SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA

INSTITUTII DE DREPT FINANCIAR

Legea 273/2006
CAPITOLUL III Procesul bugetar

MASTERAND :
Procesul bugetar - continutul, etapele si caracteristicile procesului bugetar

Din punct de vedere al continutului, procesul bugetar cuprinde totalitatea actiunilor si

masurilor realizate de autoritatile publice abilitate, in scopul materializarii obiectivelor de
politica economico-financiara aplicate de puterea executiva. In mod implicit, derularea
procesului bugetar presupune mobilizarea resurselor financiare publice in cadrul bugetului
general consolidat si alocarea ulterioara a acestora, in scopul furnizarii de bunuri si servicii
publice si in concordanta cu obiectivele programului de guvernare, asa cum acestea au fost
elaborate de puterea executiva si aprobate de puterea legislativa.

Desi particularitatile procesului bugetar pot diferi de la o tara la alta, in functie de gradul
de dezvoltare economica, precum si, in cadrul aceleasi tari, de la o etapa la alta, in functie de
anumite situatii conjuncturale existente la un moment dat, procesul bugetar prezinta
urmatoarele caracteristici tipice:

- proces decizional – caracteristica care rezida in contradictia dintre volumul existent al

resurselor financiare publice (limitat si, de cele mai multe ori, insuficient) si cererea de bunuri
si servicii publice (practic, nelimitata), care concura la satisfacerea nevoilor generale ale
colectivitatii. Pornind de la aceasta pozitie antagonica a indicatorilor bugetari, caracterul
decizional al procesului bugetar se reflecta, preponderent, in stabilirea destinatiilor privind
alocarea resurselor bugetare, pornind de la inventarierea nevoilor de finantare si ierarhizarea
ulterioara a acestora, in functie de gradul de prioritate pe care il reclama;

- proces preponderent politic – deoarece, prin continutul sau, procesul bugetar

exprima, in ansamblu, optiunile majoritatii parlamentare pentru un anumit tip de politica (la
nivel fiscal, financiar etc.), reprezentand, pe fond, un act specific deciziei politice a partidelor
care detin majoritatea in Parlament;

- proces democratic – deoarece, pe parcursul etapelor procesului bugetar, se manifesta

atributele statului de drept prin separatia puterilor in stat (respectiv, puterea executiva si cea
legislativa) si prin impunerea opiniei majoritatii asupra minoritatii;

- proces cu continuitate ciclica – caracteristica care rezulta din faptul ca etapele

procesului bugetar sunt stabilite in baza unor acte normative, structurate la randul lor in baza
principiilor anuitatii si publicitatii bugetare, precizandu-se, din punct de vedere procedural,
modalitatile si termenele concrete de derulare si de finalizare a fiecarei etape din procesul
bugetar;

- proces cu impact public major – rezulta din faptul ca elaborarea, aprobarea si

executia bugetului se reflecta in dimensionarea cererii si ofertei agregate si, pe cale de
consecinta, asupra indicatorilor la nivel macroeconomic (nivelul produsului intern brut, indicele
preturilor, rata somajului, soldul bugetar etc.), fara a pierde insa din vedere si influentele la
nivel microeconomic. Din aceasta perspectiva, structurarea bugetului imbraca forma unei
componente definitorii in predictibilitatea procesului de stabilizare macroeconomica.

Operationalizarea in practica a etapelor procesului bugetar are in vedere utilizarea in

mod eficient a alocatiilor bugetare, fapt asigurat prin autonomia subsistemelor institutionale ale
puterilor statului democratic. Modul de organizare si functionare a institutiilor statului, care
concura la realizarea procesului bugetar, conduce la evitarea conflictului de interese dintre
puterile statului si la prevenirea unui eventual abuz de putere. In mod efectiv, etapele procesului
bugetar se refera la:

1. elaborarea proiectului de buget – se realizeaza de catre Guvern prin intermediul

subsistemului institutiilor publice aflate in structura si subordinea acestuia (in speta, in
calitatea lor de ordonatori de credite bugetare). In vederea armonizarii alocarii si utilizarii
eficiente a resurselor bugetare, elaborarea proiectului de buget are in vedere structurarea unor
criterii concrete de performanta, conform particularitatilor sectoriale existente pe fiecare palier
guvernamental, pentru evaluarea eficientei, eficacitatii si economicitatii programelor care
implica finantarea bugetara.

Eficienta se cuantifica ca raport intre efectele obtenabile (rezultatele obtinute) si efortul

financiar (consumul de resurse bugetare) pe care il implica realizarea acestor rezultate, cu
mentiunea ca, in acest model de analiza, efectele vor fi cuantificate sub diferitele lor forme de
manifestare, inclusiv la nivelul efectelor conexe din anumite domenii (social, cultural etc.). in
mod evident, eficienta va fi cu atat mai ridicata cu cat raportul in cauza este accentuat
supraunitar.

Eficacitatea se cuantifica ca raport intre rezultatele efectiv inregistrate si cele scontate a

se realiza, fie din perspectiva numai a efectelor, fie numai a rezultatelor.

Economicitatea se materializeaza in analiza fenomenului de diminuare a nivelului

resurselor efectiv consumate pentru realizarea unui anumit nivel al rezultatelor prognozate.

