

unui bun anume, n.

**) Bunul n este negociat la preþuri diferite.

176
 CLASIFICAREA PIEÞELOR
DUPÃ NUMÃRUL PARTICIPANÞILOR
DE FIECARE PARTE A PIEÞEI

Numãrul
solicitanþilor Un singur
solicitant Puþini Mulþi
de mari solicitanþi solicitanþi
Numãrul dimensiuni medii mici
ofertanþilor

Un singur mare ofertant MONOPOL- MONOPOL- MONOPOL-

MONOPSON OLIGOPSON POLYPSON

Puþini ofertanþi medii OLIGOPOL- OLIGOPOL- OLIGOPOL-

MONOPSON OLIGOPSON POLYPSON

Mulþi ofertanþi mici POLYPOL- POLYPOL- POLYPOL-

MONOPSON OLIGOPSON POLYPSON

Legendã:
MONOPOL = un singur vânzãtor
OLIGOPOL = puþini vânzãtori
POLYPOL = mai mulþi vânzãtori
MONOPSON = un singur cumpãrãtor
OLIGOPSON = puþini cumpãrãtori
POLYPSON = mai mulþi cumpãrãtori

177
 c

MODELE SELECTIVE
DE FORMARE A PREÞURILOR

178
 c1

FORMAREA PREÞURILOR LA POLYPOL -

POLYPSON ÎN CONDIÞIILE PIEÞEI PERFECTE

c1.1

ECHILIBRUL PIEÞEI PE TERMEN SCURT

179
TRANSLATAREA ECHILIBRULUI PIEÞEI

a
TRANSLATAREA CURBEI CERERII
LA O CURBÃ DATÃ A OFERTEI

180
 b
TRANSLATAREA CURBEI OFERTEI
LA O CURBÃ DATÃ A CERERII

181
 REZULTAT INTERMEDIAR

A. ECHILIBRUL PIEÞEI

1. PIAÞA ESTE “GOLITÔ PERFECT

2. CANTITATEA COMERCIALIZATÃ
ESTE MAXIMÃ

182
B. CONSECINÞE PENTRU
PARTICIPANÞII LA PIAÞÃ

183
 c1.2

OFERTA MAXIMIZATOARE DE PROFIT

A CELUI CE SE ADAPTEAZÃ
LA CANTITÃÞILE DE PE PIAÞÃ

COMPORTAREA POLYPOLIST-ULUI
ÎN CONDIÞIILE CONCURENÞEI PERFECTE

184
REGULÃ DE COMPORTARE

185
186
 c1.2.1

CURBA OFERTEI PRODUCÃTORULUI

CE URMEAZÃ LEGEA PRODUCTIVITÃÞII

STABILIREA PROFITULUI MAXIM PRMAX

187
188
 STÃRI IMPORTANTE DE PROFIT
ªI PIERDERE ALE OFERTANTULUI
(ÎN CAZUL UNEI TRAIECTORII
A COSTURILOR CE URMEAZÃ
LEGEA PRODUCTIVITÃÞII)

189
190
 CURBA OFERTEI OFERTANTULUI
CE URMEAZÃ LEGEA PRODUCTIVITÃÞII
ÎN CONDIÞIILE CONCURENÞEI PERFECTE

191
 c1.2.2

COMPORTAREA CA OFERTANT A
PRODUCÃTORULUI CE URMEAZÃ
LEGEA LEONTIEF

192
ELEMENTE IMPORTANTE

193
 STÃRI IMPORTANTE DE PROFIT
ªI PIERDERE ALE OFERTANTULUI
(ÎN CAZUL UNEI TRAIECTORII
A COSTURILOR CE URMEAZÃ LEGEA
DE PRODUCÞIE LEONTIEF)

194
195
 REZUMAT

COMPORTAREA CELUI CE SE ADAPTEAZÃ

LA CANTITÃÞILE DE PE PIAÞÃ

196
1. PROFIT MAXIM : PE = V’ = C’
Output-ul de profit maxim = OPRMAX

2. La stânga de OPRMAX (în zona de profit) se

observã:
V’ > C’. Orice creºtere a lui O dã un profit supli-
mentar.

3. La OPRMAX se obþine profitul cel mai mare posibil.

Dar la OPRMAX NU se realizeazã cel mai mare
profit pe bucatã (unitar). Aceasta se întâmplã în
punctul de OPTIM AL ÎNTREPRINDERII /
FIRMEI (la OCMIN).

4. Ofertantul de profit maxim nu produce neapãrat

cu cele mai mici costuri posibile. Minimul cos-
turilor = OPTIMUL ÎNTREPRINDERII / FIRMEI
este obþinut de producãtor la OCMIN.

5. Profitul este un profit datorat situaþiei de pe piaþã.

Rentabilitatea normalã (profitul normal) de calcul
este deja conþinutã în C».

6. În cadrul zonei de profit, întreprinzãtorul oferã

de-a lungul curbei C’.
Cantitatea ofertei cu profit maxim se obþine acolo
unde PE = C’, aºadar qnOF = f(pn).

197
 c1.3

ECHILIBRUL PIEÞEI PE TERMEN LUNG

c1.3.1 ECHILIBRUL PIEÞEI PE TERMEN SCURT

198
c1.3.2 ECHILIBRUL PIEÞEI PE TERMEN LUNG

199
200
 c1.4

ANALIZA EFICIENÞEI
ÎN CONCURENÞA PERFECTÃ

OBSERVAÞII

201
FUNCÞIA OFERTEI ªI FUNCÞIA CERERII
DOUÃ MODURI DE INTERPRETARE

202
203
204
ECHILIBRUL PIEÞEI =
OPTIMUL ALOCÃRII =
OPTIMUL PARETO

205
206
 REZUMAT

PROPRIETÃÞILE PUNCTULUI
DE ECHILIBRU AL PIEÞEI
ÎN CONDIÞIILE CONCURENÞEI
PERFECTE

207
208
 c2

FORMAREA PREÞURILOR ÎN CAZUL

POLYPOL - POLYPSON
ÎN CONDIÞIILE PIEÞEI IMPERFECTE =
POLYPOL - POLYPSON ETEROGEN =
COMPETIÞIE MONOPOLISTÃ =
COMPETIÞIE IMPERFECTÃ

COMPORTAREA POLYPOLISTULUI

SOLUÞIA MACHLUP - GUTENBERG

= SPAÞIU DE MANEVRÃ CVASI-

MONOPOLIST (GUTENBERG)

209
FUNCÞIA PREÞ-VÂNZÃRI A UNUI
SINGUR POLYPOLIST

210
 FUNCÞIA LINEARÃ A CERERII
(RESP. FUNCÞIA PREÞ-VÂNZÃRI),
FUNCÞIA VENITURILOR ªI FUNCÞIA
VENITURILOR MARGINALE

211
FUNCÞIA LINEARÃ A CERERII (1)

212
FUNCÞIA PREÞ-VÂNZÃRI (2)

213
EXEMPLU

214
215
 MAXIMIZAREA PROFITULUI ÎN CAZUL
POLYPOL - POLYPSON ÎN CONDIÞIILE PIEÞEI
IMPERFECTE - IMPERFECT COMPETITION

216
 c3

FORMAREA PREÞURILOR ÎN CAZUL

MONOPOL - POLYPSON ÎN CONDIÞIILE
PIEÞEI PERFECTE

217
 c3.1

COMPORTAMENTUL MONOPOLISTULUI
DE TIP COURNOT

218
PUNCTUL COURNOT (CT)
PROFIT MAXIM: V’ = C’

219
PUNCTUL COURNOT

220
221
 c3.2

ANALIZA EFICIENÞEI MONOPOLULUI

DE TIP COURNOT

222
223
 c4

FORMAREA PREÞURILOR ÎN CAZUL

MONOPOL - POLYPSON ÎN CONDIÞIILE PIEÞEI
IMPERFECTE (= DIFERENÞIERE DE PREÞ
MONOPOLISTÃ = PRICE DISCRIMINATION)

224
A. DIFERENÞIEREA DE PREÞ
DEGLOMERATIVÃ

225
B. DIFERENÞIEREA DE PREÞ
AGLOMERATIVÃ

226
d

227
 d1

IMPOZITE DE CONSUM SPECIALE ªI SUBVENÞII

228
 TRECEREA UNUI IMPOZIT
ASUPRA CONSUMATORILOR

TRECEREA NU REUªEªTE

TRECEREA REUªEªTE COMPLET

229
 d2

PERTURBAREA ECHILIBRULUI PIEÞEI PRIN

FIXAREA PREÞULUI DE CÃTRE STAT

STABILIREA UNEI LIMITE SUPERIOARE

A PREÞULUI DE CÃTRE STAT

GARANTAREA UNUI PREÞ MINIM

230
 II.5

ECHILIBRUL ECONOMIC GENERAL

ªI EFICIENÞA ALOCÃRII
RESURSELOR ECONOMICE

2.5.1 RELAÞIA PARETO ªI OPTIMUL

PARETO

2.5.2 ECHILIBRUL ECONOMIC GENERAL

ªI EFICIENÞA ALOCÃRII
RESURSELOR

CONDIÞIILE SCHIMBULUI OPTIM

231
 2.5.1

RELAÞIA PARETO ªI OPTIMUL PARETO

OPTIMUL PARETO
(RESP. CRITERIUL PARETO)

232
RELAÞIA PARETO; APRECIERE
DUPÃ STÃRILE DE REPARTIÞIE

233
234
235
 2.5.2

ECHILIBRUL ECONOMIC GENERAL ªI

EFICIENÞA ALOCÃRII RESURSELOR

CONDIÞIILE SCHIMBULUI OPTIM

SCHIMBUL OPTIM

EDGEWORTH-BOX

236
237
 Cum poate fi judecatã alocarea rezultatelor
consumului de bunuri (AO) de cãtre GP1 ºi GP2?

