VIII. ms. rom.

5584 BAR

7r Când au mers Precista di au văzut toate muncile iadului

După înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos la ceriu în gioi di ani era la parte
Arabii un sfânt sâhastru temători de Dumnezeu, căruia i s-au descoperit de la Dumnezeu
multe videnii dumnezeieşti. Numele lui era Sărafim iară spre sfârşitul vieţii sale au văzut
această minunată vedenie. Că văzu pre Precista unde să pogoară din ceri cu 10 mii de
îngeri şi stătu pre Muntele Sănai. Şi era din căpeteniile îngereşti arhistratigul Mihail,
Gavriil, Rafail şi <U>riil, care începură a cânta îi a lăuda pre Preacurata Fecioară
7v zicâ<nd>:/
Bucură-te, poarta ceriului şi uşa raiului;
Bucură-te, lumina îngerilor şi a oamenilor;
Bucură-te împărăteasă noastră, a îngerilor;
Bucură-te, <M>arie, Precurată Fecioară, că tu câte ceri la Fiiul Tău toate ţi să dau
deplin şi toate la voiă ta sânt în ceriu şi pre pământ şi ce vrei, faci.
Atunce zise şi Precurata Ficioară:
Bucuraţi-vă şi voi capiteni şi voievozi cereşti cari staţi di-a pururea la scaunul
Fiiului Meu şi vă îndulciţ de mărirea Lui cia nespusă;
Bucuraţi-vă îngerii că voi unde mergeţ, di acolo fugi întunericul şi să vă curăţăşti
puterea Satanii;
Bucuraţi-vă, voievozi cereşti că pren voi toate tainile şi slujbile Fiiuliu Mieu să
lucrează. Şi unul din voi poate să piarză toată lumia într-un ceas;
Bucuraţi-vă, îngeri şi arhangheli că voi veţi trâmbita la zioa judecăţi<i> când toţi
morţi<i> din mormânturi să vor scula.
După ce săvârşi Precista aceste cuvinte, începură toţi îngerii cu cântare atâta de
8r
dulce şi de cuvioasă că nu mai putu sta pre picioari Sfântul // Serafim, ci căzu pi faţa sa
pe pământ pentru că tot muntele Sănai să pare că să rădica de pre Pământ cătră ceriuri de
dulceaţa versului cântării. Iară după ce sârşiră îngerii cântaria zisă Precurata Fecioara
Mariia cătră Mihail, arhanghelul:
Voie îmi este dată, Mihaile, de la Fiiul mieu ca să merg să văd toate muncile
iadului, să ştiuîn ce chip să muncesc ticăloşii păcătoşi.
Sfântul Mihail arhanghel zisă:

263
 Să mergem că toate la voia ta sânt.
Atunce să rădicară de la loculacela Precura<ta> Fecioară cu multă slavă de îngeri
şi mergând spre Eghipet se desfăcu Pământul de năprasnă şi intrară întru cele mai de jos
ale pământului. Şi ajungând la poarta iadului, îndată să fărimă toate zăvoarele cele di hier
şi porţile cele de aramă într-un minut di ceas să făcu cenuşe, / iară dracii ce iera di pază
8v
începură a să văita şi a striga:
O, împărăteasa îngerilor, au doară ai venit şi tu să ne prăzi, ai venit să ne strici ca
şi Fiiul Tău?
Iară Preacurata Fecioară au răspuns zicând:
Eu n-am venit să vă prăd pre voi, ci am venit să cercetezi toate muncile Iadului şi
să văd muncile păcătoşilor cari n-au vrut să păzească legea Fiiului Mieu, ci bine să ştiţi
voi, draci întunecaţi, că nici cu atâta nu vă veţi bucura că la a doa venire la judecata
Fiiului Mieu, am voie şi putere de la Fiiul Mieu ca să arunc di trei ori cu mreja preste
creştini ce vor fi osăndiţi în muncă. Şi cei carii au nădăjduit întru mine decât să să
mântuiască. Carii mreja de atunce şi până astăz lucrează mai ales în părţile Arabii foarte
s-au întărit cu acestu lucru: când agiunul Bobotezii, muierile creştineşti când umblă
preotul cu Crucea şi cu aghiazmă prin casăle creştinilor, leagă la cruce câte o cunună de
cânepă topită spre adieverinţa credinţii.

