REACTII NUCLEARE

In fizica nucleara si chimia nucleara, o reactie nucleara este procesul in care doua nuclee,
sau altfel un nucleu de un atom si o particula subatomica (cum ar fi un proton, sau electroni de
mare energie) din afara atom, se ciocnesc pentru a produce produse diferite de particula initiala.

In principiu, o reactie poate implica mai mult de trei particule care se ciocnesc, un astfel de
eveniment este extrem de rar, deoarece probabilitatea ca trei sau mai multe nuclee sa se
intalneasca in acelasi timp in acelasi loc este mult mai mica decat pentru doua nuclee. In timp ce
transformarea este spontana in cazul dezintegrarii radioactive, este initiata de o particula in cazul
unei reactii nucleare.

In cazul in care particulele se ciocnesc si se separate fara a se schimba, procesul este numit
o ciocnire elastica, mai degraba decat o reactie nucleara. Reactii nucleare naturale apar in
interactiunea dintre razele cosmice si materie. Pe Pamant,reactiile nucleare initiate de catre
dezintegrarea radioactiva produc izotopi nucleogenici, mai degraba decat izotopii radiogenici
fiica ai dezintegrarilor simple.

Spre deosebire de dezintegrarea radioactiva, reactiile nucleare pot fi utilizate in mod

artificial pentru a obtine energia nucleara, la o rata ajustabila, la cerere.

Poate cele mai notabile reactii nucleare sunt reactie nucleare in lant care produc fisiunea
nucleara, precum si reactiile de fuziune nucleara care alimenteaza productia de energia a soarelui
ai a stelelor. Ambele tipuri de reactii sunt folosite la reactiile nucleare din armele nucleare.

Reacţia nucleară se scrie simbolic sub forma:

a+X → Y+b sau X(a,b)Y

a= particula sau nucleul proiectil care este de obicei accelerat pentru produce reactia

X= nucleul tinta

Y= nucleul residual

B=particula sau nucleul mai usor rezultat din reactive

 Legi de conservare in interacţiunile nucleare:
a)Legea de conservare a energiei

W=mc2=moc2 + Ec

Wa + Wx=Wy + Wb

mac2 + Eca + mxc2 + Ecx=myc2 + Ecy + mbc2 + Ecb

Diferenţa dintre energia de repaus a particulelor în stare iniţiala şi finala o vom nota cu Q şi se
numeşte energie de reactie.

Q=( ma + mx – mb – my )c2  Eca + Ecx + Q=Ecb + Ec sau Q=Ecb + Ecy – Eca – Ecy

Daca Q>0- reacţia este exoenergetica

Q<0-reacţia este endoenergetica

b)Legea conservarii impulsului

Conservarea impulsului in reactia nucleara

a+X → Y+b

 py2=pb2 – 2papbcosǾ (1)

 Ecy=py2/2my

 Eca=pa2/2ma ;

 Ecb=pb2/2mb (2)
y
Din (1) şi (2)  2myEc =2maEca + 2mbEcb – 4 mambEcaEcbcos Ǿ

c)Legea conservării sarcinii electrice

Za + Zx = Zy + Zb
-Suma sarcinilor electrice ale particulelor inainte de reacţie este egală cu suma sarcinilor
electrice ale particulelor dupa reacţie

d)Legea conservarii numarului de nucleoni

Aa + Ax = Ay + Ab

-numărul de nucleoni inainte de reacţie este egal cu numărul de nucleoni dupa reacţie

e) Legea dezintegrarii radioactive

 N(t) - numarul de sisteme in stare excitata la momentul t

 N0 - numarul de sisteme in stare excitata la momentul initial t=0

 Viata medie a sistemului t = 1/P -; inversul probabilitatii de tranzitie in unitatea de timp

 Timpul de injumatatire T1/2 - timpul dupa care se dezintegreaza jumatate din numarul
N0 de nuclee in stare metastabila

Fisiunea nucleara, cunoscuta si sub denumirea de fisiune atomica, este un proces în care
nucleul unui atom se scindeaza în doua sau mai multe nuclee mai mici, numite produsi de
fisiune si, în mod uzual, un numar oarecare de particule individuale. Asadar, fisiunea este o
forma de transmutatie elementara.

 Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub forma de raze gamma) si alte
fragmente nucleare cum ar fi particulele beta si alfa.
 Fisiunea elementelor grele este o reactie exotermica si poate sa elibereze cantitati
substantiale de energie sub forma de radiatii gamma si energie cinetica a fragmentelor
(încalzind volumul de material în care fisiunea are loc).
 Fisiunea nucleara este folosita pentru a produce energie în Centralele Nuclearo-Electrice
si pentru fabricarea armelor nucleare.
 Fisiunea este utila ca sursa de energie (putere) deoarece unele materiale,
numite combustibili nucleari, pe de o parte genereaza neutroni liberi ca "jucatori" ai
procesului de fisiune si, pe de alta parte, li se initiaza fisiunea la impactul cu (exact
acesti) neutroni liberi.
 Prin urmare, combustibilii nucleari pot fi utilizati în reactii de fisiune nucleara în
lant autoîntretinute, care elibereaza energie în cantitati controlate într-un reactor nuclear,
sau necontrolate într-o arma nucleara.
 Cantitatea de energie utilizabila continuta într-un combustibil nuclear este de milioane de
ori mai mare decât energia utilizabila continuta într-o masa similara de combustibil
chimic (benzina, de exemplu), acest lucru facând fisiunea nucleara o sursa foarte tentanta
de energie; totusi produsii secundari ai fisiunii nucleare sunt puternic radioactivi, putând
ramâne asa chiar si pentru mii de ani, având de a face cu importanta problema
a deseurilor nucleare.
 Preocuparile privind acumularea deseurilor si imensul potential distructiv al armelor
nucleare contrabalanseaza calitatile dezirabile ale fisiunii ca sursa de energie, fapt ce da
nastere la intense dezbateri politice asupra problemei puterii nucleare.