238
 APRECIEREA (EVALUAREA)
ALOCÃRII REZULTATELOR (AO)

239
 SCHIMBUL REAL
ÎNTRE DOUÃ UNITÃÞI ECONOMICE

240
241
 BIBLIOGRAFIE

1. Becks, Rolf: Volkswirtschaftslehre I / Rolf Becks. – Darmstadt: Carl Habel

2. Becks, Rolf: Volkswirtschaftslehre II / Rolf Becks. – Darmstadt: Carl Habel

3. Becks, Rolf: Produktion / Rolf Becks; Günter Ropohl. – Bad Salzdetfurth:

didaktischer Dienst (Lehrerhandbücherei Technik; Bd. 7)

4. Becks, Rolf: Vorlesungsfolien in der Technischen – Hochschule Darmstadt

5. Böhm, Volker: Arbeitsbuch zur Mikroökonomie I / Volker Böhm, –

2., vollständig überarbeitete und erweiterte Aufl. – Berlin [u.a.]:
Springer (Heidelberger Taschenbücher; 238)

6. Böventer, Edwin von: Mikroökonomie: Studien – und Arbeitsbuch / Edwin von

Böventer; Gerhard Illing; Robert Koll. – 2. Aufl. – München: Oldenbourg

7. Demmler, Horst: Grundlagen der Mikroökonomie / Horst Demmler. –

München: R. Oldenbourg

8. Feess, Eberhard: Kompaktstudium Wirtschaftswissenschaften Bd. 1:

Mikroökonomie / Eberhard Feess, Frank Tibitanzl. – München: Vahlen

9. Feess-Dörr, Eberhard: Mikroökonomie: Eine Einführung in die neoklassische

und klassisch-neoricardianische Preis – und Verteilungstheorie /
Eberhard Feess-Dörr. – 2. Aufl. Marburg: Metropolis-Verlag

10. Fritsch, Michael: Marktversagen und Wirtschaftspolitik: Mikroökonomische

Grundlagen staatlichen Handelns / Michael Fritsch; Thomas Wein;
Hans-Jürgen Ewers – München: Vahlen
(Vahlens Handbücher der Wirtschafts – und Sozialwissenschaften)

11. Grasmann, Peter: Anspruchsniveaus im Verbraucherverhalten: Eine

Mikroökonomische Untersuchung / Peter Grasmann. – München: Florentz
(Volkswirtschaftliche Forschung und Entwicklung; Bd. 6)

12. Grundkurs in Mikroökonomie / Hübl, Lothar [Hrsg.]. – 2. Aufl. – Berlin: Drucker

& Humbolt

13. Helmstädter, Ernst: Wirtschaftstheorie I: Mikroökonomische Theorie / Ernst

Helmstädter. – 4. Aufl. – München: Vahlen

14. Herdzina, Klaus: Einführung in die Mikroökonomik / Klaus Herdzina. – 2. Aufl.

– München: Vahlen

15. Linde, Robert: Einführung in die Mikroökonomie / Robert Linde. –

Stuttgart: Kohlhammer

16. Merk, Gerhard: Mikroökonomik / Gerhard Merk. – Stuttgart [u.a.]: Kohlhammer

17. Meyer, Wolfgang: Bestimmungsfaktoren der Tariflohnbewegung: Eine

empirische Mikroökonomische Untersuchung für die Bundesrepublik /
Wolfgang Meyer. – Frankfurt: Campus

242
18. Moritz, Karl-Heinz: Mikroökonomische Theorie des Haushalts / Karl-Moritz. –
München: R. Oldenbourg

19. Samuelson, Paul A.: Volkswirtschaftslehre: Grundlagen der Makro- und

Mikroökonomie; Band 2 / Paul A. Samuelson; William D. Nordhaus. – 7. Aufl.
– Köln: Bund

20. Stobbe, Alfred: Mikroökonomik / Alfred Stobbe. – 2. Aufl. – Berlin [u.a.]:

Springer

21. Stobbe, Alfred: Volkswirtschaftslehre II: Mikroökonomik / Alfred Stobbe.

– 1. Aufl. – Berlin [u.a.]: Springer

22. Stocker, Ferry: Spaß mit Mikro: Einführung in die Mikroökonomie / Ferry
Stocker. – München: R. Oldenbourg

23. Varian, Hal R.: Grundzüge der Mikroökonomie / Hal R. Varian. – 2. Aufl. –
München; Wien

24. Wagner, Adolf: Mikroökonomik: Volkswirtschaftliche Strukturen I / Adolf

Wagner. – 2. Aufl. – Stuttgart, New York: Gustav Fischer

243
244
MACROECONOMIA

245
246
 Partea I

CIRCUITUL ECONOMIC

I.1 DEFINIÞII ªI PROPOZIÞII

(TEOREME) ÎN ANALIZA
CIRCUITULUI ECONOMIC

I.2 FORME DE REPREZENTARE A

CIRCUITULUI ECONOMIC

I.3 RELAÞII IMPORTANTE

REFERITOARE LA CIRCUITUL
ECONOMIC

247
I.1 DEFINIÞII ªI PROPOZIÞII
(TEOREME) ÎN ANALIZA
CIRCUITULUI ECONOMIC

248
ANALIZA CIRCUITULUI ECONOMIC;
DEFINIÞII ªI PROPOZIÞII (TEOREME)

249
250
I.2 FORME DE REPREZENTARE
A CIRCUITULUI ECONOMIC

251
 MODELUL 1
ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
FÃRÃ ACTIVITATEA STATULUI
INVESTIÞIA BRUTÃ ESTE NULÃ

252
 MODELUL 2
ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
FÃRÃ ACTIVITATEA STATULUI
ECONOMIA STAÞIONARÃ
E ªI INET = ZERO
INVESTIÞIILE DE ÎNLOCUIRE
IRE > ZERO

253
 MODELUL 3
ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
FÃRÃ ACTIVITATEA STATULUI
ECONOMIA ÎN DEZVOLTARE
INET > ZERO
(INVESTIÞIILE NETE)

254
PENTRU MODELELE 2 ªI 3

255
 MODELUL 4
ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
CU ACTIVITATEA STATULUI; ÎN DEZVOLTARE

256
 MODELUL 5
ECONOMIE NAÞIONALÃ DESCHISÃ,
CU ACTIVITATEA STATULUI; ÎN DEZVOLTARE

257
Atenþie!

258
I.3 RELAÞII IMPORTANTE REFERITOARE
LA CIRCUITUL ECONOMIC

259
UNITÃÞI PUBLICE

ÎNTREPRINDERI

GOSPODÃRII
PRIVATE
FIRME /
(STAT)

PRODUS GENERAL SOCIAL (PGS)

(PGS NU SE POATE EXPRIMA
CANTITATIV)

P-PIAÞÃ

PRODUS INTERN BRUT (PIBP)

(= PARTE DIN PGS)

PLUS
VENITURI DIN AVERI ªI VALORIFI-
CAREA UNOR FACTORI DE PRO-
DUCÞIE NAÞIONALI ÎN STRÃINÃTATE
MINUS

VENITURI DIN AVERI ªI VALORIFI-

CAREA ÎN ÞARÃ A UNOR FACTORI
DE PRODUCÞIE APARÞINÂND
STRÃINILOR

PRODUS SOCIAL BRUT ( PIBP)

(= PRODUS SOCIAL)

260
 CONCEPTE ECONOMICE GENERALE
PRIVIND PRODUCÞIA

1) INCLUSIV ORGANIZAÞII

UNITÃÞI PUBLICE

ÎNTREPRINDERI
PRIVATE NON PROFIT

GOSPODÃRII
PRIVATE

FIRME /
(STAT)
2) CVB = CREAREA DE
VALOARE ADÃUGATÃ BRUTÃ =
VALOAREA BUNURILOR
PRODUSE MINUS VALOAREA
BUNURILOR CUMPÃRATE
PENTRU A FI TRANSFORMATE
1)
2)
3)

2)
3)

2)
PRIN PRODUCÞIE

CVB

CVB

CVB
3) VALOAREA PRODUCÞIEI
CORESPUNDE AICI CHELTU- CREAREA DE VALOARE
IELIOR FÃCUTE PENTRU EA ADÃUGATÃ BRUTÃ
(FÃRÃ PROFIT) LA NIVELUL
ÎNTREGII ECONOMII