9r De acolo, purcezând Precista mai nainte, s-au întâlnit pe// multe locuri cu multe
cete de draci întunecaţi şi au sosât la prăpăstiile iadului cele întunecate unde era mulţime
di norod să munciia şi era mulţime de famelii de munci. Şi văzu într-un loc mari di foc
cari sărie scântei dintr-însa şi mulţime de norod să munciie într-însa, foarte cumplit decât
ceilalţi zicând:
Amar noao, că n-am crezut întru adevăratul Dumnezeu. La cari stătu Precista şi
întrebă pre Arhanghel Mihail:
Cine sânt aceştia şi ce să muncesc aice aşe de cumplit?
Arhanghelul Mihail zisă:
Aceştie sânt păgăn<i>, elin<i>, jidovi, turci, tătari, saracini, nemţi, armeni,
papastaşi, sarachineni cari n-au vrut să creadă drept întru adivăratul Dumnezeu. Iară
aceia cari strigă mai tari, sânt împăraţii cei răi şi tiranii ce au muncit pre creştini ca să să

264
 lepede de Hristos, Fiiul Tău, cum este Diocleţiian, Maţimilan, Iulian şi alţii mulţi. Pentru
aceia strigă mai tarii şi să muncesc mai cumplit decât ceilanţi paghiani.
De acolo merse Precista mai puţin înainte şi văzu un iezăr foarte mare preste care
era o negură foarte întunecată şi să auzie gâlceavă şi ţipete şi vaiete de oameni mulţi, dară
nu să vede cei ce să muncesc acolo de negură. Şi zisă Precista de să rădica negura şi să
văzu norod mult, bărbaţi şi muieri şi întrebă Precesta:
Cine sânt aceşte ce să muncesc aşe?
Arhanghel Mihail răspunsă zicând:
Aceştia sânt creştinii care au primit lege lui Hristos, Fiiului Tău, şi apoi n-au vrut
să facă faptele legii, ce au petrecut viiaţa lor în lene şi în fapte necuvioasă, în desfătări, în
beţii, în curvii, giucăuşi find. Şi nici măcar înainte morţii lor n-au vrut să să curăţască de
v
9 păcate prin ispovedanie şi prin sfânta Precestanie, ce aşe au murit ca nişte dobitoace./
Pentru aceia să muncescu aşe de groaznic.
Şi de năpraznă să desfăcu acel iezăr în doao părţi şi să văzu acolo dedesuptul
acestora altă muncă mai straşnică. Şi era acolo mulţime de arhierei, călugări, preoţi,
diaconi şi dascăli care striga mai cumplit şi mai cu durere decât ceialalţi toţi:
Vai şi amar de noi, şi nu ne este destul munca aceasta, ce încă şi aşa norod mult
ce ţinem în spatele nostru. Şi întrebă Precesta pre dânşii zicând:
Dar cine sânteţi voi de vă munciţi aice?
Iară ei vrând să <să> îndrepteze zisă:
Noi, Fecioară Precurată, sântem patriarşii, mitropoliţii, preoţii, călugării şi
povăţuitorii norodului creştinesc şi noi am învăţat să păzască lege lui Dumnezeu cum să
cade şi ei şi ei n-au vrut să ne <a>sculte pre noi şi iată că şi ei şi noi ne muncim aice.
Arhanghelul Mihail zisă:
Ba nu este aşe precum ziceţi, că de v-ar fi văzut norodul pre voi făcând bine şi
fapte bune şi cuvioase, şi ei încă ar fi luat pildă de la voi şi ar fi luat pildă bună învăţătura

10r voastră.// Iară văzându-vă pre voi că petreceţi în desfătări lumeşti, fiind voi arhierei, şi
umblaţi pe cai, iubind şi cu carete scumpe şi în haine noi îmbrăcaţi, adesăori
schimbându-vă, cu muieri şi cu lacomii, strângând aur şi argint mult, ia pentru aceasta
sânteţi osândiţi a vă munci aice, că nici voi n-aţi vrut să întraţi întru împărăţiia ceriului,
nici pre cei ce au vrut voi n-aţi lăsat. Ce încă i-aţi smintit de să muncesc aice. Pentru