2. aprobarea bugetului – institutia abilitata in acest sens este Parlamentul. Ansamblul

deciziilor majore care se oglindesc in proiectul de buget, atat in privinta constituirii resurselor
financiare publice (in partea de venituri), cat si al alocarii ulterioare a acestora pe diferite
destinatii (in partea de cheltuieli), atrage de la sine necesitatea aprobarii acestuia de catre forul
legislativ.

Etapele esentiale privind elaborarea bugetului se refera la urmatoarele aspecte

procedurale:
- prezentarea in plenul forului legislativ a raportului pe marginea proiectului de buget, de catre
primul ministru sau de catre ministrul economiei si finantelor;
- examinarea documentului in comisiile permanente ale Parlamentului;
- analiza si aprobarea proiectului in comisia de buget, finante, banci a Parlamentului. Cu aceasta
ocazie se vor analiza si, pe cale de consecinta, se vor aproba sau se vor respinge (dupa caz)
amendamentele propuse de comisiile permanente de specialitate ale Parlamentului, desi
hotararea finala in acest sens urmeaza a fi adoptata in plenul forului legislativ;
- dezbaterea propriu-zisa si, dupa caz, aprobarea proiectului de buget in plenul forului legislativ.
In cadrul acestor dezbateri din Parlament, fiecare formatiune politica poate formula propriile
amendamente, care vor fi solutionate fie prin negocieri politice, fie prin respectarea principiului
majoritatii;
- promulgarea de catre Presedinte a legii bugetului, ca urmare a aprobarii acesteia de catre
puterea legislativa.

3. executia bugetului – revine in sarcina Guvernului si a institutiilor publice subordonate

acestuia (in calitatea lor de ordinatori de credite bugetare).
Ulterior promulgarii si publicarii in Monitorul Oficial, legea bugetului devine operationala in
mod efectiv si produce efecte in acest sens, trecandu-se la executia bugetului, care se deruleaza
pe durata anului bugetar (care, in cazul tarii noastre, corespunde cu anul calendaristic). In mod
generic, executia bugetului cuprinde ansamblul activitatilor de incasare a veniturilor bugetare si
de efectuare a cheltuielilor aprobate in acest sens. Situatiile financiare privind rezultatele
executiei bugetare se materializeaza in:
- dari de seama trimestriale;
- sinteza anuala a veniturilor si cheltuielilor;
- conturile anuale ale executiei bugetare.
La nivelul veniturilor bugetare, fazele executiei bugetare cuprind:
- asezarea impozitului: identificarea si dimensionarea materiei impozabile atat la nivelul
persoanelor juridice, cat si la nivelul celor fizice;
- lichidarea impozitului: determinarea cuantumului impozitului in corelatie cu nivelul materiei
impozabile, al cotelor de impozitare si al reglementarilor fiscale, fapt care conduce la
deschiderea rolului fiscal al respectivei persoane, in care se inscrie suma datorata de aceasta;
- emiterea titlului de percepere a impozitului: inscrierea cuantumului impozitului astfel
determinat intr-un document justificativ, in baza caruia se autorizeaza perceperea impozitului in
cauza;
- perceperea efectiva a impozitului, prin incasarea sumei datorate de debitor.

La nivelul veniturilor bugetare, fazele executiei bugetare cuprind:

- angajarea la plata: se refera la decizia prin care se genereaza obligatia unei institutii bugetare
de a achita o suma de bani furnizorilor sai;
- lichidarea la plata: faza in care institutia publica constata si receptioneaza furnizarea bunurilor
si/sau serviciilor contractate si, pe cale de consecinta, stabileste suma datorata furnizorilor;
- ordonantarea la plata: actul de emitere a unei dispozitii privind plata din alocatia bugetara a
sumei in cauza, catre tertul furnizor;
- plata efectiva: achitarea in fapt a sumei datorate de institutia publica.

4. incheierea exercitiului bugetar – revine in sarcina atat a Guvernului (in special, prin
intermediul Ministerului Finantelor Publice), cat si a Parlamentului.
Finalizarea modului de gestionare a prevederilor bugetare se consemneaza prin intocmirea unui
document justificativ intitulat contul anual de executie bugetara. Acesta reflecta materializarea
operatiunilor de executare a veniturilor (in sensul incasarii acestora) si a cheltuielilor bugetare
(in sensul efectuarii acestora) si exprima modul in care guvernul (prin intermediul institutiilor
publice din structura si subordinea sa) a respectat incadrarea veniturilor si cheltuielilor bugetare
in limite stabilite initial, si, implicit, soldul bugetar astfel rezultat (care poate reflecta o stare de
echilibru, deficit sau excedent). Contul anual de executie bugetara este elaborat de Ministerului
Finantelor Publice, aprobat de catre Guvern si adoptat de catre Parlament.

5. controlul executiei bugetului – este exercitat de Curtea de Conturi, institutie publica aflata
in subordinea directa a Parlamentului, ce efectueaza controlul financiar ulterior al resurselor
financiare publice. Curtea de Conturi exercita acest control financiar ulterior la ordonatorii de
credite bugetare, urmarind legalitatea si realitatea datelor cuprinse in contul anual de executie
bugetara, prin raportare la eficienta, eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, iar, pe
aceasta baza, formuleaza concluzii privind calitatea gestionarii resurselor financiare publice.

6. aprobarea executiei bugetului – atribut ce revine Parlamentului, care, pornind de la raportul

intocmit de Curtea de Conturi referitor la contul anual de executie bugetara, declanseaza
procedura de dezbatere a acestuia si, in final, adopta legea de aprobare a contului de executie
bugetara.