IMPOZITE INDIRECTE
NEDEDUCTIBILE
PLUS TAXE VAMALE

PRODUSUL INTERN BRUT LA PREÞUL PIEÞEI

VENITURI CÃTRE STRÃINÃTATE
VENITURI DIN STRÃINÃTATE /

PRODUSUL SOCIAL BRUT LA PREÞUL PIEÞEI

261
 1. CONTUL ECONOMIC GENERAL
AL FORMÃRII VENITURILOR; MODIFICAT

AMORTIZÃRI

IMPOZITE
PRODUSUL
INDIRECTE
INTERN
MINUS
BRUT
PRODUSUL SUBVENÞII
LA PREÞUL
INTERN NET
PRODUSUL PIEÞEI (PIBP)
LA PREÞUL
PIEÞEI (PINP) INTERN NET
VENITUL
LA COSTURI
INTERN
FACTORIALE
(PINF)

RELAÞIA DINTRE VENITUL INTERN

ªI VENITUL REALIZAT DE CETÃÞENII ÞÃRII

VALORIFICAREA UNOR
AVERI ªI FACTORI
VENITUL INTERN DE PRODUCÞIE DEÞINUÞI
(PINF) ÎN ÞARÃ DE CETÃÞENII
ALTOR ÞÃRI

VALORIFICAREA UNOR VENITURI ALE

AVERI ªI FACTORI CETÃÞENILOR ÞÃRII =
DE PRODUCÞIE DEÞINUÞI VENITURILE
DE CETÃÞENII ÞÃRII POPORULUI (PSNF)
ÎN STRÃNÃTATE

262
 2. CONTUL ECONOMIC GENERAL
AL PRODUCÞIEI REALIZATE
DE CETÃÞENII ÞÃRII

AMORTIZÃRI
IMPOZITE
INDIRECTE
MINUS PRODUSUL
PRODUSUL SUBVENÞII SOCIAL
SOCIAL BRUT
NET LA PRODUSUL
SOCIAL NET LA PREÞUL
PREÞUL PIEÞEI (PSBP)
PIEÞEI LA COSTURI VENITUL
(PSNP) FACTORIALE SOCIAL
= VENITURILE (NAÞIONAL)
POPORULUI
(PSNF)

3. CONTUL ECONOMIC GENERAL

AL ÎNTREBUINÞÃRII VENITURILOR

UTILIZARE FINALÃ =
CG + CUP VENITURI DISPONIBILE
(= VENITURI ALE
UNITÃÞILOR ECONOMICE
DUPÃ DISTRIBUIRE ªI
ECONOMISIRE REDISTRIBUIRE)

263
 4. CONTUL ECONOMIC GENERAL
AL MODIFICÃRII (ACUMULÃRII) VENITURILOR

ECONOMISIRE
INVESTIÞII BRUTE

(IRE + INET)

AMORTIZÃRI

TRANSFERÃRI DE

VENITURI

REALIZATE CÃTRE

STRÃINÃTATE

TRANSFERÃRI DE

VENITURI PRIMITE
REST PENTRU
DIN STRÃINÃTATE
INVESTIÞII ÎN

STRÃINÃTATE

INET = IBRUT – AMORTIZÃRI

IRE = AMORTIZÃRI

264
 5. OFERTA ªI CEREREA DE BUNURI
DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC GENERAL

OFERTA DE BUNURI

PRODUCÞIA REALIZATÃ OFERTA STRÃINÃTÃÞII

DE CETÃÞENII ÞÃRII = IMPORT (IM)
= PSBP

265
CEREREA CEREREA
CONSUMUL INVESTIÞIILE BRUTE
GOSPODÃRIILOR STRÃINÃTÃÞII
STATULUI ALE STATULUI ªI ALE FIRMELOR
PRIVATE PENTRU BUNURI = EXPORT (EX)
= CUP (ÎNTREPRINDERILOR)
DE CONSUM = CG
BR
= IUP + IBR
F

CEREREA DE BUNURI
 CEREREA FINALÃ
A ECONOMIEI NAÞIONALE

PENTRU ANALIZA EX POST

SUNT VALABILE RELAÞIILE:

266
 Partea a II-a

SISTEMUL ECONOMIEI
BUNURILOR
(= ECONOMIA DE BUNURI
RESPECTIV PIAÞA DE BUNURI)

II.1 COMPONENTELE CERERII FINALE

ÎN ECONOMIA NAÞIONALÃ

II.2 FUNCÞIILE DE COMPORTAMENT (STARE)

PENTRU CG, IF, CUP, IUP ªI EX

II.3 ECHILIBRU ªI DEZECHILIBRU

ÎN ECONOMIA BUNURILOR

267
 II.1 COMPONENTELE CERERII FINALE
ÎN ECONOMIA NAÞIONALÃ

268
269
II.2 FUNCÞIILE DE COMPORTAMENT (STARE)
PENTRU CG, IF, CUP, IUP ªI EX

270
271
272
273
 II.3 ECHILIBRU ªI DEZECHILIBRU
ÎN ECONOMIA BUNURILOR

II.3.1 STÃRILE DE ECHILIBRU ªI

DEZECHILIBRU ÎN ECONOMIA BUNURILOR

274
 A. ECHILIBRUL ÎN ECONOMIA DE BUNURI

OFERTA DE BUNURI = CEREREA DE BUNURI

(PARAMETRI DE PLAN)

B. DEZECHILIBRUL ÎN ECONOMIA
DE BUNURI

275
 II.3.2 ECONOMIA BUNURILOR
ÎNTR-O ABORDARE PE TERMEN SCURT
(TEORIA VENITURILOR ªI OCUPÃRII
FACTORILOR DE PRODUCÞIE DE J.M. KEYNES)

276
II.3.2.a PREMISELE EXPLICAÞIEI KEYNESIENE

277
278
Atenþie!

279
II.3.2.b IPOTEZELE COMPORTAMENTALE
PRIN PRISMA GÂNDIRII KEYNESIENE

II.3.2.b.1 FUNCÞIA CONSUMULUI

280
 FUNCÞIA CONSUMULUI
(LEGEA “PSIHOLOGICÔ FUNDAMENTALÃ
A LUI KEYNES)

281
 PROPRIETÃÞI ALE FUNCÞIEI
CONSUMULUI ªI FUNCÞIEI
ECONOMISIRII (CORESPUNZÃTOARE)

282
283
II.3.2.b.2 FUNCÞIA INVESTIÞIILOR

II.3.2.b.3 CHELTUIELILE STATULUI =

CUP + I UP
BR

II.3.2.b.4 FUNCÞIA EXPORTULUI

284
II.3.2.c SISTEMUL DE ECHILIBRU KEYNESIAN

285
286
 C1) SISTEMUL ÎN ECHILIBRU
(PUNCTUL DE ECHILIBRU)
ÎN ACCEPÞIUNE STATICÃ

STABILIREA GRAFICÃ A ECHILIBRULUI

ÎN ECONOMIA BUNURILOR

287
 DEZVOLTAREA “PAS CU PAS”
A SISTEMULUI DE ECHILIBRU

CE
CG AUTONOM

CG = f(PSBP)

45° PSBP + IM

CE

CG = f(PSBP) + CUP
CUP

PSBP + IM

288
 CE

CG = f(PSBP) + CUP + IFBR

IBR
F

PSBP + IM

CE

CG(PSBP) + CUP + IFBR + IUP

BR
BR
IUP

PSBP + IM

289
 CE

EX CE = CG(PSBP) + CUP + IBR

F UP
+ IBR + EX

PSBP + IM

PUNCTUL DE ECHILIBRU AL SISTEMULUI

PSBP + IM = CG + CUP + IBR
F UP
+ IBR + EX
CE

PSBP + IM = CE
PUNCTUL DE ECHILIBRU
AL SISTEMULUI (MÃRIME DE PLAN)

CG + CUP + IFBR + IUP

BR
+ EX
CG + CUP + IFBR + IUP
BR

CG + CUP + IFBR

CG + CUP
CG = f(PSBP)
CG AUTONOM

45° PSBP + IM
OFERTA ÎN
PUNCTUL DE
ECHILIBRU

290
 PUNCTUL DE ECHILIBRU
ÎN ECONOMIA BUNURILOR

PSBP = CG + CUP + IBR

F UP
+ IBR + EX – IM

IM = IMAUTONOM + IM(PSBP)

CE – IM

CG(PSBP) + CUP + IFBR + IUP

BR
+ EX – IM(PSBP)
IM AUTONOM

CG + CUP + IFBR + IUP

BR
+ EX

CG + CUP + IFBR + IUP

BR
EX–IM
EX

CG + CUP + IUP
BR
IFBR

CG + CUP
BR
IUP

CG(PSBP)
UP
C
CG AUTONOM

45° PSBP

PRODUSUL SOCIAL
AL PUNCTULUI
DE ECHILIBRU

291
PUNCTUL DE ECHILIBRU AL SISTEMULUI
ECONOMIC LA NEOCUPAREA COMPLETÃ
A FACTORILOR DE PRODUCÞIE

292
ANALIZA ECHILIBRULUI

293
 CERCETAREA ECHILIBRULUI SISTEMULUI
PENTRU O ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
FÃRÃ ACTIVITATEA STATULUI