265
 aceia cu dreptate este să-i ţineţi în spatele voastre, că pentru dânşii aţi luat jugul lui
Hristos pre umerile voastre, ca să-i povăţuiţi la cale ce dreaptă, iară voi v-aţi silit care din
care a vă umple pungile de galbeni. Iară acuma, ce vă folosăsc banii?
De acolo marsă Precesta mai înainte şi văzu alt norod şăzând tot pe scaune de hier
înfocate. Iară supt picioarele lor arde foc nestâns. Şi era legaţi de mâni şi de picioare cu
10v lanţuri de fier înfocate, cari striga şi să văieta foarte cu amar./ Şi scârca în dinţi zâcând:
O, cumplită muncă iaste noao, o, ce ne-am mai născut pe lume.
Şi întrebă Precista:
Dar aceştie ce să muncesc aşe rău, cine sânt?
Arhanghelu zisă:
Aceştie sânt împărăţii, domnii şi toţi judecătorii lumii şi au fost cu nemilostivire
asupra noroadelor că au mâncat carne săracilor în loc de pâne şi au supt sângele săracilor
în loc de vin puind greotăţile pe dânşii cu birul greu şi altele 1 necontenite şi când stă la
giudecată până când nu lua mită şi mâzdă pentru judecată nu deschid cale drepţii judecăţi
şi altele nedreptăţi şi făţărnicii au făcut. Iară săracii şi ticăloşii nu mai putea-i răbda şi
neavând altă putere au blăstămat şi au suspinat cu lacrămi. Şi Dumnezeu auzind suspinul
lor, le-au scurtat viaţa lor. Iată pentru aceia să muncesc aşe şi în veci să vor munci.
De acolo mersă Precista mai înainte şi văzu o mare de păcură. Iară deasupra sta o

11r negură împuţită şi să auzia acolo gomot şi gâlceavă de oameni mulţi. Şi // poronci
Precista de să rădica ace fumedanie şi să vede muncindu-să mult norod acolo. Şi
fieştecare dintru dânşii ave câte o prăjină ţiind în gură şi suge smoală şi păcură dintru ace
mare2. Şi la unii era pre lungi, iară la alţii era mai scurte, iară alţii era cu gura şi cu nasul
acolo băgaţi în păcură. Şi era amestecaţi între dânşii creştini, jidovi, turci, papistaşi şi din
toate limbile, cum şi din parte bisericească era mitropoliţi, arhierei, călugări, preoţi şi
diaconi şi din tot neamul şi lege.
Şi întrebă Precista:
Dar aceştia, cine sânt?
Arhanghelu zisă:

1
După pronumele nehotărât urmează un cuvânt ilizibil.
2
Scris: .

266
 Aceştia sânt cei ce au băut tiutun şi şi-au împuţit trupul lor cel zidit după chipul
lui Dumnezeu. Şi au făcut jărtvă dracilor, că acest feliu de buruiană, titunu, este rămăşiţă
din jărtvile idoleşti a diavolului. Pentreu aceia în veci să vor munci neavând iertare
nicidecât. Şi cum / au sfărşit de grăit aceste cuvinte, îndată au şi căzut ace negură
11v
împuţită preste dânşii. De acolo marsă Precista şi văzu întru un loc mult<e> muieri
spânzurate de cosâţă şi dedesuptul lor arde pară de foc şi din ţâţele lor suge şărpi şi
scorpii înveninate. Şi eli ţipa şi să văieta foarte cumplit.
Şi întrebă Precista:
Dar aceste muieri ce să muncescu aice cine sânt şi ce este greşala lor?
Arhanghelu zisă:
Aceste sânt care ş-au vândut trupul lor şi s-au îmbrăcat 3 şi s-au hrănit şi au băut
de pre trupul.
Dar cum poate omul sângur să se vândă pre sine şi să se deaie robi?
Arhanghelu zisă:
Aceste din tinereţile lor ş-au spurcat fecioria lor şi au dat trupul lor la curvie şi
din scârnavă pofta curviei s-au hrănit şi s-au îmbrăcat şi au băut în crâşmă. Şi copii ce i-

