Textul dramatic

Textul literar în care, prin intermediul dialogului dintre personaje sunt relatate acțiuni
care pot fi reprezentate pe scenă se numește text dramatic. Fiind destinat să devină spectacol,
textul dramatic impune anumite limite în ceea ce privește amploarea în timp și spațiu a acțiunii
reprezentate.

Structura textului dramatic:

Textul dramatic este împărțit în acte și scene.

Actul este o diviziune a textului dramatic, corespunde capitolului în textul epic, cuprinde
mai multe scene.

Scena este o subdiviziune a unui act dintr-un text dramatic, marchează fie intrarea sau
ieșirea unui personaj, fie schimbarea locului sau timpului acțiunii.

Tabloul este o diviziune a textului dramatic, marcată de schimbarea decorului.

Textul dramatic are două componente: textul dialogat și indicațiile autorului.

Textul dialogat este alcătuit din replicile personajelor.Replica este fiecare intervenție a
unui personaj.

Indicațiile autorului (indicații scenice sau didascalii) reprezintă vocea dramaturgului,

nefiind rostite de actori. Ele se pot regăsi atât înaintea textului dialogat, cât și în interiorul
acestuia, situație când sunt plasate, de regulă între paranteze rotunde. De cele mai multe ori se
preferă marcarea indicațiilor autorului prin scrierea cu italice.

Dialogul este modul de expunere specific textului dramatic. Este destinat rostirii pe scenă
de către actori, dar aparține personajelor.

De asemenea, monologul este modul de expunere prin care se redă fluxul gândirii unui
personaj. În structura unui text dramatic, monologul reprezintă o scenă sau o secvență în care un
personaj își exprimă gândurile cu voce tare.