294
 CONDIÞIA DE ECHILIBRU PENTRU O
ANUMITÃ ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
FÃRÃ ACTIVITATEA STATULUI

295
ECONOMIE NAÞIONALÃ ÎNCHISÃ,
FÃRÃ ACTIVITATEA STATULUI

ECHILIBRUL PE PIAÞA DE BUNURI

296
PUNCTUL DE ECHILIBRU
AL SISTEMULUI (GRAFIC)

297
 DETERMINAREA ANALITICÃ
A ECHILIBRULUI SISTEMULUI

298
299
300
C2) SISTEMUL ÎN ECHILIBRU
(PUNCTUL DE ECHILIBRU)
ÎN ACCEPÞIUNE DINAMICÃ

301
 TENDINÞA SPRE ECHILIBRUL SISTEMULUI

CAZUL 1 CAZUL 2

OFERTA PLANIFICATÃ OFERTA PLANIFICATÃ

PLAN
DE BUNURI (OF ) DE BUNURI (OFPLAN)
ESTE MAI MARE ESTE MAI MICÃ
DECÂT CEREREA DECÂT CEREREA
PLANIFICATÃ DE PLANIFICATÃ DE
PLAN
BUNURI (CE ) BUNURI (CEPLAN)

OFPLAN > CEPLAN OFPLAN < CEPLAN

CREªTERE
DEPRESIUNE ECONOMICÃ
CONJUNCTURALÃ

ANALIZA AMBELOR STÃRI DE

DEZECHILIBRU SE FACE CU
AJUTORUL UNEI ABORDÃRI DINAMICE

302
 IPOTEZÃ COMPORTAMENTALÃ

ÎNTREPRINZÃTORII SE ORIENTEAZÃ ÎN DE-

CIZIILE LOR DE PRODUCÞIE PENTRU PE-
RIOADA t DUPÃ VÂNZÃRILE DIN PERIOADA
t–1.

respectiv:

OFERTA DE BUNURI DE CONSUM ÎN PE-

RIOADA t ESTE EGALÃ CU CEREREA DE
BUNURI DE CONSUM ÎN PERIOADA t–1.

Pt = VÂNZÃRIt–1 (LUNDBERG - LAG)

303
TENDINÞA SPRE ECHILIBRUL SISTEMULUI
PSNF = CE = CG + INET
F
(mãrimi de plan)

304
 PROCESUL DE ADAPTARE ÎN SITUAÞIA ÎN CARE
PSNF > CE (mãrimi de plan)

305
TENDINÞA SPRE ECHILIBRUL SISTEMULUI
PSNF = CE = CG + INET
F
(mãrimi de plan)

306
II.3.2.d IDENTITATEA EX-POST
A MÃRIMILOR I ªI E

307
II.3.2.e PROCESUL MULTIPLICATOR
(în accepþie staticã comparativã)

308
 ANALIZA MULTIPLICATORIALÃ
ÎN GENERAL

DEPLASAREA PUNCTULUI DE ECHILIBRU

AL VENITURILOR PE BAZA UNEI MODIFICÃRI
A COMPONENTELOR CERERII
(AUTONOME ªI DEPENDENTE DE VENITURI)

309
 e1) ªI e2.1)
G F
MULTIPLICATOR PENTRU CAUT ªI IAUT

310
e2) MULTIPLICATORUL INVESTIÞIILOR;
MAI PRECIS: MULTIPLICATORUL
VENITURILOR ÎN LEGÃTURÃ
CU O MODIFICARE A INVESTIÞIILOR

311
312
313
Atenþie!

314
MODIFICAREA VENITULUI DE ECHILIBRU;
MULTIPLICATORUL INVESTIÞIILOR

e2.1) I = AUTONOM

315
e2.2) IF = f(Y)

316
 F
e2.3) INET = f(i)

317
e2.4) PARADOXUL ECONOMISIRII

318
e2.5) PARADOXUL ECONOMISIRII
RESPECTIV
ABSURDITATEA ECONOMISIRII

319
 II.3.2.e3) pânã la e6):
EFECTELE MULTIPLICATOARE
ALE ACTIVITÃÞII STATULUI

320
 e3) CUP ªI IUP

e4) PLÃÞI DE TRANSFER ALE STATULUI (TR)

CÃTRE GOSPODÃRII

321
e5) VENITURILE STATULUI

322
 e6) TEOREMA HAAVELMO
(LÃRGIREA BUGETULUI FÃRÃ
A SE GENERA DEFICIT BUGETAR)

323
324
 II.3.2.e7) ªI e8):
EXPORT ªI IMPORT

325
II.3.2.f7) ASTUPAREA “GOLULUI DEFLAÞIONIST”
(= DEFICITULUI DE CERERE)

326
ASTUPAREA “GOLULUI DEFLAÞIONIST”

327
POLITICA CERERII ÎN VIZIUNEA LUI KEYNES;
MÃRIREA CERERII FINALE
A ECONOMIEI NAÞIONALE

328
 CHELTUIELI ULTERIOARE
LA INVESTIÞIILE PUBLICE (EX.: GERMANIA)

PIERDERILE UNOR INSTITUÞII PUBLICE

(EX.: GERMANIA)

329
 II.3.2.g) GRAFICUL I - E
ECHILIBRUL ÎN ECONOMIA BUNURILOR
ÎN SISTEMUL KEYNESIAN

330
TRASAREA GRAFICÃ A CURBEI I - E

331
 II.3.3 ECONOMIA BUNURILOR
ÎNTR-O ABORDARE PE TERMEN LUNG

332
II.3.3.a) UN MODEL SIMPLU DE OCUPARE
A FORÞEI DE MUNCÃ

333
Atenþie!

334
 FUNCÞIA DE PRODUCÞIE PARÞIALÃ O = f(n),
FORMA LINEARÃ
A. DEPLASARE DE-A LUNGUL CURBEI DE
OUTPUT (DE EX. DE LA A LA B)
B. TRANSLATARE A CURBEI DE OUTPUT
(O° → O*)

335
FUNCÞIA DE PRODUCÞIE O = f(n),
FORMA LINEARÃ

336
ECHILIBRUL ÎN ECONOMIA BUNURILOR

337
SITUAÞII DE DEZECHILIBRU ªI REACÞII
DE ADAPTARE A OFERTANÞILOR DE
BUNURI (PRODUCÃTORII)

338
339
 SITUAÞII DE DEZECHILIBRU PE PIAÞÃ;
REACÞII DE ADAPTARE ALE OFERTANÞILOR
DE BUNURI

340
 CEREREA DE FORÞÃ DE MUNCÃ
RESPECTIV
CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCÃ

341
REZUMAT

342
343
II.3.3.b) DESPRE SCHIMBÃRILE STRUCTURII
OCUPÃRII PE SECTOARE

344
DIVIZAREA ÎN TREI A SFEREI DE PRODUCÞIE

345
 POTENÞIALUL PRODUCTIV
AL SECTOARELOR RESPECTIV
REZERVELE SECTOARELOR, UTILIZÃRILE
PENTRU RAÞIONALIZAREA PRODUCÞIEI

346
 TENDINÞE DE SATURAÞIE A CERERII CANTITATIVE

347
UN SISTEM DE CURBE DE TIP ENGEL

348
SCHIMBÃRILE STRUCTURII OCUPÃRII
PE SECTOARE

349
 DEZVOLTAREA STRUCTURII POPULAÞIEI
OCUPATE ÎN VECHEA GERMANIE (1882-1939)
ªI ÎN GERMANIA MODERNÃ (1950-...)
(Rudolf Bauer / Rolf Becks)

SECTORUL
TERÞIAR

SECTORUL
SECUNDAR

SECTORUL
PRIMAR

350
351
EVOLUÞIA STRUCTURII POPULAÞIEI
OCUPATE (FÃRÃ MINERIT)
ÎN VECHEA GERMANIE (1882-1939)
ªI ÎN GERMANIA MODERNÃ (1950-...)

ALTE
DOMENII

INDUSTRIILE
ALIMENTARE

INDUSTRIA
TEXTILÃ ªI
A PIELÃRIEI

352
353
 Partea a III-a

SISTEMUL ECONOMIC FINANCIAR

(MONETAR)

III.1 TIPURI DE BANI, CREAREA MASEI

MONETARE ªI AGREGATELE MONETARE

III.2 OFERTA DE BANI

III.3 CEREREA DE BANI

III.4 ECHILIBRUL KEYNESIAN ÎN

SISTEMUL MONETAR

III.5 VALOAREA BANILOR ªI MODIFICÃRI

ALE VALORII BANILOR

354
355
 III.1 TIPURI DE BANI, CREAREA
MASEI MONETARE ªI AGREGATELE MONETARE

III.1.1 FUNCÞIILE BANILOR ªI DEFINIÞIA BANILOR

• PREMISÃ:
BANII SUNT O CREAÞIE A ECONOMIILOR
DE SCHIMB, DEZVOLTATE. RELAÞIILE DE
SCHIMB REZULTÃ ÎN MODUL NE-
MIJLOCIT DIN DIVIZIUNEA MUNCII
DINTRE ENTITÃÞILE ECONOMICE ALE
UNEI SOCIETÃÞI.