12r au născut nu i-au crescut, ce i-au omorât. Pentru aceia în veci să vor munci în Gheenă.//
De acolo marsă Precista mai înainte şi văzu alt iezăr încă mai mare decât cea
<din>tâi. Şi deasupra era acoperit cu o fumedanie neagră ca cerneala şi să auzie acolo
mare ţipete de muieri. Şi poronci Precista de să rădică ace negură şi să văzu acolo în iezăr
mulţime de noroade muieri. Unile până la buric, altele până la piept, altele până în
grumazi şi pre<s>te tot iezărul acela fierbe viermi neadormiţi amestecaţi cu smoală şi cu
catran. Iară Precista dacă văzu lăcrăma şi zisă:
O, cum de s-au mai născut aceste muieri pe lume, mai bine ar fi fost să fi murit
încă mai nainte până a nu să zămisli. Iară eli dacă văzu pe Precista zisă:
Cum ţ-ai mai adus aminte de noi, Precurată Fecioară? Că noi de când am întrat
aice la aceasta muncă n-am mai văzut lumină până acum că avem fraţi, su<ro>ri şi
v
12 rudenii pre lume şi aciia toţi ne-au / uitat pre noi, nici îşi aduc aminte de noi, ca să deae
Liturghie pentru sufletele noastre, că doară s-ar milostivi sp<r>e noi Hristos, Fiiul Tău şi
ne-ar scoate de aice.

3
Scris: .

267
 Mihail, arhanghelu, zisă cătră dânsele:
Fraţii şi surorile şi rudeniile voastre nu poartă grijă de voi, ce caută ale sale cum
ar place lumii, după cum şi cu dânşii s-ar face şi alţii asemene.
Şi întrebă Precista:
Ce muieri sânt aceli?
Mihail, arhanghelu, zisă:
Aceste sânt muierile celi fărmăcătoare şi vrăjitoare şi descântătoare şi cu buruieni
au otrăvit pruncii în pântecele lor şi cele ce au şoptit în Biserică la Sfânta Liturghie şi s-
au vorbit de rău una pre alta şi au făcut împreunări cu Dracii, pen<tru> aceia să
muncescu aşe de cumplit.
Şi îndată iarăşi căzu munca preste dânsele. Şi mai văzu Precista într-alt loc
oameni orbi şi-i purta dracii cu lanţuri de fier povăţuindu-i încotro vra dracii. Şi întrebă
Precista:
13r Dar aceştia // cine sânt?
Mihail, arhanghelul, zisă:
Aceştia sânt cărturarii cei răi ce n-au învăţat scripturile bine cum să cade şi au
povăţuit rău pre norodul lui Dumnezeu după cum să zice: „orb pre orb au povăţuit şi au
căzut amândoi în groapă”.
Şi era între dânşii călugări, preoţi şi diaconi şi dascăli. Şi mai văzu Precista într-
alt loc un copaci mare foarte înfocat ca hierul cel aprins când îl scoate din foc. Şi prin
crengile lui era spânzuraţi oameni de limbi, mulţime multă de norod. Iară la tulpina
copaciului sta un bălaur cu gura căscată şi ieşe din gura lui văpaie de foc mare şi arde pre
cei ce era spânzuraţi. Şi întrebă Precista:
Dar aceştii ce să muncesc aice, cine sânt şi ce este greşala lor?
Arhanghelul zisă:
Aceşti sânt cei ce au suduit Cruce, lege sufletul, lumina, prescure, pasca şi altele
v
13 din dogmele legii, pentru aceia / în veci nu vor ave iertare.
Şi mai văzu Precista întru alt loc un om şi-l tot muşca un câne şi de unde-l muşca
cânele, iară creştea la loc. Iară striga şi să văieta zicând:
Vai şi amar de mine!

268
 Acesta era ce au mărturisit strâmb şi au giurat fiieşte pentru ce lucru fără nici o
socoteală.
Şi mai văzu Precista mulţi oameni spânzuraţi întru alt loc în mijlocul Iadului de
creştet şi văpaie foarte mare îi acoperiia pre dânşii. Şi ei cu mare jale plânge şi să văieta
zicând:
Amar şi vai de noi, pentru ce ne-am mai născut pre lume?
Şi întrebă Precista:
Dar aceştia cine sânt şi ce este greşala lor?
Mihail, arhanghelul, zisă:
Aceştiia sânt preoţii cei ce au slujit cu nevrednicie Sfânta Liturghie, adecă au
curvit, s-au îmbătat, şi au vărsat şi s-au sfădit cu cineva şi altele necuvioase lucruri au
r
14 făcut şi apoi au slujit Sfânta // Liturghie fiind necuraţi. Şi după sfârşitul Sfintei
Liturghiei au dus pe Sfântul Hristos la cârcimă de l-au vândut jidovilor ca şi Iuda, pentru
aceia aceştia n-au iertare, ce în veci or fi osândiţi în munca aceasta.
Şi mai văzu Precista întru alt loc multe muieri spânzurate de cosiţă cu capetele în
jos în para focului care striga şi să văieta foarte groaznic. Şi întrebă Precista :
Dar aceştia ce să muncesc aice, cine sânt?
Arhanghelul zisă:
Aceste sânt Preotesile cele măreţe şi trufaşă care au umblat cu farmece şi cu vrăji
şi au primit la casa lor descântece şi n-au băgat în samă ruga preoţilor săi şi s-au mărit în
deşărt. Şi dacă le-au murit preoţii, ele s-au măritat după mireani şi au despărţit sfinţire
împărătească şi au precurvit. Pentru aceia să muncesc aşe. /
14v
Şi mai văzu Precista întru alt loc oameni spânzuraţi şi mânca pre ei viermi
neadormiţi. Şi întrebă Precista:
Dar aceştiia, cine sânt?
Mihail, arhanghelul, zisă:
Aceştia sânt cei ce au dat bani în camătă şi din camăta banilor le-au fost hrana lor.
De acolo marsă Precista mai înainte şi văzu întru un loc muieri amestecaţi cu
bărbaţi legaţi cu măinile înapoi. Iară din urechile şi din gura lor întra şi ieşe şărpi şi
viermi neadormiţi şi dracii îi băte cu bice de foc. Şi întrebă Precista:
Dar aceştiia ce să muncesc aşe, cine sânt?

269
 Arhanghelu zisă:
Aceştiia sânt, bărbaţi şi muierile ce ascultă pe la uşile şi fireştile vecinilor săi şi
fac vrajbă şi neiubire între fraţi şi între prietini şi poartă minciuni de la casă la casă şi fac
r
15 multe vrăjbi, pentru aceia să muncesc aşe.//
De acolo mearsă Precista mai înainte şi văzu matca focului de veci şi Gheenna
care clocotea şi văpaie foarte repede şi era mulţime de norod, bărbaţi şi muieri care ţipa
şi să văieta cu mare jale. Şi unii să vede plutind pe desupra, iară altora numai glasul să
auziia. Şi întrebă Precista:
Dar aceştiia ce să muncesc aice, cine sânt?
Arhanghelul zisă:
Aceştiia sânt cei ce n-au păzit lege lui Dumnezeu cu<m> să cade, ce numai s-au
numit cu numele de creştin, că Biserica n-au păzit duminica şi altele sărbători n-au ţânut
că şasă zile au lăsat Dumnezeu de lucru, iară a şaptea zi, duminica, să să odihnească şi să
margă la Biserică să să roage lui Dumnezeu şi nu numai de lucru să sărbeze, ce şi în
crâşmă să nu margă să beie, nici în hoară să nu joace, nici vorbe proaste să nu / facă, că
15v
şi aceste sânt lucruri4.
Precista zisă:
Dacă este omul bolnav sau casa i să va aprinde şi nu va pute merge la Biserică, au
nu i să va ierta păcatele lui?
Arhanghelul zisă:
Dacă este omul bolnav, să trimată lumină, tămâie şi Liturghie la Biserică. Iar casa
de să va aprinde în vreme Bisericii să o lasă să ardă şi să alerge la Biserică şi să zică:
,,casa şi cele din casă sânt a lui Dumnezeu, Dumnezeu mi le-au dat, Dumnezeu mi le-au
luat, fie numele Domnului binecuvântat în veci. Că mie numai Biserica îm trebuie şi
numai cu Biserica voi rămâne”.
Precista zisă:
Greu lucru este dar a să mântui omul în lume!
Arhanghelul zisă:
Tot lucrul ce este spre folos omului i să pare că este greu. Iară tot lucrul ce este
spre pedeapsă, i să pare omului că este uşor.
r
16 4
Spaţiu liber în manuscris.