356
357
358
 SITUAÞIE DE SCHIMB ÎN ECONOMIA
DE SCHIMB NATURAL

AFACEREA DE SCHIMB LA DUBLA

COINCIDENÞÃ DE INTERESE

Soluþia: SCHIMB DIRECT DE FÃINÃ CONTRA LÂNÃ

AFACEREA DE SCHIMB LA SIMPLA

COINCIDENÞÃ DE INTERESE

Soluþia: SCHIMB ÎN LANÞ

— PRIMA ETAPÃ: FÃINÃ CONTRA VESELÃ
— A DOUA ETAPÃ: VESELÃ CONTRA UNT
— A TREIA ETAPÃ: UNT CONTRA LÂNÃ

359
ECONOMIA MONETARIZATÃ

360
361
FORME DE APARIÞIE A BANILOR

362
 MONEDA

PRIN MONEDÃ SE ÎNÞELEGE ORDINEA FINANCIARÃ

(STABILITÃ DE STAT) A UNEI ECONOMII NAÞIONALE.

PRIN LEGE, STATUL STABILEªTE UNITATEA

MONETARÃ ªI SISTEMUL MONETAR.

SISTEMUL MONETAR = FELUL ÎN CARE, ÎNTR-O

ECONOMIE NAÞIONALÃ, SE REGLEMENTEAZÃ
CANTITATEA DE BANI.

363
 SISTEME MONETARE

DE EXEMPLU, ÎN EUROPA, MONEDA (VALUTA) NAÞIO-

NALÃ ESTE – ÎNCEPÂND CU ANUL 2001 – EURO, C,
DECLARATà O MONEDà (VALUTÃ) “LIBERÔ

364
 III.1.2 TIPURI DE BANI ªI AGREGATE
MONETARE

TIPURI DE BANI ÎN GERMANIA ªI MODURILE

DE CREARE A LOR

365
366
367
368
369
III.1.3 CREAREA ªI DISTRUGEREA BANILOR

III.1.3.a) CREAREA DE BANI DE CÃTRE

BANCA CENTRALÃ

370
 Schema 1: CREAREA BANILOR SCRIPTURALI
AI BÃNCII CENTRALE

EMISIUNEA DE MONEDE

371
 EMISIUNEA DE BANCNOTE
(EXTRAS DIN BILANÞUL BÃNCII CENTRALE)

372
BILANÞUL BÃNCII FEDERALE A GERMANIEI
(PREZENTARE SIMPLIFICATÃ)

373
 III.1.3.b) CREAREA DE MASÃ MONETARÃ
PRIN BÃNCILE COMERCIALE

CREAREA DE BANI SCRIPTURALI PRINTR-O BANCÃ

COMERCIALÃ APARE DACÃ SE PRODUCE CREª-
TEREA CANTITÃÞII DE DEPUNERI LA VEDERE ÎN
ACEA BANCÃ

O DIMINUARE A DEPUNERILOR LA VEDERE

SEMNIFICÃ PRACTIC O “DISTRUGERE” DE BANI
SCRIPTURALI

SE VORBEªTE DESPRE:
— CREARE: ACTIVÃ
PASIVÃ
— BANI SCRIPTURALI

374
375
BILANÞUL UNEI BÃNCI COMERCIALE

376
TRANZACÞII CARE CONDUC LA CREAREA DE
SOLDURI LA VEDERE ALE UNEI UNITÃÞI
NEBANCARE LA O BANCÃ COMERCIALÃ

A) ENTITÃÞI ECONOMICE ALE SECTORULUI NE-

BANCAR PLÃTESC BANI ÎN NUMERAR ÎNTR-UN
CONT CURENT AL LUI A (LA X). SECTORUL
NEBANCAR ESTE ALCÃTUIT DIN GOSPODÃRII
PRIVATE, UNITÃÞI PUBLICE ªI FIRME PRO-
DUCTIVE.

B) ENTITÃÞI ECONOMICE (DIN SECTORUL NE-

BANCAR) TRANSFERÃ SUME DE BANI DIN
CONTURI LA BÃNCILE Y ªI Z ÎN CONTUL
CURENT AL LUI A (LA X).

C) A PREZINTÃ CECURI LA BANCA X; ENTITÃÞILE

ECONOMICE (ALE SECTORULUI NEBANCAR),
CARE TREBUIE SÃ-I PLÃTEASCÃ, ÎNTREÞIN
CONTURILE CURENTE DE LA BÃNCILE Y ªI Z.

D) A SCHIMBÃ DEPUNERI DE ECONOMII SAU LA

TERMEN ÎN DEPUNERI LA VEDERE.

377
E) A VINDE BÃNCII SALE X IMOBILE, DEVIZE ªI
HÂRTII DE VALOARE; X PLÃTEªTE PRIN
ACEASTA FAPTUL CÃ EA A ACORDAT LUI A UN
SOLD LA VEDERE.

F) BANCA ACORDÃ LUI A UN CREDIT; SUMA

RESPECTIVÃ ESTE DEPUSÃ ÎNTR-UN CONT
CURENT.

G) ENTITÃÞI ECONOMICE (DIN SECTORUL NE-

BANCAR) TRANSFERÃ SUME DE BANI DIN
CONTURILE LOR CURENTE LA X ÎN CONTUL
CURENT AL LUI A.

H) A PREZINTÃ CECURI LA BANCA SA X;

ENTITÃÞILE ECONOMICE (DIN DOMENIUL
NEBANCAR), CARE TREBUIE SÃ-I PLÃTEASCÃ,
ÎNTREÞIN, DE ASEMENEA, CONTURI CURENTE
LA BANCA X.
MODUL CUM TRANZACÞIILE DE MAI SUS SE
REGÃSESC ÎN BILANÞUL BÃNCII COMERCIALE
X (DIN PUNCT DE VEDERE CONTABIL), APARE
ÎN SCHEMA URMÃTOARE.

378
CREAREA DE SOLDURI LA VEDERE ALE
UNEI ENTITÃÞI ECONOMICE LA
BANCA COMERCIALÃ X

BILANÞ AL BÃNCII COMERCIALE X (EXTRAS)

ACTIV PASIV

379
 EFECTE ALE TRANZACÞIILOR
ASUPRA ASIGURÃRII CU BANI A
SECTORULUI NEBANCAR (SNB)

380
LIMITE ALE POSIBILITÃÞII DE CREARE DE
BANI LA O SINGURÃ BANCÃ COMERCIALÃ
(LIMITE ALE POSIBILITÃÞII UNEI SINGURE
BÃNCI COMERCIALE DE A CREA BANI
SCRIPTURALI ÎN MOD ACTIV)

381
SISTEMUL DE REZERVE AL UNEI
BÃNCI COMERCIALE

382
 REZERVA MINIMÃ

PÂNÃ LA 10 MIL. EUR = 6,6%

ÎNTRE 10 ªI 100 MIL. EUR = 9,9%
PESTE 100 MIL. EUR = 12,1%

383
POTENÞIALUL DE CREARE DE
BANI SCRIPTURALI AL UNEI
SINGURE BÃNCI COMERCIALE

384
CREAREA DE MASÃ MONETARÃ PRIN
SISTEMUL DE BÃNCI COMERCIALE

385
386
387
 PROCESUL DE CREARE A BANILOR
SCRIPTURALI ÎN CONTURILE CURENTE

PROCESUL DE CREARE DE CREDITE

→ CREAREA DE BANI SUPLIMENTARI)
(→

388
 MÃRIREA MAXIMÃ A CANTITÃÞII DE
BANI SCRIPTURALI ÎN CONTURILE CURENTE

389
 CREAREA MAXIMALÃ DE BANI ªI
CREDITE PRIN SISTEMUL BANCAR

390
III.1.4 AGREGATE MONETARE

391
 CONCEPTUL DE MASÃ MONETARÃ A
BÃNCII CENTRALE (DEUTSCHE BUNDESBANK)

392
 MASELE MONETARE M1, M2 ªI M3 LA
BANCA CENTRALÃ (DEUTSCHE BUNDESBANK)

393
 III.2 OFERTA DE BANI
(explicatã prin mecanismul soldurilor)

OFERTA DE BANI = ACEA CANTITATE DE BANI (M1,

M2 SAU M3) CARE ESTE OFE-
RITÃ DE SECTORUL BANCAR
(BANCA CENTRALÃ PLUS BÃN-
CILE COMERCIALE) SECTORU-
LUI NEBANCAR (PUBLICULUI)

394
 BILANÞ CONSOLIDAT SIMPLIFICAT
AL SISTEMULUI BANCAR

ACTIV PASIV
I. CREDITE LA SEC- IV. CIRCULAÞIA DE
TORUL NEBANCAR BANI NUMERAR
INTERN (BANCNOTE + MO-
NEDE) FÃRÃ SI-
II. CREANÞE NETE TUAÞIA DE CASÃ A
FAÞÃ DE STRÃI- BÃNCILOR COMER-
NÃTATE = ACTIVE CIALE
FAÞÃ DE STRÃI-
NÃTATE V. DEPUNERI LA VE-

M1
DERE ALE SECTO-
RULUI NEBANCAR

M2
INTERN FÃRÃ DE-
PUNERILE UNITÃ-
ÞILOR PUBLICE LA

M3
BANCA CENTRALÃ
VI. DEPUNERI LA TER-
MEN ALE SECTO-
RULUI NEBANCAR
III. ALTE ACTIVE (IN- INTERN (SUB 4
CLUSIV POZIÞII ANI)
OPUSE FAÞÃ DE
CIRCULAÞIA MO- VII. DEPUNERI DE
NEDELOR META- ECONOMII CU
LICE) PREAVIZ STABI-
LIT PRIN LEGE

VIII. CAPITAL FINAN-

CIAR
IX. D E P U N E R I L E
UNITÃÞILOR PU-
BLICE LA BANCA
CENTRALÃ
X. ALTE PASIVE

395
 ECUAÞIA MASELOR MONETARE

CREDITE LA SECTORUL NEBANCAR INTERN

(POZIÞIA I)

+ ACTIVE FAÞÃ DE STRÃINÃTATE (POZIÞIA II)

+ ALTE ACTIVE (POZIÞIA III)

– CAPITALURILE FINANCIARE ALE SECTORULUI

NEBANCAR INDIGEN (POZIÞIA VIII)

– DEPUNERI ALE UNITÃÞILOR PUBLICE INDIGENE

LA BANCA CENTRALÃ (POZIÞIA IX)

– ALTE PASIVE (POZIÞIA X)

= MASA MONETARÃ M3 (POZIÞIILE IV PÂNÃ LA VII)

– DEPUNERI DE ECONOMII CU PREAVIZ STABILIT

PRIN LEGE (POZIÞIA VII)

= MASA MONETARÃ M2 (POZIÞIILE IV PÂNÃ LA VI)

– CANTITÃÞILE DE "CVASI BANI" ALE SECTORULUI

NEBANCAR PRIVAT (POZIÞIA VI)

= MASA MONETARÃ M1 (POZIÞIILE IV + V)

396
 MODIFICAREA MASELOR MONETARE

MODIFICAREA VALORII CREDITELOR ACORDATE

ÎN ÞARÃ DE BÃNCI (POZIÞIA I)

+ MODIFICAREA ACTIVELOR FAÞÃ DE STRÃINÃTA-

TE (POZIÞIA II)

+ MODIFICAREA ALTOR ACTIVE (POZIÞIA III)

– MODIFICAREA CAPITALURILOR FINANCIARE ALE

SECTORULUI NEBANCAR INTERN (POZIÞIA VIII)

– MODIFICAREA DEPUNERILOR UNITÃÞILOR PUBLI-

CE LA BANCA CENTRALÃ (POZIÞIA IX)

– MODIFICAREA ALTOR PASIVE (POZIÞIA X)

= MODIFICAREA MASEI MONETARE M3 (POZIÞIILE

IV PÂNÃ LA VII)

– MODIFICARAEA DEPUNERILOR DE ECONOMII CU

PREAVIZ STABILIT PRIN LEGE (POZIÞIA VII)

= MODIFICAREA MASEI MONETARE M2 (POZIÞIILE

IV PÂNÃ LA VI)

– MODIFICAREA CANTITÃÞILOR DE "CVASI BANI" AI

SECTORULUI NEBANCAR INDIGEN (POZIÞIA VI)

= MODIFICAREA MASEI MONETARE M1 (POZIÞIILE

IV PÂNÃ LA V)

397
(ÎN ACEASTÃ ECUAÞIE, CREªTERILE NETE ALE
POZIÞIILOR INDIVIDUALE DE ACTIV ªI PASIV SUNT
MARCATE CU (+), IAR SCÃDERILE NETE CU (–).

MODIFICAREA MASEI MONETARE ÎNTR-O PE-

RIOADÃ APARE CA UN EFECT NET AL MODIFICÃRII
POZIÞIILOR DE BILANÞ I, II, III, VIII, IX ªI X. ÎN MOD
SIMPLIFICAT, SE POATE SPUNE:
– O CREªTERE A POZIÞIILOR I PÂNÃ LA III CON-
DUCE LA O EXPANSIUNE A MASEI MONETARE. ÎN
ACELAªI SENS, ACÞIONEAZÃ O SCÃDERE A
POZIÞIILOR VIII PÂNÃ LA X.
– O SCÃDERE A POZIÞIILOR I PÂNÃ LA III, LA FEL CA
O CREªTERE A POZIÞIILOR VIII PÂNÃ LA X, CON-
DUCE LA O RESTRÂNGERE A MASEI MONETARE.

398
INSTRUMENTARUL DE POLITICÃ MONETARÃ AL
BÃNCII CENTRALE A GERMANIEI
(DEUTSCHE BUNDESBANK), DUPÃ LEGEA
FEDERALÃ GERMANÃ

POLITICÃ DE SCONT POLITICA DOBÂN-

ªI LOMBARD ZILOR
(§ 15 LEGEA BÃNCII (= ÎNFIINÞAREA
FEDERALE) CERERII DE
CREDITE)
POLITICÃ DE
POLITICÃ CALITATI- REFINANÞA-
VÃ ªI CANTITATIVÃ RE ÎN SENS
DE SCONT = POLITI- LARG
CÃ DE REFINANÞARE
ÎN SENS RESTRÂNS
(§ 19 LEGEA BÃNCII
FEDERALE)
POLITICÃ A TRANZACÞIILOR CU
HÂRTII DE VALOARE PE PIAÞA
POLITICA LICHIDI-
LIBERÃ
TÃÞILOR
(§ 15 ªI 21 LEGEA BÃNCII FEDERALE)
(= ÎNFIINÞAREA
POLITICÃ A REZERVEI MINIME OFERTEI DE
(§ 16 LEGEA BÃNCII FEDERALE) CREDITE)

POLITICÃ DE DEPUNERI
(§ 17 LEGEA BÃNCII FEDERALE)

POLITICÃ DE INTERVENÞIE PE PIAÞA

DEVIZELOR
(§ 19 LEGEA BÃNCII FEDERALE)

399
 III.3 CEREREA DE BANI

PRIN CERERE DE BANI SE ÎNÞELEGE SITUAÞIA DE

CASÃ (DISPONIBIL DE NUMERAR) DORITÃ DE SEC-
TORUL NEBANCAR (ÎN SPECIAL DE GOSPODÃRII
PRIVATE ªI FIRME)

400
CEREREA DE BANI PREZENTATÃ AICI SE
BAZEAZÃ PE EXPLICAÞIA LUI KEYNES

401
 *
CASA ACTIVÃ;

402
 FORMA LUI T ªI A

a) T = f(Y)

* G G *
b) G = T + A ; G = f(Y)

403
 STRUCTURA CASEI ACTIVE

* = f(Y)

* * = k*.Y
F
T
= kTF.Y

F
A
= kAF .Y

G
A
= kGA.Y

G
A
= kGA.Y

CASA PASIVÃ; °

° = S+ W
S
= BANI PÃSTRAÞI ÎN CASÃ ÎN SCOPURI
SPECULATIVE
W = BANI PÃSTRAÞI ÎN CASÃ ÎN SCOPUL

PLASAMENTELOR DE CAPITAL
(ÎN CELE CE URMEAZÃ, W = ZERO)

404
CALCULUL DE RENTABILITATE
ÎN CAZUL UNEI SPECULAÞII

405
• EXEMPLU
CALCULUL DOBÂNZII RENTABILITÃÞII EFECTIVE
A UNEI HÂRTII DE VALOARE CU DOBÂNDÃ FIXÃ,
FUNCÞIE DE VALOAREA DE CURS (VALOAREA
DE CUMPÃRARE)

SE DAU:
HÂRTIA CU VALOARE

iFIX = 8%; VN = 100,- EUR

PREÞ DE CUMPÃRARE: LA 100 EUR CURSUL

SCADE PE PARCURSUL UNUI AN LA 90 EUR. PIER-
DEREA DE CURS = 10 EUR, DOBÂNDA = 8 EUR.

406
 CONSECINÞE PENTRU COMPORTAREA
UNUI SPECULANT:

a) ESTE MAI BINE SÃ SE PÃSTREZE BANII ( S ) ÎN

CASÃ, ÎN LOC DE HÂRTII DE VALOARE CU DO-
BÂNDÃ FIXÃ, ATUNCI CÂND ESTE AªTEPTATÃ
O SCÃDERE A CURSULUI (CREªTERE A REN-
TABILITÃÞII) ACESTOR HÂRTII CU VALOARE.

b) ESTE MAI BINE SÃ SE PÃSTREZE HÂRTII DE

VALOARE ÎN LOC DE BANI PENTRU SPECU-
LAÞII ( S ), ATUNCI CÂND ESTE AªTEPTATÃ O
CREªTERE A CURSULUI (O SCÃDERE A REN-
TABILITÃÞII) ACESTOR HÂRTII CU VALOARE.

c) CEREREA CRESCÃTOARE (DESCRESCÃTOA-

RE) PENTRU HÂRTII DE VALOARE ARE CA
EFECT CREªTEREA (SCÃDEREA) CURSULUI
ACESTOR HÂRTII, PÂNÃ CÂND RATA RENTA-
BILITÃÞII (r) A ACESTOR HÂRTII DE VALOARE
ATINGE (APROXIMATIV) ACEEAªI VALOARE CU
DOBÂNDA PE PIAÞÃ (i).

r devine egal cu i! → i = r.