270
 De acolo văzu Precista un iezăr plin de sânge // întru care fierbea viermi
neadormiţi amestecaţi cu smoală şi cu pucioasă şi ieşe de acolo putoare foarte scârnavă.
Şi întrebă Precesta:
Dar aceştiia cine sânt şi ce este greşala lor?
Arhanghelul zisă:
Aceştiia sânt ucigaşii, tâlharii, curvarii şi cei ce au făcut păcate cu dobitoace şi cu
pasări şi cei ce au făcut sodomii bărbaţi cu bărbaţi şi muieri cu muieri şi cei ce au făcut
m<a>lanie şi cei ce au bătut mădularii cu scârnav<ă> faptă, pentru aceia să muncescu
aşe.
De acolo văzu Precista altă muncă unde să munce mulţime de norod bărbaţi şi
fimei, că fierbe în smoală cu viermi neadormiţi, iară ei de durere scârca în dinţi şi să
văieta şi nimene nu le pute agiuta lor. Şi întrebă Precista zicând:
Dar aceştiia, cine sânt şi ce le este greşala lor?
Arhanghelu zisă:
16v Aceştiia sânt oamenii cei nemilostivi şi trufaşi care n-au vrut să / miluiască pre
nimene în viiaţa lor, nici au priimit la casa lor oaspeţi, ce le-au fost drag a mânca numai
din munca altora. Aşijdere şi cei ce au iubit mândriia şi le-au fost drag a să purta cu haine
scumpe şi pre nimene n-au băgat în samă lacomi şi iubitori de bani, pentru aceia să
muncesc.
De acolo mersă Precista şi văzu în iaz multe locuri de nu le-am mai putut
de-amăruntul să le scriem pe toate într-o ace<as>tă mică cărţulie.
După aceia stătu Precista de <să> ruga lui Dumnezeu pentru mâ<nt>uirea
păcătoşilor din munci zicând:
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiiul mieu cel dulce, miluieşte păcătoşii şi le uşurează
munca. Nu mă rog, Fiiul mieu, pentru jidovi sau pentru alţi păgâni, ce <pen>tr<u>
r
17 creştinii care s-au botezat şi să <m>un<cesc> //
[…]5 zicând:
Dară cum îi voi milui pre dânşii, dacă nici ei n-au vrut să miluiască pre săraci,
fraţii mici şi lege care am dat lor ei au călcat şi n-au făcut poruncile Mele, ci ere scrisă

5
Secvenţă ilizibilă în manuscris.

271
prin cărţi şi în toată viiaţa lor n-au avut gând de moarte, ci tot faptele cele rele au lucrat,
pentru aceia lasă-i să muncească precum li să cade.
Zis-au Preacurata Fecioara:
Mai iarăşi mă rog, Fiiul mieu, nu te îndura de păcătoş<i> creştini pentru
rugăciunile tutu<ror> <sfinţilor>, miluiaşte-i pre dânşii şi <s>ă <auzi>ia glas <zi>când şi
zisă Domnul6:
Iată, pentru ruga Maicii Mele şi a altor sfinţi care au <făcut> vo<ia> mea, dau
păcătoşilor odihnă să […]7 din zioa de Paşti până [...] 8

6
Secvenţă suprascrisă cu altă cerneală în text.
7
O pată de cerneală face fragmentul ilizibil.
8
Adăugat cu altă cerneală la XrpsÛs.

272