407
408
 EFECTELE OPERAÞIILOR PE PIAÞA
LIBERÃ ALE BÃNCII CENTRALE ªI ALE
MODIFICÃRILOR NIVELULUI GENERAL AL
DOBÂNZII ASUPRA VC, r ªI S

OPERAÞII PE PIAÞA MODIFICÃRI ALE NIVELULUI

LIBERÃ DOBÂNZII

BANCA CENTRALÃ VINDE

LA CURSURI CONVENA-
BILE (SCÃZUTE) HÂRTII DE i scade (de la 7% la 5%)
VALOARE CU DOBÂNDÃ general
FIXÃ: QCE
HV
cu iFIX = 7%↑, S ↓
VC ↓, RATA (r) ↑, QHV ↑
CE
→ VC creºte pânã la r = ipiaþã
→ S↓

BANCA CENTRALÃ CUM-

PÃRÃ LA CURSURI CONVE-
NABILE (ÎNALTE) HÂRTII DE
VALOARE CU DOBÂNDÃ igeneral creºte (de la 7% la 10%)
FIXÃ: QCE
HV
cu iFIX = 7%↓, S ↑
VC ↑, RATA ↓, QCE
HV
↓ → VC scade pânã la r = ipiaþã
→ S↑
(HV = HÂRTII DE VALOARE)

409
 COMPORTAMENTUL SPECULANTULUI
DE TIP KEYNESIAN
KEYNES: FIECARE ENTITATE ECONOMICÃ ARE O
VIZIUNE PROPRIE ASUPRA A CEEA CE ÎN-
SEAMNÃ O RATÃ NORMALÃ A RENTABILI-
TÃÞII LA O HÂRTIE DE VALOARE; ACEASTÃ
POZIÞIE FAÞÃ DE rNORM ESTE DIFERITÃ DE
LA CAZ LA CAZ.

r = 10%, VC = 70,- EUR

r = 7%, VC = 100 → PROFIT DIN CURS = 30,- EUR

r = 7%, VC = 100 → PIERDERE DIN CURS = 75,- EUR

r = 1%, VC = 175,- EUR

410
 CE
CEREREA PENTRU HÂRTII DE VALOARE QHV
ªI DEZVOLTAREA CASEI DE SPECULAÞIE aS

411
 CEREREA INDIVIDUALÃ DE BANI
PENTRU SPECULAÞII

ÎN PUNCTELE MARCATE CU LINIE PUNCTATÃ,

ENTITÃÞII ECONOMICE ÎI ESTE INDIFERENT
DACÃ SE INVESTEªTE ÎN HÂRTII DE VALOARE
SAU PÃSTREAZÃ CASÃ ÎN SCOPURI SPECU-
LATIVE.

412
CEREREA ECONOMICÃ GENERALÃ PENTRU
CASA DE SPECULAÞIE ( S)

“CAPCANA LICHIDITÃÞILOR” (LIQUIDITY TRAP)

SUB UN ANUMIT NIVEL AL RATEI DOBÂNZILOR,
ORICARE OFERTÃ SUPLIMENTARÃ DE MASÃ
MONETARÃ DISPARE ÎN “CAPCANA LICHIDITÃ-
ÞILOR” (ESTE PÃSTRATÃ SUB FORMÃ DE CASÃ).

413
 CEREREA DE BANI PENTRU CASA PASIVÃ

414
III.4 ECHILIBRUL (KEYNESIAN)
ÎN SISTEMUL MONETAR

415
 CURBA MS

416
CURBA MS

417
 III.5 VALOAREA BANILOR ªI MODIFICÃRI
ALE VALORII BANILOR

III.5.1 VALOAREA INTRINSECÃ A BANILOR;

DEFINIÞIE ªI MÃSURARE

III.5.2 MODIFICÃRI ALE VALORII BANILOR

III.5.3 EXPLICAÞII ALE INFLAÞIEI

a) INFLAÞIA INDUSÃ DE EXTINDEREA

CERERII
b) INFLAÞIA GENERATÃ DE PRESIUNEA
OFERTEI

III.5.4 DILEMA STAGFLAÞIEI

418
 III.5.1 VALOAREA INTRINSECÃ A BANILOR;
DEFINIÞIE ªI MÃSURARE

VALOAREA UNEI UNITÃÞI MONETARE

SE POATE EXPRIMA PRIN CANTITATEA
DE BUNURI CE SE POATE CUMPÃRA
CU ACEA UNITATE BÃNEASCÃ.

EXEMPLU

1 EUR = 10 GUME DE MESTECAT

7 ÞIGÃRI
5 CÃLÃTORII PE AUTOSTRADÃ
1 STICLÃ DE BERE

VALOAREA BANILOR (ÎN RAPORT CU UN BUN

CONCRET) =
1
=
PREÞUL ACESTUI BUN

419
VALOAREA GENERALÃ A BANILOR =

= VALOAREA BANILOR RAPORTATÃ LA OFERTA

GENERALÃ DE BUNURI =
1
=
NIVELUL GENERAL AL PREÞURILOR

MÃSURAREA NIVELULUI GENERAL AL

PREÞURILOR SE POATE FACE CU
AJUTORUL INDICILOR DE PREÞ.

EXEMPLU
INDICELE DE PREÞURI PENTRU ASIGURAREA
NIVELULUI DE TRAI (AL UNEI FAMILII MODEL)

INDICELE DE PREÞURI PENTRU UN COª DE BUNURI

(MODIFICAREA PROCENTUALÃ A NIVELULUI PRE-
ÞURILOR FAÞÃ DE PERIOADA DE BAZÃ) DUPÃ LAS
PEYRES
P1i . Q10 + P2i . Q20 + P3i . Q30 + ... + Pni . Qn0 .
= 100 [%] =
P10 . Q10 + P20 . Q20 + P30 . Q30 + ... + P0n . Qn0
Valoarea sortimentului X de bunuri pentru perioada analizatã .
= 100 [%]
Valoarea sortimentului X de bunuri pentru perioada de bazã

MODIFICAREA RELATIVÃ A PUTERII DE CUMPÃ-

RARE (RESP. A VALORII) UNEI UNITÃÞI MONETARE
REFERITOR LA UN ANUMIT “AGREGAT” DE BUNURI
1 . 100 [%]
=
MODIFICAREA NIVELULUI PREÞURILOR

420
 RATA DE SCUMPIRE ªI REDUCEREA
VALORII BANILOR

EXEMPLU
INDICELE DE PREÞURI PENTRU TRAIUL ZILNIC:
AN 2 = 116 (AN DE BAZÃ 1, ÎN GERMANIA)

ÎNSEAMNA CÃ, PENTRU UN COª DE MÃRFURI, X,

CUMPÃRAT ÎN ANUL 2, TREBUIE PLÃTIT CU 16% MAI
MULT DECÂT ÎN ANUL DE REFERINÞÃ (AICI AN 1);

DECI:
RATA DE SCUMPIRE AN 1 → AN 2 = 16%

VALOAREA BANILOR AN 2:
100 : 116 = 0,862 x 100 (%) = 86,20 (%)

ÎNSEAMNÃ CÃ PUTEREA DE CUMPÃRARE A UNEI

UNITÃÞI DE VALOARE (CU REFERIRE LA COªUL DE
MÃRFURI, X), ÎN ANUL 2, REPREZINTÃ DOAR 86,2%
DIN PUTEREA DE CUMPÃRARE DIN ANUL DE BAZÃ
(AICI ANUL 1).

DECI:
REDUCEREA VALORII BANILOR AN 1 → AN 2 = 13,8%

421
 EXEMPLU: INDICELE DE PREÞURI PENTRU TRAIUL ZILNIC ÎN GERMANIA

422
423
III.5.2 MODIFICÃRI ALE VALORII BANILOR

424
 III.5.3 EXPLICAÞII ALE INFLAÞIEI.
TEORII PRIVIND CAUZELE INFLAÞIEI

425
III.5.3.a IPOTEZA EXTINDERII CERERII

426
427
 EXTINDEREA CERERII
IPOTEZA MONETARISTÃ

428
429
 EXTINDEREA CERERII
IPOTEZA KEYNESIANÃ (FISCALISMUL)

430
III.5.3.b IPOTEZA PRESIUNII OFERTEI

431
 III.5.3 a) + b) ACÞIUNEA COMUNÃ
A EXTINDERII CERERII ªI
A PRESIUNII OFERTEI
CAZ SPECIAL: SPIRALA SALARIU-PREÞ-SALARIU

432
433
III.5.4 DILEMA STAGFLAÞIEI

434
DILEMA STAGFLAÞIEI; INADECVAREA UNOR
MÃSURI DE POLITICÃ DE INFLUENÞARE
A CERERII (DE TIP KEYNESIAN)

435
 IV. ECHILIBRUL ÎN ECONOMIA BUNURILOR ªI BANILOR

436
Partea a IV-a
 ECHILIBRUL SIMULTAN PE PIAÞA
→ CURBA IS) ªI PE PIAÞA
DE BUNURI (→
DE BANI (CURBA M) LA O OFERTÃ
(MASÃ) MONETARÃ DATÃ MS

437
 TRANSLATAREA PUNCTULUI DE ECHILIBRU AL SISTEMULUI

438
PF = PUNCT DE REFERINÞÃ PENTRU POLITICA FISCALÃ INFLUENÞA ASUPRA ECONOMIEI DE BUNURI
PB = PUNCT DE REFRINÞÃ PENTRU POLITICA MONETARÃ INFLUENÞA ASUPRA SISTEMULUI MONETAR
 Partea a V-a

V. STATUL
ÎN ECONOMIA NAÞIONALÃ

V.1 ORDINEA ECONOMICÃ

V.1.1 ORDINEA ECONOMICÃ – SISTEM DE NORME

V.1.2 TIPURILE IDEALE DE ORDINE ECONOMICÃ

V.1.3 CONCEPÞIILE ASUPRA ORDINII POLITICE,

CELE MAI IMPORTANTE DIN PUNCT DE
VEDERE ISTORIC

V.1.4 ORDINEA ECONOMICÃ A GERMANIEI

(EXEMPLU)

V.2 CONFIGURAREA ECONOMIEI

PRIN INTERMEDIUL STATULUI

V.2.1 PURTÃTORI, OBIECTIVE ªI CÂMPURI DE

ACÞIUNE ALE POLITICII ECONOMICE

V.2.2 FORMAREA VOINÞEI POLITICO-ECONOMICE

439
 V.1.1 ORDINEA ECONOMICÃ –
SISTEM DE NORME

PROBLEMA ORDINII ECONOMICE =

PROBLEMA STRUCTURII DECIZIONALE
A UNEI ENTITÃÞI ECONOMICE

ORDINEA ECONOMICÃ REPREZINTÃ UN

SISTEM DE REGULI CARE STABILESC:

1. CE MEMBRI AI UNEI ENTITÃÞI ECONOMICE DECID

ASUPRA CÃROR PROBLEME FUNDAMENTALE
ALE ACTIVITÃÞII ACESTEIA

2. CU CE COMPETENÞE SUNT ÎNZESTRAÞI DECI-

DENÞII INDIVIDUALI (ADICÃ, CE “RESTRICÞII
FORMALE” SUNT IMPUSE DECIDENÞILOR)

3. CUM – ÎN MÃSURA ÎN CARE ÎNTR-O ENTITATE

SUNT MAI MULÞI DECIDENÞI AUTONOMI – SUNT
COORDONATE DISPOZIÞIILE ECONOMICE ALE
DECIDENÞILOR INDIVIDUALI

ORDINEA ECONOMICÃ = TOTALITATEA

REGULILOR VALABILE ÎN CADRUL UNEI
ENTITÃÞI ECONOMICE (NORME DE DREPT,
OBICEIURI ETC.)

CARE SE REFERÃ LA:

• ALEGEREA DECIDENÞILOR
• COORDONAREA PROCESELOR DECIZIONALE

440
ENTITÃÞI ECONOMICE ªI ORDINE ECONOMICÃ

441
ORDINEA ECONOMICÃ A UNEI ENTITÃÞI
ECONOMICE SE DIVIDE ÎN NUMEROASE
PÃRÞI COMPONENTE

442
443
 V.1.2 TIPURILE IDEALE
DE ORDINE ECONOMICÃ

444
MODELUL ECONOMIEI LIBERE

445
V.1.3 CONCEPÞIILE MAI IMPORTANTE
ASUPRA ORDINII ECONOMICE

V.1.3.a MERCANTILISMUL

446
447
 V.1.3.b NEINTERVENÞIONISMUL
ECONOMIEI POLITICE “CLASICE”

NEINTERVENÞIONISMUL “CLASICILOR” =
LIBERALISM ECONOMIC

448
449
 LIBERALISMUL ECONOMIC;
ARMONIZAREA ÎNTRE INTERESELE PROPRII
ªI INTERESELE COMUNE
(DUPÃ RECKTENWALD)

450
451
V.1.3.c NEOMERCANTILISMUL

V.1.3.d MODELUL ECONOMIEI

SOCIALE DE PIAÞÃ

452
W. EUCKEN: RECOMANDÃRI DE ORDINE POLITICO-
ECONOMICÃ PENTRU ECONOMIA DE PIAÞÃ

453
454
455
 V.2 CONFIGURAREA ECONOMIEI
PRIN INTERMEDIUL STATULUI

V.2.1 AGENÞI, OBIECTIVE ªI CÂMPURI DE ACÞIUNE

V.2.1.a AGENÞI (PURTÃTORI) AI POLITICII
ECONOMICE ÎN GERMANIA

456
V.2.1.b OBIECTIVE ALE POLITICII
ECONOMICE

457
V.2.1.c CÂMPURI DE ACÞIUNE
ALE POLITICII ECONOMICE

458
 V.2.2 FORMAREA VOINÞEI
POLITICO-ECONOMICE

CÂÞIVA VECTORI RELEVANÞI

ÎN CÂMPUL DE FORÞE POLITICE

459
 BIBLIOGRAFIE
1. Becks, Rolf: Volkswirtschaftslehre I / Darmstadt: Carl Habel
2. Becks, Rolf: Volkswirtschaftslehre II / Darmstadt: Carl Habel
3. Becks, Rolf: Produktion / Rolf Becks; Günter Ropohl. – Bad Salzdetfurth:
didaktischer Dienst (Lehrerhandbücherei Technik; Bd. 7)
4. Becks, Rolf: Vorlesungfolien in der Technischen – Hochschule Darmstadt
5. Blümle, Gerold: Grundzüge der Macroökonomie / Gerold Blümle, Wolfgang
Patzig. – Freiburg i. Breisgau Rudolf Haufe
6. Branson, William H.: Macroökonomie: Theorie und Politik / William H.
Branson. – 3. Aufl. – München; Wien: Oldenbourg
7. Cezanne, Wolfgang: Grundzüge der Makroökonomik / Wolfgang Cezanne. –
4. Aufl. – München: Oldenbourg
8. Dieckheuer, Gustav: Makroökonomik: Theorie und Politik / Gustav Dieckheuer.
– Berlin: Springer
9. Dombusch, Rüdiger: Makroökonomik / Rüdiger Dombusch; Stanley Fischer. –
3. Aufl. – München; Wien: Oldenbourg
10. Gahlen, Bernhard: Makroökonomik unvolkommener Märkte / Bernhard
Gahlen; Helmut Hesse, Hans Jürgen Ramser
11. Gordon, Robert J.: Makroökonomik / Robert J. Gordon – 4. Aufl. – München;
Wien: Oldenbourg – XX.
12. Grundkurs Makroökonomie: 40 Aufgaben mit Lösungen / Manfred J. Holler
[Mitarb.] – München: Ölschläger
13. Hauser, Michael: Inflation, Arbeitslösigkeit und die neue klassisch
Makroökonomik: Eine empirische Analyse für Osterreich und eine Kritik /
Michael Hauser – Frankfurt; New York: Campus
14. Hohenemser, Peter: Übungsbuch Makroökonomik / Peter Hohenemser –
München – R. Oldenbourg
15. Illing Gerhard: Neue keynesianische Makroökonomie / Gerhard Illing. –
Tülingen: Mohr
16. Klatt, Sigurd: Einführung in die Makroökonomie: Komparativ-statische Theorie des
Einkommens und der Beschäftigung / Sigurd Klatt. – München: R. Oldenbourg
17. Mankiw, Gregory N.: Makroökonomik / Gregory N. Mankiv. – Wiesbaden.
Gabler
18. Mussel, Gerhard: Einführung in die Makroökonomik / Gerhard Mussel. –
4, überarbeitete und erweiterte Aufl. – München: Vahlen
19. Mussel, Gerhard: Einführung in die Makroökonomische Theorie / Gerhard
Mussel. – Stuttgart [u.a.]: Kohlhammer
20. Nissen, Hans-Peter: Makroökonomie 1: Einführung in die Volkswirtschaftliche
Gesamtrechnung / Hans-Peter Nissen. – Heidelberg: Physica
21. Otruba, Heinrich: Makroökonomik / Heinrich Otruba, Gerhard Munduch; Alfred
Stiassny. – Wien: Springer
22. Petersen, Hans-Georg: Finanzwissenschaft II: Spezielle Steuerlehre -
Staatsverschuldung – Finanzausgleich Makroökonomische Finanzwissenschaft
und Finanzpolitik / Hanz-Georg Petersen. – Stuttgart [u.a.]: Kohlhammer
23. Peto, Rudolf: Grundlagen der Makroökonomik / Rudolf Peto. – München V. Florenz
24. Rittenbruch, Klaus: Makroökonomie / Klaus Rittenbruch. – 6 Aufl. – München;
Wien: Oldenbourg
25. Schmitt-Rink, Gerhard: Makroökonomie / Gerhard Schmitt-Rink – Berlin [u.s.]:
Springer
26. Stobbe, Alfred: Volkswirtschaftslehre III: Makroökonomik / Alfred Stobbe. –
2. völlig überarbeitete Aufl. Berlin [u.a.]: Springer

460